Adama 04 mai 2020
update 2 Jul 2020

Un tânăr fermier reînvie tradiția creșterii porcilor de Mangaliţa

Sc Green Way Farm este o societate administrată de tânărul Alexandru Roşu din comuna Lumina, judeţul Constanţa, având ca obiect principal de activitate reproducţia, creşterea porcilor din rasa Mangaliţa, abatorizarea şi procesarea lor. Ferma deţine 70 de scroafe din această rasă cu origine eliberată de Asociaţia Crescătorilor de Suine Autohtone Mangaliţa şi Bazna din România, având 2 cicluri de fătări pe an.

Investiţie totală de 1 milion de euro într-o fermă de porci crescuţi natural

Alexandru Roşu este un tânăr de 32 de ani care cu mult curaj a început să cerceteze piaţa de porc din România, unde a sesizat faptul că nu există în lanţul comercial oficial un porc crescut natural, într-un timp îndelungat, cel puţin 12 luni de viaţă, care să nu fie îngrăşat forţat cu furaje concentrate în 3 luni, ne spune acesta. „Am vrut să fim diferiţi şi ca să ducem asta până la capăt… am avut curajul să o facem chiar cu porcul de Mangaliţa, iar după o investiţie totală de aproximativ 1 milion de euro am reuşit să avem întregul lanţ comercial pe o suprafaţă de aproximativ 1 hectar, de la moară proprie până la tot ce ţine de reproducţie – îngrăşare – abatorizare – tranşare – ambalare – livrare. Avem ferma de 2 ani de zile, iar de atunci ne-au bătut la uşă zeci de firme care vând furaje concentrare, premixuri ce ajută la spor şi porcii cresc ca Făt-Frumos în 3 luni. Am zis nu, îi creştem doar cu cereale luate din câmp, respectiv porumb, orz, grâu, lucernă, floarea-soarelui, morcovi şi sfeclă, ca bonus pentru ei. Într-adevăr, avem de pierdut economic, sporul zilnic este foarte mic, costul de producţie este foarte mare, dar la acest lucru m-am gândit şi o ducem până la capăt deoarece am pus sănătatea clientului în faţa profitului rapid.“

Rasa de Mangaliţa nu se încadrează 100% pentru o fermă modernă

Ferma beneficiază de 70 scroafe cu acte de origine achiziţionate de la mai mulţi crescători şi face parte din Asociaţia Crescătorilor de Suine Autohtone Rasele Bazna şi Mangaliţa, mai adaugă tânărul crescător. „A fost foarte greu să găsim 70 de scroafe cu origine de la un singur crescător, noi fiind exploataţie autorizată ANSVSA, şi eram singurii la data respectivă. Pentru monte folosim 5 vieri de Mangaliţa, 2 dintre ei cu acte de origine; monta se face doar natural, am vrut să păstrăm ordinea firească şi naturală a porcului. Important vis-à-vis de numărul de fătări este prolificitatea la scroafele de Mangaliţa, care în medie este de

5 purcei/scroafă, iar media numărului de fătări este de 1,5/an. Beneficiem de boxe moderne de fătare dotate cu căldură-ventilate, pardoseală moale din plastic, însă rasa de Mangaliţa nu se încadrează 100% pentru o fermă modernă. Facem eforturi ca să avem o creştere naturală, cu toate că acest lucru întârzie creşterea la maturitate de la 3 luni, cât este la un porc industrial, la 14 luni, atunci când Mangaliţa reuşeşte să atingă 120 kg, însă există garanţia unui produs sănătos şi de calitate“, explică crescătorul din judeţul Constanţa.

Pesta porcină africană stă la poartă…

Porcii Mangaliţa cresc într-un timp îndelungat, cel puțin 12 luni, ca să ajungă la 100 kg/viu, iar pentru acest lucru tânărul fermier spune că le oferă furaj compus doar din cereale, apă curată şi testată trimestrial din puţul propriu. „Porcul de Mangaliţa simte în permanenţă nevoia să se joace, să alerge şi din această cauză îi oferim posibilitatea să iasă afară oricând doreşte, în interior fiind sistemele de ventilaţie-furajare-apă, iar la exterior locul lor de joacă; acest fapt duce la pierderea de spor, porcul alergând şi având activităţi nu reuşeşte să se îngraşe cât este nevoie, este un alt fapt care duce la perioada lungă de creştere, dar care ajută la aspectul şi gustul cărnii, aceasta fiind mult mai marmorată, roşiatică şi dulce. Avem un centru de sacrificare modern, la nivelul fermei, autorizat sanitar-veterinar cu ştampila hexagonală; asta înseamnă că vindem doar pe teritoriul ţării. Din cauza pestei porcine africane care stă la poartă, riscul fiind crescut, am luat hotărârea să tăiem doar porcii din ferma proprie pentru a avea siguranţa că porcul este de Mangaliţa. Siguranţa alimentară este pe primul plan, iar toate testele le efectuăm la Laboratorul ANSVSA Constanţa, iar apoi, după ce toate analizele ies bine, ieşim cu carnea pe piaţă, iar la fiecare tăiere suntem asistaţi de către un medic oficial din partea DSVSA Constanţa“, specifică tânărul.

Atunci când tranşezi prima dată un porc Mangaliţa o să ai parte de o surpriză albă, grăsimea, slănina reprezentând 60% din acest porc, iar diferenţa este compusă din carne; de aici apare diferenţa mare de preţ între Mangaliţa şi alţi porci, calitatea (superioară) şi cantitatea (redusă) de carne din carcasă, mai adaugă Alexandru. „În acest moment lucrăm cu două branduri de mezeluri care produc 100% natural din România şi au ales porcul Mangaliţa crescut de noi, iar piesele de carne (ceafă, cotlet, coastă, mușchiuleţ, pulpă) le vindem în colaborare cu magazine şi restaurante din Bucureşti şi Constanţa.“

Ce trebuie să ştii despre carnea de porc din rasa Mangaliţa?

Potrivit specialiștilor de la Institutul de Cercetări Alimentare, carnea de Mangaliță are vitamine și acizi grași nesaturați (grăsimi bune) în aceeași proporție ca somonul şi uleiul de măsline, de 70%. De aici provine și denumirea acestuia de „porc-somon“ sau „ulei de măsline cu patru picioare“. Vitaminele și profilul lipidic din carnea de mangaliță fac din acest aliment unul deosebit de benefic pentru sănătate.

Carnea rasei de porc Mangalița conține puțină apă comparativ cu cea rezultată de porcii crescuți intensiv și în spații cu multe alte animale. Inițial, această rasă a fost crescută pentru slănina sa, care este la fel de gustoasă ca cea de porc, însă mult mai sănătoasă. Treptat, datorită gustului și a grăsimilor bune pe care le conține, porcul Mangalița a început să fie crescut și pentru carne, valorificându-se astfel în totalitate. Motivul pentru care Mangalița este recomandată pentru prepararea șuncii și a produselor din carne ce necesită uscare este procentul scăzut de apă pe care îl conține.

Carnea de porc Mangalița conține acizi grași de tip Omega 3, 6 şi 9 și poate fi consumată și de persoanele care suferă de boli cardiovasculare. Aceasta conține în mare parte grăsimi monosaturate și polinesaturate și este bogată în acizi Omega 3 și Omega 6 de care organismul are nevoie pentru construirea celulelor sănătoase și pentru îmbunătățirea capacității cognitive. În plus, aceste grăsimi „bune“ sunt răspunzătoare pentru reducerea bolilor de inimă, prevenirea diabetului de tip II și a bolii Alzheimer. Lipsa colesterolului din carnea de Mangaliță o face bună pentru consum și de către persoanele care suferă de probleme cardiace, de cele cărora le-a fost interzis consumul de carne de porc din alte motive medicale, dar și de către copii de peste doi ani.

Beatrice Alexandra MODIGA

Ascaridoza la porci - Limbricii -

Ascaridoza este cea mai răspândită boală parazitară a porcilor, indiferent de sistemul de creștere. Aceasta este produsă de Ascaris suum, un parazit intestinal rigid, de culoare alb-roz, cu un corp cilindric nesegmentat și dimensiuni de 15-30 cm. Lunile de iarnă și primăvară reprezintă perioada propice de infestare, iar receptivitatea cea mai mare o reprezintă purceii cu vârsta de 2-4 luni.

Sursa de infestaṭie este reprezentată de porcii bolnavi ṣi cei purtători care contaminează mediul, dar mai ales de scroafele tinere. Infestarea se poate realiza atât la păṣune, cât ṣi în stabulaṭie, odată cu ingerarea apei ṣi a furajelor contaminate. Oul de parazit care conṭine larva ajunge în tubul digestiv al purcelului, de unde va migra spre ficat sau plămân, pentru ca în final să ajungă tot în intestine, în forma adultă. Pe tot acest traseu, larva poate produce diverse leziuni, precum apariṭia unor zone albicioase pe ficat, cu aspect de „pete de lapte“, iar în plămâni pot determina alveolite serohemoragice. Porcii tineri sunt mai receptivi la infestaṭie, rezistenṭa creṣte odată cu înaintarea în vârstă.

Simptome

Această boală se caracterizează clinic prin tulburări pulmonare, digestive, nervoase, anemie ṣi slăbire progresivă. Porcii adulṭi sunt purtători asimptomatici, iar simptomele apar doar la tineret.

Semnele digestive constau în balonarea abdomenului, acesta capătă aspect de butoi, constipaṭie alternând cu diaree și polifagie. Semnele generale constau în slăbire, întârziere în dezvoltare, anemie, hipercheratoză ṣi chiar rahitism. Semnele nervoase constau în crize epileptiforme ṣi contracții musculare convulsive care apar în timpul mesei sau imediat după consumul furajelor, urmate de comportament normal. În zona periombilicală apare mâncarimea ṣi se pot evidenṭia fenomene urticariforme. În infestațiile masive pot apărea colici cauzate de ocluziile intestinale sau chiar icterul mecanic atunci când paraziṭii trec prin canalul coledoc.

Combaterea bolii

Diagnosticul va fi pus de către medicul veterinar pe baza semnelor clinice ṣi a examenului microscopic unde pot fi evidenṭiate ouăle de paraziṭi. La necropsie se pot observa cu ochiul liber paraziṭii adulṭi ȋn intestine.

Prognosticul este favorabil în infestaṭiile slabe ṣi moderate ṣi rezervat în infestaṭiile masive. Din punct de vedere economic, prognosticul este nefavorabil deoarece purceii nu valorifică așa cum ar trebui hrana, slăbesc ṣi au întârzieri în creṣtere.

În combaterea acestei boli parazitare se administrează individual, LEVAMISOL sau ROMIVERMECTIN 1% și în furaj se poate administra ROMOXIBENDAZOL pulbere.

romivermectin romoxibendazol Romvac

Pentru a ajuta organismul, putem suplimenta raṭia cu pulberi cu vitamine ṣi minerale precum ROMSTARTER 9 + 1 P, ROMZEOFORT, VITAPREMIX BIO-MOS, VITAROM.

Dr. Gabriela BĂNCILĂ

Ioan Ladoși, președinte APCPR: „Nu știm care este numărul efectivelor de porci la nivel național și asta e o problemă“

Două Românii într-una. Așa arată, în viziunea președintelui Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România, situația actuală a sectorului dedicat creșterii suinelor. De ce așa? Pentru că există două sectoare cu aceeași activitate, dar cu tipare diferite de funcționare atunci când vine vorba despre respectarea legii. Concret, vorbim despre fermele comerciale de producție a cărnii de porc care se aliniază tuturor regulilor sanitar-veterinare și legale și despre gospodăriile populației unde, spune Ioan Ladoși, sunt crescuți mult mai mulți porci, fără însă a respecta întotdeauna legea. Și așa se creează iluzia cifrelor statistice. Realitatea spune însă altceva, subliniază președintele APCPR. 

„Cifrele oficiale nu au fost niciodată corecte“

Indiferent despre care dintre cele două segmente vorbim, președintele APCRP susține că situația este gravă și că este chiar indulgent când spune asta pentru că virusul a afectat numărul efectivelor de suine într-o măsură care, din mai multe motive, nu poate fi deocamdată cuantificată. Cert este că impactul Pestei Porcine Africane, prezentă în România de doi ani și jumătate, este încă dincolo de limitele în care poate fi prezentat cu obiectivitate. De aceea nu există în momentul de față niște date care să ne spună câte efective de suine există la nivel național.

„Avem cifre statistice ale autorităților, însă acestea trebuie privite cu mare rezervă. În anul 2019 noi nu am avut de la nivel instituțional niște date publice și statistice în care să avem încredere. Cifrele pe care le găsim la autorități, la INS, în opinia noastră, a celor din domeniu sunt greșite. Și într-o situație precum cea actuală este foarte greu, dacă nu chiar imposibil, să rezolvi lucrurile atât timp cât nu știi cu ce ai de a face. Dacă nu știm câți porci sunt în România, cum putem găsi soluții? Suntem într-o situație dezastruoasă.“

Teoria președintelui APCPR, spune acesta, se bazează pe experiența în timp și pe faptul că nu s-a confirmat niciodată că cifrele oficiale au fost corecte. Pentru a-și argumenta afirmația, acesta se întreabă retoric dacă există cineva care să poată explica de ce statisticile privind efectivele de porcine sunt semnificativ diferite în funcție de sursa care le oferă.

„În gospodării se cresc mult mai mulți porci decât credem. Acolo nu știm numărul real. De la începutul apariției PPA în țară, una dintre jumătățile de măsură care s-au luat a fost aceea ca în zonele de focar să se facă un fel de recensământ. Dar nu a existat o abordare unitară pe tot teritoriul țării. Chiar și așa, a ieșit la iveală faptul că numărul estimat de porci din gospodăriile populației este cu 100% mai mare decât se crede. Și asta este o problemă pentru că ceea ce nu cunoști nu poți măsura. Să spunem totuși că cifrele sunt reale. Asta înseamnă că jumătate din totalul de porci se află în ferme comerciale autorizate sanitar-veterinar care respectă toate regulile legale, iar cealaltă jumătate se află în gospodării care nu respectă nicio regulă. Asta este marea problemă. În mod paradoxal, ambele sunt prezente pe piață“, susține președintele APCRP.

Din 140.000 de scroafe, 35.000 au fost sacrificate din cauza PPA

Și asta este doar o parte a problemei pentru că interlocutorul nostru a scos la lumină un alt aspect foarte important al consecințelor pe care PPA le-a avut în România. Acesta semnalează faptul că în tot acest timp nu s-a vorbit despre reducerea efectivului-matcă. „Animalele de reproducție reprezintă fabrica de purcei. Pe lângă cifrele oficiale, există și statistica pe care am făcut-o privind situația efectivului de reproducători în fermele comerciale. Așadar, potrivit cifrelor oficiale, efectivul-matcă a scăzut cu 5%. Mi se pare o teorie foarte departe de adevăr. Noi estimăm că s-au pierdut 35.000 de scroafe, adică o pierdere de 20%. Când pierzi 35.000 de scroafe într-o țară precum Spania, care are un efectiv foarte mare de suine, pierderea nu se simte atât de rău, dar noi aveam doar 140.000 de scroafe în fermele comerciale. Fiecare scroafă din cele 35.000 de scroafe producea pe an aproximativ 20 de porci.“

În contextul acesta reechilibrarea va fi cel puțin dificilă, iar pe fondul pierderilor în efectivele de reproducători se va crea o nouă situație periculoasă pentru România, și anume dependența absolută de importuri. În plus, subliniază președintele APCRP, influențele globale asupra prețului cănii de porc se va resimți și la noi.

„Țările cu un consum mare de carne de porc precum China, Filipine sau Vietnam au pierdut enorm din efectivele lor din cauza Pestei Porcine Africane și evident că acest lucru a debalansat raportul dintre cerere și ofertă pe plan mondial. China, spre exemplu, avea jumătate din porcii globului și totuși importa continuu. Acum cu atât mai mult. De aceea, prețul cărnii de porc se face în China și este un preț foarte bun. În schimb, pentru țările europene producția de carne de porc a fost în excedent. Europa este cel mai mare exportator de carne de porc din lume, iar producția merge acolo unde cererea este mare, respectiv China. Ca atare, și noi vom plăti importurile la prețurile de pe piață, iar importurile de carne de porc ale României se ridică la aproximativ 260.000 de tone de carne de porc.“ Concluzia aparține fiecăruia!


  • În anii în care exporturile erau permise, România a exportat cel mai mult, 30.000 de tone de carne de porc. Acum se mai exportă foarte puțin din județele în afara zonei roșii, și anume Bistrița-Năsăud și Suceava, regiuni în care nu sunt însă multe ferme de porci.
  • „Probabil că mulți români vor renunța la carnea de porc în favoarea celei de pasăre. Aceasta este una dintre previziunile pentru carnea de porc pe plan global.“
  • „Dacă este să credem cifrele statistice, este foarte clar că ne aflăm într-un declin considerabil al producției interne de carne de porc. În 2016 asiguram 65% din producția de carne de porc de pe piață. În 2018 am coborât la 57%. Dacă ne raportăm la cifrele de la jumătatea anului acesta, adică 30 iunie, am scăzut de la 66% în 2018 la 52%.“

Laura ZMARANDA

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Actualizarea situației privind evoluția Pestei Porcine Africane la data de 31 decembrie 2019

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 237 de localități din 24 de județe, cu un număr de 626 de focare (dintre care 12 focare în exploatații comerciale și 2 focare în exploatații de tip A). Numărul focarelor active a scăzut cu 44 de la precedenta actualizare. În alte 12 județe au fost diagnosticate doar cazuri la mistreți. De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017, și până în prezent, au fost eliminați 543.621 de porci afectați de boală și au fost diagnosticate 2.447 de cazuri la mistreți.

Detaliat, situația focarelor active de PPA și cazurilor la mistreți se prezintă astfel:

  • Județul Satu-Mare – 170 de cazuri la mistreți;
  • Județul Bihor – 6 focare în gospodăriile populației și 222 de cazuri la mistreți;
  • Județul Sălaj – 3 focare în gospodăriile populației și 48 de cazuri la mistreți;
  • Județul Tulcea – 4 focare în gospodăriile populației și 178 de cazuri la mistreți;
  • Județul Brăila – 17 focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială) și 24 de cazuri la mistreți;
  • Județul Constanța – 2 focare în gospodăria populației și 39 de cazuri la mistreți;
  • Județul Ialomița – 17 focare în gospodăriile populației și 166 de cazuri la mistreți;
  • Județul Galați – 4 focare în gospodăriile populației și 43 de cazuri la mistreți;
  • Județul Ilfov – 6 focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială) și 163 de cazuri la mistreți;
  • Județul Călărași – 121 cazuri la mistreți;
  • Județul Buzău – 4 focare în gospodăriile populației și 27 de cazuri la mistreți;
  • Județul Giurgiu – 158 de focare (dintre care 5 focare exploatații comerciale și un focar în exploatație de tip A) și 302 de cazuri la mistreți;
  • Județul Teleorman – 195 de focare în gospodăriile populației și 537 de cazuri la mistreți;
  • Județul Argeș – 3 focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 36 de cazuri la mistreți;
  • Județul Olt – 62 de focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială) și 5 cazuri la mistreți;
  • Județul Dâmbovița – 18 focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale și un focar într-o exploatație de tip A) și 50 de cazuri la mistreți;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 4 cazuri la mistreți.
  • Județul Botoșani – un focar în gospodăria populației și 99 de cazuri la mistreți;
  • Județul Dolj – 63 de focare în gospodăriile populației și 29 de cazuri la mistreți;
  • Județul Maramureș – 5 focare în gospodăriile populației și 21 de cazuri la mistreți;
  • Județul Prahova – 2 focare în gospodăriile și 13 cazuri la mistreți;
  • Județul Iași – 2 cazuri la mistreți;
  • Județul Vrancea – 4 focare în gospodăriile populației și 32 de cazuri la mistreți;
  • Județul Arad – 59 de cazuri la mistreți;
  • Județul Vaslui – 2 focare în gospodăria populației și 7 cazuri la mistreți;
  • Județul Gorj – 39 de focare în gospodăria populației și 15 cazuri la mistreți;
  • Județul Vâlcea – un caz la mistreț;
  • Județul Neamț - 2 focare în gospodăriile populației;
  • Județul Sibiu - 5 focare în gospodăriile populației și 8 cazuri la mistreți;
  • Județul Covasna - 6 cazuri la mistreți;
  • Județul Brașov – 8 cazuri la mistreți;
  • Județul Alba - 4 cazuri la mistreți;
  • Județul Mureș – 3 cazuri la mistreți;
  • Județul Bacău – 4 focare în gospodăriile populației și 3 cazuri la mistreți;
  • Județul Mehedinți – un caz la mistreț;
  • Județul Harghita – un caz la mistreț.

În total au fost stinse 2.257 de focare după cum urmează:

  • 56 de focare în județul Satu Mare (dintre care unul într-o exploatație comercială);
  • 43 de focare în județul Dâmbovița (dintre care unul într-o exploatație de tip A și unul într-o exploatație comercială);
  • 88 de focare în județul Buzău (dintre care unul într-o exploatație de tip A);
  • 3 focare în județul Maramureș;
  • 190 de focare în județul Brăila (dintre care 15 în exploatații comerciale);
  • 190 de focare în județul Dolj;
  • 11 focare în județul Vrancea;
  • 97 de focare în județul Bihor;
  • 150 de focare în județul Ialomița;
  • 24 de focare în județul Ilfov (dintre care unul într-o exploatație comercială);
  • 115 focare în județul Giurgiu (dintre care 2 în exploatații de tip A);
  • 27 de focare în județul Argeș (dintre care 2 în exploatații de tip A);
  • 71 de focare în județul Olt;
  • 54 de focare în județul Galați;
  • 200 de focare în județul Teleorman;
  • 95 de focare în județul Constanța;
  • 122 de focare în județul Călărași (dintre care 5 focare în exploatații comerciale);
  • 3 focare în județul Timiș;
  • 10 focare în județul Sălaj;
  • 586 de focare în Tulcea (dintre care 5 focare în exploatații comerciale și un focar într-o exploatație de tip A);
  • 35 de focare în Arad (dintre care 2 focare în exploatații de tip A);
  • 3 focare în județul Covasna;
  • 4 focare în județul Bacău;
  • 18 focare în județul Botoșani;
  • 2 focare în județul Vâlcea;
  • 43 de focare în județul Prahova;
  • un focar în județul Hunedoara;
  • 2 focare în județul Mehedinți;
  • 2 focare în județul Iași;
  • 9 focare în județul Vaslui (dintre care un focar într-o exploatație comercială);
  • un focar în județul Sibiu;
  • un focar în județul Brașov;
  • Un focar în județul Alba.

Până la această data (31.12.2019) au fost despăgubiți 14.507 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 403.270.160 de lei.

ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Sursa: ANSVSA

Recomandări privind sacrificarea porcilor şi consumul cărnii de porc în gospodăriile populației

Recomandări privind sacrificarea porcilor şi consumul cărnii de porc în gospodăriile populației

În perioada premergătoare Sărbătorilor de Iarnă, conform unui obicei tradițional specific poporului român, populația care locuiește la țară sau în zonele mărginașe ale orașelor, sacrifică porcul crescut în gospodărie, pentru a-și asigura carnea și preparatele din carne rezultate, necesare în familia respectivă.

Pentru a prevenii îmbolnăvirea populației consumatoare de carne și preparate derivate, după sacrificarea porcilor domestici, proprietarul sau consumatorul are obligația să solicite medicului veterinar: examinarea clinică a cărnii, în special pentru diagnosticul trichinelozei.

Ce este trichineloza?

Trichineloza este o boală parazitară, ce se transmite de la animale la om, fiind produsă de un parazit numit Trichinella Spiralis. Principalul rezervor și vector al acestui parazit îl constituie animalele din preajma locuințelor umane: șobolanii, șoarecii, carnivorele domestice (câinele și pisica)  animale din zona silvatică (vulpe, jder) și porcii sau alte specii infestate.

Cum se îmbolnăvește omul?

Omul se îmbolnăvește consumând carne infestată de porc, nutrie, mistreț, urs, neexaminată de medicul veterinar și insuficient friptă, fiartă, sau preparată crudă, sărată, sau  afumată.

Boala, la om se manifestă prin : febră ridicată (38-40 grade), tulburări digestive (dureri abdominale, grețuri, vărsături, diaree), dureri în masele musculare însoțite de edeme ale fetei „boala capetelor umflate”.

Trichineloza la om poate fi tratată, reușita tratamentului fiind condiționată în primul rând de rapiditatea stabilirii diagnosticului.

Măsuri pentru prevenirea cazurilor de îmbolnăviri la om

  • controlul sanitar veterinar al cărnii provenite de la animale sacrificate în abatoare şi în gospodăriile individuale (porc, nutrie, cal) precum și al vânatului comestibil (mistreț, urs) prin examen trichineloscopic;
  • achiziționarea cărnii de porc numai din abatoare, hale, măcelarii sau magazine autorizate sanitar veterinar, pe care este aplicată marca de sănătate (ștampila);
  • carnea proaspătă destinată comercializării în unitățile autorizate sanitar veterinar, trebuie să provină  numai din abatoare autorizate sanitar- veterinar, să fie marcată (ștampilată) și însoțită de certificat sanitar veterinar, eliberat de medicul veterinar oficial al unității de origine care atestă salubritatea şi calitatea acesteia;
  • carnea provenită de la porcii crescuți în gospodăriile individuale poate fi utilizată numai pentru consum familial, în exploatația de origine, după efectuarea obligatorie a examenului trichineloscopic, la sediul circumscripțiilor sanitare veterinare care funcționează în municipiile, orașele și comunele județului, fiind interzisă comercializarea acesteia, inclusiv în unitățile autorizate sanitar veterinar;
  • pentru efectuarea examenului se  prezintă o probă de cca. 100 - 200 grame de carne recoltată din pilierii diafragmatici (baiera unturii) din diafragmă (iepurele) mușchiuleți, mușchii limbii și mușchii intercostali.
  • în cazul porcilor mistreți se recoltează eșantioane cântărind cel puțin 10 g dintr-un membru anterior, din musculatura limbii sau din pilierii diafragmatici.
  • proba de carne prezentată pentru analiză, va fi însoțită în mod obligatoriu de elementul de identificare (crotaliul), care va fi predat medicului veterinar care examinează carnea.
  • carnea rezultată în urma sacrificării să fie păstrată în congelator, sau în frigider la temperaturi mai mici sau egale de 4 grade Celsius, sau în mod tradițional, sărată, afumată, sau prăjită și conservată în recipiente cu untură;

Pentru prevenirea contaminării porcilor, dar și a altor animale receptive la trichinella spiralis, sunt necesare următoarele acțiuni:

  • reducerea numerică prin limitarea înmulțirii și a răspândirii vectorilor care transmit boala prin deratizarea și igienizarea adăposturilor, a altor spații din gospodărie și vecinătăți, urmată de strângerea și distrugerea cadavrelor de rozătoare, acțiuni executate de persoane sau unități autorizate;
  • menținerea condițiilor de igienă și biosecuritate în adăposturile și în incinta din gospodăriile populației;
  • salubrizarea locurilor menajere;
  • excluderea din hrana porcilor a deșeurilor de abator;

În cazul apariției unor situații deosebite se recomandă să fie sesizat personalul sanitar veterinar arondat pentru a se intervenii operativ și eficient.


Atenție ! Nu consumați carnea de porc sau vânat (mistreț, urs) și nu o preparați, până nu obțineți de la medicul veterinar confirmarea că a fost examinată pentru Trichinella Spiralis, cu rezultat negativ.

Dr. Penţea Ioan Viorel  - Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Microfermă de suine unică în ţară

În Curtici, judeţul Arad, tânărul Şerb Flavius Ionel deţine o microfermă de suine din rasele autohtone Bazna şi Mangaliţa şi un punct de colectare, prelucrare, depozitare şi vânzare a materialului seminal de vier, unic în ţară, specializat pe aceste două rase. Acesta este medic veterinar, iar împreună cu întreaga familie, an de an, îmbunătăţeşte fondul genetic al scroafelor.

Certificat de origine şi autorizaţie pentru reproducţie

mangalita

În prezent, tânărul medic veterinar are un un efectiv de 20 de scroafe cu certificate de origine şi 5 vieri autorizaţi pentru reproducţie. „Cresc suine de mic copil împreună cu familia şi de la ei am şi deprins dragostea pentru animale. Rasa Bazna de suine, partea maternă, o deţin de la bunica din satul Avram Iancu, judeţul Arad, iar partea paternă de la un crescător, tot medic veterinar, din Blaj şi un alt crescător din Turda. Cu vierii proveniţi de la aceşti doi crescători îmbunătăţesc fondul genetic al scroafelor. De rasa Mangaliţa mă ocup începând cu anul 2012, iar primele exemplare le-am achiziţionat de la crescătorii din zona oraşului Salonta, acolo pot spune că este rezervorul genetic şi locul de formare a acestei rase“, spune Flavius.

Raţia acestor două rase este foarte simplă, iar spaţiul de cazare nu necesită o investiţie mare, mai adaugă tânărul crescător. „După 14 zile de viaţă primesc porumb nemăcinat înmuiat 24 de ore în apă şi masă verde cosită vara, iar iarna lucernă. Scroafele în timpul lactaţiei se hrănesc cu un supliment energoproteic compus din făină furajeră de porumb, tărâţe, ovăz şi floarea-soarelui. În schimb, spaţiul de cazare nu necesită o investiţie mare întrucât cele 25 de exemplare sunt cazate în adăposturi semideschise cu construcţii simple, fără padoc betonat sau alte instalaţii sofisticate de ventilaţie“, încheie Şerb Flavius Ionel.

Beatrice Alexandra MODIGA

Actualizarea situației privind evoluția Pestei Porcine Africane la data de 24 septembrie 2019

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 346 de localități din 26 de județe, cu un număr de 1.223 de focare (dintre care 13 focare în exploatații comerciale și 6 focare în exploatații de tip A). În alte 3 județe există doar cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 481.921 de porci afectați de boală și există 2.126 de cazuri la mistreți.

Detaliat, situația focarelor active de PPA se prezintă astfel:

  • Județul Arad – 32 de focare (dintre care 2 focare în exploatații de tip A) și 59 de cazuri la mistreți;
  • Județul Argeș – 15 focare (dintre care un focar într-o exploatație de tip A) și 9 cazuri la mistreți;
  • Județul Bihor – 30 de focare în gospodăriile populației și 164 de cazuri la mistreți;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 4 cazuri la mistreți.
  • Județul Botoșani – 13 focare în gospodăriile populației și 92 de cazuri la mistreți;
  • Județul Brăila – 49 de focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 24 de cazuri la mistreți;
  • Județul Buzău – 64 de focare în gospodăriile populației și 22 de cazuri la mistreți;
  • Județul Călărași – 10 focare (dintre care 3 focare în exploatații comerciale) şi 99 de cazuri la mistreți;
  • Județul Constanța – un focar în gospodăria populației și 33 de cazuri la mistreți;
  • Județul Dâmbovița – 39 de focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială) și 38 de cazuri la mistreți;
  • Județul Dolj – 190 de focare în gospodăriile populației și 14 cazuri la mistreți;
  • Județul Galați – 32 de focare în gospodăriile populației și 39 de cazuri la mistreți;
  • Județul Giurgiu – 219 focare (dintre care 5 focare exploatații comerciale și 3 focare în exploatații de tip A) și 260 de cazuri la mistreți;
  • Județul Gorj – 24 focare în gospodăria populației;
  • Județul Hunedoara – un focar în gospodăria populației;
  • Județul Ialomița – 22 de focare în gospodăriile populației și 161 de cazuri la mistreți;
  • Județul Iași – un focar în gospodăria populației și un caz la mistreț;
  • Județul Ilfov – 18 focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 143 de cazuri la mistreți;
  • Județul Maramureș – 20 de cazuri la mistreți;
  • Județul Mehedinți – 2 focare în gospodăriile populației.
  • Județul Olt – 98 de focare în gospodăriile populației și 3 cazuri la mistreți;
  • Județul Prahova – 42 de focare în gospodăriile populației și 8 cazuri la mistreți;
  • Județul Satu-Mare – 21 de focare în gospodăriile populației și 157 de cazuri la mistreți;
  • Județul Sălaj – 6 focare în gospodăriile populației și 47 de cazuri la mistreți;
  • Județul Teleorman – 281 de focare în gospodăriile populației și 527 de cazuri la mistreți;
  • Județul Tulcea – un focar în gospodăria populației și 173 de cazuri la mistreți;
  • Județul Vaslui – 8 focare în gospodăriile populației și 3 cazuri la mistreți;
  • Județul Vâlcea – un caz la mistreț;
  • Județul Vrancea – 4 focare în gospodăriile populației și 25 de cazuri la mistreți;

Până la această data (24.09.2019) au fost despăgubiți 10.186 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 260.438.090 de lei.

În total au fost stinse 1.353 de focare.

ANSVSA solicită sprijinul și înțelegerea cetățenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii și consecințele economice grave generate de apariția ei.

Acțiunile autorităților sunt conjugate și întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid și pentru a împiedica răspândirea bolii.

Orice suspiciune de boală trebuie anunțată imediat medicului veterinar sau DSVSA județeană.

Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate și neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiți de către stat, în condițiile prevăzute de legislație.

Actualizarea situației privind evoluția Pestei Porcine Africane la data de 12 septembrie 2019

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 346 de localități din 25 de județe, cu un număr de 1.185 de focare (dintre care 12 focare în exploatații comerciale și 6 focare în exploatații de tip A). În alte 4 județe există doar cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 462.459 de porci afectați de boală și există 2.068 de cazuri la mistreți.

Detaliat, situația focarelor active de PPA se prezintă astfel:

  • Județul Arad – 28 focare (dintre care 2 focare în exploatații de tip A) și 58 de cazuri la mistreți;
  • Județul Argeș – 9 focare (dintre care un focar într-o exploatație de tip A) și 3 cazuri la mistreți;
  • Județul Bihor – 30 de focare în gospodăriile populației și 163 de cazuri la mistreți;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 4 cazuri la mistreți.
  • Județul Brăila – 46 de focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 24 de cazuri la mistreți;
  • Județul Botoșani – 13 focare în gospodăriile populației și 92 de cazuri la mistreți;
  • Județul Buzău – 60 de focare în gospodăriile populației și 22 de cazuri la mistreți;
  • Județul Călărași – 14 focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 99 de cazuri la mistreți;
  • Județul Constanța – un focar în gospodăria populației și 32 de cazuri la mistreți;
  • Județul Dâmbovița – 37 de focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială) și 31 de cazuri la mistreți;
  • Județul Dolj – 173 de focare în gospodăriile populației și 14 cazuri la mistreți;
  • Județul Galați – 32 de focare în gospodăriile populației și 39 de cazuri la mistreți;
  • Județul Giurgiu – 204 de focare (dintre care 5 focare exploatații comerciale și 3 focare în exploatații de tip A) și 234 de cazuri la mistreți;
  • Județul Gorj – 21 focare în gospodăria populației;
  • Județul Hunedoara – un focar în gospodăria populației;
  • Județul Ialomița – 19 focare în gospodăriile populației și 159 de cazuri la mistreți;
  • Județul Iași – un caz la mistreț;
  • Județul Ilfov – 17 focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 135 de cazuri la mistreți;
  • Județul Maramureș – 20 de cazuri la mistreți;
  • Județul Mehedinți – un focar în gospodăria populației.
  • Județul Olt – 94 de focare în gospodăriile populației și 3 cazuri la mistreți;
  • Județul Prahova – 42 de focare în gospodăriile populației și 8 cazuri la mistreți;
  • Județul Satu-Mare – 30 de focare în gospodăriile populației și 156 de cazuri la mistreți;
  • Județul Sălaj – 6 focare în gospodăriile populației și 47 de cazuri la mistreți;
  • Județul Teleorman – 296 de focare în gospodăriile populației și 524 de cazuri la mistreți;
  • Județul Tulcea – un focar în gospodăriile populației și 172 de cazuri la mistreți;
  • Județul Vâlcea – un caz la mistreț;
  • Județul Vrancea – 2 focare în gospodăriile populației și 24 de cazuri la mistreți;
  • Județul Vaslui – 8 focare în gospodăriile populației și 3 cazuri la mistreți;

Până la această data (12.09.2019) au fost despăgubiți 10.143 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 259.890.470 de lei.

Cum a devenit celebră o purcelușă salvată de la o fermă industrială

Despre animale se știe deja că sunt mult mai inteligente decât cred oamenii. Însă unele dintre necuvântătoare au demonstrat că au și afinități artistice. Este și cazul unei purcelușe care la vârsta de patru luni a fost adoptată de Joanne Lefson de la o fermă industrială de porci. După ce a ajuns în noul său cămin, o fermă intitulată Ferma Sanctuar, stăpână sa a constatat că purcelușa este atrasă de instrumentele de pictură.

Deși era înconjurată de pensule de pictat, purcelușa nu a dovedit niciodată interesul de a le distruge, așa cum ar fi făcut probabil alți porci. Astfel, stăpâna sa a intuit că purcelușa ar putea avea talent la pictură și a început un fel de antrenament pentru dezvoltarea aptitudinilor. De fiecare dată când făcea un lucru bun era recompensată cu mâncare.

Așa a început purcelușa Picasso să picteze. Acum știe să folosească pensule de diferite mărimi, să le înmoaie în culori și apoi să înceapă să picteze. Stăpâna sa spune că purcelușa Picasso alege singură momentul în care să picteze și că niciodată nu este forțată să facă acest lucru. Mai mult decât atât, purcelușa își și semnează lucrările pentru că după ce termină de pictat își înmoaie râtul în culori și apoi le imprimă pe foaie.

Datorită talentului său purcelușa Picasso a devenit celebră, iar povestea sa a fost prezentată de televiziuni din întreaga lume. Joanne Lefson spune că porcii sunt extraordinar de inteligenți și speră ca povestea purcelușei Picasso să determine o conștientizare mai profundă a acestui lucru.

  • Publicat în Magazin

Actualizarea situației privind evoluția Pestei Porcine Africane la data de 19 iunie 2019

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 31 de localități din 11 județe, cu un număr de 55 de focare (dintre care 2 în exploatații comerciale). În alte 10 județe există doar cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 366.694 de porci afectați de boală și există 1.433 de cazuri la mistreți.

De la ultima actualizare a situației privind evoluția PPA, s-a înregistrat o scădere considerabilă a numărului de focare active (342 de focare).

Detaliat, situația focarelor active de PPA se prezintă astfel:

  • Județul Argeș – 2 focare în gospodăria populației;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 4 cazuri la mistreți.
  • Județul Bihor – 9 focare în gospodăriile populației și 106 de cazuri la mistreți;
  • Județul Brăila – 5 focare în gospodăriile populației și 24 de cazuri la mistreți;
  • Județul Botoșani – 33 de cazuri la mistreți;
  • Județul Buzău – un focar în gospodăria populației și 19 cazuri la mistreți;
  • Județul Călărași – un focar în gospodăria populației și 99 de cazuri la mistreți;
  • Județul Constanța – 31 de cazuri la mistreți;
  • Județul Dâmbovița – 2 cazuri la mistreți;
  • Județul Galați – 3 focare în gospodăriile populației și 32 de cazuri la mistreți;
  • Județul Giurgiu – 7 focare în gospodăriile populației și 28 de cazuri la mistreți;
  • Județul Ialomița – 155 de cazuri la mistreți;
  • Județul Ilfov – 18 cazuri la mistreți;
  • Județul Maramureș – 18 cazuri la mistreți;
  • Județul Olt – 2 cazuri la mistreți;
  • Județul Satu-Mare – 147 de cazuri la mistreți;
  • Județul Sălaj – un focar în gospodăria populației și 47 de cazuri la mistreți;
  • Județul Teleorman – 7 focare în gospodăriile populației și 484 de cazuri la mistreți;
  • Județul Tulcea – 18 focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 165 de cazuri la mistreți;
  • Județul Vâlcea – un caz la mistreț.
  • Județul Vrancea – un focar în gospodăria populației și 18 cazuri la mistreți.

Până la această data (19.06.2019) au fost despăgubiți 8.658 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 251.860.460 de lei.

ANSVSA solicită sprijinul și înțelegerea cetățenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii și consecințele economice grave generate de apariția ei.

Acțiunile autorităților sunt conjugate și întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid și pentru a împiedica răspândirea bolii.

Orice suspiciune de boală trebuie anunțată imediat medicului veterinar sau DSVSA județeană.

Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate și neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiți de către stat, în condițiile prevăzute de legislație.

Facem precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel economic și social.

Poate deveni făina fân de lucernă (Medicago sativa) o practică în hrana porcilor în creştere-îngrăşare?

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – Balotești

Lucerna (Medicago sativa) este o plantă furajeră din familia leguminoaselor. În România, această plantă se cultivă pe o suprafață mai mare de 442.000 ha, ceea ce reprezintă peste 30% din structura bazei furajere a țării noastre (Schitea, 2010). Acest aspect situează România în clasamentul ţărilor mari cultivatoare de lucernă, după SUA, Argentina, Italia. Este important de subliniat faptul că extinderea lucernei în cultură s-a datorat însușirilor sale valoroase precum: producții mari, durată în cultură de peste 3 ani, capacitate mare de a se reface după cosit, puțin pretențioasă față de condițiile de creștere (rezistă la secetă, frig etc.), precum și folosinței multiple (nutreț verde, fân, făină de fân, siloz, semisiloz etc.). La acestea se adaugă însușiri agrotehnice deosebite, respectiv refacerea fertilității solului prin cantitățile mari de azot și resturi organice care rămân în sol la finalul perioadei de vegetație (Ignat, 2000).

Lucerna a fost recunoscută din cele mai vechi timpuri ca fiind pretabilă pentru hrana rumegătoarelor. De remarcat este faptul că nivelul ridicat în proteine (în special lizină), celuloză brută, minerale (magneziu, potasiu, cupru, fier etc.), dar şi în vitamine (A, D, E, K, etc.) situează această plantă imediat după porumb, șrot de soia şi grâu sub aspectul valorii nutritive pentru porci (Seerley, 1991; Thacker, 1990; Thacker și Haq 2008). În plus, potrivit National Research Council, biodispo­nibilitatea fosforului din lucernă se consideră a fi de 100%, ceea ce aduce un plus de valoare acestei plante. Totuși, adaosul de lucernă în hrana porcilor moderni, care provin din animale riguros selecţionate în direcţia obţinerii unor mari performanţe productive şi mai puţin privind capacitatea de folosire a nutreţurilor „neconvenţionale“, nu este o practică obișnuită în România. Hrana porcilor crescuți la noi în țară este constituită în principal din porumb, şrot de soia şi floarea-soarelui deoarece aceste ingrediente furajere au o disponibilitate ridicată pe plan local, o digestie ridicată a substanțelor nutritive și o compoziție nutritivă complementară.

Potrivit rezultatelor obținute în urma analizelor chimice, lucerna uscată, măcinată și ulterior peletizată are un conținut în proteină brută de 16,72%, cu o digestibilitate de peste 60%, un conținut de 32,09% celuloză brută și 7,65 minerale. Astfel, inclusă în rețetele de nutreț combinat sub formă peletizată poate reprezenta o potențială sursă proteică locală pentru porcii destinați producției de carne.

Având în vedere cele prezentate anterior, în cadrul Biobazei INCDBNA – Baloteşti a fost realizat un experiment pe porci, hibridul Topigs cu o greutate medie inițială de 30,28 kg, pe o perioadă de 25 de zile, ce a avut ca obiectiv evidențierea efectului productiv al surselor proteice locale. Porcii au fost repartizați în două loturi și furajați diferențiat: martor (M) cu nutreț combinat clasic (pe bază de porumb-șrot de soia-șrot de floarea soarelui) și experimental (L) cu un adaos de făină fân de lucernă 5%, ce a substituit o parte din șrotul de floarea-soarelui. Hrana a fost administrată sub formă peletizată o dată pe zi, cu înregistrarea zilnică a consumului. Pentru o evidență precisă a consumului de furaje și a efectului productiv al făinii fân de lucernă, porcii au fost întreținuți pe perioada de derulare a experimentului în cuști de digestibilitate. Factorii de microclimat au fost asigurați conform cerințelor fiziologice ale speciei și categoriei de animale.

Prin folosirea unui adaos de 5% făină fân de lucernă măcinată/peletizată în rețetele porcilor în faza de creștere-îngrășare, obținem performanțe productive comparabile cu administrarea surselor clasice. În plus, făina fân de lucernă inclusă în structura rețetei de nutreț combinat în procente de 5% asigură obținerea a peste 32,48 kg de carne cu un consum mediu zilnic de 2,33 kg de nutreț combinat/kg spor. Având în vedere calitatea proteinei, precum și influența pozitivă asupra indicilor productivi, dar și în scopul diversificării gamei de materii prime vegetale disponibile local, recomandăm făina fân de lucernă peletizată la un nivel de 5% pentru hrana purceilor destinați producției de carne. 

Rezultatele prezentate au fost realizate în cadrul Programului Nucleu, proiect 18.20.01.03 și prin Programul 1. Dezvoltarea sistemului național de cercetare-dezvoltare, Subprogram 1.2. Performanță instituțională – Proiecte de finanțare a excelenței în CDI, Contract nr. 17 PFE/17.10.2018, finanțate de Ministerul Cercetării și Inovării.

Lavinia Idriceanu, Nicoleta Lefter, Mihaela Hăbeanu, Anca Gheorghe

Actualizarea situației privind evoluția Pestei Porcine Africane la data de 16 mai 2019

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 84 de localități din 16 de județe, cu un număr de 397 de focare (dintre care 10 în exploatații comerciale). În alte 5 județe există doar cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 365.595 de porci afectați de boală și există 1.329 de cazuri la mistreți

Detaliat, situația focarelor active de PPA se prezintă astfel:

  • Județul Argeș – un focar în gospodăria populației;
  • Județul Bacău – 2 focare în gospodăriile populației;
  • Județul Bihor – 8 focare în gospodăriile populației și 45 de cazuri la mistreți;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 4 cazuri la mistreți.
  • Județul Botoșani – 2 focare în gospodăriile populației și 31 de cazuri la mistreți;
  • Județul Brăila – 6 focare (dintre care 4 focare la exploatații comerciale) și 24 de cazuri la mistreți;
  • Județul Buzău – 18 cazuri la mistreți;
  • Județul Călărași – un focar în gospodăria populației și 99 de cazuri la mistreți;
  • Județul Constanța – 2 focare în gospodăriile populației și 29 de cazuri la mistreți;
  • Județul Dâmbovița – un focar în gospodăria populației și 2 cazuri la mistreți;
  • Județul Galați – 2 focare în gospodăriile populației și 31 de cazuri la mistreți;
  • Județul Giurgiu – 2 focare în gospodăriile populației și 28 de cazuri la mistreți;
  • Județul Ialomița – 4 focare în gospodăriile populației și 155 de cazuri la mistreți;
  • Județul Ilfov – un focar în gospodăriile populației;
  • Județul Maramureș – 10 cazuri la mistreți;
  • Județul Olt – 2 cazuri la mistreți;
  • Județul Sălaj – 2 focare în gospodăriile populației și 48 de cazuri la mistreți;
  • Județul Teleorman – un focar în gospodăria populației și 479 de cazuri la mistreți;
  • Județul Tulcea – 361 de focare (dintre care 5 focare la exploatații comerciale și un focar la o exploatație de tip A) și 165 de cazuri la mistreți;
  • Județul Satu-Mare – 142 de cazuri la mistreți;
  • Județul Vrancea – un focar în gospodăria populației și 17 cazuri la mistreți.

În total au fost stinse 853 focare după cum urmează:

  • un focar în Arad;
  • un focar în județul Argeș;
  • 3 focare în județul Bacău.
  • 53 de focare în județul Bihor;
  • 129 de focare în județul Brăila (dintre care 7 în exploatații comerciale);
  • 20 de focare în județul Buzău (dintre care unul într-o exploatație de tip A);
  • 103 focare în județul Călărași (dintre care un focar într-o exploatație comercială);
  • 92 de focare în județul Constanța;
  • 2 focare în județul Covasna;
  • 2 focare în județul Dâmbovița (dintre care unul într-o exploatație de tip A);
  • un focar în județul Dolj;
  • 17 focare în județul Galați;
  • 27 de focare în județul Giurgiu;
  • 126 de focare în județul Ialomița;
  • 9 focare în județul Ilfov;
  • 3 focare în județul Maramureș;
  • 7 focare în județul Olt;
  • 24 de focare în județul Satu Mare;
  • un focar în județul Sălaj;
  • 11 focare în județul Teleorman;
  • 3 focare în județul Timiș;
  • 215 focare în Tulcea;
  • 3 focare în județul Vrancea;

Până la această data (16.05.2019) au fost despăgubiți 8.643 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 251.802.710 de lei.

Orice suspiciune de boală trebuie anunțată imediat medicului veterinar sau DSVSA județeană.

Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate și neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiți de către stat, în condițiile prevăzute de legislație.

Facem precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel economic și social.

Numărul focarelor stinse îl depășește pe cel al focarelor active de Pestă Porcină Africană (PPA)

Actualizarea situației privind evoluția Pestei Porcine Africane la data de 22 aprilie 2019

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 128 de localități din 16 de județe, cu un număr de 530 de focare (dintre care 11 în exploatații comerciale). În alte 5 județe există doar cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 365.593 de porci afectați de boală și există 1.288 de cazuri la mistreți

În total au fost stinse 712 focare după cum urmează:

  • 24 de focare în județul Satu Mare;
  • 2 focare în județul Dâmbovița (dintre care unul într-o exploatație de tip A);
  • 18 focare în județul Buzău (dintre care unul într-o exploatație de tip A);
  • 3 focare în județul Maramureș;
  • 112 focare în județul Brăila (dintre care 7 în exploatații comerciale);
  • un focar în județul Dolj;
  • 3 focare în județul Vrancea;
  • 46 de focare în județul Bihor;
  • 109 focare în județul Ialomița;
  • 8 focare în județul Ilfov;
  • 27 de focare în județul Giurgiu;
  • un focar în județul Argeș;
  • 6 focare în județul Olt;
  • 17 focare în județul Galați;
  • 6 focare în județul Teleorman;
  • 85 de focare în județul Constanța;
  • 101 focare în județul Călărași;
  • 3 focare în județul Timiș;
  • un focar în județul Sălaj;
  • 136 de focare în Tulcea;
  • un focar în Arad;
  • 2 focare în județul Covasna.

Detaliat, situația evoluției focarelor de PPA se prezintă astfel:

  • Judeţul Satu-Mare – 134 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Bihor – 14 focare în gospodăriile populaţiei şi 32 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Sălaj – 2 focare în gospodăriile populației și 48 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Tulcea – 440 de focare (dintre care 5 focare la exploatații comerciale și un focar la o exploatație de tip A) şi 164 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Brăila – 23 de focare (dintre care 4 focare la exploatații comerciale) și 23 de cazuri la mistreți;
  • Judeţul Constanţa – 8 focare în gospodăriile populaţiei şi 26 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Ialomiţa – 20 de focare în gospodăriile populaţiei şi 155 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Galaţi – 2 focare în gospodăriile populaţiei şi 29 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Ilfov – 2 focare în gospodăriile populaţiei;
  • Judeţul Călăraşi – 2 focare (dintre care un focar la o exploatație comercială) şi 99 de cazuri la mistreţi;
  • Județul Buzău – 2 focare în gospodăriile populației și 15 cazuri la mistreți;
  • Județul Giurgiu – 27 de cazuri la mistreți;
  • Județul Teleorman – 6 focare în gospodăriile populației și 478 de cazuri la mistreți;
  • Județul Argeș – un focar în gospodăria populației;
  • Județul Olt – un focar în gospodăriile populației și 2 cazuri la misteți;
  • Județul Dâmbovița – un focar în gospodăria populației și 2 cazuri la mistreți;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 4 cazuri la mistreți.
  • Județul Botoșani – 2 focare în gospodăriile populației și 27 de cazuri la mistreți;
  • Județul Bacău – 4 focare în gospodăriile populației;
  • Județul Maramureș – 8 cazuri la mistreți;
  • Județul Vrancea – 15 cazuri la mistreți.

Până la această data (22.04.2019) au fost despăgubiți 8.625 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 251.584.740 de lei.

Evoluţia bolii este în permanentă monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe.

ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Sursa: ANSVSA

Actualizarea situației privind evoluția Pestei Porcine Africane la data de 25 martie 2019

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 227 de localități din 20 județe, cu un număr de 914 focare (dintre care 12 în exploatații comerciale). În alte 2 județe există doar cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 365.479 de porci afectați de boală și există 1.219 cazuri la mistreți.

În total au fost stinse 319 de focare după cum urmează:

  • 20 de focare în județul Satu Mare;
  • 7 focare în județul Buzău;
  • 76 de focare în județul Brăila (dintre care 7 în exploatații comerciale);
  • un focar în județul Dolj;
  • 3 focare în județul Vrancea;
  • 32 de focare în județul Bihor;
  • 83 de focare în județul Ialomița;
  • 8 focare în județul Ilfov;
  • 5 focare în județul Giurgiu;
  • un focar în județul Argeș;
  • 5 focare în județul Olt;
  • 13 focare în județul Galați;
  • 2 focare în județul Teleorman;
  • 58 focare în județul Constanța.

Detaliat, situaţia evoluţiei focarelor de PPA se prezintă astfel:

  • Judeţul Satu-Mare – 4 focare în gospodăriile populației și 118 cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Bihor – 28 de focare în gospodăriile populaţiei şi 31 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Sălaj – 2 focare în gospodăriile populației și 44 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Tulcea – 576 de focare (dintre care 5 focare la exploatații comerciale și un focar la o exploatație de tip A) şi 161 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Brăila – 57 de focare (dintre care 4 focare la exploatații comerciale) și 19 cazuri la mistreți;
  • Judeţul Constanţa – 35 de focare în gospodăriile populaţiei şi 23 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Ialomiţa – 44 de focare în gospodăriile populaţiei şi 153 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Galaţi – 4 focare în gospodăriile populaţiei şi 29 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Ilfov – 2 focare în gospodăriile populaţiei;
  • Judeţul Călăraşi – 103 de focare (dintre care un focar la o exploatație comercială) şi 94 de cazuri la mistreţi;
  • Județul Buzău – 13 focare (dintre care un focar la o exploatației de tip A) și 12 cazuri la mistreți;
  • Județul Giurgiu – 22 focare în gospodăriile populaţiei și 25 cazuri la mistreți;
  • Județul Teleorman – 10 focare în gospodăriile populației și 478 de cazuri la mistreți;
  • Județul Olt – 2 focare în gospodăria populației și 2 cazuri la misteți;
  • Județul Dâmbovița – un focar și un caz la mistreț;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 3 cazuri la mistreți;
  • Județul Timiș – 3 focare în gospodăriile populației;
  • Județul Arad – un focar în gospodăria populației;
  • Județul Botoșani – 2 focare în gospodăriile populației și 22 cazuri la mistreți;
  • Județul Covasna – 2 focare în gospodăriile populației;
  • Județul Bacău – 3 focare în gospodăriile populației;
  • Județul Maramureș – 4 cazuri la mistreți.

Până la această dată (25.03.2019) au fost despăgubiți 8.558 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 251.346.210 de lei.

Sursa: ANSVSA

Actualizarea situației privind evoluția Pestei Porcine Africane la data de 15 martie 2019

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 258 de localități din 19 județe, cu un număr de 993 de focare (dintre care 12 în exploatații comerciale). În alte 3 județe există doar cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 365.412 porci afectați de boală și există 1.198 cazuri la mistreți.

În total au fost stinse 234 de focare după cum urmează:

  • 20 de focare în județul Satu Mare;
  • 2 focare în județul Dâmbovița (dintre care unul într-o exploatație de tip A);
  • 7 focare în județul Buzău;
  • 3 focare în județul Maramureș;
  • 76 de focare în județul Brăila (dintre care 7 în exploatații comerciale);
  • un focar în județul Dolj;
  • 3 focare în județul Vrancea;
  • 21 de focare în județul Bihor;
  • 83 de focare în județul Ialomița;
  • 7 focare în județul Ilfov;
  • 5 focare în județul Giurgiu;
  • un focar în județul Argeș;
  • 5 focare în județul Olt.

Detaliat, situaţia evoluţiei focarelor de PPA se prezintă astfel:

  • Judeţul Satu-Mare – 4 focare în gospodăriile populației și 116 cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Bihor – 39 de focare în gospodăriile populaţiei şi 29 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Sălaj – 2 focare în gospodăriile populației și 44 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Tulcea – 576 de focare (dintre care 5 focare la exploatații comerciale și un focar la o exploatație de tip A) şi 158 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Brăila – 55 de focare (dintre care 4 focare la exploatații comerciale) și 19 cazuri la mistreți;
  • Judeţul Constanţa – 92 de focare în gospodăriile populaţiei şi 23 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Ialomiţa – 44 de focare în gospodăriile populaţiei şi 153 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Galaţi – 17 focare în gospodăriile populaţiei şi 26 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Ilfov – 3 focare în gospodăriile populaţiei;
  • Judeţul Călăraşi – 103 de focare (dintre care un focar la o exploatație comercială) şi 91 de cazuri la mistreţi;
  • Județul Buzău – 13 focare (dintre care un focar la o exploatației de tip A) și 11 cazuri la mistreți;
  • Județul Giurgiu – 22 focare în gospodăriile populaţiei și 25 cazuri la mistreți;
  • Județul Teleorman – 12 focare în gospodăriile populației și 478 de cazuri la mistreți;
  • Județul Olt – un focar în gospodăria populației și 2 cazuri la misteți;
  • Județul Dâmbovița – un caz la mistreț;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 3 cazuri la mistreți.
  • Județul Timiș – 3 focare în gospodăriile populației;
  • Județul Arad - un focar în gospodăria populației;
  • Județul Botoșani – 2 focare în gospodăriile populației și 17 cazuri la mistreți;
  • Județul Covasna – 2 focare în gospodăriile populației;
  • Județul Bacău – 2 focare în gospodăriile populației;
  • Județul Maramureș – 2 cazuri la mistreți.

Până la această data (15.03.2019) au fost despăgubiți 8.558 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 251.346.210 de lei.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel economic și social.

Sursa: ANSVSA

Actualizarea situației privind evoluția Pestei Porcine Africane la data de 8 martie 2019

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 275 de localități din 20 de județe, cu un număr de 1.027 de focare (dintre care 15 în exploatații comerciale). În alte 3 județe există doar cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 365.403 porci afectați de boală și există 1112 cazuri la mistreți

În total au fost stinse 200 de focare după cum urmează:

  • 20 de focare în județul Satu Mare;
  • 2 focare în județul Dâmbovița (dintre care unul într-o exploatație de tip A);
  • 5 focare în județul Buzău;
  • 3 focare în județul Maramureș;
  • 60 de focare în județul Brăila (dintre care 4 în exploatații comerciale);
  • un focar în județul Dolj;
  • 3 focare în județul Vrancea;
  • 21 de focare în județul Bihor;
  • 75 de focare în județul Ialomița;
  • 5 focare în județul Ilfov;
  • 5 focare în județul Giurgiu.

Detaliat, situaţia evoluţiei focarelor de PPA se prezintă astfel:

  • Judeţul Satu-Mare – 4 focare în gospodăriile populației și 79 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Bihor – 39 de focare în gospodăriile populaţiei şi 11 cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Sălaj – 2 focare în gospodăriile populației și 44 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Tulcea – 576 de focare (dintre care 5 focare la exploatații comerciale și un focar la o exploatație de tip A) şi 147 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Brăila – 71 de focare (dintre care 7 focare la exploatații comerciale) și 19 cazuri la mistreți;
  • Judeţul Constanţa – 92 de focare în gospodăriile populaţiei şi 21 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Ialomiţa – 52 de focare în gospodăriile populaţiei şi 153 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Galaţi – 17 focare în gospodăriile populaţiei şi 26 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Ilfov – 5 focare în gospodăriile populaţiei;
  • Judeţul Călăraşi – 103 de focare (dintre care un focar la o exploatație comercială) şi 81 de cazuri la mistreţi;
  • Județul Buzău – 15 focare (dintre care un focar la o exploatației de tip A) și 6 cazuri la mistreți;
  • Județul Giurgiu – 22 focare în gospodăriile populaţiei și 25 cazuri la mistreți;
  • Județul Teleorman – 12 focare în gospodăriile populației și 478 de cazuri la mistreți;
  • Județul Argeș – un focar în gospodăria populației;
  • Județul Olt – 6 focare în gospodăriile populației și 2 cazuri la misteți;
  • Județul Dâmbovița – un caz la mistreț;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 3 cazuri la mistreți.
  • Județul Timiș – 3 focare în gospodăriile populației;
  • Județul Arad - un focar în gospodăria populației;
  • Județul Botoșani – 2 focare în gospodăriile populației și 14 cazuri la mistreți;
  • Județul Covasna – 2 focare în gospodăriile populației;
  • Județul Bacău – 2 focare în gospodăriile populației;
  • Județul Maramureș – 2 cazuri la mistreți.

Până la această data (08.03.2019) au fost despăgubiți 8.557 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 251.342.690 de lei.

ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Sursa: ANSVSA

Actualizarea situației privind evoluția Pestei Porcine Africane la data de 28 februarie 2018

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 284 localități din 20 de județe, cu un număr de 1.071 de focare (dintre care 15 în exploatații comerciale). În alte 3 județe există doar cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 365.355 de porci afectați de boală și există 1078 cazuri la mistreți.

Au fost stinse 20 de focare în județul Satu Mare, 2 focare în județul Dâmbovița (dintre care unul într-o exploatație de tip A), 5 focare în județul Buzău, 3 focare în județul Maramureș, 56 de focare în județul Brăila (dintre care 4 în exploatații comerciale), un focar în județul Dolj, 3 focare în județul Vrancea, 16 focare în județul Bihor, 37 de focare în județul Ialomița, un focar în județul Ilfov și 4 focare în județul Giurgiu.

Detaliat, situaţia evoluţiei focarelor de PPA se prezintă astfel:

  • Judeţul Satu-Mare – 4 focare în gospodăriile populației și 79 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Bihor – 43 de focare în gospodăriile populaţiei şi 5 cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Sălaj – 2 focare în gospodăria populației și 41 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Tulcea – 576 de focare (dintre care 5 focare la exploatații comerciale și un focar la o exploatație de tip A) şi 147 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Brăila – 71 de focare (dintre care 7 focare la exploatații comerciale) și 8 cazuri la mistreți;
  • Judeţul Constanţa – 92 de focare în gospodăriile populaţiei şi 21 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Ialomiţa – 90 de focare în gospodăriile populaţiei şi 153 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Galaţi – 17 focare în gospodăriile populaţiei şi 26 de  cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Ilfov – 9 focare în gospodăriile populaţiei;
  • Judeţul Călăraşi – 102 de focare (dintre care 1 focar la o exploatație comercială) şi 71 de cazuri la
  • Județul Buzău – 12 focare (dintre care un focar la o exploatației de tip A) și 6 cazuri la mistreți;
  • Județul Giurgiu – 23 focare în gospodăriile populaţiei și 25 de cazuri la mistreți;
  • Județul Teleorman – 11 focare în gospodăriile populației și 478 de cazuri la mistreți;
  • Județul Argeș – un focar în gospodăria populației;
  • Județul Olt – 6 focare în gospodăriile populației și 2 cazuri la misteți;
  • Județul Dâmbovița – un caz la mistreț;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 3 cazuri la mistreți.
  • Județul Timiș – 3 focare în gospodăriile populației;
  • Județul Arad - un focar în gospodăria populației;
  • Județul Botoșani – 2 focare în gospodăria populației și 11 cazuri la mistreț;
  • Județul Covasna – 2 focare în gospodăriile populației,
  • Județul Maramureș - un caz la mistreț,
  • Județul Bacău – 2 focare în gospodăria populației.

Până la această data (18.02.2019) au fost despăgubiți 8.555 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 251.339.690 de lei.

Evoluţia bolii este în permanentă monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe.

ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Sursa: ANSVSA

Pesta Porcina Africană (PPA), o bombă cu și fără ceas

România trece prin cea mai gravă criză sanitară-veterinară din ultimii 50 de ani. Și asta în condițiile în care premisele gestionării unui asemenea eveniment există. Nu punem în discuție politicul, România nu este atât de originală în acest sens, în multe state ministrul fiind numit politic. Problema apare atunci când aparatul tehnic, obligatoriu constituit din specialiști, nu știe sau nu poate să-și facă treaba.

Pentru specialiști apropierea epidemiei de granițele României nu trebuia să constituie o surpriză. Conform unor declarații, au existat informări în acest sens. Ca de obicei, avem parte de măsuri reactive. Ca de obicei, fiecare arată vina altuia. Ca de obicei, nici reactiv nu prea facem ce trebuie...

Recapitulare: foca­rele s-au apropiat de țara noastră din est și nord-est, Ucraina fiind afectată de epidemie din 2014. În condițiile date era – și este – absolut necesară introducerea unor măsuri reale de control în vămile cu Ucraina și Moldova privind transportul de carne de porc din aceste țări. Cine a trecut măcar odată prin aceste vămi știe că acest lucru nu s-a întâmplat și, mai grav, cu puține excepții, nu se întâmplă nici acum! Vameșii te întreabă de alcool și țigări, restul nu e treaba lor. Oricât de eficiente ar fi măsurile luate în interiorul țării, nu folosesc la nimic fără stoparea posibilei reinfectări din exterior.

Nu suntem unici la acest capitol; un control inopinat făcut de autoritatea veterinară maghiară anul trecut a scos la iveală că, într-o singură zi, jumătate din pasagerii care au tranzitat vămile din Ucraina spre Ungaria aveau la ei carne de porc. Au fost controlate 9.000 de persoane... Ungaria are declarate mai multe focare de PPA în 3 zone, la porc mistreț.

Conspirația porcului

Se pare că s-a reușit contenționarea bolii și datorită barierelor de circulație reprezentate de autostrăzi. Are rost să discutăm stadiul autostrăzilor din România?! De conștiința și conștiența populației, ce să zicem? E suficient să citim comentariile de pe rețelele de socializare atunci când mai apare o știre despere PPA. Conspirație mondială împotriva porcului din bătătura românului, doar în România, rezultate manipulate etc. La o simplă căutare s-ar putea afla de focarele din Țările Baltice, Ucraina, Moldova, Ungaria, Cehia, Belgia etc., dar acestea nu contează.

România, importator net

Realitatea: după falimentarea IAS-urilor ca urmare a mai mulți factori (retrocedarea terenurilor, maximarea prețului la carnea de porc etc.), România a devenit importator net. În circuitul oficial al cărnii de porc producția națională atinge maximum 60% în ultimii ani. Importăm oricum. Problema mai mare este circuitul neoficial! S-a dovedit recent că nimeni nu știe câți porci sunt în România.

La apariția primelor focare apăreau 50-100 de porci într-o gospodărie, nedeclarați... Crede cineva că aceștia erau pentru consum propriu? Care este problema? Păi aceste animale erau comercializate fără niciun control, fără taxe, fără... completați dumneavoastră.

Oare acest fapt nu este o amenințare la siguranța națională? Samsarii lipsiți de scrupule au apărut imediat și nu au fost stingheriți deloc până zilele trecute. Au cumpărat cu sume mici porci din focare, i-au transportat în dube fără geamuri și i-au vândut în zonele – încă – fără probleme la prețul pieței. Dar noi căutăm conspirația mondială... Când s-a declarat un nou focar, în zona respectivă s-a instalat Crăciunul!

De la vinderea porcilor abia morți!!! până la sacrificarea lor și expedierea cărnii la neamuri și prieteni s-au făcut de toate. Acestea sunt bombele fără ceas. Știrea pe care toată lumea a încercat s-o ignore a fost intrarea în faliment a PROTAN-ului.

Nu dorim să discutăm aici modul în care a fost privatizat, am făcut-o la momentul respectiv. Însă intrarea în faliment și închiderea firmei a lăsat ANSVSA fără soluții reale pentru distrugerea cadavrelor din focare.

Sute de mii(!!!) de porci infectați zac în niște gropi. TIC-TAC, TIC-TAC...

Asociațiile profesionale reprezentative au organizat…

Clement LUPU

Implicațiile tehnico-economice ale utilizării camelinei în creșterea porcilor

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – Balotești

În condițiile în care a crescut interesul pentru conversia uleiului din vegetale în biocombustibil, necesitatea studierii unor noi surse vegetale oleaginoase destinate hranei animalelor de fermă care nu afectează productivitatea și calitatea produselor animaliere devine prioritară. Camelina sativa sau inul sălbatic este o plantă oleaginoasă cu un mare potențial economic datorită conținutului excepțional de acizi grași polinesaturați (omega-3). Studiile efectuate în ultimii ani pe animale de fermă evidențiază efectele pozitive ale incorporării camelinei în hrana animalelor.

Un prim avantaj în sprijinul utilizării camelinei ca sursă oleaginoasă îl constituie producția de până la 2 tone/ha care se poate obține în urma cultivării acesteia. Costurile pentru obținerea acestei plante sunt mici, comparativ cu alte oleaginoase. Principala caracteristică care dă un plus de valoare nutritivă camelinei este conţinutul ridicat în grăsime şi structura lipidelor. Astfel, camelina are un conţinut mare în ulei, variabil în funcție de varietate (29-41%), în care la un nivel ridicat se găseşte acidul gras n-3 alfa-linolenic, 30-40%. Uleiul conține, de asemenea, vitamina E (110 mg/100 g), un antioxidant natural foarte puternic care crește stabilitatea uleiului în comparație cu alte uleiuri bogate în acizi grași omega-3. De altfel, tradiţional, camelina a fost cultivată pentru obţinerea uleiurilor şi pentru hrana animalelor.

Rezultatele obținute în urma cercetărilor realizate în INCDBNA Balotești, România, în perioada 2005-2014, pe porci la îngrășat au adus argumente suficiente pentru utilizarea camelinei (ulei și șrot) ca sursă pentru hrana suinelor. Continuarea studiului într-o fermă privată (SC SUINPANAGRO SRL) pe porci TOPIGS pentru 92 de zile a arătat faptul că includerea în proporție de 3% a uleiului de camelină în nutrețul combinat (NC) a crescut nivelul de acid alfa-linolenic al acestuia cu 4,22% în comparație cu NC control (2,72%). Costul obținut per kg furaj în această fermă a fost de 0.24 euro pentru NC control respectiv, 0.27 euro pentru NC cu ulei de camelină. Dar, în funcție de ingredientele disponibile ale fermierilor și de prețul acestora, se pot elabora diferite variante de NC și strategii nutriționale bazate pe utilizarea uleiului de camelină.

Avantajele utilizării camelinei reflectate în performanțele bioproductive

Sporul mediu zilnic obținut în această fermă nu a diferit în prima perioadă (creștere-îngrășare) între loturile de animale, dar a fost semnificativ mai mare pentru porcii hrăniți cu NC cu ulei de camelină la sfârșitul perioadei de finisare (1,038 kg vs 0,840 kg). Eficiența de conversie a furajului nu a diferit în prima perioadă (creștere-îngrășare) între loturi, dar s-a redus de la 4.15 kg la control la 3.83 kg NC/kg spor la grupul hrănit cu NC cu ulei de camelină pentru perioada de finisare. Costul pe kg spor nu a diferit.

Avantajele utilizării camelinei reflectate în răspunsul imun

Includerea uleiului de camelină bogat în acizi grași nesaturați omega-3 (31,50% acid alfa-linolenic), omega-6 (24,96% acid linoleic) în nutrețul combinat pentru porci în finisare a îmbunătățit răspunsul prin anticorpi prin creșterea concentrației plasmatice a imunoglobulinei A (14,4%), importantă pentru eliminarea patogenilor de la nivelul mucoaselor.

Avantajele utilizării camelinei reflectate în calitatea cărnii de porc

O caracteristică a cărnii de porc care merită luată în considerare în strategiile nutriționale pentru ameliorarea calității acesteia este faptul că lipidele din carnea de porc reflectă mai fidel compoziția lipidelor din hrană decât alte specii. Includerea uleiului de camelină a crescut nivelul de acid alfa-linolenic în mușchii Longissimus dorsi (4,14 vs 0,84) și Semitendinosus (3,28 vs 0,97), iar raportul C18:2n-6/C18:3n-3 a scăzut de la 12,03 la 2,59 în Longissimus dorsi și de la 11,97 la 3,25 în Semitendinosus.

După cazurile confirmate în judeţele Botoşani şi Bistriţa-Năsăud, în judeţul Suceava s-au intensificat măsurile pentru prevenirea pestei porcine

După ce prezenţa virusului pestei porcine africane (PPA) a fost confirmată la porci mistreţi din două fonduri de vânătoare din judeţele Botoşani şi Bistriţa-Năsăud, autorităţile sucevene au intensificat, începând cu data de 20 ianuarie, măsurile pentru combaterea pestei porcine africane (PPA) prin organizarea de controale mixte ce vizează transportul de animale. În Vama Siret se menţin în continuare măsurile de prevenire şi combatere a bolii luate anterior şi se efectuează filtre şi dezinfecţii iar pe Drumurile naţionale DN 17 şi DN 18, care asigură legătura dintre nordul Moldovei şi Ardeal există filtre rutiere în care sunt verificate transportul de animale.

Conform medicului veterinar Dănuţ Corneanu, directorul executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Suceava, virusul pestei porcine africane a fost diagnosticat la un porc mistreţ găsit mort pe raza fondului de vânătoare 40 Suharău din judeţul Botoşani, într-o zonă aflată la aproximativ 3 km de linia de frontieră cu Ucraina. Suspiciunea de pestă porcină africană în acest caz a fost emisă în data de 19 ianuarie, în urma efectuării analizelor specifice la Laboratorul Sanitar Veterinar şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava, iar, potrivit procedurii, probele au fost transmise Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală, care a confirmat suspiciunea de PPA a doua zi.

La Laboratorul Sanitar Veterinar şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava au mai fost transmise, în două tranşe, 27 carcase de porc mistreţ din zona de protecţie şi supraveghere din apropierea focarului de boală din Fondul de Vânătoare Suharau, rezultatele fiind negative. Conform ANSVSA, atât în Fondul de Vânătoare Suharău din judeţul Botoşani, cât şi  în Fondul de Vânătoare Aghireş din judeţul Bistriţa-Năsăud, serviciile veterinare au intervenit pentru acţiuni de dezinfecţie şi protecţie a zonelor afectate, iar carcasele de porci mistreţi au fost distruse prin incinerare, anchetele epidemiologice fiind în curs de desfăşurare.

„Au fost stabilite măsuri, cum ar fi: vânarea mistreţilor din zona afectată prin metode de vânătoare care nu dislocă efectivul, respectiv prin pândă şi dibuire, reducerea efectivului de mistreţi în zonele cinegetice învecinate, neafectate de PPA, prin realizarea cotei de vânătoare şi a cotei suplimentare de intervenţie în funcţie de nivelul optim aprobat prin acte normative” menţionează ANSVSA.

Silviu BUCULEI

Abonează-te la acest feed RSS