Poiana Stampei se numără printre puţinele localităţi din ţară unde ouăle încondeiate sunt realizate prin două tehnici diferite, încondeierea cu vopsele pe bază de alcool şi închistrirea cu ceară naturală de albine.

Elena Todaşcă şi Elvira Rusu, veteranele acestui meşteşug

Pe lângă continuarea tradiţiei, cele două încondeietoare au dus faima acestei comune şi au reprezentat România peste hotare la numeroase manifestări.

Elena Todaşcă are 67 de ani, este membră a Asociaţiei Meşterilor Populari din România, a Asociaţiei Meşterilor Populari din Bucovina şi lucrează de la vârsta de 5 ani ouă cu vopsele pe bază de alcool, meşteşugul fiind învăţat de la mama ei. Este folosit alcoolul tehnic şi vopseaua pentru lână, care este mai rezistentă.

Pentru că se lucra numai înainte de Paşte, pe ouă, se reprezenta învierea naturii, caracterizată prin modele florale. Şi acum ca şi atunci sunt redate pe ou flori de câmp din zona Poiana Stampei, flori care se regăsesc pe costumul popular din acest sat, pe bundiţă, pe cusăturile din casă, pe ştergare, pe covoare ţesute în gospodărie. Cele mai întâlnite flori sunt floarea macului, ruja, florile de câmp.

Pregătirea ouălor pentru încondeiere

De la Elena Todaşcă am aflat că, pentru a fi încondeiat, oul se spală, se goleşte de conţinut cu o seringă, se spală în interior, se usucă pe marginea sobei, după care se poate începe lucrul.

„Le ştergem cu alcool tehnic pentru degresare, se trasează cu negru primele linii cunoscute sub denumirea de brâu, apoi se începe lucrul. Culorile folosite sunt galben, roşu şi verde. Prima oară se lucrează oul în culoarea galbenă, apoi se fac florile cu roşu sau cu alte culori cum ar fi albastru, mov. La final se lucrează cu culoarea verde. După uscare se aplică un strat subţire de lac incolor, care nu trebuie să conţină diluant sau alte substanţe care să dizolve vopseaua“, ne-a spus Elena Todaşcă.

Încondeietoarea ne-a mai spus că în prezent găsirea vopselelor a devenit o problemă. Ele erau importate din Germania şi se găseau în magazinele cu produse chimice, la kilogram, dar au dispărut de rafturi. „Ne descurcăm foarte greu, am mai găsit pe la femeile care vopsesc lână pentru covoare în Ardeal şi la cele din Paltinu care îşi aduc vopselele de la Cernăuţi“, a precizat Elena Todaşcă.

Pentru a aplica vopseaua pe ou se folosesc nişte beţişoare din lemn de fag special confecţionate pentru această operaţiune. Fagul trebuie să fie foarte uscat pentru a nu absorbi culoarea, iar vârful trebuie ascuţit sub diverse forme, având grijă ca forma aleasă să nu împrăştie vopseaua. Pentru linii foarte fine se poate folosi tocul cu peniţă. În ceea ce priveşte ouăle, acestea trebuie să aibă coaja cât mai rezistentă pentru a nu se sparge uşor şi să fie albe, ouăle de altă culoare modificând nuanţa vopselelor folosite.

Reproducerea motivelor de pe costumul popular pe ouă

Încondeietoarea ne-a spus că ideea reproducerii motivelor de pe costumul popular pe ouă a avut-o farmacistul bucureştean Nicolae Zahacinschi, cunoscut colecţionar de ouă încondeiate.

„Nicolae Zahacinschi a venit la mama mea şi ne-a dat ideea să reproducem modelul bundiţei de Poiana Stampei pe ou. Mama a început prima oară în sat să încondeieze ouă în această tehnică, ouăle au fost din ce în ce mai căutate, iar eu am preluat tehnica şi o duc mai departe. Am lucrat modelele de pe bundiţă pe ouă de prepeliţă, pe ouă de găină, de raţă, de gâscă şi de struţ“, ne-a spus Elena Todaşcă.

Pentru festivaluri, târguri şi expoziţii din timpul perioadei pascale Elena Todaşcă pregăteşte cam 100 de ouă. „Dacă lucrez 100 de ouă mă simt împlinită pentru că vârsta îşi spune cuvântul, am treabă multă şi în gospodărie. Ultima participare a fost în luna decembrie 2013 la Muzeul Satului din Bucureşti“, a spus încondeietoarea.

În 2012 Elena Todaşcă a reprezentat România la Târgul Internaţional de Arte şi Meşteşuguri de la Ierusalim, competiţie la care au participat meşteri populari şi artizani din 38 de ţări.

La finalul manifestării organizatorii târgului s-au arătat mulţumiţi de participarea delegaţiei din România şi au apreciat calitatea produselor, drept pentru care au afirmat că standul românesc a fost unul dintre cele mai bine cotate. În mai multe seri demonstraţiile de tors caier de lână folosind tehnica tradiţională a furcii şi a fusului şi cele de încondeiat ouă, puse în practică de Elena Todaşcă, au reprezentat atracţia târgului.

Elena Todaşcă transmite tradiţia ouălor lucrate în tehnica vopselelor cu alcool  nurorii sale, care a participat şi s-a întors cu premii de la festivalurile dedicate ouălor încondeiate de la Sibiu, Ciocăneşti, Gura Humorului, dar şi fiicei şi nepoatei. A făcut demonstraţii şi i-a învăţat şi pe copiii de la Şcoala din Poiana Stampei să încondeieze, după care aceştia, însoţiţi de profesoara Dorina Paicu, au prezentat această tehnică la mai multe concursuri organizate în ţară.

Elvira Rusu foloseşte tehnica închistririi ouălor cu ceară

Elvira Rusu este un meşter popular renumit în Bucovina, are 82 de ani, locuieşte într-o casă decorată la exterior cu motive tradiţionale specifice comunei, iar în interior privirea îţi este atrasă de covoarele ţesute manual, de obiectele casnice lucrate tot manual şi de farfuria de lemn pe care sunt aşezate pe un pat de grâu ouă închistrite, unice ca model, impresionând prin stilul foarte „curat“ în care sunt realizate, în culori alb şi roşu, cu motive geometrice şi florale. 

A învăţat să închistreze la vârsta de 10 ani de la părinţi, cu care lucra astfel de ouă în timpul iernii. Femeia ne-a spus că până la începutul Postului Mare pregăteşte modelele, trasează ceara pe ou, vopsirea urmând a fi făcută în apropierea Paştelui sau a manifestărilor artistice la care participă.

„Cu ouăle închistrite de mine am participat la festivaluri în întreaga ţară, am obţinut premii şi trofee de la Bucureşti până la Ciocăneşti, unde am primit, în anul 2009, Trofeul festivalului. Tehnica încondeierii este cu ceară. Ceara de albine trebuie să fie naturală, încălzită şi oul călduţ pentru a se putea prinde ceara. Încondeierea se face cu chişiţa. Pe ou reproduc diferite modele de pe carpete, prosoape ţesute, covoare, cămăşi populare, modele proprii realizate de mine şi motive religioase. Predomină motivele florale, iar culoarea folosită pentru vopsire este roşu. Se foloseşte galusul roşu pentru lână. După ce galusul este fiert şi răcit la o temperatură mai mică decât cea la care se înmoaie ceara se introduc ouăle, care se lasă acoperite în vas până când se vopsesc. După ce sunt acoperite cu culoare se înlătură ceara şi avem oul închistrit. La un ou se poate lucra numai dacă ai răbdare. Ouăle sunt expuse pe un pat de grâu, pentru că grâul reprezintă bogăţia, iar pentru a păstra tradiţia vasul folosit pentru a aşeza grâul şi ouăle este din lemn“, ne-a spus Elvira Rusu.

Cea mai veche tehnică

În tehnica închistririi cu ceară pregătirea oului este identică cu cea de la tehnica încondeierii cu vopsele, iar înainte de a se începe modelul se trasează mai întâi brâul. Pentru acest stil de lucru cele mai potrivite sunt ouăle de găină, de raţă şi de gâscă, cele de struţ sau cele de prepeliţă nepretându-se pentru închistrit.

„Pentru a ieşi modelul după vopsit ceara trebuie pusă cu grijă şi verificată dacă s-a lipit bine de coaja oului. După vopsire, unde a fost ceară rămâne alb. Conform datinii, oul trebuie să fie roşu şi alb. Roşu înseamnă sângele lui Iisus Hristos, iar albul reprezintă Învierea Domnului. Aceasta este cea mai veche tehnică de încondeiere, aşa le făceau părinţii în urmă cu 80 de ani, iar multe modele sunt păstrate intacte de atunci. Pentru a încondeia ouă trebuie să fii calm, atent şi să ai răbdare şi imaginaţie. Când încep lucrul îmi imaginez cam care ar trebui să fie modelul final, trebuie să ai în minte imaginea finală a oului“, ne-a spus încondeietoarea.

Şi Elvira Rusu încondeiază pentru sărbători cam tot 100 de ouă. „Vine aproape tot satul şi mă roagă să le fac 5-10 ouă. Prea puţini sunt interesaţi să înveţe. Eu nu le cer bani, dacă îmi dă omul ceva bine, dacă nu, nu mă supăr. Străinii apreciază foarte mult aceste ouă, iar la expoziţiile la care am participat aceştia plăteau foarte bine ouăle încondeiate“, ne-a spus Elvira Rusu.

Acest meşteşug a fost preluat de fiica sa, Iustina Chiforescu, cea care, fiind o fire mai iute şi având putere mai mare de muncă, pe lângă încondeiat preferă să participe la manifestările dedicate sărbătorilor pascale cu cozonac, pască, miei din aluat de cozonac, toate făcute de ea în casă, după reţeta tradiţională. 

Silviu Buculei

Comuna Ciocăneşti din judeţul Suceava, declarată „Satul Cultural din România în 2014“ în urma concursului organizat de Asociaţia „Cele mai Frumoase Sate din România“, deschide de la 1 martie seria manifestărilor ce vor avea în prim-plan încondeierea ouălor.

În judeţul Suceava sunt trei muzee ale ouălor încondeiate. Două sunt colecţii particulare, în care se regăsesc ouă din zonele etnografice Vama şi Moldoviţa şi ouă înnobilate din întreaga lume obţinute în urma schimburilor dintre cele două artiste, prof. Letiţia Orşivschi, respectiv artista Lucia Condrea cu alţi artişti participanţi la expoziţii internaţionale.

Muzeul Naţional al Ouălor Încondeiate de la Ciocăneşti este unica colecţie din ţară în care sunt prezente ouă încondeiate şi închistrite din toată ţara, majoritatea fiind premiate la Concursul de încondeiat organizat în cadrul Festivalului Naţional al Ouălor Încondeiate de la Ciocăneşti. Sunt ouă încondeiate în Bucovina din zonele etnografice Ciocăneşti, Câmpulung Moldovenesc, Dorna Candrenilor, Poiana Stampei, Moldoviţa, Fundu Moldovei, Paltinu, Ciumârna, Rădăuţi, Brodina, Ulma, dar şi ouă încondeiate cu motive populare specifice zonelor Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Braşov, Brăila, Cluj, Covasna, Harghita, Ţara Lăpuşului – Maramureş, Neamţ, Olt realizate de participanţii la festival din judeţele respective, precum şi o impresionantă colecţie de ouă vechi.

Acest muzeu, deschis în anul 2007, este foarte cunoscut în ţară dar şi peste hotare, fiind vizitat de foarte mulţi străini care au participat la Festivalul Ouălor Încondeiate, la Festivalul Păstrăvului sau care au poposit pentru câteva ore sau câteva zile în comuna-muzeu Ciocăneşti. Muzeul Naţional al Ouălor Încondeiate a fost realizat în două săptămâni, primele exponate fiind adunate de prima­rul de atunci, Gheorghe Tomoiagă, şi angajaţii Primăriei, care au adunat din sat ouăle încondeiate pe care cei din Ciocăneşti le-au păstrat generaţii la rând. Radu Ciocan, actualul primar al comunei, a pregătit pentru acest muzeu un nou spaţiu, mult mai generos şi care corespunde din toate punctele de vedere normelor de conservare şi protecţie a exponatelor.

Colecţia de ouă Novac Norbert Ioan

Din anul 2013 Muzeul Naţional al Ouălor Încondeiate de la Ciocăneşti are şi o colecţie de ouă încondeiate cu o vechime cuprinsă între 50 şi 100 de ani, o colecţie foarte valoroasă cu 1.800 de ouă din toată Bucovina şi care a fost donată de regretatul profesor Novac Norbert Ioan, fiu al Ciocăneştiului. Profesorul Novac a iniţiat şi s-a ocupat de organizarea primelor ediţii ale celor două mari festivaluri de la Ciocăneşti, al păstrăvului şi al ouălor încondeiate, şi de înfiinţarea Muzeului ouălor încondeiate. În memoria lui, expoziţia de ouă premiate la Festivalul Ouălor Încondeiate îi poartă numele.

„Cel mai vechi ou din expoziţie are peste 100 de ani. Este un ou încondeiat la Coicăneşti cu ceară naturală de albine, scufundat în baia de culoare şi face parte din colecţia donată de Novac Norbert Ioan. Pe acest ou se regăsesc diverse simboluri, ceea ce demonstrează că nu a fost încondeiat la voia întâmplării. Atât pe acest ou cât şi pe multe alte ouă din expoziţie întâlnim linia verticală şi linia orizontală, care reprezintă viaţa, respectiv moartea, spicul de grâu semnifică bogăţia, linia dreaptă simbolizează destinul, linia în dinţi de ferăstrău reprezintă binele şi răul, linia dublă simbolizează eternitatea, pătratul reprezintă inteligenţa, rombul – înţelepciunea, spirala – timpul, crucea – cele patru anotimpuri, simbolul soarelui, steaua în 8 colţuri, cârja ciobanului. Foarte multe simboluri care se regăsesc pe ouăle încondeiate au legătură cu îndeletnicirea oamenilor din această zonă, creşterea animalelor“, ne-a spus muzeografa Marilena Niculiţă.

Unul dintre cei mai vechi încondeietori era un bărbat

Tot de la Marilena Niculiţă am aflat că cele mai vechi ouă sunt din comuna Ciocăneşti, aici fiind încondeietoare care erau renumite nu numai în Bazinul Dornelor, dar şi în ţară. Unul dintre cei mai vechi încondeietori ai comunei era un bărbat, Dumitru Giosan, care era şi secretarul comunei. El era cunoscut şi în afara ţării, participând la numeroase expoziţii. Ouăle de Ciocăneşti se disting de restul prin culoarea predominantă, negrul reprezentând eternitatea.

La Festivalul ouălor încondeiate una dintre secţiuni este pictarea ouălor cu motive religioase. La Ciocăneşti doar o singură încondeietoare pictează ouă cu motive religioase, dar în Bucovina sunt mai mulţi artişti plastici care au această îndeletnicire. O parte din scenele religioase, cele mai numeroase fiind „Cina cea de taină“ şi „Sfânta Treime“ sau icoanele cu chipuri de sfinţi pictate pe ou, pot fi admirate în acest muzeu.

Ouăle încondeiate la Ciocăneşti se regăsesc în aproape toate ţările lumii

În anii ’80 încondeierea ouălor la Ciocăneşti a intrat în declin, dar a fost reluată în anul 1995 de două încondeietoare, Cristina Timu şi Mărioara Timu, la iniţiativa preotului paroh Ilie Rusu şi pornind de la o coşarcă cu ouă încondeiate adusă de acesta de la Moldoviţa. Astăzi ouăle încondeiate la Ciocăneşti se regăsesc în aproape toate ţările lumii.

„Acest meşteşug al încondeierii ouălor poate constitui şi o sursă de venit pentru multe dintre familiile din satele din zona de munte. Spunem familii pentru că în Bucovina nu încondeiază numai femeile, încondeiază atât bărbaţii, cât şi copiii. Deşi pare absurd, la noi copiii învaţă să încondeieze de la vârsta de patru ani. Ei sunt iniţiaţi de la o vârstă atât de fragedă pentru că le place ce văd că fac părinţii lor. Festivalul Ouălor încondeiate a fost locul de unde atât localnici cât şi încondeietori din alte zone s-au lansat, s-au promovat ori şi-au vândut o parte dintre ouăle decorate cu migală în lungile nopţi de iarnă. Pornind de la acest festival, mulţi încondeietori şi-au promovat munca în alte concursuri şi festivaluri naţionale, la Muzeul Ţăranului Român şi la Muzeul Satului din Bucureşti, la muzee etnografice de renume din ţară. De la aceste manifestări drumul ouălor spre străinătate a fost unul foarte scurt“, ne-a spus Marilena Niculiţă.

Tehnica încondeierii, transmisă mai departe

În muzeul de la Ciocăneşti sunt expuse şi câteva ouă aflate în diverse faze de lucru. Sunt ouă la faza de ceară, ouă scufundate în baie de o anumită culoare. Culorile specifice zonei Ciocăneşti sunt galben, roşu şi negru. Despre tehnica încondeierii am aflat detalii tot de la Marilena Niculiţă, cea care în timpul liber încondeiază ouă alături de cele două fiice ale sale.

„Mai întâi oul este golit, este spălat cu o seringă, este uscat. Ceara de albine este înfierbântată, apoi este aşezată pe ou cu un instrument numit chişiţă. În prima fază trasăm liniile principale, se face modelul cu ceară pe fundal alb. După ce terminăm modelul îl scufundăm în culoare, mergând de la culori deschise la culori închise. Prima oară îl scufundăm în culoare galbenă, după aceea facem modelul cu ceară pe fondul galben, scufundăm oul în culoare roşie, apoi facem modelul pe fond roşu, iar la final îl scufundăm în culoare neagră. După ce l-am scos din culoarea neagră îl ţinem deasupra unei surse de căldură, topim ceara aplicată în toate etapele şi rămâne oul încondeiat aşa cum se găseşte şi în expoziţia noastră“, a precizat Marilena Niculiţă.

Pentru a fi sigure că tradiţia va fi dusă mai departe autorităţile locale au înfiinţat în cadrul muzeului o şcoală de încondeiat ouă şi un atelier de ţesut. La atelierul de încondeiat ouă pot veni inclusiv turiştii care doresc să înveţe acest meşteşug, vara fiind organizată şi o tabără pentru copii.

Silviu Buculei

Preţul ouălor a scăzut, în medie, cu 50%, la poarta fermelor, de la 0,33 lei, fără TVA, pe bucată, în ianuarie, la 0,18 lei în prezent, însă aceste reduceri nu se regăsesc şi la raft, unde ouăle se vând cu preţuri de peste trei ori mai mari, a declarat, vineri, pentru AGERPRES preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), Ilie Van.

"Ouăle se vând la poarta fermei cu 0,18 lei, fără TVA, dar ele ajung pe rafturile magazinelor cu 0,4 lei şi chiar 0,7 lei pe bucată. Producătorii pierd practic de două ori, odată că vând mult sub preţul de cost, iar a doua oară pentru că nu au rulaj şi există stocuri imense de ouă. Facem eforturi imense să rezistăm", a precizat Ilie Van.
(1 euro=4,3557 lei)

Acesta a spus că singura soluţie pentru a recupera din pierderi este creşterea exporturilor de ouă, care în această perioadă au ajuns la 10-15 milioane de bucăţi lunar.

"Exportăm în ţările arabe şi africane şi mai puţin în ţările UE, în jur de 10-15 milioane de ouă lunar, o cantitate insuficientă pentru a ne redresa. Situaţia este foarte grea în sector şi de aceea cerem sprijin autorităţilor să nu mai taxeze doar producătorii pe toate părţile, iar pe comercianţi doar o dată. Practic, producătorii nu se pot lupta cu marile reţele de magazine", a spus şeful UCPR, subliniind că situaţia este similară şi pe piaţa cărnii de pasăre.

Consumul de ouă creşte cu 50% în perioada Sărbătorilor Pascale, până la 160 de milioane de ouă, faţă de un consum de circa 100-110 milioane de ouă într-o perioadă obişnuită.

"Pe lângă oferta industrială de ouă, în această perioadă apare şi cea din gospodăriile ţărăneşti, care ia în jur de 30% din piaţă. Estimările noastre arată că în gospodăriile ţărăneşti se produc încă 400-450 de milioane de ouă lunar", a mai adăugat Ilie Van.
În România sunt circa 150 de producători de ouă, din care 35 de producători mari, care realizează 85% din producţia industrială românească, care se ridică anual la circa 1,36 de miliarde bucăţi.

UCPR are 100 de membri, societăţi avicole mari care realizează 75% din carnea de pasăre şi 80% din ouăle produse în sistem industrial în România.

Sursa AGERPRES

Artiştii duc tradiţia mai departe

Pe lângă târguri şi expoziţii organizate în ţară şi în străinătate, înainte de începerea postului Paştelui, peste 100 de încondeietoare din toată ţara îşi dau întâlnire în comuna muzeu Ciocăneşti, la Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate, prima manifestare din cadrul Programului de promovare a turismului şi tradiţiilor din zonă „Paştele în Bucovina“.

„Ciocăneşti este o comună muzeu, unul dintre cele mai frumoase sate din România, unicat în ţară şi în lume datorită celor trei forme de exprimare a motivelor naţionale: oul încondeiat, costumul popular şi casele cu motive naţionale“, ne-a spus Gheorghe Tomoiagă, unul dintre cei care în urmă cu 10 ani a iniţiat Festivalul ouălor încondeiate.

Manifestarea începe cu slujba de sfinţire şi binecuvântare a artei tradiţionale, oficiată de un sobor de preoţi avându-l în frunte pe protopopul Aurel Goraş. Multe încondeietoare spun că ouăle încondeiate stropite cu agheasmă de preotul protopop la începutul postului vor fi vândute până la Paşte.

Anul acesta, la Ciocăneşti au participat peste 130 de artişti încondeietori din toată ţara, iar peste 60 de copii s-au întrecut în încondeiat ouă în cadrul Concursului Interjudeţean „Tradiţie – Valoare Sacră“. Alături de ouăle încondeiate în Bucovina, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Braşov, Brăila şi Olt, pentru prima dată au putut fi admirate şi ouă încondeiate din judeţele Bihor, Cluj, Covasna, Harghita, Maramureş, zone etnografice unde încondeiatul ouălor este o tradiţie respectată din moşi strămoşi.

Chiar dacă în Bistriţa-Năsăud tradiţia încondeierii ouălor aproape că s-a pierdut, câţiva studenţi din Cluj au reuşit să găsească câteva modele, să le recreeze şi se le aducă la Ciocăneşti, într-o expoziţie inedită alături de modele găsite în satele din Mureş şi Cluj.

Deşi încondeiază ouă pe tot parcursul anului, femeile din Bucovina spun că cele mai frumoase sunt cele realizate în perioada din postul Paştelui. „Este singura perioadă din an în care se cunoaşte că ouăle se scriu din suflet, când simţi că vine Paştele. Chiar dacă ai încondeia, în vară sau toamnă, nu ai acea trăire, emoţie, nu ai acea dăruire. Acum simţi că o faci în numele şi pentru sărbătoarea pascală“, ne-a spus Roxana Mnesciuc din Ciumârna, una dintre încondeietoarele care prezintă tradiţia bucovineană din zona huţulilor la târgurile de artă tradiţională.

Modele ale etniilor din Bucovina

Încondeiate, închistrite, scrise, pictate, decorate cu mărgele, ouăle de Paşte sunt un simbol al Bucovinei, pentru că păstrează mii de modele şi zeci de tehnici ale celor 11 etnii de aici. Pe lângă ouăle tradiţionale, cu motive vechi, printre ouăle căutate în acest an de cumpărători şi colecţionari sunt şi cele cu teme şi motive religioase. Veronica Silvia Doroftei, din Fundu Moldovei, scrie ouă din mai multe zone, dar cel mai mult ţine la cele din satul sucevean Breaza, scrise în culorile curcubeului şi care au ca model crucea. „Crucea este definitorie pentru Paşti şi atunci toate modelele sunt cu cruciuliţă“, a spus încondeietoarea.

Şi Eugenia Ţăranu, din Panaci, încondeiază ouă cu motive inspirate din religia ortodoxă. „Numai cu scene religioase lucrez, m-am profilat pe iconiţele care mi s-au imprimat în suflet. Nu mă uit pe modele când lucrez oul. Trăiesc ceea ce fac, altfel nu aş putea lucra.“

Tot motive religioase a prezentat şi Silvia Şcheul, din Ciocăneşti. Are 68 de ani şi preferă pictura pe ouă. Foloseşte tehnica picturii icoanelor, cu vopsele pe bază de ulei, picturile realizate având teme religioase. Spune că lucrările sale au „amprentă personală“ prin culorile folosite, în special „albastrul cerului“.

Tendinţe noi în arta încondeierii

Ouăle de lemn, alături de cele decorate cu mărgele sunt căutate pentru a fi trimise în străinătate prin serviciile de coletărie. De la Gabriela Fercal din Paltinu am aflat că ouăle sunt făcute la strung, după care se aplică un strat de grund pentru lemn, iar apoi se decorează prin acelaşi procedeu ca oul de găină. Încondeietoarea ne-a spus că aceste ouă nu pot fi decorate cu vopsele, se foloseşte doar procedeul cu ceară în relief.

Pictarea ouălor, sursă de venit

La Ciocăneşti există o comunitate de peste 150 de persoane care trăiesc din arta încondeiatului ouălor. Ingrida Ciocan încondeiază de mică, a participat în fiecare an la festival, fiind şi câştigătoarea ediţiei din 2008. Poartă cu cinste costumul popular al bunicii, a învăţat să încondeieze de la bunica şi se bucură că poate transmite, împreună cu Cristina Timu, tradiţia încondeiatului, la Şcoala de încondeietori care funcţionează la Muzeul Ouălor Încondeiate de la Ciocăneşti. Susţine că este o cinste să reprezinţi elementele costumului popular pe ou.

Marcela Coţovan încondeiază de zece ani, a participat la diverse concursuri în ţară şi în Austria, unde a obţinut premii. Spune că anul acesta, pentru export, se poartă pe ou culoarea mov. „Acel mov deschis ne duce cu gândul la liliac, la primăvară. Tradiţia la Ciocăneşti este pe negru, încondeiez ouă şi pe negru, dar facem ouă şi pe baza unor comenzi venite din Germania, Franţa, unde se cer culorile mov, roşu. Având comenzi şi pe timp de vară, şi pe timp de iarnă, putem considera acest meşteşug o sursă de venit, dacă respectăm cerinţele clienţilor noştri“, ne-a spus Marcela Coţovanu.

Tehnica „ouălor vesele“ în străinătate

La 67 de ani, Elena Todaşcă, din Poiana Stampei, uimeşte cu ouă mici (de prepeliţă) sau mari (de struţ) pe care redă modelul înflorat al bundiţei costumului popular. Sunt ouă pictate „într-o tehnică deosebită faţă de ouăle cu ceară, cu vopsele pe bază de alcool“. Preferă să reprezinte pe ou florile de câmp, muşcatele, ghioceii, lalele, macii. Datorită tehnicii şi culorilor folosite, ouăle decorate de Elena Todaşcă sunt cunoscute atât în expoziţiile din ţară, cât şi în cele din străinătate ca fiind „ouă vesele“. În 2012, Elena Todaşcă a reprezentat România la Târgul Internaţional de Arte şi Meşteşuguri de la Ierusalim, Israel. În mai multe seri, atracţia târgului au constituit-o demonstraţiile şi work-shopurile de încondeiat ouă, de tors caier de lână, folosindu-se tehnica tradiţională a furcii şi a fusului pusă în practică de Elena Todaşcă. Încondeietoarea spune că, mai întâi, oul se spală cu detergent, se clăteşte cu apă, se înţeapă la un capăt cu un ac subţire, prin care se introduce acul unei seringi şi se extrage conţinutul. Se spală interiorul oului cu apă amestecată cu oţet cu ajutorul unei seringi, se lasă la uscat într-un cofrag de ouă cu orificiul în jos. Vopselele sunt dizolvate cu alcool de 90 de grade, iar după o încondeiere ouăle se dau cu un lac care protejează vopseaua.

„Încondeiez ouă încă din copilărie, de la 7 ani, şi am moştenit acest talent de la mama mea. M-am născut în inima Bucovinei, unde tradiţia este respectată cu sfinţenie la fiecare sărbătoare pascală“, ne-a spus încondeietoarea. În fiecare an Elena Todaşcă participă la Târgul de Paşte de la Muzeul Satului din Capitală.

Silviu Buculei
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.8, 16-30 APRILIE 2013

Ultimele cercetări spulberă teoria conform căreia oul de găină ar conţine colesterol dăunător. Ba mai mult, acestea scot la iveală faptul că oul este o capodoperă neîntrecută a naturii pentru faptul că înglobează aproape toate vitaminele şi microelementele necesare sănătăţii.

Oul, combinaţia optimă de microelemente

Studiile de laborator arată că oul are în componenţa sa lecitină, colină şi colesterol „bun“. Lecitina hrăneşte creierul şi dizolvă depunerile arterosclerotice din vasele sanguine, colina contribuie la îmbunătăţirea memoriei şi eliminarea toxinelor din ficat, iar ficatul nostru foloseşte colesterolul din ou pentru producerea de secreţii biliare şi formarea de celule noi.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Patricia Alexandra POP
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.2, 16-31 IANUARIE 2013

Ouăle, uleiul şi fasolea s-au scumpit cel mai mult în luna octombrie 2012, cu 8,27%, 3,47% şi respectiv cu 2,95%, faţă de luna anterioară, în timp ce conservele de legume s-au ieftinit cu 5,73%, iar preţul fructelor proaspete a scăzut cu 1,67%, conform datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Datele statistice arată că făina s-a scumpit cu 1,14%, mălaiul cu 1,18%, carnea de pasăre cu 1,30%, iar telemeaua de oaie cu 1,45%.

În ceea ce priveşte preţurile produselor nealimentare, care au crescut în medie, în octombrie cu 0,21%, cele mai mari scumpiri au fost înregistrate la gazele naturale - 2,33%, cărţi, reviste şi ziare - 2,28%, în timp ce combustibilii s-au ieftinit cu 0,60%.

Tarifele serviciilor au înregistrat, pe total, o creştere cu 0,87% în octombrie comparativ cu septembrie, serviciile de telefonie şi cele de transport aerian fiind mai scumpe cu 1,29%.

Rata anuală a inflaţiei (pe ultimele 12 luni) a scăzut la 4,96% în luna octombrie 2012, de la 5,33% în luna septembrie, potrivit datelor publicate luni de INS. În octombrie, preţurile au crescut cu 0,29% faţă de septembrie.

AGERPRES

Pagina 2 din 2
Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti