Eforturile întreprinse de serviciile veterinare pentru a preveni răspândirea virusului pestei porcine africane (PPA), cele pentru gestionarea focarelor de boală, coroborate cu intensificarea controalelor din ultima perioadă, au avut ca rezultat o scădere semnificativă a numărului de focare.

Astfel, din data de 23 decembrie, când erau înregistrate 420 de focare, numărul acestora a scăzut la 213, înregistrate astăzi.

O măsură care a contribuit în mod relevant a fost intensificarea controalelor cu această tematică, în special cele realizate cu sprijinul Inspectoratelor de Poliție Județene în trafic.

Cele peste 2.000 de controale, desfășurate în echipe mixte, au  avut scopul de a preveni răspândirea bolii, prin verificarea respectării restricțiilor sanitare veterinare impuse pentru mișcarea porcinelor din zonele afectate de focare active de pestă porcină africană.

În timpul acestor acțiuni au fost descoperite și sancționate persoane care transportau sau comercializau animale sau produse din carne fără documentele prevăzute de legislația sanitară veterinară sau cu mijloace de transport neautorizate, ceea ce constituie un risc major de difuzare a virusului PPA.

Controalele au dus la identificarea de persoane care au comercializat ilegal carne și produse din carne neverificate sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor.

Astfel de practici au fost aspru sancționate având în vedere atât pericolul grav pentru sănătatea oamenilor, reprezentat de trichineloză dar și de alte boli, cât și riscul de răspândire a virusului PPA având în vedere rezistența îndelugată a acestuia în carnea congelată (peste doi ani), sau în produsele din carne (3-6 luni în carnea sărată şi afumată).

Anchetele epidemiologice întreprinse de medicii veterinari au stabilit că principalele cauze și mijloacele prin care s-a difuzat virusul care au dus/duc la apariţia de noi focare sunt:

– intrarea/ieşirea porcinelor în/din exploataţii fără a se solicita medicului veterinar documente care să ateste starea de sănătate a acestora;

– scoaterea animalelor din zonele de restricţie (protecţie, supraveghere, infectată), deci nerespectarea restricţiilor prevăzute în prevederile Regulamentului delegat (UE) 2020/687 care trebuie să se stabilească şi să se aplice în aceste zone;

– sacrificarea animalelor bolnave fără notificarea medicului veterinar, carnea provenită de la animalele bolnave constituind în permanenţă o sursă de difuzare a virusului PPA;

– nerespectarea obligației de către deţinători de a anunţa medicul veterinar atunci când la porcii pe care-i deţin apar îmbolnăviri şi/sau mortalităţi;

– aruncarea/abandonarea cadavrelor provenite de la porcii morţi de PPA în pădure, păşune, marginea apelor etc;

– mijloace de transport contaminate cu secrețiile și excrețiile provenite de la animalele infectate, care nu au fost decontaminate sau decontaminate necorespunzător;

– monte şi tratamente efectuate de personal necalificat fără respectarea prevederilor legale;

- furaje introduse din zone infectate direct în hrana porcinelor;

- lipsa dezinfectoarelor individuale la intrarea în exploataţie;

- personal angajat în exploataţiile profesionale de porcine din localitatea unde au fost confirmate focare de PPA;

– nerespectarea cerințelor de biosecuritate și a măsurilor stabilite în majoritatea exploataţiilor nonprofesionale (gospodăriile populaţiei) și în unele exploatații comerciale profesionale de porcine.

Acțiunile de control ale inspectorilor sanitari veterinari și pentru siguranța alimentelor cu această tematică vor continua, pentru a proteja sănătatea oamenilor și a animalelor.

Sursa: ansvsa.ro

În data de 22.04.2021 sunt active un număr de 368 de focare PPA, conform datelor prezentate în graficul nr. 1, din care 9 focare în exploatații comerciale și 4 focare în exploatații comerciale de tip A, fiind afectate un număr de 137.332 de porcine (animale afectate din focarele active).

Grafic nr. 1

grafic pesta porcina agricana

În intervalul 16.04.2021 – 22.04.2021 au fost înregistrate 9 focare noi de PPA:

  • Județul Bihor – 2 focare;
  • Județul Gorj – 1 focar;
  • Județul Maramureș – 2 focare;
  • Județul Satu Mare – 1 focar;
  • Județul Sibiu – 1 focar;
  • Județul Suceava – 1 focar;
  • Județul Timiș – 1 focar;

și au fost stinse 38 de focare de PPA:

  • Județul Argeș – 5 focare;
  • Județul Arad – 20 focare;
  • Județul Buzău – 1 focar;
  • Județul Maramureș – 2 focare;
  • Județul Satu Mare – 2 focare;
  • Județul Timiș – 6 focare;
  • Județul Vaslui – 2 focare.

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 5.520 de cazuri la mistreți în 41 de județe.

În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Situația cazurilor pozitive la mistreți se prezintă astfel:

  • Județul Alba – 9 mistreți găsiți morți și 50 de mistreți pozitivi vânați;
  • Județul Arad – 194 de mistreți găsiți morți și 68 de mistreți vânați;
  • Județul Argeș – 132 de mistreți găsiți morți și 17 mistreți vânați;
  • Județul Bacău – 100 de mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
  • Județul Bihor – 247 de mistreți găsiți morți și 49 de mistreți vânați;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 8 mistreți găsiți morți și 1 mistreț vânat;
  • Județul Botoșani – 121 de mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
  • Județul Brașov – 14 mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați;
  • Județul Brăila – 21 de mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Buzău – 28 de mistreți găsiți morți și 79 de mistreți vânați;
  • Județul Caraș - Severin – 15 mistreți găsiți morți și 107 mistreți vânați;
  • Județul Călărași – 128 de mistreți găsiți morți și 54 de mistreți vânați;
  • Județul Constanța – 21 de mistreți găsiți morți și 24 de mistreți vânați;
  • Județul Covasna – 14 mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;
  • Județul Cluj – 8 mistreți găsiți morți și 13 mistreți vânați;
  • Județul Dâmbovița – 64 de mistreți găsiți morți și 51 de mistreți vânați;
  • Județul Dolj – 40 de mistreți găsiți morți și 37 de mistreți vânați;
  • Județul Galați – 36 de mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;
  • Județul Giurgiu – 210 mistreți găsiți morți și 105 mistreți vânați;
  • Județul Gorj – 51 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
  • Județul Harghita – 2 mistreți găsiți mort și 5 mistreți vânați;
  • Județul Hunedoara – 23 de mistreți găsiți morți și 25 de mistreți vânați;
  • Județul Ialomița – 166 de mistreți găsiți morți și 34 de mistreți vânați;
  • Județul Iași – 202 mistreți găsiți morți și 30 de mistreți vânați;
  • Județul Ilfov – 135 de mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;
  • Județul Maramureș – 93 de mistreți găsiți morți și 88 de mistreți vânați;
  • Județul Mehedinți – 40 de mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;
  • Județul Mureș – 18 mistreți găsiți morți și 23 de mistreți vânați;
  • Județul Neamț – 5 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Olt – 5 mistreți găsiți morți și 19 mistreți vânați;
  • Județul Prahova – 171 de mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
  • Județul Satu-Mare – 201 mistreți găsiți morți și 165 de mistreți vânați;
  • Județul Sălaj – 154 de mistreți găsiți morți și 71 de mistreți vânați;
  • Județul Sibiu – 45 de mistreți găsiți morți și 40 de mistreți vânați;
  • Județul Suceava – 14 mistreți găsiți morți și 2 mistreți vânați;
  • Județul Teleorman – 492 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
  • Județul Timiș – 276 de mistreți găsiți morți și 17 mistreți vânați;
  • Județul Tulcea – 108 mistreți găsiți morți și 76 de mistreți vânați;
  • Județul Vaslui – 28 mistreți găsiți morți și 36 de mistreți vânați;
  • Județul Vâlcea – 192 de mistreți găsiți morți și 76 de mistreți vânați;
  • Județul Vrancea – 33 de mistreți găsiți morți și 19 mistreți vânați.

Dintre acestea, în intervalul 16.04.2021 – 22.04.2021 au fost înregistrate 21 de cazuri noi de PPA la mistreți, după cum urmează:

  • Județul Botoșani – 2 cazuri, mistreți găsiți morți;
  • Județul Buzău – 1 caz, mistreț vânat;
  • Județul Maramureș – 7 cazuri, 2 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Prahova – 6 cazuri, mistreți găsiți morți;
  • Județul Timiș – 5 cazuri, mistreți găsiți morți.

Sursa: ANSVSA

În data de 25.03.2021 sunt active un număr de 407 focare PPA, conform datelor prezentate în graficul nr. 1, din care 7 focare în exploatații comerciale și 6 focare în exploatații comerciale de tip A, fiind afectate un număr de 104.408 porcine (animale afectate din focarele active).

În intervalul 19.03.2021 – 25.03.2021 au fost înregistrate 25 focare noi PPA:

  • Județul Arad – 1 focar PPA;
  • Județul Bihor – 2 focare PPA;
  • Județul Botoșani – 1 focar PPA;
  • Județul Brașov – 1 focar PPA;
  • Județul Buzău – 2 focare PPA;
  • Județul Cluj – 3 focare PPA;
  • Județul Mureș – 2 focare PPA;
  • Județul Satu-Mare – 3 focare PPA;
  • Județul Sălaj – 7 focare PPA;
  • Județul Sibiu – 1 focar PPA;
  • Județul Tulcea – 1 focar PPA;
  • Județul Vaslui – 1 focar PPA;

și au fost stinse 19 focare PPA:

  • Județul Bacău – 1 focar stins PPA;
  • Județul Buzău – 2 focare stinse PPA;
  • Județul Călărași – 1 focar stins PPA;
  • Județul Cluj – 11 focare stinse PPA;
  • Județul Dolj – 1 focar stins PPA;
  • Județul Olt – 1 focar stins PPA;
  • Județul Sălaj – 2 focare stinse PPA.

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 5362 cazuri la mistreți în 41 de județe.

În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Situația cazurilor pozitive la mistreți se prezintă astfel:

  • Județul Alba – 9 mistreți găsiți morți și 50 de mistreți pozitivi vânați;
  • Județul Arad – 163 de mistreți găsiți morți și 68 de mistreți vânați;
  • Județul Argeș – 131 de mistreți găsiți morți și 16 mistreți vânați;
  • Județul Bacău – 87 de mistreți găsiți morți și 18 mistreți vânați;
  • Județul Bihor – 235 de mistreți găsiți morți și 49 de mistreți vânați;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 8 mistreți găsiți morți și 1 mistreț vânat;
  • Județul Botoșani – 113 mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
  • Județul Brașov – 14 mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați;
  • Județul Brăila – 21 de mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Buzău – 28 de mistreți găsiți morți și 75 de mistreți vânați;
  • Județul Caraș - Severin – 13 mistreți găsiți morți și 105 de mistreți vânați;
  • Județul Călărași – 128 de mistreți găsiți morți și 54 de mistreți vânați;
  • Județul Constanța – 21 de mistreți găsiți morți și 24 de mistreți vânați;
  • Județul Covasna – 13 mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;
  • Județul Cluj – 8 mistreți găsiți morți și 13 mistreți vânați;
  • Județul Dâmbovița – 64 de mistreți găsiți morți și 51 de mistreți vânați;
  • Județul Dolj – 38 de mistreți găsiți morți și 37 de mistreți vânați;
  • Județul Galați – 36 de mistreți găsiți morți și 10 mistreți vânați;
  • Județul Giurgiu – 210 de mistreți găsiți morți și 105 de mistreți vânați;
  • Județul Gorj – 51 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
  • Județul Harghita – 1 mistreț găsit mort și 5 mistreți vânați;
  • Județul Hunedoara – 22 de mistreți găsiți morți și 25 de mistreți vânați;
  • Județul Ialomița – 166 de mistreți găsiți morți și 33 de mistreți vânați;
  • Județul Iași – 193 de mistreți găsiți morți și 30 de mistreți vânați;
  • Județul Ilfov – 135 de mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;
  • Județul Maramureș – 83 de mistreți găsiți morți și 78 de mistreți vânați;
  • Județul Mehedinți – 40 de mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;
  • Județul Mureș – 17 mistreți găsiți morți și 22 de mistreți vânați;
  • Județul Neamț – 4 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Olt – 5 mistreți găsiți morți și 19 mistreți vânați;
  • Județul Prahova – 161 de mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
  • Județul Satu-Mare – 201 de mistreți găsiți morți și 163 de mistreți vânați;
  • Județul Sălaj – 143 de mistreți găsiți morți și 71 de mistreți vânați;
  • Județul Sibiu – 43 de mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
  • Județul Suceava – 14 mistreți găsiți morți și 2 mistreți vânați;
  • Județul Teleorman – 492 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
  • Județul Timiș – 271 de mistreți găsiți morți și 17 mistreți vânați;
  • Județul Tulcea – 108 de mistreți găsiți morți și 76 de mistreți vânați;
  • Județul Vaslui – 28 de mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
  • Județul Vâlcea – 190 de mistreți găsiți morți și 76 de mistreți vânați;
  • Județul Vrancea – 33 de mistreți găsiți morți și 18 mistreți vânați.

Dintre acestea, în intervalul 19.03.2021 – 25.03.2021 au fost înregistrate 17 cazuri noi PPA la mistreți, după cum urmează:

  • Județul Arad – 1 caz PPA, mistreț găsit mort;
  • Județul Bacău – 1 caz PPA, mistreț găsit mort;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 1 caz PPA, mistreț găsit mort;
  • Județul Caraș-Severin – 1 caz PPA, mistreț găsit mort;
  • Județul Ialomița – 1 caz PPA, mistreț vânat;
  • Județul Iași – 1 caz PPA, mistreț vânat;
  • Județul Maramureș – 2 cazuri PPA, mistreți găsiți morți;
  • Județul Sălaj – 5 cazuri PPA, mistreți găsiți morți;
  • Județul Sibiu – 1 caz PPA, mistreț găsit mort;
  • Județul Suceava – 1 caz PPA, mistreț găsit mort;
  • Județul Vâlcea – 2 cazuri PPA, mistreți găsiți morți.

În data de 11.03.2021 sunt active un număr de 413 de focare PPA, conform datelor prezentate în graficul nr. 1, din care 7 focare în exploatații comerciale și 6 focare în exploatații comerciale de tip A, fiind afectate un număr de 112.869 de porcine.

grafic pesta

În intervalul 04.03.2021 – 11.03.2021 au fost înregistrate 35 de focare noi PPA:

  • Județul Alba – 1 focar;
  • Județul Argeș – 1 focar;
  • Județul Arad – 2 focare;
  • Județul Bihor – 3 focare;
  • Județul Brașov – 1 focar;
  • Județul Cluj – 1 focar;
  • Județul Constanța – 1 focar;
  • Județul Covasna – 1 focar;
  • Județul Dolj – 1 focar;
  • Județul Gorj – 3 focare;
  • Județul Maramureș – 1 focar;
  • Județul Mureș – 2 focare;
  • Județul Satu Mare – 4 focare;
  • Județul Sibiu – 4 focare;
  • Județul Sălaj – 1 focar;
  • Județul Timiș – 5 focare;
  • Județul Teleorman – 1 focar;
  • Județul Vrancea – 2 focare;

și au fost stinse 50 de focare PPA:

  • Județul Arad – 14 focare;
  • Județul Cluj – 12 focare;
  • Județul Sălaj – 15 focare;
  • Județul Suceava – 7 focare;
  • Județul Teleorman – 2 focare.

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 5.268 de cazuri la mistreți în 41 de de județe.

În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Situația cazurilor pozitive la mistreți se prezintă astfel:

  • Județul Alba – 9 mistreți găsiți morți și 49 de mistreți pozitivi vânați;
  • Județul Arad – 146 de mistreți găsiți morți și 68 de mistreți vânați;
  • Județul Argeș – 131 de mistreți găsiți morți și 16 mistreți vânați;
  • Județul Bacău – 80 de mistreți găsiți morți și 18 mistreți vânați;
  • Județul Bihor – 232 de mistreți găsiți morți și 49 de mistreți vânați;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 6 mistreți găsiți morți și 1 mistreț vânat;
  • Județul Botoșani – 113 mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
  • Județul Brașov – 14 mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați;
  • Județul Brăila – 21 de mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Buzău – 28 de mistreți găsiți morți și 75 de mistreți vânați;
  • Județul Caraș - Severin – 9 mistreți găsiți morți și 104 mistreți vânați;
  • Județul Călărași – 128 de mistreți găsiți morți și 54 de mistreți vânați;
  • Județul Constanța – 21 mistreți găsiți morți și 24 de mistreți vânați;
  • Județul Covasna – 13 mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;
  • Județul Cluj – 4 mistreți găsiți morți și 13 mistreți vânați;
  • Județul Dâmbovița – 64 de mistreți găsiți morți și 51 de mistreți vânați;
  • Județul Dolj – 38 de mistreți găsiți morți și 37 de mistreți vânați;
  • Județul Galați – 36 de mistreți găsiți morți și 10 mistreți vânați;
  • Județul Giurgiu – 210 mistreți găsiți morți și 105 mistreți vânați;
  • Județul Gorj – 51 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
  • Județul Harghita – un mistreț găsit mort și 5 mistreți vânați;
  • Județul Hunedoara – 16 mistreți găsiți morți și 25 de mistreți vânați;
  • Județul Ialomița – 166 de mistreți găsiți morți și 32 de mistreți vânați;
  • Județul Iași – 191 de mistreți găsiți morți și 29 de mistreți vânați;
  • Județul Ilfov – 135 de mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;
  • Județul Maramureș – 81 de mistreți găsiți morți și 78 de mistreți vânați;
  • Județul Mehedinți – 40 de mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;
  • Județul Mureș – 12 mistreți găsiți morți și 22 de mistreți vânați;
  • Județul Neamț – 4 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Olt – 5 mistreți găsiți morți și 19 mistreți vânați;
  • Județul Prahova – 161 de mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
  • Județul Satu-Mare – 201 mistreți găsiți morți și 161 de mistreți vânați;
  • Județul Sălaj – 136 de mistreți găsiți morți și 67 de mistreți vânați;
  • Județul Sibiu – 42 de mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
  • Județul Suceava – 13 mistreți găsiți morți și 2 mistreți vânați;
  • Județul Teleorman – 492 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
  • Județul Timiș – 255 de mistreți găsiți morți și 17 mistreți vânați;
  • Județul Tulcea – 108 mistreți găsiți morți și 76 de mistreți vânați;
  • Județul Vaslui – 28 mistreți găsiți morți și 34 de mistreți vânați;
  • Județul Vâlcea – 186 de mistreți găsiți morți și 75 de mistreți vânați;
  • Județul Vrancea – 32 mistreți găsiți morți și 18 mistreți vânați.

Sursa: ANSVSA

Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Suceava a intrat  în alertă la mijlocul lunii ianuarie, după ce s-au confirmat cazuri de pestă porcină africană (PPA) la porci mistreţi de pe raza Fondului de Vânătoare Pătrăuţi. La mijlocul lunii ianuarie, pe teritoriul judeţului Suceava existau două focare de pestă porcină africană la mistreţ, respectiv unul în zona Vatra Dornei, iar cel mai recent la Pătrăuţi.

„La ora actuală avem un număr de 10 focare de pestă porcină active. Au fost 12 focare, două sunt deja închise (la Strâmtura-Vama şi la Călineşti-Dărmăneşti), iar cele rămase evoluează favorabil, în sensul că nu au mai apărut alte cazuri noi de boală, nu au mai fost înregistrate mortalităţi sau semne de boală în focarele de la Corocăieşti-Vereşti, Hreaţca-Vultureşti, Mihăieşti-Horodniceni şi de la Păltinoasa. Sperăm ca, în prima parte a lunii februarie, să putem închide șapte focare, ele fiind legate unul de altul“, a precizat medicul veterinar Sorin Mihai Voloşeniuc, directorul executiv al DSVSA Suceava,

Mistreţii vor fi vânaţi integral de pe 10 fonduri de vânătoare

De la medicul Mihai Voloşeniuc am aflat că primul caz de PPA la Fondul de Vânătoare de la Pătrăuţi a fost depistat la un mistreţ care a fost vânat, iar probele au confirmat prezenţa virusului. A doua zi, pe acelaşi fond de vânătoare au mai fost găsiţi alţi doi mistreţi morţi, de la care s-au recoltat probe, iar testele de laborator au fost pozitive, confirmând prezenţa pestei porcine africane.

Situaţia a fost prezentată Comitetului Local de Combatere a Bolilor care a avut pe ordinea de zi adoptarea Hotărârii privind aprobarea Planului de măsuri referitoare la combaterea Pestei Porcine Africane din Fondul de Vânătoare Pătrăuţi.

Conform directorului DSVSA, medicul veterinar Mihai Voloşeniuc, pesta porcină africană este o boală infecţioasǎ devastatoare, de obicei mortală, a porcilor şi  mistreţilor, iar în cazul animalelor sălbatice, care circulă foarte mult, riscul de transmitere a virusului este mult mai ridicat, Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Suceava a transmis în regim de urgenţă administratorilor de fonduri de vânătoare obligativitatea de a fi vânaţi integral mistreţii prin metode care nu dislocă vânatul, respectiv prin pândă şi dibuire. Zona infectată pe care trebuie realizată vânătoarea este de opt kilometri.

S-a stabilit zona afectată pe o rază de 13 kilometri, compusă din zona infectată cu o rază de 8 kilometri, formată din localităţile Dragomirna, Călugăreni, Mitocu Dragomirnei, Adâncata, Lipoveni, Pătrăuţi, Călineşti, Călineşti Enache şi o zonă tampon de încă 5 kilometri, care cuprinde 34 de localităţi din judeţul Suceava şi două din judeţul Botoşani (Vârfu Câmpului şi Ionăşeni).

Mistreţii care vor fi vânaţi din zona infectată vor fi incineraţi şi îngropaţi imediat, conform procedurilor. Vânătorii trebuie să acţioneze cu echipament special şi să fie foarte atenţi la dezinfecţie atât faţă de uniforme, cât şi în privinţa mijlocului de transport folosit pentru mistreţi, dacă este cazul.

Măsuri aplicate sub supravegherea DSVSA

„Aceste măsuri sunt puse în aplicare sub supravegherea şi coordonarea Direcției Sanitar – Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor. DSVSA a transmis în regim de urgenţă administratorilor fondurilor de vânătoare obligativitatea de a fi vânaţi integral mistreţii prin metode care nu dislocă vânatul, respectiv prin pândă şi dibuire, dar am avut şi o şedinţă tehnică cu gestionarii fondurilor de vânătoare. O parte din fondurile de vânătoare aparţin Regiei Naţionale a Pădurilor, o parte AJVPS-ului, iar o parte aparţin Universităţii «Ştefan cel Mare» din Suceava. Am discutat cu gestionarii care au participat la şedinţa Comitetului Local de Combatere a Bolilor din cadrul Prefecturii; toţi ştiu exact ce au de făcut, fiecare membru ştie ce măsuri trebuie să ia“, ne-a asigurat directorul Mihai Voloşeniuc.

Peste 100 de mistreţi recoltaţi în regim de urgenţă

Despre acţiunile Direcţiei Silvice Suceava pentru combaterea pestei porcine africane la porcii mistreţi de pe raza Fondului de vânătoare Pătrăuţi, purtătorul de cuvânt al instituţiei, ing. George Celsie, ne-a spus: „S-au făcut toate procedurile împreună cu Direcţia Sanitar Veterinară şi s-au stabilit o serie de măsuri, printre care cea mai drastică este cea legată de recoltarea integrală a tuturor mistreţilor din trei fonduri de vânătoare aparținând Direcției Silvice. Pe lângă fondul de vânătoare de la Pătrăuți mai intră şi două fonduri de la Adâncata. Mai întâi am pregătit gropile în care vor fi îngropaţi mistreții, gropi făcute după anumite standarde şi autorizate de Agenţia de Protecţia Mediului, Direcţia Sanitar Veterinară, Agenţia Naţională de Arii Protejate, Apele Române etc. Am primit toate autorizaţiile pentru gropi, iar din data de 20 ianuarie a început recoltarea. Sunt în jur de 55 de mistreţi pe care îi avem evaluaţi la Ocolul Silvic Pătrăuţi şi aproape 60 la Ocolul Silvic Adâncata.

Pe lângă acţiunea de recoltare, am securizat zona, tot ce intră şi iese din pădure trece printr-un filtru de dezinfectare. Avem la fiecare barieră personal îmbrăcat corespunzător, cu echipamente de dezinfecţie, cu substanţe.

Cât o să dureze nu putem estima, depinde de timp, de migraţia mistreţilor. Noi suntem pregătiţi să punem în aplicare toate măsurile impuse de Comitetul Local de Combatere a Bolilor“, a precizat inginerul George Celsie.

Crescătorii de porci trebuiesă evite deplasările în pădure

Autorităţile responsabile din Uniunea Europeană, cele naţionale din ţările afectate, dar şi cele locale adoptă o gamă largă de măsuri pentru combaterea şi eradicarea PPA, cooperarea cu vânătorii, administratorii fondurilor de vânătoare şi cu fermierii fiind vitală. Pe fondurile de vânătoare şi în păduri, în această perioadă vânătorii şi lucrătorii forestieri sunt primii care pot observa un comportament neobișnuit al mistreților sau găsi un animal mort. Ei trebuie să ia în considerare posibilitatea ca acesta să fi fost infectat cu pesta porcinǎ africanǎ (mai ales în zonele infectate sau zonele cu risc).

Pentru a eradica focarele de PPA este necesară colaborarea între instituţii, dar şi cu crescătorii de porci, fie că este vorba de ferme mari sau gospodării ale populaţiei. În caz contrar, există riscul ca virusul pestei porcine să fie scăpat în totalitate de sub control.

„Oamenii care deţin porci în gospodării trebuie să evite deplasările în pădure sau, dacă este nevoie urgentă, să se dezinfecteze pentru a nu aduce virusul acasă. Şi muncitorii forestieri trebuie să urmeze măsurile de dezinfecţie la terminarea lucrului pentru a preveni infectarea gospodăriei cu acest virus“, a declarat directorul executiv al DSVSA Suceava.

Porcii domestici nu se sacrifică

Medicii veterinari au ca misiune efectuarea recensământului populaţiei de porcine din zona de focar. În cazul porcilor domestici nu se pune problema de sacrificare decât dacă porcul are simptome de boală, caz în care, dacă proprietarul anunţă la timp, va fi despăgubit.

„Facem apel la toți crescătorii de porci de a ne anunţa despre orice modificare suspectă a animalelor pentru a putea interveni la timp. Dacă se identifică un animal bolnav într-o gospodărie sau exploatație se ucid celelalte animale, dacă există, fermierul fiind despăgubit la preţul pieţei, iar cadavrele animalelor se distrug sau se îngroapă conform manualului operaţional. Noi am procedat la îngroparea la o adâncime de doi metri pe raza fiecărei localităţi. Este foarte important să putem acţiona şi izola virusul la timp“, este apelul doctorului Sorin Voloşeniuc.

Simptomele bolii care face ravagii printre porci

Medicii veterinari suceveni, care s-au confruntat deja cu câteva cazuri de porci bolnavi de pestă porcină africană, spun că primul simptom important este că animalul nu mai are poftă de mâncare şi nici de băut apă. Atunci, când porcul devine dezinteresat total de hrană, deja este foarte probabil să aibă pestă porcină africană.

Semnele mai severe apar în scurt timp: urechi învineţite, pete roşiatic-violete pe corp, secreţii nazale şi oculare de culoare roşie şi uneori se instalează diaree hemoragică. Decesul survine de regulă în 7 zile de la primele simptome. Din păcate, nu există tratament, iar cel puţin la porcii domestici rata de mortalitate este de 100%.

Fermierii care cresc porci sunt sfătuiţi să-şi ţină animalele în spaţii împrejmuite, în adăposturi închise şi să nu aducă porci străini în coteţ,

Virusul nu se transmite la om, dar face ravagii în populaţiile de porcine.

Recent, o fermă de porci din Focşani a pierdut 30.000 de animale, în timp de una din Iaşi a rămas fără o mie de porci după ce virusul a ajuns în exploataţii.

Silviu Buculei

În 10.07.2020 pesta porcină africană (PPA) evoluează în 155 de localități din 28 de județe, cu un număr de 261 de focare (dintre care 4 focare în exploatații comerciale). În alte 12 județe au fost diagnosticate doar cazuri la mistreți.

În intervalul 02– 08.07.2020 au fost înregistrate 11 focare noi:

  • Județul Teleorman – 3 focare;
  • Județul Gorj – un focar;
  • Județul Bacău - un focar;
  • Județul Satu Mare – 5 focare;
  • Județul Galați – un focar.

și au fost stinse 2:

  • Județul Brăila – un focar;
  • Județul Satu Mare – un focar.

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 3.718 cazuri la mistreți. În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Detaliat, situația cazurilor la mistreți se prezintă astfel:

  • Județul Alba – 7 mistreți găsiți morți și 10 mistreți vânați;
  • Județul Arad – 11 mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;
  • Județul Argeș – 127 de mistreți găsiți morți și 13 mistreți vânați;
  • Județul Bacău – 19 mistreți găsiți morți și 9 mistreți vânați;
  • Județul Bihor – 199 de mistreți găsiți morți și 31 de mistreți vânați;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 3 mistreți găsiți morți și un mistreț vânat;
  • Județul Botoșani – 112 mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
  • Județul Brașov – 7 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Brăila – 21 de mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;
  • Județul Buzău – 28 de mistreți găsiți morți și 33 de mistreți vânați;
  • Județul Călărași – 128 de mistreți găsiți morți și 54 de mistreți vânați;
  • Județul Constanța – 21 de mistreți găsiți morți și 22 de mistreți vânați;
  • Județul Covasna – 11 mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;
  • Județul Dâmbovița – 64 de mistreți găsiți morți și 26 de mistreți vânați;
  • Județul Dolj – 29 de mistreți găsiți morți și 32 de mistreți vânați;
  • Județul Galați – 36 de mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;
  • Județul Giurgiu – 209 mistreți găsiți morți și 99 de mistreți vânați;
  • Județul Gorj – 46 de mistreți găsiți morți și 46 de mistreți vânați;
  • Județul Harghita – un mistreț găsit mort și 4 mistreți vânați;
  • Județul Hunedoara – 4 mistreți găsiți morți;
  • Județul Ialomița – 158 de mistreți găsiți morți și 31 de mistreți vânați;
  • Județul Iași – 59 de mistreți găsiți morți și 7 mistreți vânați;
  • Județul Ilfov – 132 de mistreți găsiți morți și 40 de mistreți vânați;
  • Județul Maramureș – 44 de mistreți găsiți morți și 23 de mistreți vânați;
  • Județul Mehedinți – 33 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Mureș – 9 mistreți găsiți morți și 6 mistreți vânați;
  • Județul Olt – 4 mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;
  • Județul Prahova – 144 de mistreți găsiți morți și 16 mistreți vânați;
  • Județul Satu-Mare – 199 de mistreți găsiți morți și 84 de mistreți vânați;
  • Județul Sălaj – 95 de mistreți găsiți morți și 47 de mistreți vânați;
  • Județul Sibiu – 25 de mistreți găsiți morți și 9 mistreți vânați;
  • Județul Suceava – un mistreț găsit mort;
  • Județul Teleorman – 492 de mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;
  • Județul Timiș – 98 mistreți găsiți morți;
  • Județul Tulcea – 108 mistreți găsiți morți și 74 de mistreți vânați;
  • Județul Vaslui – 4 mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați;
  • Județul Vâlcea – 100 de mistreți găsiți morți și 7 mistreți vânați;
  • Județul Vrancea – 32 de mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați.

Până la această dată (10.07.2020) au fost despăgubiți 15.136 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 441.003.870 de lei. În perioada următoare vor fi plătite despăgubiri în valoare de 8.035.820 de lei pentru alți 209 proprietari.

Sursa: ANSVSA

În 26.06.2020 pesta porcină africană (PPA) evoluează în 147 de localități din 27 de județe, cu un număr de 243 de focare (dintre care 4 focare în exploatații comerciale). În alte 13 județe au fost diagnosticate doar cazuri la mistreți.

În intervalul 17 – 24.06.2020 au fost înregistrate 15 focare noi:

  • Județul Bihor – 2 focare;
  • Județul Teleorman – 2 focare;
  • Județul Dolj -2 focare;
  • Județul Iași – 2 focare;
  • Județul Buzău – un focar;
  • Județul Vâlcea – un focar;
  • Județul Giurgiu – un focar;
  • Județul Constanța – un focar;
  • Județul Alba – un focar;
  • Județul Satu Mare – 2 focare.

și au fost stinse 44:

  • Județul Teleorman – 23 de focare;
  • Județul Galați – un focar;
  • Județul Bacău – 2 focare;
  • Județul Prahova – 14 focare;
  • Județul Buzău – 4 focare (unul într-o fermă comercială).

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 3.697 de cazuri la mistreți. În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Detaliat, situația cazurilor la mistreți se prezintă astfel:

  • Județul Alba – 7 mistreți găsiți morți și 10 mistreți vânați;
  • Județul Arad – 11 mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;
  • Județul Argeș – 127 de mistreți găsiți morți și 13 mistreți vânați;
  • Județul Bacău – 18 mistreți găsiți morți și 9 mistreți vânați;
  • Județul Bihor – 199 de mistreți găsiți morți și 31 de mistreți vânați;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 3 mistreți găsiți morți și un mistreț vânat;
  • Județul Botoșani – 112 mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
  • Județul Brașov – 7 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Brăila – 21 de mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;
  • Județul Buzău – 28 de mistreți găsiți morți și 33 de mistreți vânați;
  • Județul Călărași – 128 de mistreți găsiți morți și 54 de mistreți vânați;
  • Județul Constanța – 21 de mistreți găsiți morți și 22 de mistreți vânați;
  • Județul Covasna – 11 mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;
  • Județul Dâmbovița – 64 de mistreți găsiți morți și 24 de mistreți vânați;
  • Județul Dolj – 29 de mistreți găsiți morți și 31 de mistreți vânați;
  • Județul Galați – 36 de mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;
  • Județul Giurgiu – 209 mistreți găsiți morți și 99 de mistreți vânați;
  • Județul Gorj – 46 de mistreți găsiți morți și 46 de mistreți vânați;
  • Județul Harghita – un mistreț găsit mort și 4 mistreți vânați;
  • Județul Hunedoara – 4 mistreți găsiți morți;
  • Județul Ialomița – 158 de mistreți găsiți morți și 31 de mistreți vânați;
  • Județul Iași – 57 de mistreți găsiți morți și 7 mistreți vânați;
  • Județul Ilfov – 132 de mistreți găsiți morți și 40 de mistreți vânați;
  • Județul Maramureș – 43 de mistreți găsiți morți și 21 de mistreți vânați;
  • Județul Mehedinți – 32 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Mureș – 9 mistreți găsiți morți și 6 mistreți vânați;
  • Județul Olt – 4 mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;
  • Județul Prahova – 144 de mistreți găsiți morți și 16 mistreți vânați;
  • Județul Satu-Mare – 199 de mistreți găsiți morți și 75 de mistreți vânați;
  • Județul Sălaj – 95 de mistreți găsiți morți și 47 de mistreți vânați;
  • Județul Sibiu – 24 de mistreți găsiți morți și 9 mistreți vânați;
  • Județul Suceava – un mistreț găsit mort;
  • Județul Teleorman – 492 de mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;
  • Județul Timiș – 98 mistreți găsiți morți;
  • Județul Tulcea – 108 mistreți găsiți morți și 74 de mistreți vânați;
  • Județul Vaslui – 4 mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați;
  • Județul Vâlcea – 99 de mistreți găsiți morți și 7 mistreți vânați;
  • Județul Vrancea – 32 de mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați.

Până la această dată (26.06.2020) au fost despăgubiți 15.133 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 440.999.070 de lei. În perioada următoare vor fi plătite despăgubiri în valoare de 7.960.060 de lei pentru alți 200 de proprietari.

Sursa: ANSVSA

Adrian Oros, ministrul agriculturii, a declarat astăzi faptul că urmează să fie emisă o nouă Ordonanță Militară care va viza, printre altele, reglementarea ca pe perioada stării de urgență să fie reluată vânarea porcilor mistreți.

”Zilele acestea am discutat cu colegii mei și cu premierul Ludovic Orban, că în următoarea Ordonanță Militară este necesar să revenim asupra deciziei de a opri vânătoarea la mistreți pentru că aceasta ar fi necesară să înceapă din două motive: în primul rând, pentru controlul populației de mistreți, care ne-ar ajuta foarte mult la combaterea și răspândirea pestei porcine africane, dar și pentru că încep să producă pagube în producțiile agricole vegetale care oricum sunt afectate grav și de secetă. Din aceste două motive, în următoarea Ordonanță Militară, cu siguranță o să deschidem vânătoarea la mistreți”, a precizat Adrian Oros.

Abia ce s-au stins, în luna noiembrie 2019, 43 de focare de pestă porcină africană confirmată la porcii domestici din gospodăriile populației, că alte 3 cazuri de PPA, de data aceasta la porcul mistreț, au pus în alertă autoritățile din județul Prahova. Este poate cel mai nimerit prilej să discutăm despre ce înseamnă lipsa de control asupra populației de mistreț – unul dintre vectorii răspândirii PPA – cu directorul Asociației Județene a Pescarilor și Vânătorilor Sportivi Prahova, Valeriu Bolgiu.

Reporter: Porcul mistreț a adus probleme dintre cele mai mari în ultima vreme. Pagubele produse culturilor agricole au fost umbrite de faptul că mistrețul este responsabil de pesta porcină africană, virus ce a creat sectorului de creștere a suinelor dificultăți fără precedent. Ce fac administratorii fondurilor cinegetice, cum ținem sub control populația supradimensionată de mistreț înainte de a apărea incidente de tot felul?

Valeriu Bolgiu: Într-adevăr, în ultimii ani porcul mistreț a creat, pe fondul creșterii populației, probleme din ce în ce mai mari. De ce s-a ajuns în această situație? Simplu: cotele de vânătoare sunt aprobate anual de către Ministerul Mediului. Fără să fiu malițios, începând cu ceva vreme în urmă, să fie 7-10 ani, oficialii de la București au obișnuit să aprobe cote mult mai mici față de cât ceream noi, iar solicitările noastre erau fundamentate pe ceea ce aveam real în teren. Și-atunci, an de an – iar porcul se înmulțește și foarte ușor – a crescut populația exagerat de mult.

Rep.: Ca și la urs, din această cauză, a suprapopulării, pesemne că, în căutare de hrană, animalele și-au părăsit habitatul și au invadat zonele locuite.

V.B.: Exact. Au apărut distrugerile pe terenurile agricole, oamenii nu sunt despăgubiți, au existat limitări din cauza schimbării regimului de vânătoare, în sensul în care noi nu mai putem interveni în intravilan, aceasta fiind strict problema unităților administrativ-teritoriale. Mă rog, putem s-o facem în baza unui contract, dar acesta nu este deocamdată reglementat. Sunt mai multe cauze pentru care populația de mistreți a crescut față de optimul agreat de specialiști.

Rep.: Ce înseamnă, în procente, această creștere?

V.B.: Putem vorbi și despre 400%! Dar vestea e că, anul trecut, din cauza PPA, am extras 1.500 de exemplare numai în Prahova, ajustând populația la limita cât de cât normală. Vedeți dvs., orice restricție – de vânătoare, în cazul nostru – creează dezechilibre. În Delta Dunării – zonă cu un regim cu totul aparte, generat de statutul său de sit UNESCO – a fost interzisă vânătoarea de mistreț. Unde a apărut pesta porcină africană? Fix în Deltă! Faptul că s-a propagat după aceea era de așteptat, având în vedere că s-au consangvinizat cu porcii domestici crescuți liber, apoi au fost vectorii, respectiv șacalii, vulpile, câinii maidanezi, ciorile, adică tot ce consumă carne din leșuri, care au răspândit PPA așa cum se știe că s-a întâmplat. În fine, acesta-i alt subiect. Ce-am făcut apoi? Într-un an a dispărut mistrețul din Deltă! Și la nivel național, pe fondul PPA, am avut dispoziție să dublăm sau să triplăm cotele de vânătoare. Însă, din păcate, măsura a fost luată prea târziu!


O statistică a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor arată că populația optimă de mistreț ar fi de 37.000 de exemplare. România a avut însă depășiri de două sau trei ori a acestui număr, ca cifre evaluate (deci nu sigure): 99.204 capete în 2016; 107.469 capete în 2017; 117.963 capete în 2018; 99.633 capete în 2019.

Maria BOGDAN

„Sunt multe aspecte ale dezastrului provocat de Pesta Porcină Africană și nu cred că știe nimeni încă la ce sume se ridică. Singurele cifre pe care le știm sunt cele ale despăgubirilor și ale cazurilor apărute. Facem o statistică inutilă, care nu folosește nimănui“, afirmă Ioan Ladoși, președintele Asociației Crescătorilor de Porci din România. Cronologia evenimentelor declanșate de apariția Pestei Porcine Africane în țară și impactul ei sunt diferite în viziunea interlocutorului nostru prin comparație cu perspectiva autorităților române. Cine are dreptate?

Cifra 5 și Ordinul cu conotații electorale

Rep.: S-a vehiculat în presa de specialitate că Asociația Crescătorilor de Porci din România a solicitat limitarea numărului de porci crescuți în gospodărie la cinci exemplare.

I.L.: Această afirmație nu a pornit de la Asociația Producătorilor de Carne de Porc. A fost o propunere a tuturor asociațiilor, însă fără precizarea numărului cinci, dar nu am cerut niciodată textual ca numărul maxim de porci crescuți într-o gospodărie să fie cinci. Noi am cerut doar reglementarea cu claritate a dimensionării acestui număr. Pentru că altfel nu avem cum să luptăm cu virusul Pestei Porcine Africane. Suntem pierduți în hățișul numerelor pe care nimeni nu îl stăpânește. Așadar, a fost un act normativ rezultat în urma discuțiilor purtate la Ministerul Agriculturii cu specialiștii lor. Cum s-a ajuns la acest număr și de ce nu a fost 3 sau 7? Nu știm. Bănuim că este legat de autoconsum. Tot ce depășește cifra reglementată de MADR conduce către o acțiune comercială. De asta implementarea unui asemenea Ordin a fost atât de dificilă. Acest Ordin nu este nou, deși el a apărut recent. A fost publicat prima oară în februarie 2019 de către MADR și la două zile după apariția lui a fost retras. De ce? Simplu! Pentru că acest ordin are și conotații electorale.

Cum au acționat alte țări și cât de eficient a fost

Rep.: Individualizarea animalelor din gospodării nu a fost realizată, nu a existat niciun control al animalelor in teritoriu, iar acest ordin care prevede limitarea numărului de porci crescuți în gospodărie a fost publicat și apoi abrogat. Ce au făcut așadar autoritățile pentru a preveni sau pentru a minimaliza efectele PPA?

I.L.: La una dintre întâlnirile pe care le-am avut la ANSVSA, în momentul în care au apărut cazurile din Moldova, de peste Prut, apoi din Ucraina, aproape de Deltă, i-am întrebat ce vor face și dacă există o colaborare transfrontalieră cu autoritățile din Moldova și Ucraina. Ce planuri aveți, cum încercați să stopați intrarea virusului în țară? Răspunsul a fost unul evaziv, ceva la modul că „ținem legătura cu ei“. I-am întrebat dacă au vreun plan pe frontieră, să se facă verificări împreună cu autoritățile omoloage. „Păi, noi nu avem nicio putere decât după ce boala a pătruns în țară.“ Și le-am spus că ce aud este îngrozitor. Pentru că în contextul acela nu se mai punea problema dacă, ci când intră virusul în România. Și s-a dovedit așa. La vremea respectivă le-am prezentat o idee. Aceea de a face un gard electric la granița cu aceste țări pentru că de aici venea pericolul cel mai mare. Se uitau la mine ca la un nebun. „Dumneata îți dai seama cât costă, ce investiții presupune?“ Le-am spus că nu știu cât costă și că este treaba lor să facă aceste calcule, niște simulări și să vadă cât ne va costa de fapt dacă va intra boala în România. S-a dovedit că nu eram așa de nebun pentru că focarele din Cehia au fost menținute sub control și după aceea eradicate tocmai datorită faptului că au fost ridicate aceste garduri. Pe granița Belgiei (care are focare) cu Franța s-au făcut garduri, iar Danemarca a anunțat că pe toată lungimea graniței cu Germania sunt garduri.

Tratarea termică, singura variantă, însă imposibilă pentru România

Rep.: Și astfel a început dezastrul. Cunoaștem în prezent care este dimensiunea pierderilor suferite?

I.L.: Efectele generale ale lipsei implementării unor măsuri serioase le-am simțit toți. Nu doar cei care au trebuit să eutanasieze animalele au avut pierderi, ci și cei care s-au situat în acea zonă de 10 kilometri față de focare. Acolo pierderile au fost imense. În momentul în care intri în acea rază, din cauza faptului că în satul X într-un coteț a fost descoperit virusul Pestei Porcine Africane, ferma intră într-un blocaj total. Asta înseamnă pierderi majore. Cel care a avut ghinionul să intre virusul în fermă a primit niște despăgubiri care acoperă probabil 60% din pierderea reală. Dar pentru cel care a fost în zonă, și avem destul de multe exemple, cine cuantifică cât este de mare pierderea respectivă și cine îl despăgubește?

Rep.: Ca să fac referire la ceea ce susțineți dvs. că au afirmat autoritățile că „au putere doar în momentul în care boala a intrat în țară“, ce s-a întâmplat după ce virusul PPA a fost confirmat în România?

I.L.: Legea este înțeleasă de autorități cu o totală inflexibilitate pentru că regulamentele europene spun că singura formă prin care poți să valorifici animalele respective este prin tratare termică. Dar autoritățile știu foarte bine că România nu are o astfel de capacitate. Și atunci au băgat capul în nisip și au spus „pe noi nu ne interesează, așa scrie acolo, asta e.“ Nu au fost acceptate derogări de niciun fel. Am zis că putem să luăm probe din fermă în fiecare săptămână, le verificăm, așteptăm un număr de zile și după aceea ne lăsați să ducem porcii la abator. Au spus nu. Doar tratarea termică a fost acceptată ca variantă. Efectele au fost multiple și perverse. În momentul în care ai ajuns în zona roșie automat și prețul scădea pentru că fermierul nu mai putea să negocieze cu abatorul, ci doar să meargă la cel care voia să îi preia animalele.


„Cei care cresc în gospodărie mai mult de cinci porci intră la categoria producători comerciali. Ca atare, trebuie să se aplice aceleași reguli (individualizare, biosecuritate, fiscalizare) atât în cazul fermelor mari, cât și a producătorilor comerciali. Pe OLX se vând mult mai mulți porci decât ne-am închipui, animale care nu sunt  verificate de autorități. Acest comerț pe Internet trebuie reglementat.“

Laura ZMARANDA

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 237 de localități din 24 de județe, cu un număr de 626 de focare (dintre care 12 focare în exploatații comerciale și 2 focare în exploatații de tip A). Numărul focarelor active a scăzut cu 44 de la precedenta actualizare. În alte 12 județe au fost diagnosticate doar cazuri la mistreți. De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017, și până în prezent, au fost eliminați 543.621 de porci afectați de boală și au fost diagnosticate 2.447 de cazuri la mistreți.

Detaliat, situația focarelor active de PPA și cazurilor la mistreți se prezintă astfel:

  • Județul Satu-Mare – 170 de cazuri la mistreți;
  • Județul Bihor – 6 focare în gospodăriile populației și 222 de cazuri la mistreți;
  • Județul Sălaj – 3 focare în gospodăriile populației și 48 de cazuri la mistreți;
  • Județul Tulcea – 4 focare în gospodăriile populației și 178 de cazuri la mistreți;
  • Județul Brăila – 17 focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială) și 24 de cazuri la mistreți;
  • Județul Constanța – 2 focare în gospodăria populației și 39 de cazuri la mistreți;
  • Județul Ialomița – 17 focare în gospodăriile populației și 166 de cazuri la mistreți;
  • Județul Galați – 4 focare în gospodăriile populației și 43 de cazuri la mistreți;
  • Județul Ilfov – 6 focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială) și 163 de cazuri la mistreți;
  • Județul Călărași – 121 cazuri la mistreți;
  • Județul Buzău – 4 focare în gospodăriile populației și 27 de cazuri la mistreți;
  • Județul Giurgiu – 158 de focare (dintre care 5 focare exploatații comerciale și un focar în exploatație de tip A) și 302 de cazuri la mistreți;
  • Județul Teleorman – 195 de focare în gospodăriile populației și 537 de cazuri la mistreți;
  • Județul Argeș – 3 focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 36 de cazuri la mistreți;
  • Județul Olt – 62 de focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială) și 5 cazuri la mistreți;
  • Județul Dâmbovița – 18 focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale și un focar într-o exploatație de tip A) și 50 de cazuri la mistreți;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 4 cazuri la mistreți.
  • Județul Botoșani – un focar în gospodăria populației și 99 de cazuri la mistreți;
  • Județul Dolj – 63 de focare în gospodăriile populației și 29 de cazuri la mistreți;
  • Județul Maramureș – 5 focare în gospodăriile populației și 21 de cazuri la mistreți;
  • Județul Prahova – 2 focare în gospodăriile și 13 cazuri la mistreți;
  • Județul Iași – 2 cazuri la mistreți;
  • Județul Vrancea – 4 focare în gospodăriile populației și 32 de cazuri la mistreți;
  • Județul Arad – 59 de cazuri la mistreți;
  • Județul Vaslui – 2 focare în gospodăria populației și 7 cazuri la mistreți;
  • Județul Gorj – 39 de focare în gospodăria populației și 15 cazuri la mistreți;
  • Județul Vâlcea – un caz la mistreț;
  • Județul Neamț - 2 focare în gospodăriile populației;
  • Județul Sibiu - 5 focare în gospodăriile populației și 8 cazuri la mistreți;
  • Județul Covasna - 6 cazuri la mistreți;
  • Județul Brașov – 8 cazuri la mistreți;
  • Județul Alba - 4 cazuri la mistreți;
  • Județul Mureș – 3 cazuri la mistreți;
  • Județul Bacău – 4 focare în gospodăriile populației și 3 cazuri la mistreți;
  • Județul Mehedinți – un caz la mistreț;
  • Județul Harghita – un caz la mistreț.

În total au fost stinse 2.257 de focare după cum urmează:

  • 56 de focare în județul Satu Mare (dintre care unul într-o exploatație comercială);
  • 43 de focare în județul Dâmbovița (dintre care unul într-o exploatație de tip A și unul într-o exploatație comercială);
  • 88 de focare în județul Buzău (dintre care unul într-o exploatație de tip A);
  • 3 focare în județul Maramureș;
  • 190 de focare în județul Brăila (dintre care 15 în exploatații comerciale);
  • 190 de focare în județul Dolj;
  • 11 focare în județul Vrancea;
  • 97 de focare în județul Bihor;
  • 150 de focare în județul Ialomița;
  • 24 de focare în județul Ilfov (dintre care unul într-o exploatație comercială);
  • 115 focare în județul Giurgiu (dintre care 2 în exploatații de tip A);
  • 27 de focare în județul Argeș (dintre care 2 în exploatații de tip A);
  • 71 de focare în județul Olt;
  • 54 de focare în județul Galați;
  • 200 de focare în județul Teleorman;
  • 95 de focare în județul Constanța;
  • 122 de focare în județul Călărași (dintre care 5 focare în exploatații comerciale);
  • 3 focare în județul Timiș;
  • 10 focare în județul Sălaj;
  • 586 de focare în Tulcea (dintre care 5 focare în exploatații comerciale și un focar într-o exploatație de tip A);
  • 35 de focare în Arad (dintre care 2 focare în exploatații de tip A);
  • 3 focare în județul Covasna;
  • 4 focare în județul Bacău;
  • 18 focare în județul Botoșani;
  • 2 focare în județul Vâlcea;
  • 43 de focare în județul Prahova;
  • un focar în județul Hunedoara;
  • 2 focare în județul Mehedinți;
  • 2 focare în județul Iași;
  • 9 focare în județul Vaslui (dintre care un focar într-o exploatație comercială);
  • un focar în județul Sibiu;
  • un focar în județul Brașov;
  • Un focar în județul Alba.

Până la această data (31.12.2019) au fost despăgubiți 14.507 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 403.270.160 de lei.

ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei.

Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Sursa: ANSVSA

Recomandări privind sacrificarea porcilor şi consumul cărnii de porc în gospodăriile populației

În perioada premergătoare Sărbătorilor de Iarnă, conform unui obicei tradițional specific poporului român, populația care locuiește la țară sau în zonele mărginașe ale orașelor, sacrifică porcul crescut în gospodărie, pentru a-și asigura carnea și preparatele din carne rezultate, necesare în familia respectivă.

Pentru a prevenii îmbolnăvirea populației consumatoare de carne și preparate derivate, după sacrificarea porcilor domestici, proprietarul sau consumatorul are obligația să solicite medicului veterinar: examinarea clinică a cărnii, în special pentru diagnosticul trichinelozei.

Ce este trichineloza?

Trichineloza este o boală parazitară, ce se transmite de la animale la om, fiind produsă de un parazit numit Trichinella Spiralis. Principalul rezervor și vector al acestui parazit îl constituie animalele din preajma locuințelor umane: șobolanii, șoarecii, carnivorele domestice (câinele și pisica)  animale din zona silvatică (vulpe, jder) și porcii sau alte specii infestate.

Cum se îmbolnăvește omul?

Omul se îmbolnăvește consumând carne infestată de porc, nutrie, mistreț, urs, neexaminată de medicul veterinar și insuficient friptă, fiartă, sau preparată crudă, sărată, sau  afumată.

Boala, la om se manifestă prin : febră ridicată (38-40 grade), tulburări digestive (dureri abdominale, grețuri, vărsături, diaree), dureri în masele musculare însoțite de edeme ale fetei „boala capetelor umflate”.

Trichineloza la om poate fi tratată, reușita tratamentului fiind condiționată în primul rând de rapiditatea stabilirii diagnosticului.

Măsuri pentru prevenirea cazurilor de îmbolnăviri la om

  • controlul sanitar veterinar al cărnii provenite de la animale sacrificate în abatoare şi în gospodăriile individuale (porc, nutrie, cal) precum și al vânatului comestibil (mistreț, urs) prin examen trichineloscopic;
  • achiziționarea cărnii de porc numai din abatoare, hale, măcelarii sau magazine autorizate sanitar veterinar, pe care este aplicată marca de sănătate (ștampila);
  • carnea proaspătă destinată comercializării în unitățile autorizate sanitar veterinar, trebuie să provină  numai din abatoare autorizate sanitar- veterinar, să fie marcată (ștampilată) și însoțită de certificat sanitar veterinar, eliberat de medicul veterinar oficial al unității de origine care atestă salubritatea şi calitatea acesteia;
  • carnea provenită de la porcii crescuți în gospodăriile individuale poate fi utilizată numai pentru consum familial, în exploatația de origine, după efectuarea obligatorie a examenului trichineloscopic, la sediul circumscripțiilor sanitare veterinare care funcționează în municipiile, orașele și comunele județului, fiind interzisă comercializarea acesteia, inclusiv în unitățile autorizate sanitar veterinar;
  • pentru efectuarea examenului se  prezintă o probă de cca. 100 - 200 grame de carne recoltată din pilierii diafragmatici (baiera unturii) din diafragmă (iepurele) mușchiuleți, mușchii limbii și mușchii intercostali.
  • în cazul porcilor mistreți se recoltează eșantioane cântărind cel puțin 10 g dintr-un membru anterior, din musculatura limbii sau din pilierii diafragmatici.
  • proba de carne prezentată pentru analiză, va fi însoțită în mod obligatoriu de elementul de identificare (crotaliul), care va fi predat medicului veterinar care examinează carnea.
  • carnea rezultată în urma sacrificării să fie păstrată în congelator, sau în frigider la temperaturi mai mici sau egale de 4 grade Celsius, sau în mod tradițional, sărată, afumată, sau prăjită și conservată în recipiente cu untură;

Pentru prevenirea contaminării porcilor, dar și a altor animale receptive la trichinella spiralis, sunt necesare următoarele acțiuni:

  • reducerea numerică prin limitarea înmulțirii și a răspândirii vectorilor care transmit boala prin deratizarea și igienizarea adăposturilor, a altor spații din gospodărie și vecinătăți, urmată de strângerea și distrugerea cadavrelor de rozătoare, acțiuni executate de persoane sau unități autorizate;
  • menținerea condițiilor de igienă și biosecuritate în adăposturile și în incinta din gospodăriile populației;
  • salubrizarea locurilor menajere;
  • excluderea din hrana porcilor a deșeurilor de abator;

În cazul apariției unor situații deosebite se recomandă să fie sesizat personalul sanitar veterinar arondat pentru a se intervenii operativ și eficient.


Atenție ! Nu consumați carnea de porc sau vânat (mistreț, urs) și nu o preparați, până nu obțineți de la medicul veterinar confirmarea că a fost examinată pentru Trichinella Spiralis, cu rezultat negativ.

Dr. Penţea Ioan Viorel  - Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 337 de localități din 29 de județe, cu un număr de 1.105 de focare (dintre care 15 focare în exploatații comerciale și 6 focare în exploatații de tip A). În alte 4 județe există doar cazuri la mistreți.

Detaliat, situația focarelor active de PPA se prezintă astfel:

  • Județul Arad – 34 de focare (dintre care 2 focare în exploatații de tip A) și 59 de cazuri la mistreți;
  • Județul Argeș – 16 focare (dintre care un focar într-o exploatație de tip A) și 9 cazuri la mistreți;
  • Județul Bihor – 26 de focare în gospodăriile populației și 182 de cazuri la mistreți;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 4 cazuri la mistreți.
  • Județul Botoșani – 12 focare în gospodăriile populației și 92 de cazuri la mistreți;
  • Județul Brăila – 40 de focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 24 de cazuri la mistreți;
  • Județul Buzău – 65 de focare în gospodăriile populației și 22 de cazuri la mistreți;
  • Județul Constanța – un focar în gospodăria populației și 33 de cazuri la mistreți;
  • Județul Călărași – 6 focare (dintre care 3 focare în exploatații comerciale) și 99 de cazuri la mistreți;
  • Județul Dâmbovița – 39 de focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială) și 39 de cazuri la mistreți;
  • Județul Dolj – 79 de focare în gospodăriile populației și 16 cazuri la mistreți;
  • Județul Galați – 34 de focare în gospodăriile populației și 39 de cazuri la mistreți;
  • Județul Giurgiu – 232 de focare (dintre care 5 focare exploatații comerciale și 3 focare în exploatații de tip A) și 279 de cazuri la mistreți;
  • Județul Gorj – 27 de focare în gospodăria populației;
  • Județul Hunedoara – un focar în gospodăria populației;
  • Județul Ialomița – 28 de focare în gospodăriile populației și 163 de cazuri la mistreți;
  • Județul Iași – 2 focare în gospodăriile populației și un caz la mistreț;
  • Județul Ilfov – 18 focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 147 de cazuri la mistreți;
  • Județul Maramureș – 20 de cazuri la mistreți;
  • Județul Mehedinți – 2 focare în gospodăriile populației.
  • Județul Olt – 110 focare în gospodăriile populației și 3 cazuri la mistreți;
  • Județul Prahova – 39 de focare în gospodăriile populației și 8 cazuri la mistreți;
  • Județul Satu-Mare – 22 de focare (dintre care unul într-o exploatație comercială) și 157 de cazuri la mistreți;
  • Județul Sălaj – 6 focare în gospodăriile populației și 47 de cazuri la mistreți;
  • Județul Teleorman – 253 de focare în gospodăriile populației și 529 de cazuri la mistreți;
  • Județul Tulcea – 173 de cazuri la mistreți;
  • Județul Vaslui – 9 focare (dintre care unul într-o fermă comercială) și 4 cazuri la mistreți;
  • Județul Vâlcea – un caz la mistreț;
  • Județul Vrancea – 4 focare în gospodăriile populației și 25 de cazuri la mistreți;

Până la această data (10.10.2019) au fost despăgubiți 11.072 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 275.900.870 de lei.

Sursa: ANSVSA

Nu știu cum o fi să stai în asfalt și să faci politica porcilor mistreți din România, indiferent că te numești autoritate publică sau ONG pentru protecția faunei sălbatice. Dacă nu ești direct afectat nu ai cum să evaluezi o situație sau alta. Și nici nu este clar cât timp interesul pentru mistreț este mai mare decât cel pentru om. Așa cum stau lucrurile astăzi, se pare că în dezavantaj este locuitorul din mediul rural (și nu numai): el pierde culturile, el (sau copilul lui) riscă să dea nas în nas cu mistrețul, el este amendat dacă se întâmplă să ucidă vreun exemplar, el nu este despăgubit pentru pierderi, el suferă și dacă animalul îi... „împrumută“ o pestă porcină africană (PPA). Pesemne că lucrurile trebuie tratate echilibrat, indiferent de interesele care sunt la mijloc.

Deunăzi vreme am avut stupoarea să văd, în miezul nopții, o duzină de porci mistreți coborâți la marginea orașului Vălenii de Munte, până în gospodăria unei rude. Acum câțiva ani ar fi fost imposibil să imaginez o astfel de situație. Nu la noi, fiindcă am înțeles că în Germania, mistreții au invadat chiar Berlinul! Și tot în această vară am văzut urme ale trecerii lor în vatra satului. Mărindu-și populația necontrolat (sau poate nu?), mistreții și-au mutat habitatul cu câțiva kilometri în aval de pădurile din zona de deal ajutați, ce-i drept, și de vegetația în expansiune. Localnicii de la granița dintre Vălenii de Munte și Predeal Sărari îmi spuneau că turme întregi traversează șoseaua din cartier nestingherit. Nu mai vorbim despre toate localitățile din nordul județului unde, an de an, sunt distruse zeci sau sute de hectare de culturi sau fânețe.

Peste 66 de mii de porci mistreți, sold din 2018

Pe din dos s-a vorbit mereu despre un mare interes al vânătorilor să mențină confuzie asupra numărului de mistreți. Pe din față (!) au fost invocate directivele europene pentru protecția faunei sălbatice. România a funcționat la extreme: ori a văzut măcel de mistreți (nimeni normal la cap – scuzați expresia – nu poate tolera așa ceva) la celebrele pârtii de vânătoare; ori n-are habar de problemele reale pe care le au sătenii din zonele de munte sau de deal (și nu numai) din cauza sălbăticiunilor. Niciodată în vremea din urmă problema n-a fost tratată cu responsabilitate, echilibrat. Nici măcar când mistreții au răspândit PPA. Oficial se spune că, în 2018, populația de porci ar fi fost de 104.157 de capete. Cota de vânătoare s-a fixat la 43.253 de exemplare, dar s-au vânat efectiv 37.859 de capete, deci rezultă un „sold“ de peste 66.000 de capete, aproape dublu decât populația optimă, de 37.266 de capete (sursă ANSVSA). Obiectivul este de a atinge o densitate maximă a populației de mistreți de 0,5 capete de mistreț/km2. Aceste date furnizate de Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor au fost preluate și de Direcția Generală Sănătate și Siguranță Alimentară din cadrul Comisiei Europeane, într-un raport de audit realizat în octombrie 2018 cu privire la pesta porcină.

Adevărul este că noi bâjbâim...

Un recensământ al animalelor furnizează date aproximative. Cert este doar că, din 2009, întreaga Europă se confruntă cu o creștere explozivă a numărului de mistreți ca rezultat al încălzirii globale și al cultivării pe scară largă a porumbului și rapiței pentru biocombustibili. În România avem următoarea evoluție a porcilor sălbatici: 23.000 de capete – în 1995; 63.916 de capete – în 2011; 117.973 de capete – estimate pentru 2019. Trebuie să recunoaștem că avem de-a face cu o triplare a numărului în 25 de ani.

Maria BOGDAN

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 346 de localități din 26 de județe, cu un număr de 1.223 de focare (dintre care 13 focare în exploatații comerciale și 6 focare în exploatații de tip A). În alte 3 județe există doar cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 481.921 de porci afectați de boală și există 2.126 de cazuri la mistreți.

Detaliat, situația focarelor active de PPA se prezintă astfel:

  • Județul Arad – 32 de focare (dintre care 2 focare în exploatații de tip A) și 59 de cazuri la mistreți;
  • Județul Argeș – 15 focare (dintre care un focar într-o exploatație de tip A) și 9 cazuri la mistreți;
  • Județul Bihor – 30 de focare în gospodăriile populației și 164 de cazuri la mistreți;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 4 cazuri la mistreți.
  • Județul Botoșani – 13 focare în gospodăriile populației și 92 de cazuri la mistreți;
  • Județul Brăila – 49 de focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 24 de cazuri la mistreți;
  • Județul Buzău – 64 de focare în gospodăriile populației și 22 de cazuri la mistreți;
  • Județul Călărași – 10 focare (dintre care 3 focare în exploatații comerciale) şi 99 de cazuri la mistreți;
  • Județul Constanța – un focar în gospodăria populației și 33 de cazuri la mistreți;
  • Județul Dâmbovița – 39 de focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială) și 38 de cazuri la mistreți;
  • Județul Dolj – 190 de focare în gospodăriile populației și 14 cazuri la mistreți;
  • Județul Galați – 32 de focare în gospodăriile populației și 39 de cazuri la mistreți;
  • Județul Giurgiu – 219 focare (dintre care 5 focare exploatații comerciale și 3 focare în exploatații de tip A) și 260 de cazuri la mistreți;
  • Județul Gorj – 24 focare în gospodăria populației;
  • Județul Hunedoara – un focar în gospodăria populației;
  • Județul Ialomița – 22 de focare în gospodăriile populației și 161 de cazuri la mistreți;
  • Județul Iași – un focar în gospodăria populației și un caz la mistreț;
  • Județul Ilfov – 18 focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 143 de cazuri la mistreți;
  • Județul Maramureș – 20 de cazuri la mistreți;
  • Județul Mehedinți – 2 focare în gospodăriile populației.
  • Județul Olt – 98 de focare în gospodăriile populației și 3 cazuri la mistreți;
  • Județul Prahova – 42 de focare în gospodăriile populației și 8 cazuri la mistreți;
  • Județul Satu-Mare – 21 de focare în gospodăriile populației și 157 de cazuri la mistreți;
  • Județul Sălaj – 6 focare în gospodăriile populației și 47 de cazuri la mistreți;
  • Județul Teleorman – 281 de focare în gospodăriile populației și 527 de cazuri la mistreți;
  • Județul Tulcea – un focar în gospodăria populației și 173 de cazuri la mistreți;
  • Județul Vaslui – 8 focare în gospodăriile populației și 3 cazuri la mistreți;
  • Județul Vâlcea – un caz la mistreț;
  • Județul Vrancea – 4 focare în gospodăriile populației și 25 de cazuri la mistreți;

Până la această data (24.09.2019) au fost despăgubiți 10.186 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 260.438.090 de lei.

În total au fost stinse 1.353 de focare.

ANSVSA solicită sprijinul și înțelegerea cetățenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii și consecințele economice grave generate de apariția ei.

Acțiunile autorităților sunt conjugate și întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid și pentru a împiedica răspândirea bolii.

Orice suspiciune de boală trebuie anunțată imediat medicului veterinar sau DSVSA județeană.

Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate și neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiți de către stat, în condițiile prevăzute de legislație.

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 346 de localități din 25 de județe, cu un număr de 1.185 de focare (dintre care 12 focare în exploatații comerciale și 6 focare în exploatații de tip A). În alte 4 județe există doar cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 462.459 de porci afectați de boală și există 2.068 de cazuri la mistreți.

Detaliat, situația focarelor active de PPA se prezintă astfel:

  • Județul Arad – 28 focare (dintre care 2 focare în exploatații de tip A) și 58 de cazuri la mistreți;
  • Județul Argeș – 9 focare (dintre care un focar într-o exploatație de tip A) și 3 cazuri la mistreți;
  • Județul Bihor – 30 de focare în gospodăriile populației și 163 de cazuri la mistreți;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 4 cazuri la mistreți.
  • Județul Brăila – 46 de focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 24 de cazuri la mistreți;
  • Județul Botoșani – 13 focare în gospodăriile populației și 92 de cazuri la mistreți;
  • Județul Buzău – 60 de focare în gospodăriile populației și 22 de cazuri la mistreți;
  • Județul Călărași – 14 focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 99 de cazuri la mistreți;
  • Județul Constanța – un focar în gospodăria populației și 32 de cazuri la mistreți;
  • Județul Dâmbovița – 37 de focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială) și 31 de cazuri la mistreți;
  • Județul Dolj – 173 de focare în gospodăriile populației și 14 cazuri la mistreți;
  • Județul Galați – 32 de focare în gospodăriile populației și 39 de cazuri la mistreți;
  • Județul Giurgiu – 204 de focare (dintre care 5 focare exploatații comerciale și 3 focare în exploatații de tip A) și 234 de cazuri la mistreți;
  • Județul Gorj – 21 focare în gospodăria populației;
  • Județul Hunedoara – un focar în gospodăria populației;
  • Județul Ialomița – 19 focare în gospodăriile populației și 159 de cazuri la mistreți;
  • Județul Iași – un caz la mistreț;
  • Județul Ilfov – 17 focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 135 de cazuri la mistreți;
  • Județul Maramureș – 20 de cazuri la mistreți;
  • Județul Mehedinți – un focar în gospodăria populației.
  • Județul Olt – 94 de focare în gospodăriile populației și 3 cazuri la mistreți;
  • Județul Prahova – 42 de focare în gospodăriile populației și 8 cazuri la mistreți;
  • Județul Satu-Mare – 30 de focare în gospodăriile populației și 156 de cazuri la mistreți;
  • Județul Sălaj – 6 focare în gospodăriile populației și 47 de cazuri la mistreți;
  • Județul Teleorman – 296 de focare în gospodăriile populației și 524 de cazuri la mistreți;
  • Județul Tulcea – un focar în gospodăriile populației și 172 de cazuri la mistreți;
  • Județul Vâlcea – un caz la mistreț;
  • Județul Vrancea – 2 focare în gospodăriile populației și 24 de cazuri la mistreți;
  • Județul Vaslui – 8 focare în gospodăriile populației și 3 cazuri la mistreți;

Până la această data (12.09.2019) au fost despăgubiți 10.143 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 259.890.470 de lei.

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 316 de localități din 25 de județe, cu un număr de 1108 de focare (dintre care 11 focare în exploatații comerciale și 5 focare în exploatații de tip A). În alte 4 județe există doar cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 449.452 de porci afectați de boală și există 2.046 de cazuri la mistreți

Detaliat, situația focarelor active de PPA se prezintă astfel:

  • Județul Arad – 26 focare (dintre care un focar într-o exploatație de tip A) și 58 de cazuri la mistreți;
  • Județul Argeș – 9 focare (dintre care un focar într-o exploatație de tip A) și 3 cazuri la mistreți;
  • Județul Bihor – 29 de focare în gospodăriile populației și 198 de cazuri la mistreți;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 4 cazuri la mistreți.
  • Județul Brăila – 45 de focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 24 de cazuri la mistreți;
  • Județul Botoșani – 14 focare în gospodăriile populației și 92 de cazuri la mistreți;
  • Județul Buzău – 53 de focare în gospodăriile populației și 21 de cazuri la mistreți;
  • Județul Călărași – 13 focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială) și 99 de cazuri la mistreți;
  • Județul Constanța – un focar în gospodăria populației și 31 de cazuri la mistreți;
  • Județul Dâmbovița – 33 de focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială) și 28 de cazuri la mistreți;
  • Județul Dolj – 163 de focare în gospodăriile populației și 14 cazuri la mistreți;
  • Județul Galați – 32 de focare în gospodăriile populației și 36 de cazuri la mistreți;
  • Județul Giurgiu – 182 de focare (dintre care 5 focare exploatații comerciale și 3 focare în exploatații de tip A) și 201 de cazuri la mistreți;
  • Județul Gorj – 13 focare în gospodăria populației;
  • Județul Hunedoara – un focar în gospodăria populației.
  • Județul Ialomița – 19 focare în gospodăriile populației și 158 de cazuri la mistreți;
  • Județul Iași – un caz la mistreț;
  • Județul Ilfov – 17 focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 132 de cazuri la mistreți;
  • Județul Maramureș – 19 cazuri la mistreți;
  • Județul Olt – 76 de focare în gospodăriile populației și 2 cazuri la mistreți;
  • Județul Prahova – 42 de focare în gospodăriile populației și 8 cazuri la mistreți;
  • Județul Satu-Mare – 29 de focare în gospodăriile populației și 155 de cazuri la mistreți;
  • Județul Sălaj – 5 focare în gospodăriile populației și 47 de cazuri la mistreți;
  • Județul Teleorman – 291 de focare în gospodăriile populației și 520 de cazuri la mistreți;
  • Județul Tulcea – 5 focare în gospodăriile populației și 167 de cazuri la mistreți;
  • Județul Vaslui – 8 focare în gospodăriile populației și 3 cazuri la mistreți;
  • Județul Vâlcea – un caz la mistreț;
  • Județul Vrancea – 2 focare în gospodăriile populației și 24 de cazuri la mistreți;

În total au fost stinse 1.303 de focare

Până la această data (03.09.2019) au fost despăgubiți 9.633 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 258.028.610 de lei.

Sursa: ANSVSA

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 140 de localități din 20 de județe, cu un număr de 416 focare (dintre care un focar într-o exploatație de tip A). În alte 4 județe există doar cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 372.325 de porci afectați de boală și există 1.660 de cazuri la mistreți

Detaliat, situația focarelor active de PPA se prezintă astfel:

  • Județul Argeș – 5 focare (dintre care un focar într-o exploatație de tip A);
  • Județul Bihor – 8 focare în gospodăriile populației și 140 de cazuri la mistreți;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 4 cazuri la mistreți.
  • Județul Brăila – 9 focare și 23 de cazuri la mistreți;
  • Județul Botoșani – 5 focare în gospodăriile populației și 79 de cazuri la mistreți;
  • Județul Buzău – 5 focare în gospodăriile populației și 20 de cazuri la mistreți;
  • Județul Călărași – 6 focare în gospodăriile populației și 99 de cazuri la mistreți;
  • Județul Constanța – 31 de cazuri la mistreți;
  • Județul Dâmbovița – 10 focare în gospodăriile populației și 2 cazuri la mistreți;
  • Județul Dolj – 81 de focare în gospodăriile populației și 8 cazuri la mistreți;
  • Județul Galați – 5 focare în gospodăriile populației și 34 de cazuri la mistreți;
  • Județul Ialomița – un focar în gospodăria populației și 155 de cazuri la mistreți;
  • Județul Iași – un caz la mistreț;
  • Județul Ilfov – 12 focare în gospodăriile populației și 109 cazuri la mistreți ;
  • Județul Giurgiu – 36 de focare în gospodăriile populației și 28 de cazuri la mistreți;
  • Județul Maramureș – 19 cazuri la mistreți;
  • Județul Olt – 9 focare în gospodăriile populației și 2 cazuri la mistreți;
  • Județul Prahova – 23 de focare în gospodăriile populației și 3 cazuri la mistreți;
  • Județul Satu-Mare – 10 focare în gospodăriile populației și 150 de cazuri la mistreți;
  • Județul Sălaj – 2 focare în gospodăriile populației și 47 de cazuri la mistreți;
  • Județul Teleorman – 169 de focare în gospodăriile populației și 515 cazuri la mistreți;
  • Județul Tulcea – 17 focare și 167 de cazuri la mistreți;
  • Județul Vâlcea – 2 focare în gospodăriile populației și un caz la mistreț.
  • Județul Vrancea – un focar în gospodăria populației și 23 de cazuri la mistreți.

În total au fost stinse 1.246 de focare.

Până la această data (24.07.2019) au fost despăgubiți 8.778 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 252.287.710 de lei.

Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate și neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiți de către stat, în condițiile prevăzute de legislație.

Sursa: ANSVSA

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 84 de localități din 16 de județe, cu un număr de 397 de focare (dintre care 10 în exploatații comerciale). În alte 5 județe există doar cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 365.595 de porci afectați de boală și există 1.329 de cazuri la mistreți

Detaliat, situația focarelor active de PPA se prezintă astfel:

  • Județul Argeș – un focar în gospodăria populației;
  • Județul Bacău – 2 focare în gospodăriile populației;
  • Județul Bihor – 8 focare în gospodăriile populației și 45 de cazuri la mistreți;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 4 cazuri la mistreți.
  • Județul Botoșani – 2 focare în gospodăriile populației și 31 de cazuri la mistreți;
  • Județul Brăila – 6 focare (dintre care 4 focare la exploatații comerciale) și 24 de cazuri la mistreți;
  • Județul Buzău – 18 cazuri la mistreți;
  • Județul Călărași – un focar în gospodăria populației și 99 de cazuri la mistreți;
  • Județul Constanța – 2 focare în gospodăriile populației și 29 de cazuri la mistreți;
  • Județul Dâmbovița – un focar în gospodăria populației și 2 cazuri la mistreți;
  • Județul Galați – 2 focare în gospodăriile populației și 31 de cazuri la mistreți;
  • Județul Giurgiu – 2 focare în gospodăriile populației și 28 de cazuri la mistreți;
  • Județul Ialomița – 4 focare în gospodăriile populației și 155 de cazuri la mistreți;
  • Județul Ilfov – un focar în gospodăriile populației;
  • Județul Maramureș – 10 cazuri la mistreți;
  • Județul Olt – 2 cazuri la mistreți;
  • Județul Sălaj – 2 focare în gospodăriile populației și 48 de cazuri la mistreți;
  • Județul Teleorman – un focar în gospodăria populației și 479 de cazuri la mistreți;
  • Județul Tulcea – 361 de focare (dintre care 5 focare la exploatații comerciale și un focar la o exploatație de tip A) și 165 de cazuri la mistreți;
  • Județul Satu-Mare – 142 de cazuri la mistreți;
  • Județul Vrancea – un focar în gospodăria populației și 17 cazuri la mistreți.

În total au fost stinse 853 focare după cum urmează:

  • un focar în Arad;
  • un focar în județul Argeș;
  • 3 focare în județul Bacău.
  • 53 de focare în județul Bihor;
  • 129 de focare în județul Brăila (dintre care 7 în exploatații comerciale);
  • 20 de focare în județul Buzău (dintre care unul într-o exploatație de tip A);
  • 103 focare în județul Călărași (dintre care un focar într-o exploatație comercială);
  • 92 de focare în județul Constanța;
  • 2 focare în județul Covasna;
  • 2 focare în județul Dâmbovița (dintre care unul într-o exploatație de tip A);
  • un focar în județul Dolj;
  • 17 focare în județul Galați;
  • 27 de focare în județul Giurgiu;
  • 126 de focare în județul Ialomița;
  • 9 focare în județul Ilfov;
  • 3 focare în județul Maramureș;
  • 7 focare în județul Olt;
  • 24 de focare în județul Satu Mare;
  • un focar în județul Sălaj;
  • 11 focare în județul Teleorman;
  • 3 focare în județul Timiș;
  • 215 focare în Tulcea;
  • 3 focare în județul Vrancea;

Până la această data (16.05.2019) au fost despăgubiți 8.643 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 251.802.710 de lei.

Orice suspiciune de boală trebuie anunțată imediat medicului veterinar sau DSVSA județeană.

Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate și neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiți de către stat, în condițiile prevăzute de legislație.

Facem precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel economic și social.

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 108 de localități din 16 de județe, cu un număr de 493 de focare (dintre care 10 în exploatații comerciale). În alte 5 județe există doar cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 365.591 de porci afectați de boală și există 1.325 de cazuri la mistreți.

Detaliat, situația evoluției focarelor de PPA se prezintă astfel:

  • Judeţul Satu-Mare – 142 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Bihor – 7 focare în gospodăriile populaţiei şi 44 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Sălaj – 2 focare în gospodăriile populației și 48 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Tulcea – 440 de focare (dintre care 5 focare la exploatații comerciale și un focar la o exploatație de tip A) şi 164 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Brăila –12 focare (dintre care 4 focare la exploatații comerciale) și 24 de cazuri la mistreți;
  • Judeţul Constanţa – 2 focare în gospodăriile populaţiei şi 29 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Ialomiţa – 12 focare în gospodăriile populaţiei şi 155 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Galaţi – 2 focare în gospodăriile populaţiei şi 31 de cazuri la mistreţi;
  • Judeţul Ilfov – 1 focar în gospodăria populației;
  • Judeţul Călăraşi – 1 focar în gospodăria populației şi 99 de cazuri la mistreţi;
  • Județul Buzău – 18 cazuri la mistreți;
  • Județul Giurgiu – 28 de cazuri la mistreți;
  • Județul Teleorman – 6 focare în gospodăriile populației și 479 de cazuri la mistreți;
  • Județul Argeș – 1 focar în gospodăria populației;
  • Județul Olt – 1 focar în gospodăria populației și 2 cazuri la misteți;
  • Județul Dâmbovița – 1 focar în gospodăria populației și 2 cazuri la mistreți;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 4 cazuri la mistreți.
  • Județul Botoșani – 2 focare în gospodăriile populației și 31 de cazuri la mistreți;
  • Județul Bacău – 3 focare în gospodăriile populației;
  • Județul Maramureș – 10 cazuri la mistreți;
  • Județul Vrancea – 1 focar în gospodăria populației și 15 cazuri la mistreți.

În total au fost stinse 752 focare după cum urmează:

  • 24 de focare în județul Satu Mare;
  • 2 focare în județul Dâmbovița (dintre care unul într-o exploatație de tip A);
  • 20 focare în județul Buzău (dintre care unul într-o exploatație de tip A);
  • 3 focare în județul Maramureș;
  • 124 focare în județul Brăila (dintre care 7 în exploatații comerciale);
  • un focar în județul Dolj;
  • 3 focare în județul Vrancea;
  • 53 de focare în județul Bihor;
  • 117 focare în județul Ialomița;
  • 9 focare în județul Ilfov;
  • 27 de focare în județul Giurgiu;
  • un focar în județul Argeș;
  • 6 focare în județul Olt;
  • 17 focare în județul Galați;
  • 6 focare în județul Teleorman;
  • 92 de focare în județul Constanța;
  • 103 focare în județul Călărași (dintre care unul într-o exploatație comercială);
  • 3 focare în județul Timiș;
  • un focar în județul Sălaj;
  • 136 de focare în Tulcea;
  • un focar în Arad;
  • 2 focare în județul Covasna;
  • un focar în județul Bacău.

Până la această data (09.05.2019) au fost despăgubiți 8.643 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 251.802.710 de lei.

Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană.

Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie.

Pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel economic și social.

Pagina 1 din 2
Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti