Târgul Național Apicol, organizat la începutul lunii aprilie în curtea Institutului de Cercetare și Dezvoltare pentru Apicultură București, a fost un prilej pentru a lua pulsul apiculturii la început de primăvară.

„Mierea fără calitate, din import, continuă să intre în țară“

Ioan Fetea, președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România, spune că problemele pe care le-a semnalat cu această ocazie sunt aceleași de ani întregi și că întotdeauna motivele invocate pentru lipsa rezolvării lor sunt banii.

„Anul apicol a început bine, familiile de albine sunt dezvoltate, să sperăm că vom putea valorifica așa cum trebuie culesurile importante și să comercializăm și produsele obținute. De mulți ani vorbim despre aceleași probleme care nu se rezolvă și este păcat pentru că este un sector care, fără a se reglementa unele lucruri, va avea de suferit. În ultimii ani, costurile de producție au crescut cu 30-40%, prețurile de achiziție au scăzut cu 40-50% și producția de miere a scăzut foarte mult. Există o concurență acerbă între produsele din România și cele din import care de multe ori, așa cum recunoaște și Uniunea Europeană, sunt contrafăcute (aproape jumătate din importuri). În aceste condiții, apicultorii stau și se gândesc dacă mai merită să investească în acest sector. Tinerii parcă sunt în recul și nu se mai apropie cu aceeași pasiune și interes de acest domeniu. Ministrul Agriculturii a aprobat un ajutor pentru apicultori pentru pierderile suferite din cauza efectelor războiului din Ucraina, dar asta nu îi ajută prea mult pentru că mierea fără calitate va intra în România în continuare. Ne-am luptat și pentru etichetare corectă și se pare că Parlamentul European a recunoscut această măsură. Astfel, se trece pe etichetă țara de origine a mierii, dar și procentul de amestec de miere. Sigur că această lege nu va rezolva în totalitate problemele apiculturii. Noi tot facem solicitări, dar răspunsurile și rezultatele nu vin imediat pentru că se motivează lipsa fondurilor.“

„Și anul acesta amenință seceta“

Ilie Nistor, un apicultor din județul Argeș, spune că situația apicultorilor în ultimul deceniu  a fost fără precedent în toată cariera sa în apicultură.

„Problemele cu care se confruntă acum apicultura nu erau până acum 10 ani. Aceste neonicotinoide despre care s-a făcut atâta vâlvă fac un mare rău apiculturii. Toate acestea contribuie la scăderea bagajului de rezistență genetică a familiilor de albine și nu doar la noi, ci în toată lumea. La un moment dat se semnala dispariția a unor colonii întregi de albine. Zeci, sute de colonii dispăreau și nu se știa din ce cauză. Neonicotinoidele trebuiau interzise demult pentru că pământul nostru este încă neotrăvit. Să sperăm că lucrurile vor fi și în favoarea noastră. Am înțeles că vor fi și niște ajutoare acordate apicultorilor, dar să știți că sunt infime pe lângă eforturile pe care le facem. Producțiile au scăzut dramatic și nu mai spun că nu ne mai putem deplasa la diferite culesuri pentru că nu toți fermierii înțeleg aportul albinelor. Și anul acesta ne amenință seceta. Un exemplu concret în acest sens este că înainte, dacă săpam, dădeam de pământ umed la 60-70 cm. În primăvara asta am săpat până la 1,50 metri și nu am dat de apă. Ce înseamnă asta? Că numai pomii cu rădăcini de peste doi metri nu vor suferi din cauza secetei.“

„Cererea de miere ecologică este în creștere“

La târg am întâlnit și un producător de miere ecologică. Dan Pașca ne-a vorbit despre provocările producției ecologice și despre evoluția afacerii proprii.

„Suntem producători și procesatori de miere ecologică certificată. Suntem una dintre primele stupine certificate ecologic, din anul 2003. Avem sortimente de munte, în general, miere de zmeură, de flori de munte, de mană. Nu este ușor să produci miere ecologică pentru că trebuie respectate anumite cerințe, iar taxele de certificare sunt foarte mari. În pastoral stupii trebuie duși doar în zone nepoluate; toate lucrările în stup sunt diferite față de cele convenționale, deci e mai dificil. În prezent avem în jur de 400 de familii de albine în stupina din Bistrița-Năsăud și producția diferă de la an la an, între 20 și 40 de tone. Ultimii ani au fost mai dificil, dar noi avem o fabricuță de procesare unde ambalăm produsele și atunci nu mai vindem en-gros pentru că prețurile sunt foarte mici. Încercăm să vindem totul ambalat și pe piața internă și către export. Cca 20% din  producție merge către export și restul valorificăm în țară. Cererea a crescut în ultimii ani și tendința este în continuare de creștere.“

„Am avut pierderi de 25% în familiile de albine“

Marius Igna, apicultor din județul Ilfov, are 300 de stupi și produce o gamă variată de miere. În primăvara aceasta familiile lui de albine au ieșit mai slăbite decât și-ar fi dorit apicultorul.

„Am iernat în trei locații și, în cazul stupilor aflați la cca 100 de kilometri de București, am avut pierderi de 25%. Familiile de albine din Ilfov au fost bine, iar cele de la munte mai sunt slăbite. O să unific stupii și asta este. Aștept să fortific familia de albine și sper ca totul să fie bine la culesul de salcâm. Cred că din cauza schimbărilor de vreme au apărut aceste probleme. Spre sfârșitul verii și toamna, familia de albine se pregătește pentru iernare. Albinele de iernare au nevoie de o acumulare mare de proteine în corpul lor, care se numește «corp gras». Cred că albinele mele nu au avut suficient polen ca să își formeze acest corp gras. La sfârșit de august a fost o lipsă acută de polen.“

Laura ZMARANDA

Târgul apicol de la Vaslui, ajuns la cea de a IV-a ediție, a avut loc în luna februarie 2024, în parcarea noului bazar. Vasluienii au putut degusta miere pură, polen, propolis, păstură și multe alte produse sănătoase și naturale, dar și-au putut achiziționa și echipamente, unelte și utilaje apicole.

O călătorie în lumea fascinantă a apiculturii

Cei care adoră mierea, cei care vor să consume produse naturale și BIO, apicultorii experimentați, precum și toți cei entuziasmați de lumea intensă și fascinantă a albinelor au fost așteptați la a patra ediție a târgului apicol anual de la Vaslui.

A fost unul dintre cele mai așteptate evenimente pentru comunitatea apicolă și iubitorii de miere din zona Vasluiului. Parteneriatul cu producători locali și naționali a adus împreună cele mai bune produse apicole, demonstrații și o atmosferă festivă irezistibilă. Iubitorii de miere și delicatese au avut motive întemeiate să se bucure. Au avut prilejul să deguste și să achiziționeze miere pură de albine, polen, propolis, brânzeturi afumate cu miere și multe alte delicatese. Producătorii locali au promovat sustenabilitatea și metodele tradiționale de apicultură, garantând calitatea excepțională a produselor. A fost și a ocazie foarte bună de învățare pentru apicultorii începători și experți.

Nu doar papilele gustative au fost răsfățate la târg, ci și mintea. Târgul apicol de la Vaslui a fost o destinație perfectă pentru o ieșire de weekend împreună cu familia. În timp ce adulții au descoperit produsele și echipamentele de ultimă oră, cei mici au putut degusta produsele apicole disponibile de la apicultori din județul Vaslui. A fost o experiență apicolă autentică. Fie că vizitatorii au fost apicultori, gurmanzi sau pur și simplu în căutarea unei modalități plăcute de a petrece timpul, Târgul Apicol Vaslui a reprezentat locul perfect pentru socializare. De asemenea, a fost momentul potrivit pentru a sărbători munca grea a apicultorilor noștri și pentru a ne bucura de bogăția naturii.

Organizat începând din anul 2018, târgul a devenit o tradiție în regiunea Vaslui, la acest eveniment participând apicultori pasionați, experți și iubitori ai produselor apicole într-un singur loc. Târgul îmbie prin diversitatea produselor apicole locale prezentate, vizitatorii vasluieni putând degusta miere pură, polen, propolis, păstură și multe alte produse sănătoase și naturale. Fiecare stand a oferit o gamă largă de produse, pregătite cu pasiune și grijă de către producătorii locali.

Mai mult decât atât, pentru cei care se ocupă cu apicultura târgul a reprezentat o bună ocazie de a schimba informații, dar și posibilitatea de a-și achiziționa echipamente, unelte și utilaje apicole.

„Ne aflăm la ediția a IV-a a Târgului Apicol de la Vaslui, unde apicultorii au putut descoperi o gamă largă de produse și echipamente necesare activității lor. Vizitatorii, fie că au fost apicultori experimentați în căutarea celor mai noi și inovatoare instrumente, fie la început de drum, au putut găsi aici tot ce le trebuie pentru a dezvolta afacerea sau pasiunea în domeniul apicol. Pe lângă produsele apicole și echipamente, târgul a fost animat de prezentări și discuții captivante despre cele mai recente tehnici de apicultură, strategii de îngrijire a stupilor și despre importanța conservării albinelor și a mediului înconjurător. Târgul Apicol de la Vaslui a putut oferi o oportunitate unică de a ne conecta cu comunitatea apicolă locală și de a descoperi cele mai bune produse și instrumente disponibile pe piața apicolă“, a precizat Bogdan Onofrei, organizatorul târgului de la Vaslui.

Beatrice Alexandra MODIGA

Prețuri derizorii, producții condiționate de schimbările climatice și de hibrizii folosiții în agricultură, importuri de miere la preț de dumping, etichetare care dezavantajează apicultorii români. Sunt ideile principale dintr-o cronologie a falimentării unui sector important, respectiv apicultura.

Vasilică Marino, apicultor din Însurăței, județul Brăila, a spus multe lucruri la obiect și a semnalat niște probleme grave din apicultură pe care, chiar dacă le știu, autoritățile le ignoră.

„Apicultura este nu păguboasă, ci dezastruoasă acum“

Reporter: Aveți 40 de ani de experiență în apicultură și ați fost martor la toate schimbările care au survenit în acest timp. Care este concluzia dvs. legată de evoluția sau involuția apiculturii?

Vasilică Marino: Mă ocup cu apicultura intensivă și dețin o stupină cu 150 de familii. Fac apicultură convențională care nu mai este rentabilă sub nicio formă pentru că prețul mierii este foarte mic și nu o mai ia nimeni. Dacă acum 10 ani spuneam că apicultura este o ramură rentabilă, mierea mergea la export, acum aș fi mult mai rezervat. M-aș abține să spun cuiva acum să investească în apicultură.

Având în vedere că ultimele generații de pesticide care au apărut în agricultură îți distrug stupina, e un dezastru. Asta, coroborat cu prețul mierii, face apicultura nu păguboasă, ci dezastruoasă.  Apicultura, această ramură a economiei, a fost scoasă și din Legea Zootehniei. Una peste alta, nu este nimic de bine.

Rep.: Ce măsuri de sprijin sunt necesare din punctul dvs. de vedere?

VM: Atât timp cât guvernanții nu se uită către noi, să vadă problemele noastre și nu se înclină și în direcția asta, nu e bine. Ei zic că ne dau. Ce ne dau? Ceva pe care îl cumpărăm cu banii noștri și din care decontează prin PNA doar un sfert. Ce măsuri de sprijin aș propune? Practic, nu aș avea nevoie de nimic. Aș vrea să plătesc un impozit mai mare la stat, dar să mă ajute într-adevăr. Să scăpăm de neonicotinoide, să avem contracte prin care să ne ni se plătească mierea la un preț real. Nu aș avea nevoie de nimic altceva, să se dea pomană, ci să se eticheteze miere corect. Nu ca acum, pe surogaturile care vin să scrie miere și dedesubt să scrie din China și non-UE. Măcar atât să facă și chiar m-aș oferi să dau către stat o cotă mai mare decât ceea ce mi se impune acum. Nu am nevoie de pomană, dar să știți că pesticidele, etichetarea făcută așa cum se face acum și importurile de miere ne fac pe noi, apicultorii români, necompetitivi și chiar falimentari. Asta e părerea mea.

Vasilica Marino apicultor

„Mulți apicultori sunt în pragul falimentului“

Rep.: Problemele continuă și când vorbim despre valorificare.

VM: Prețul care se oferă acum pe kilogramul de miere este rușinos, dar pentru că eu asta produc și din asta trăiesc trebuie să vând. La începutul lunii septembrie se ofereau 9,7 lei pe kilogramul de miere polifloră și prețul era în scădere la tei, 11 lei. Prețurile de achiziție ar trebui să fie cel puțin duble ca să putem vorbi despre o minimă rentabilitate, să poți achita facturi și să ai un trai cât de cât decent. Eu am construit o casă, dar din veniturile obținute din apicultura veche, nu din ce se practică acum. Acum mulți apicultori sunt în faliment. Dacă înainte apicultura mergea și așa, iar stupii se dezvoltau de la sine, acum oricât de mult ai investi și oricât de mult ai fi pasionat de apicultură și ai cunoaște meserie vezi că stupina tot nu se dezvoltă. Este atât de multă chimizare și poluare încât ființa asta, care este un vector al sănătății, nu are cum să se dezvolte și să mai facă și producțiile de odinioară. Cine știe apicultură o să îmi dea dreptate.

„Cine ignoră realitatea este răuvoitor sau nu cunoaște situația din teren“

Rep.: Intenționați să vă restrângeți activitatea?

VM: Dacă familiile de albine nu se dezvoltă sunt obligat să le restrâng și să păstrez un nucleu biologic cât mai puternic ca să poată ierna. Am totuși prea multă experiență în spate ca să rămân fără stupi, nu aș putea, dar nu pot să spun că tind către efectivele care sunt în Statele Unite, spre exemplu, unde apicultura este protejată. Anul acesta, în unele zone ale țării a fost dezastru, iar eu sunt la pe linia de plutire. Am obținut în jur de 20 de kilograme la toate sortimentele pe care le-am făcut. Înainte producția asta puteam să o obțin numai de la floarea-soarelui dintr-o singură extracție. Cea mai bună producție am avut-o la floarea-soarelui pentru că am prins niște hibrizi care au fost meliferi. Poți să te duci la floarea-soarelui, să arate frumos, dar nu faci niciun fel de producție de miere. Am avut norocul să mă duc într-o zonă în care hibrizii au înflorit eșalonat. În general, hibrizii de acum rămân înfloriți 10 zile și apoi se usucă, înainte te duceai la floarea-soarelui, era un singur lan de sute de hectare, dar florile rămâneau înflorite cel puțin trei săptămâni. Acum, în 10 zile spargi bobul de sămânță. Asta este realitatea, cine ignoră lucrul ăsta înseamnă că este răuvoitor sau nu cunoaște ce se întâmplă în teren.

Laura ZMARANDA

Puțini tineri mai sunt atrași de apicultură, pentru că anii cu producții bune sunt tot mai puțini, dar când ai norocul să fie moștenire de familie, alte direcții pe care să mergi nu-și au rostul. Pasiunea cere sacrificii, iar fără sacrificii nu poți ajunge să te numești apicultor! Credem în exemple de bune practici și de aceea vă propunem acest articol.

Produsul montan, mențiune de calitate

Ovidiu Dănuț Hura a început cu patru stupi, a mai cumpărat încă câțiva, a înţeles, la 15 ani, că asta vrea să facă şi în prezent are peste 500 familii de albine.

Ovidiu are 26 ani, este din Voitinel, o comună din județul Suceava, şi face apicultură de aproape 10 ani. A trecut cu bine şi prin provocările anului pandemic, deşi ocaziile de a-şi face cunoscute produsele prin târguri au fost mai puţine. A reuşit, cu toate acestea, să vândă aproape întreaga producţie.

„Am început acest business din pasiune și am prins drag de albine. Avem produse din diverse sortimente, fiindcă fac și pastoral, am mai multe locații. Anul acesta am scos pe piață un produs nou, respectiv un făguraș în stare pură construit doar de albină, noi nu am intervenit cu nimic; precum și mierea de mană, un produs din zona de munte complex pentru dieta noastră, care are foarte multe proprietăți (minerale, vitamine, aminoacizi). Inițial, am avut patru familii de albine, actualmente am ajuns la peste 500 de familii de albine, iar împreună cu familia vrem să aducem atât pe masa bucovinenilor, cât și întregii țări produsele noastre montane. Aș dori ca toate produsele noastre locale să nu meargă la export, iar noi, ca români, să încercăm să consumăm produse românești bio, produse montane“, a specificat tânărul apicultor din județul Suceava.

Miere din suflet de floare

Adrian Bejenaru comercializează produse apicole sub brand-ul „Beezum – Miere din Suflet de Floare.“ Apicultorul și-a început afacerea în urmă cu 15 ani, ducând mai departe tradiția începută de bunica sa. Astăzi, Adrian Bejenaru îngrijește 140 de familii de albine în Comănești, județul Bacău.

„Povestea a început acum 15 ani, când am continuat tradiția începută de bunica mea. De mic copil am fost învățat de tatăl meu să am o deosebită grijă de albine și așa am început să iubesc timpul petrecut lângă ele. Cu timpul, am deprins o parte din tainele apiculturii. Pornind de la câteva familii, prin dedicare și pasiune am ajuns să îngrijesc 140 de familii de albine. Ideea Beezum a venit din dorința de a împărtăși cu ceilalți delicioasa miere realizată de albinele noastre. Cu cât am oferit mai multă atenție albinelor, cu atât acestea ne-au răsplătit din belșug cu o miere și mai delicioasă. Ele ne surprind mereu cu inteligența și dedicarea lor, lucru care ne face să le îngrijim și cu mai multă dragoste și, totodată, cu o deosebită atenție“, punctează apicultorul.

Beatrice Alexandra MODIGA

Târgul Național al Mierii de la București este deja un eveniment consacrat printre apicultori și consumatorii de miere. Platforma apicolă de la Băneasa, din curtea Institutului de Cercetare- Dezvoltare pentru Apicultură, a găzduit, în intervalul 1-3 septembrie, producători de miere din toate regiunile țării. Pentru noi evenimentul a fost un prilej potrivit de a lua pulsul apiculturii.

China exportă către UE cca 100.000 de tone de miere

„Anul acesta a trebuit să insistăm un pic mai mult pentru că situația economică a apicultorilor a fost destul de precară în ultimii doi ani, așa că efortul celor care au expus la târg a fost destul de mare. În principiu, toate târgurile de profil de anul acesta au fost destul de slăbuțe. La București au fost prezenți în jur de 60 de apicultori din toate regiunile țării și cca 30 de producători de echipamente și accesorii apicole. Ca evoluție în piață, în ultimii doi ani, mierea fiind mai scumpă, s-a diminuat volumul vânzărilor și nu mă refer doar la consumul intern, ci și la faptul că România înregistrează o blocadă la export. Nu este doar cazul României, ci și al altor țări din UE, iar motivele sunt importul de miere din Ucraina și, în special, din China. Singura soluție care ar funcționa ar fi un antidumping pe care Uniunea Europeană să îl impună pentru mierea din China. În cazul Ucrainei nu cred că se va reuși acest lucru prea curând. China ajunge să exporteze aproape 100.000 de tone către UE și trebuie să avem un cuvânt de spus. Mierea este acum mai ieftină decât zahărul, deși se obține mult mai greu, iar calitățile ei sunt extraordinare. Volumul de miere comercializată la edițiile acestui târg variază în funcție de puterea de cumpărare. Au fost ani când apicultorii nu mai aveau ce vinde și ani în care au plecat cu o parte din produse înapoi. Cantitatea totală vândută la târg variază probabil între 5-10 tone“, a declarat Răzvan Coman, reprezentant ACA.

Mulți apicultori au închis stupinele

Apicultura, cu toate provocările și problemele din ultimii ani, a devenit nerentabilă pentru unii apicultori, spun producătorii de miere.

„Mulți apicultori care au investit anii trecuți au fost nevoiți să vândă echipamentele pentru că mulți factori au făcut ca apicultura să nu mai fie rentabilă. Nu mai sunt anii propice dezvoltării apiculturii ca acum 15 ani. Atunci făceam la culesul de salcâm, spre exemplu, chiar și două extracții. Marele cules de la floarea-soarelui aducea întotdeauna o producție de 15-20 kg. Acum, dacă avem această producție ne considerăm norocoși. Cheltuielile au crescut și oamenii își fac un calcul economic. Oricât de mult ai iubi albinele, dacă nu este rentabil trebuie să renunți“, a declarat Emilian Săftoiu, apicultor din județul Râmnicu Vâlcea.

Schimbările climatice, costurile de producție ridicate și prețurile de valorificare mici au închis din stupinele pe care România le avea.

„Anul acesta a fost destul de provocator, dar am reușit să obținem culesuri bune la mierea polifloră. În schimb, la salcâm producția a fost foarte slabă. Prețurile de valorificare sunt destul de mici, ele nu reprezintă un echilibru între valoarea cheltuielilor, muncă și profit. Au fost și ani în care inflația nu a fost așa de mare și prețurile nu s-au scumpit și atunci a fost un echilibru mai bun. Ce pot să spun este că prețurile ar trebui să fie puțin mai mari. Concurența este acerbă, piața este plină de miere, mai ales producție din import adusă la prețuri foarte mici și apicultorul autentic român are destul de multe cheltuieli pentru a face producție“, ne-a spus Alina Onea, apicultor județul Maramureș.


Din punctul de vedere al producției, anul apicol 2023 a fost mai bun decât anul 2022, cu toate că față de media anuală de 25.000-30.000 de tone, producția de anul acesta este redusă cu 35-40% din cauza schimbărilor climatice și a puterii scăzute a familiilor de albine care au ieșit slăbite din iarnă. Au fost și depopulări. Până la 7% se consideră populare tehnologică, dar sunt și zone unde au dispărut stupine întregi. Nu multe, dar cca 4% din apicultori au avut mortalități mari spre deosebire de un an obișnuit“- Ioan Fetea, președinte ACA.


Laura ZMARANDA

VIDEO

Stupina Apetrei din satul Topolița, comuna Grumăzești, județul Neamț, este un business de familie care are rădăcini puternice, începând acum patru generații, când în familie a fost adus primul roi de albine. Toate sortimentele de miere sunt certificate ca fiind BIO, ceea ce înseamnă că măsurile de siguranță, normele de protecție a muncii și condițiile de a produce o miere BIO sunt respectate întocmai.

De la stupii primitivi de albine (buduroaie) din podul casei, la aproape 300 familii de albine

„Începuturile apiculturii în familia Apetrei se pierd, așa ca într-o frumoasă poveste străbună“, își începe povestea Apetrei Gheorghe, apicultor în satul Topolița, comuna Grumăzești, județul Neamț. „Mai precis în negurile timpului, deoarece avem date concrete, vizuale ale practicării apiculturii începând din 1935, când bunicul meu s-a întors din stagiul militar de doi ani, fiind născut în 1903. Tatăl bunicului meu a avut și el stupi primitivi de albine (buduroaie) pe care iarna îi urca în podul casei, după ce pe cei mai grei îi omora cu pucioasă pentru a le stoarce mierea pe care o ducea în iarmaroc în covată. Actuala Stupină Apetrei a luat ființă acum 29 de ani, continuând practic activitatea tatălui meu, plecat dintre noi la vârsta de 54 ani, mult prea devreme. Eu am rămas să am grijă de albine la numai 18 ani, la finalul clasei a XII-a. Din fericire am continuat și prin a-mi face studiile superioare, terminând Facultatea de Biologie, preluând tradiția familiei atât în formarea universitară, cât și în apicultură. Am reînceput cu îngrijirea albinelor în 1998, având o stupină formată din 16 familii, câte mai rămăseseră între timp. Acum îngrijim aproape 300 familii de albine, efectivul de stupi fiind mai mare vara și mai mic primăvara. Toată familia muncește la albine, fiecare dintre noi având roluri bine definite.“

Acreditați în apicultura ecologică cu sortimente de miere rare

Pentru că piața mierii în România și nu numai este extrem de imprevizibilă, Apetrei Gheorghe a decis să încerce producerea unor sortimente de miere mai rare, sortimente care nu sunt ușor de produs, dar care îl pot identifica și individualiza pe piață.

„Producem astfel: miere de zmeur sălbatic, miere de cireș și păpădie, miere de mană de brad, miere de zburătoare, miere de salcâm, fâneață sau miere de tei. Bine de menționat este că suntem acreditați în apicultura ecologică încă din anul 2010. Anul trecut, producția a fost medie, însă anul acesta premisele nu sunt foarte grozave, albinele suferind din cauza fluctuațiilor de temperatură și a primăverii foarte reci, precum și din cauza dezvoltării foarte puternice a unui parazit, o căpușă care transmite la rândul ei câteva viroze“, specifică apicultorul nemțean.

Piața de desfacere în România este una în evoluție. Sunt încă probleme legate de educația consumatorilor pentru a alege drept alternativă dulce mierea și nu zahărul, precum și puterea scăzută de cumpărare a românilor în comparație cu țările vestice, adaugă apicultorul din județul Neamț.

stupina Apetrei

„Consumul mediu de miere pe cap de locuitor în România abia ajunge la 10% din consumul mediu de miere per cap de locuitor în Germania, spre exemplu. Cel mai greu este faptul că trebuie să concurăm din punctul de vedere al prețurilor cu surogatele de miere produse în țări precum China, care au o tehnologie de falsificare extrem de performantă. Costul unui asemenea surogat, vândut doar cu denumirea de miere, este de aproximativ 40% din costul de producție pe care îl avem noi, pentru un produs superior și sănătos. Fără o experiență în spate și stând la mâna procesatorilor este greu ca apicultura în România să fie rentabilă. Vor rezista doar cei care își diversifică producția, îngrijesc albinele din pasiune și care pot susține în asemenea momente cheltuielile, având și alte venituri.“

casetă

„Drept planuri de viitor, aș putea spune că îmi doresc să diversific încă o dată producția, astfel încât să mă adresez unei noi categorii de nișă din rândul cumpărătorilor, să continui cu accentul pus pe calitate și nu pe cantitate. Alte mici idei încă nu pot fi spuse pentru că îmi doresc să reușesc să le pun mai întâi în practică! Cititorilor le spun să stea aproape și vor afla în curând despre ce este vorba!“, încheie apicultorul Apetrei Gheorghe Apetrei.

Beatrice Alexandra MODIGA

„Voi prezenta o posibilitate de formare a unui roi artificial, cu mult puiet căpăcit dintr-o familie de albine. Suntem după culesul de la salcâm, care anul acesta nu a mers bine. La momentul actual ne aflăm într-un gol de cules. Dacă lucrăm mai mult în familia de albine ar exista risc de furtișag și atunci am ales să formez roiul fără căutarea mătcii, asigurând selectarea albinelor din roi prin gratia izolatoare în corpul în care voi forma roiul respectiv. Metoda este simplă, o practic de mulți ani, iar rezultatele sunt bune. Munca este restrânsă, iar riscul de furtișag este mic. În cazul famiilor cu gratii izolatoare este foarte simplu de format roiul. Într-o primă fază, preluăm fagurii cu puiet pentru roi, iar trecerea către corpul nou se face foarte simplu. Acolo unde există un larvar, acesta este preluat în corpul nou pentru că sunt interesat să atrag multe albine tinere, doici, în noul roi.

Scuturăm fagurele ca să nu avem matca și periem pentru că urmează să facem tratamentul cu acid formic, prin pensulare. Iau din această familie trei faguri. După preluarea lor, nu mai există riscul ca această familie să intre în frigurile roitului. Există o probabilitate și un risc foarte mari de a transfera în noua unitate biologică cea mai mare parte a paraziților din familiile de albine. Vom introduce doi faguri artificiali la hrănit în familia de unde am preluat puietul. Trebuie să lucrăm destul de repede, nu mai căutăm matca. În lipsa culesului, albinele sunt mult mai iritate. Voi introduce tot aici și o diafragmă pentru că este posibil ca, după ce luăm albina în noua unitate biologică, să întoarcem puietul în familia de bază. Asta hotărăsc apicultorii. Punem gratia în stupul din care am preluat puietul și putem începe tratamentul în noua unitate biologică. Vom folosi o formulă cu 42% acid formic.

Se lucrează cu masca, ochelari de protecție și mănuși. În sezonul activ, cea mai mare parte din paraziții varroa sunt în puietul de trântor, cca 70-80% din paraziți, iar în cadrul puietului 70-80% poate fi puiet de trântor. De aceea, este foarte important când facem aceste tratamente să pensulăm foarte bine cu acid formic puietul de trântor. Nu o să tai puietul de trântor, iar apicultorii se vor întreba de ce. Intenționez să folosesc acest puiet de trântor pentru extracte proteice și făină proteică din puiet trântor, tehnologie pe care o voi prezenta curând. Timpul pentru a aduce la zero populația de paraziți este foarte scurt. Insistăm cu pensularea pe puietul de trântor. Facem tratamentul ținând cont de următorul fapt. Un decimetru pătrat de puiet pe ambele fețe are 800 de celule. Când am preluat acest puiet dintr-o familie de albine, am preluat practic 16 decimetri de pătrați. Asta înseamnă la o pontă de 1.500 de ouă pe zi.

Dacă nu aș face acest tratament, acest roi ar porni la start cu o cantitate mare de paraziți. Această cantitate se dublează la 4-5 săptămâni. Dacă la început avea 200-300 de paraziți, luna viitoare va avea 600, iar peste două luni va avea 1.200 de paraziți. De aceea, este important să facem acest tratament pe puiet de fiecare dată când formăm roiuri sau transferăm faguri.

Operațiunea de pensulare este simplă și sigură și cu 45%, la cât am redus concentrația de substanță, riscurile sunt minore atât pentru albinele care vin în contact cu produsul, cât și pentru apicultor. Căpăcelul se va impregna și va prelua din cantitatea de substanță care să asigure moartea a practic 100% din paraziți, în următoarele două-trei zile de la realizarea tratamentului Întreaga populație de paraziți varroa din acești faguri va muri, dar trebuie să facem și tratamentul albinei din roiul nou format. În stadiul actual, lângă cei trei faguri preluați, mai adăugăm un fagure cu miere. Apoi luăm corpul cu unitatea nou formată și o punem peste familia de albine din care am preluat fagurii. Matca din stupul de unde i-am preluat este separată prin gratii separatoare, deci nu are cum să ajungă în unitatea biologică nou formată. În familiile unde nu avem gratii separatoare între cuib și corpul de strânsură punem două gratii izolatoare, astfel încât, dacă matca este sus, să nu poată ajunge. În situația prezentată de mine nu este nevoie. Punem doar catul la loc și unitatea nou formată va prelua albine. În felul acesta am format un roi artificial.

Pentru că avem acel procent de paraziți varroa pe albină înainte de a pleca cu roiul sau imediat ce ajungem pe vatra unde va rămâne roiul nou tratăm albina cu acid oxalic cu 4,2% concentrație, maximum 5 ml pe ambele fețe. Pentru familia de albine putem face tratamentul cu seringa sau cel mai simplu cu Varachet forte. Cu o zi înainte de formarea roiului, tratăm albina și atunci, la formarea noii unități biologice, nu mai este nevoie de tratament suplimentar.“

Laura ZMARANDA

Faptul că mai mult de 70% din alimentele pe care le punem pe masă zilnic au legătură cu polenizarea realizată de albine este probabil o informație puțin cunoscută, de aceea Sergey Petrov, un inginer aerospațial pasionat de rezolvarea problemelor complexe, și Vladimir Vasilev, un antreprenor în serie cu o foarte bună capacitate de a înțelege clienții, au pus în 2015 bazele unui proiect numit Pollenity. Acesta are o extensie și în România. Pollenity România este o platformă care poate fi accesată de apicultori și de consumatorii de miere. Chintesența proiectului este de a proiecta, dezvolta și implementa soluții inovatoare pentru a asigura hrană generațiilor viitoare.

2.000 de clienți primesc lunar miere

Echipa proiectului are în prezent 20 de membri, dar probabil că până în 2024 numărul lor va crește până la 50 de oameni. Misiunea echipei Pollenity România este conservarea albinelor (au fost create dispozitive care permit apicultorilor să monitorizeze și să mențină starea de sănătate și un nivel optim de productivitate a albinelor) și realizarea unei conexiuni directe între apicultori și consumatori. Unul dintre conceptele implementate în acest sens este „Adoptă un stup“, un proiect prin care se creează transparență și trasabilitate cu ajutorul tehnologiei. Astfel, încrederea consumatorilor de miere în apicultori va crește, iar aceștia din urmă sunt plătiți corect pentru serviciile lor și au suficient timp să se concentreze pe grijă față de albine. Practic, programul „Adoptă un stup“ utilizează puterea comerțului electronic modern pentru a crea o punte de legătură între producători și consumatori. Cum funcționează această platformă electronică? Apicultorii locali sunt promovați pe platformă și furnizează produse echipei Pollenity. „Adopția unui stup înseamnă că decideți să sprijiniți direct un apicultor. Trebuie doar să-l alegeți pe cel care vă place cel mai mult și veți începe să primiți lunar un pachet de miere din mierea pe care acesta o produce. Veți crea o legătură cu ei și chiar veți avea ocazia să îi vizitați și să vă educați familia mai mult despre rolul albinelor în ecosistem. Mai departe, noi ne ocupăm de tot: ne asigurăm că selectăm cei mai buni apicultori, analizăm mierea într-un laborator, o ambalăm în conformitate cu toate standardele alimentare și o trimitem la ușa dvs. cu o amprentă de carbon cât mai mică posibil.“

Menținerea și dezvoltarea biodiversității, un alt avantaj al programului

Prin adopția unui stup practic se asigură conservarea și protecția a peste 60.000 de albine. În plus, prin înscrierea în programul „Adoptă un Stup“ implicarea are conotații multiple și în egală măsură la fel de importante. Prin protejarea albinelor, oamenii contribuie la menținerea și chiar dezvoltarea biodiversității din diferite regiuni și, implicit, la creșterea populației de albine din România.

Potrivit informațiilor de pe platformă, „în ultimii 15 ani, aproape 40% dintre acestea au dispărut la nivel mondial și, în fiecare an, apicultorii europeni suferă pierderi din ce în ce mai mari din cauza infestărilor, a pierderii biodiversității și a prețurilor inechitabile ale mierii.“ Până în prezent, mai mult de 25.000 de persoane au consumat miere din stupii apicultorilor de pe platformă, peste 2.000 de consumatori primesc miere lunar, iar aproximativ 200 de corporații au folosit oportunitatea de a promova mierea sănătoasă pentru angajații lor ca înlocuitor al zahărului.

„Am decis să valorificăm potențialul comerțului electronic, tehnologia inovatoare și bunele practici de afaceri pentru a crea o soluție avantajoasă pentru ambele părți. Apicultorii sunt plătiți în mod echitabil, consumatorii beneficiază de caracteristicile sănătoase ale mierii, iar noi toți putem fi fericiți că asigurăm polenizarea pentru agricultură și pentru ecosistemul nostru într-un mod transparent și avantajos.“

„Inspirația noastră izvorăște din dorința de a readuce echilibrul în ecosistem. Albinele de miere locuiesc pe planeta noastră de aproximativ 3,5 milioane de ani și, de atunci, au fost o parte inseparabilă a naturii.“


  • Calitatea mierii furnizate de apicultor este testată prin analize de laborator care arată dacă aceasta îndeplinește toate criteriile impuse și dacă este produsă de apicultorul în cauză.
  • În fiecare lună este livrată acasă cantitatea de miere conform abonamentului „Adoptă un stup“. Livrarea este gratuită și se realizează în fiecare lună, în termen de 6 zile lucrătoare de la data comenzii. Borcanele au o capacitate de 450 g. În funcție de pachetul ales, veți primi unul, 2 sau 3 borcane pe lună.
  • Albinele polenizează zilnic mii de flori și plante și de multe ori este dificil să realizăm acest lucru pentru că este aproape invizibil pentru noi. Tehnologia Pollenity, bazată pe senzori cu care sunt dotați apicultorii, permite crearea unui raport al efectului pozitiv al coloniei de albine în regiunea stupului.

Laura ZMARANDA

Lume multă, peste 8.000 de vizitatori, la cel mai așteptat Târg apicol din Regiunea Moldovei, mai ales că albinele ies din perioada de hibernare și apicultorii se pregătesc de activitatea din sezonul cald. A XV-a ediție a Târgului Apicol Iași 2023 a adunat peste 90 de participanți din mai multe țări, producători zonali de miere și echipamente apicole. Organizatorii au spus că acest eveniment a marcat ieșirea din iarnă și are scopul de crea legături mai strânse între producătorii și consumatorii îndrăgitului aliment.

La Iași, un răsfăț pentru iubitorii de miere

Târgul apicol Iași 2023 a avut loc la începutul lunii martie. Sebastian Ciocan, organizatorul evenimentului apicol, ne-a dat mai multe detalii.

„Târgul apicol s-a ținut în al doilea week-end din luna martie. Târgul de la Iași este printre cele mai vechi târguri din țară. Este un târg internațional, cu apicultori care participă și din Republica Moldova, Ungaria, Ucraina, Serbia și toată zona Moldovei de la noi. Noi am organizat și o petrecere, o sesiune de comunicări cu cei de la Direcția Agricolă, de la Direcția Sanitară Veterinară. Locația târgului de miere de la Iași a fost tot în parcarea Carrefour Era, în spațiu deschis“, a spus organizatorul.

La târg au fost prezenți agenți economici veniți chiar din Harkov, zonă din Ucraina în care se dau lupte grele.

„Compania mea este din Ucraina și are 30 de ani. Este o afacere de familie. Noi trăim în regiunea Harkov din Ucraina. Produsele noastre sunt de ajutor pentru apicultori, avem echipamente apicole“, a specificat Sergei Lemisev, producător de echipamente apicole din Ucraina.

Cum putem crește consumul de miere

În rândul apicultorilor autohtoni, tradiția este foarte importantă, așa cum este și cazul producătorului local Gheorghe Apetrei, apicultor din Grumăzești, județul Neamț.

„Suntem la a patra generație de apicultori, eu respectiv a treia, copiii mei a patra, pentru că și ei sunt implicați. Într-o lume într-o continuă schimbare este foarte important să fii adaptabil și să reușești să te menții pe piață. Am ales de 14 ani să ne certificăm în agricultura ecologică și să facem doar produse certificate bio, astfel încât să avem sortimente de miere mai specială, și anume avem miere de cireș sălbatic, miere de salcâm cu păducel în amestec, miere de zmeură și miere de mană de brad. Din păcate, mediul nostru în care ne trăim viața este din ce în ce mai poluat, mai plin de pesticide, iar albinele sunt niște indicatori care ne spun cât de greu le este să trăiască.“

Mierea de albine produsă din diferite tipuri de flori rămâne un aliment îndrăgit și sănătos. Totuși, participanții la târgul apicol de la Iași au fost sceptici că anul în curs va fi un an bun pentru apicultori.

„Se pare că începe să meargă mai bine. Cu toate că prețurile pentru stupină nu arată chiar bine și prețul materialelor a crescut foarte tare, sperăm să ieșim pe plus anul acesta“, a specificat Sandor Tokes, producător de echipamente apicole din Harghita.

Beatrice Alexandra MODIGA

Ștefan Ungureanu este un tânăr antreprenor din Scobinți, județul Iași, care se ocupă de creșterea albinelor. A investit 40.000 de euro, fonduri nerambursabile obținute de la AFIR, într-un proiect apicol pentru dezvoltarea nucleului de rase autohtone (mătci) și modernizarea fermei.

Mulți tineri apicultori din Iași aleg albina românească, numită și „albina din Carpați“, o rasă autohtonă care s-a adaptat foarte bine condițiilor climatice din România. Unul dintre aceștia este și Ștefan, care a ales această rasă de albine deoarece este rezistentă la boli și are o productivitate mare, având și un temperament prietenos.

Producție de 4-6 tone miere/sezon

Tânărul ieșean administrează o fermă apicolă cu un efectiv de aproximativ 200 de familii de albine.

apicultor

„Pasiunea pentru apicultură a fost moștenită de la tatăl meu, ocupându-ne și în prezent împreună de această activitate. Apicultura nu este un bussines ușor, necesită multă muncă și timp și doar cei care sunt pasionați pot ajunge și la rezultate. Am accesat fonduri europene în valoare de 40.000 de euro, care m-au ajutat să-mi dezvolt exploatația apicolă la standarde europene, prin achiziția de echipamente moderne de extracție a mierii, lăzi apicole și mătci autohtone pentru o productivitate bună. În medie, într-o stupină de 200 de familii de albine, poți obține producții între 4-6 tone miere/sezon, dar în acest domeniu ești strict condiționat de condițiile meteorologice. Sortimentele pe care le valorificăm sunt mierea de salcâm, tei, rapiță și polifloră. Recomand acest domeniu doar persoanelor care sunt iubitoare de aceste mici vietăți și pasionați de tot ce îți pot oferi ele“, ne mărturisește Ștefan Claudiu Ungureanu, tânărul apicultor ieșean.

apicultura miere

Banii i-a accesat în Submăsura 6.1

Sute de afaceri au fost deschise în mediul rural cu ajutorul fondurilor europene obținute în cadrul acestei submăsuri. În ultimii ani a crescut interesul ieșenilor pentru dezvoltarea unor afaceri în domeniul apicol. Unii dintre aceștia sunt apicultori cu tradiție, cum este și situația lui Ștefan Claudiu, alții se apucă din pasiune, iar apoi transformă totul într-o afacere de succes.

Beatrice Alexandra MODIGA

Ovidiu Gheabă, un tânăr de 31 de ani din localitatea Vintileasca, județul Vrancea, se ocupă de îngrijirea unei stupine staționare de aproximativ 5 ani. Dar această poveste a început în urmă cu mai bine de 10 ani, când, din dorința de a avea un dulce sănătos și natural în casă, a decis împreună cu tatăl său să cumpere o familie de albine de la un apicultor din apropiere.

„Deci, totul a pornit de la un singur stup, tatăl meu ocupându-se de el și mai apoi înmulțind familiile în fiecare an. Vă spun sincer, la acea vreme eu chiar nu eram atras de apicultură și nu îmi vedeam viitorul în această ocupație, aveam cu totul și cu totul alte planuri și câteodată, când eram acasă liber, îmi mai ajutam tatăl la diferite activități în mica stupină și, totodată, mai învățăm câte ceva. Acum să fim serioși, chiar dacă nu ne place câteodată ceea ce facem, ceva cunoștințe tot ne rămân. Dar, timpul a trecut, iar la un moment dat, când tatăl meu nu s-a mai putut ocupa de familiile de albine care de acum nu mai erau așa de puține, peste 30 la număr, și vrând să le vândă, am decis să preiau eu stupina și să mă ocup de ea, totodată mergând mai departe cu dezvoltarea activității și creșterea efectivului de familii din stupină la un număr de aproximativ 70“, ne mărturisește tânărul.

Stupină înregistrată, certificată și autorizată

apicultor

Între timp, Ovidiu a dobândit și calificarea de apicultor, pe lângă faptul că stupina este înregistrată, certificată și autorizată, iar mierea pe care o produce este atestată ca produs montan.

„O familie de albine se compune din: regină (matca), care este una singură pentru întreaga comunitate de albine din acea colonie; trântorii, care sunt crescuți începând cu luna martie, odată cu dezvoltarea coloniei, în scopul reproducerii, mai apoi aceștia fiind eliminați odată cu venirea iernii deoarece ei sunt doar consumatori de hrană, deci inutili pe timpul iernii; și albine, un număr însemnat de indivizi care au diferite roluri în colonie. După ce matca depune un ou într-o alveolă, durează 21 de zile ca să se nască albina; în aceste 21 de zile albina are trei stadii de dezvoltare: ou, larvă şi nimfă. De-a lungul vieţii, albina munceşte încontinuu, în funcţie de vârstă; în primele 20 de zile, albina lucrătoare execută tot felul de lucrări în stup, iar în ultimile 15-20 de zile ale vieţii devine albină culegătoare. Chiar în ultimele zile de viaţă, albina de regulă rămâne în stup, muncind în continuare, până la ultima răsuflare“, ne specifică apicultorul vrâncean.

Bolile și dăunătorii, imune în timp la tratamente

Tânărul din Vintileasca, județul Vrancea, nu practică apicultura în pastoral, întreaga stupină fiind în staționar, putând fi vizitată oricând în minunata zonă de munte a Carpaților de Curbură, deci toate produsele sunt produse într-un mediu cât mai ferit de poluare și chimizare, dintr-o floră cât mai diversificată.

„Din această cauză și a altor factori, producția este una minimă de la an la an, dar foarte gustoasă, iar eu sunt mulțumit pentru că albinele au hrana lor, chiar dacă mie îmi dau doar câteva procente. Printre factori mai sunt și clima care este într-o continuă schimbare și, fiind zonă de munte, timpul și temperaturile nu țin întotdeauna cu noi. Pe lângă clima care duce la o evoluție precară, mai sunt bolile și dăunătorii, păduchele albinei, Varroa destructor, care pe timp ce trece devine imun la tratamente, dar și viespile care sunt într-un număr foarte mare pe timp de toamnă și pe care uneori nu le putem ține sub control departe de stupi, ducând la slăbirea familiilor și, în final, la dispariția acestora. Astfel mă confrunt uneori cu pierderi mai puțin sau mai mult însemnate de la an la an“, mai adaugă tânărul.

Apar depopulările din cauza vremurilor

În momentul de față albinele iernează cu hrana lor culeasă din natură în decursul anului trecut, fără niciun adaos de hrană din comerț, acesta fiind încă un motiv pentru care producția este și mai mică, dar din cauza iernilor din ultimul timp și a variațiilor de temperatură de care sunt păcălite uneori, ieșind la zbor și nemaiajungând înapoi la stupi, apar depopulările și în situația actuală uzarea albinei de iernat datorită îngrijirii puietului foarte timpuriu, specifică apicultorul.

„O familie de albine necesită o deosebită atenție și îngrijire, iar întreaga investiție am realizat-o pe parcursul anilor din fonduri proprii și cu ajutor din partea părinților. Totodată, din valoarea puținelor produse valorificate am investit în întreținerea și îngrijirea stupinei (rame, faguri, cutii etc.), mai puțin în dezvoltarea echipamentelor necesare pentru a ușura lucrul în stupină. Am încercat în urmă cu câțiva ani accesarea unui proiect, dar în ultimă fază dosarul a fost declarat neeligibil, iar de atunci m-am limitat doar la ceea ce pot investi în mica mea fermă din fonduri proprii. Cu toate că nu mă ocup de această meserie de foarte mult timp, o îndrăgesc ca și când m-aș ocupa de o viață.“

Omenirea ar mai supraviețui doar 4 ani dacă albinele ar dispărea

Se spune că omul cât trăiește învață, dar niciodată nu va putea învăța să facă ce face o albină.

„Deci, provocările ar fi să învățăm cât mai multe de la ele, să avem mai mare grijă de ele și să nu uităm că de aceste mici insecte depinde întreaga omenire, de polenizarea lor și de faptul că mai bine de 70% din ceea ce punem pe masă pentru alimentația noastră se datorează acestor ființe sfinte. Știți ce spunea Einstein, că omenirea ar mai supraviețui doar 4 ani dacă albinele ar dispărea. Gândiți-vă o clipă cum ar fi viața noastră fără albine, în acești 4 ani, pentru că nu vom putea trăi fără polenizarea la fructe, legume, alimentele cele mai importante“, atrage un semnal de alarmă apicultorul din județul Vrancea.

Albina trebuie să te simtă că te dedici ei

Ovidiu are speranța că 2023 va fi un an mai bun nu atât pentru el, cât pentru viitorul apiculturii și al albinelor, să viețuiască mai departe în condiții mai bune.

„Sper să le oferim o bază meliferă prin plantarea cât mai multor pomi și diverse flori, nu să ne gândim doar la câștig. Și știți cum se spune, nu anul trebuie să fie mai bun, ci noi, oamenii. Recomand apicultura tuturor celor care vor relaxare și celor care iubesc natura, în special tinerilor care sunt din ce în ce mai puțin atrași de această meserie. Nu o recomand în niciun caz celor care o consideră o afacere și se gândesc doar la profit. Nu va merge! Albina trebuie să te simtă că i te dedici, că îi dai toată atenția cuvenită, că atunci când umbli în stup nu vei umbla pe repede înainte și îi vei strivi suratele. Chiar dacă se întâmplă să mai omori câte una, celelalte trebuie să simtă că nu ai făcut-o intenționat, astfel nu vei fi nici atacat cu înțepături și albinele te vor iubi și îți vor dărui tot ce au mai dulce, mierea“, încheie Ovidiu Gheabă.

Beatrice Alexandra MODIGA

Apicultura... Sau despre o pasiune devenită afacere profitabilă pentru un tânăr apicultor vasluian. Suntem bucuroși să putem oferi exemple de bune practici, de tineri care reușesc să depășească obstacolele, să aibă o viziune și să-și dezvolte afaceri de succes. Sorin Băbîi este un tânăr apicultor din satul Cepești, comuna Bogdănița, județul Vaslui, care a moștenit această pasiune de la tatăl lui.

A început cu 5 stupi în urmă cu 14 ani și an de an s-a ridicat prin investițiile proprii, ajungând în 2022 la 220 stupi. Cum a fost începutul, ce probleme întâmpină, aflăm în materialul realizat la stupina tânărului. „Am început acest business în urmă cu 14 ani, cu un număr de 5 familii primite de la tatăl meu și, ușor-ușor, an de an, am crescut efectivul, ajungând astăzi la un număr de 220 familii de albine. Tot profitul scos l-am reinvestit în stupină, în modernizarea ei și ușurarea muncii mele. Este o afacere de familie, lucrez împreună cu soția, iar venitul nostru e din această afacere, facem totul cu iubire față de albine. Chiar să nu mai pot obține venit, tot nu m-aș putea desprinde de ele“, specifică apicultorul vasluian.

2022 a fost un an prost din punctul de vedere al comercializării

Sorin a rămas cu 3 tone de miere de salcâm pe stoc deoarece nu a avut unde să o vândă.

„2022 este un an greu și pentru apicultură. Avem mierea pe stoc, nu am reușit să o vindem din cauza prețului mic și a lipsei de cerere. Prețul mierii de albine a scăzut cu 10 lei pe kilogram angro. La momentul actual, familiile de albine sunt bine datorită și vremii de afară“, adaugă vasluianul.

apicultori Vaslui

„Urmează să hrănim familiile luna aceasta cu turte din miere naturală din stupină. Pot spune că nu este o muncă ușoară lucrul cu albinele, dar în același timp este frumos atât timp cât faci totul din pasiune și cu drag. Așteptările sunt minime, nu cred să se mai reglementeze piața mierii la noi în țară, totuși speranța moare ultima, sperăm să ne fie și nouă apreciate munca și calitatea produselor. Așteptăm un an mai bun, din toate punctele de vedere. Recomand acest domeniu, dar în același timp cred că tot ce contează este să iubești ceea ce faci și să îți placă lucrul în stupină, altfel nu cred că poți reuși“, încheie Sorin Băbîi, apicultor din satul Cepești, comuna Bogdănița, județul Vaslui.

Războiul din Ucraina a afectat și producția de miere

2022 a fost un an nu tocmai bun pentru producătorii autohtoni. S-a înregistrat o producție cu minimum 40% mai mică decât în anul precedent. Unii apicultori susțin că producția a fost chiar și cu 60% mai mică. Trei au fost motivele care pot explică recolta slabă: războiul din Ucraina, criza economică și seceta. Urmarea: producția limitată a dus la prețuri mai mari.

Prețul mierii de albine este influențat de conflictul din Ucraina, principalul producător din Europa. Apicultorii români spun că producția din țară vecină a scăzut semnificativ de la declanșarea războiului.

Beatrice Alexandra MODIGA

În județul Bistrița – Năsăud, încă din 1985 s-au pus bazele unei ferme apicole cu câteva zeci de familii de albine. La început, ferma era specializată pe miere de salcâm și polifloră provenită din zonele muntoase ale Transilvaniei. Astăzi, după multă pasiune și dăruire, numărul de familii de albine a crescut, trei generații s-au schimbat, iar calitatea mierii a rămas neschimbată.

Din 2003, ferma apicolă a fost printre primele din România acreditate ca producătoare de miere ecologică de către o companie germană. Iar, începând cu anul 2010, produsele IMPERIA sunt certificate ecologic de către o companie ecologică din Cluj-Napoca. În ultimii ani, pe lângă piața din România, o parte semnificativă de producție a fost destinată și exportului, în țări din Uniunea Europeană. Dan Pașca, unul dintre membrii fermei apicole, ne-a detaliat de ce mierea produsă în stupinile lor este una apreciată și de calitate.

Rep.: Ce sortimente de miere aveți?

Dan P.: Printre mierea bio se află cea din nectarul florilor de salcâm. Nuanța mierii de salcâm este galben pal, aproape transparent, și se poate utiliza cu succes ca îndulcitor în cafea, ceai, prăjituri și alte delicii. De asemenea, poate calma tusea, fiind utilizată în tratarea asteniei, gastrite, ulcer, dureri de cap sau afecțiuni ale rinichilor. Un alt sortiment care la fel prezintă o multitudine de beneficii este mierea din nectarul florilor de tei sau din nectarulor florilor de munte, zmeură, mană. 

Rep.: De la cât încep prețurile?

Dan P.: Prețul pentru un borcan de miere de 250 g începe de la 15 lei. Pentru un borcan de 500 g prețul mierii este de 26 de lei, iar pentru 1.000 g prețul începe de la 45 de lei. De asemenea, consumatorii trebuie să știe că valabilitatea unui borcan de miere este de 2 ani.

Rep.: Ați accesat fonduri europene?

Dan P.: Afacerea a început din investiții proprii, iar în anul 2017 am accesat un proiect cu fonduri europene. Au fost achiziționate o serie de utilaje performante, de ultimă generație, pentru procesarea și ambalarea mierii ecologice. În prezent, mierea bio este certificată în toată gama de ambalaje pentru sectorul Retail (borcane hexagonale și cilindrice de diverse capacități) și HoReCa (pliculețe de 15 grame și caserole de 20 grame).

Rep.: De ce să alegem mierea bio?

Dan P.: Desigur că și mierea convențională are o multitudine de beneficii. Însă mierea ecologică presupune că a fost obținută din florile câmpurilor în care nu a fost necesară intervenția cu pesticide. De asemenea, mierea ecologică produsă respectă mai multe norme de producție. În primul rând, stupinile sunt amplasate în locuri sigure, în care nu poate fi afectată sănătatea albinelor. Se ține cont că polenul pe care îl vor alege albinele provine din culturi ecologice. Stupii și materialele utilizate sunt din materiale naturale și nu se utilizează repelenți chimici pe parcusul operațiunilor de extragere a mierii. În stupi se pot folosi numai produse naturale precum propolisul, uleiuri vegetale sau ceară. Pentru dăunători este permisă utilizarea acidului formic, lactic, acetic, oxalic, precum și mentolul, timolul și eucaliptolul. Pentru a obține o certificare de miere ecologică se trece printr-un control riguros. Noi suntem verificați în fiecare an de organismul de certificare.

Rep.: Sunt interesați oamenii de mierea ecologică?

Dan.P.: Indiferent de preț, clienții sunt interesați de mierea bio. Ne promovăm produsele pe social media, târguri și pot spune că avem succes. Chiar dacă avem deja un număr mare de familii de albine, 400, împărțite în 2 grupe, sperăm să mărim numărul. Astfel, cu siguranță ne va reuși să creștem și mai mult cifra de afaceri în 2023.

Rep.: Cum a fost anul 2022 și ce așteptări aveți pentru 2023?

Dan P.: Anul 2022 a fost unul mai atipic, am avut o producție bună de salcâm, zmeură, mană, flori de munte. Însă, a fost o producție mai mică față de 2021. Luând în calcul schimbările climatice din ultima perioadă, sperăm că, indiferent de acest lucru, putem obține o producție bună și în anul 2023.

Liliana POSTICA

Cine spune despre miere că este falsificată trebuie să probeze ce spune prin analize pentru că aceste teorii sunt în defavoarea apicultorilor și a consumatorilor, este de părere dr. ing. Adrian Siceanu, președintele Societății Române de Apiterapie. Afirmația potrivit cărei hrana albinelor ar avea un raport fructoză-glucoză mai mare de 1,3 și că s-ar putea falsifica mierea cu ea este greșită, spune acesta. În susținerea celor declarate acesta a făcut propriile experimente, iar efortul său este parte a unui demers mai amplu prin care domnia sa cere schimbarea stas-ului mierii de salcâm.

Toate tipurile de miere cristalizează la un moment dat

Adrian Siceanu a făcut experimente pe trei probe-etalon, respectiv sirop de zahăr trecut prin gușa albinei și hidrolizat de porumb cu 45% fructoză.

„Am făcut analizele la două laboratoare, la Universitatea din Cluj, la doamna Otilia Bobiș și în Republica Moldova, iar rezultatul a fost același. Raportul fructoză-glucoză din aceste hrăniri este de 1,2, așadar, chiar dacă albinele ar fi hrănite cu așa ceva, nu ar rezulta miere contrafăcută de salcâm. Un alt aspect este cel legat de cristalizare. Atunci când mierea este recoltată este fluidă, transparentă, dar la un moment dat toate tipurile de miere cristalizează. Acest lucru se întâmplă din cauza faptului că albinele iau dubla moleculă de zaharoză din nectar, iar în transformarea ei în miere îi adaugă salivă cu fermenți zaharolitici. Acești fermenți încep să scindeze dubla moleculă de zaharoză în fructoză și glucoză, în zaharuri simple, direct asimilabile. Practic, de aceea mierea este un medicament extraordinar pentru că albinele fac munca cea mai grea, adică digestia. Pentru albine reprezintă hrană predigerată, iar noi suntem beneficiarii uzurii lor. Albina care transformă acest nectar în miere se uzează și moare repede. Albinele de peste iarnă, în schimb, consumă mierea predigerată care lasă foarte puține reziduuri, trăiește până la șase luni.“ Potrivit dlui Siceanu, mierea polifloră are, în general, un raport fructoză-glucoză de 1,1 până în 1,3. Aceste tipuri de mieri se numesc suprasaturate. La un raport fructoză-glucoză de 1,1 sau 1,2 soluția este suprasaturată. „În cazul acesta, glucoza este un zahar cu solubilitate scăzută și cristalizabil, iar fructoza este un zahăr cu o solubilitate foarte mare și atunci diferența este foarte mică. Acele câteva procente în favoarea zaharozei saturează mierea și, practic, în orice produs saturat la un moment dat acel excedent de glucoză începe să formeze muguri de cristalizare. Prima oară mierea devine tulbură, iar în două-trei săptămâni este cristalizată. Mierea de salcâm este un produs subsaturat pentru că fructoza din ea este un zahăr foarte solubil și, ca atare, rămâne necristalizată foarte mult timp. La raportul 1,5 sau 1,6 poate să stea un an sau chiar mai mult necristalizată.“

se poate falsifica mierea

„Secretul“ mierii limpezi și fluide din supermarketuri

Interlocutorul nostru a mai lămurit un aspect important, cel al mierii de pe rafturile supermarketulurilor care rămâne foarte mult timp fluidă.

„În România nu se practică acest lucru, dar în apicultura comercială din China, SUA, Germania, pentru ca mierea să rămână limpede și fluidă vreme îndelungată pe raft, este pasteurizată. De regulă, este pasteurizată la 70 de grade Celsius și răcită rapid. Nu se degradează partea enzimatică, dar riscul de cristalizare este parțial rezolvat. Mai există un lucru care favorizează cristalizarea, respectiv mișcarea browniană a firișoarelor de polen. Acestea se mișcă în timp pentru că au greutate specifică diferită. Această mișcare browniană contribuie și ea la reducerea acestei cristalizări. Prin pasteurizare se distrug toate cristalele, iar prin ultrafiltrarea mierii se scoate orice urmă de polen și nu mai are loc mișcarea browniană.“

În demersul său de schimbare a stasului mierii de salcâm, dr. ing. Siceanu spune că a discutat cu multe laboratoare și instituții, iar propunerea domniei sale este demararea unui proiect de cercetare care să clarifice toate aceste aspecte.

„Eu am început timid aceste experimente pe niște etaloane. Ar trebui ca Ministerul Agriculturii, Academia de Științe Agricole și Silvice să introducă cât de repede într-un program tematic un astfel de proiect prin care să se facă metode standardizate de studiu ale acestor aspecte. Am putea să monitorizăm principalele bazine de salcâm din România. Ce am câștiga? Am ști exact de unde vin polenurile, dar și de ce procentul de polen este mai mic în unele cazuri. În miere se găsesc 10-15 tipuri de polen din diferite specii florale abordate. Vom găsi astfel polenuri specifice unei anumite zone, șez, deal, munte. Astfel am putea dezvolta un alt segment, acela al mierii cu o anumită origine geografică, și am adăuga și mai multă valoare mierii. Ar trebui gândite programe pentru interesul apicultorului.“


  • „Ar trebui gândite programe pentru interesul apicultorului.“
  • „ Cine spune că există miere falsificată trebuie să probeze prin analize pentru că aceste teorii sunt în defavoarea apicultorilor și a consumatorilor.“
  • „Am putea dezvolta segmentul mierii cu o anumită origine geografică și am adăuga și mai multă valoare acestui produs.“

Laura ZMARANDA

Răzvan Coman, reprezentant al Asociației Crescătorilor de Albine din România, ne-a vorbit de curând despre situația apicultorilor români, despre măsurile de sprijin pentru aceștia, dar mai ales despre problemele urgente pentru care trebuie găsite soluții.

Numărul apicultorilor care au accesat PNA a crescut

Singurele măsuri de sprijin de care se beneficiază apicultura sunt Programele Naționale Apicole. În funcție de numărul de albine din țara respectivă, Uniunea Europeană alocă o anumită sumă pentru PNA. România, cu aportul ei de familii de albine, beneficiază doi ani de cca 10 milioane de euro anual.

„Până acum doi ani erau alocate 6 milioane de euro. Asta nu presupune achiziția de hrană decât în cazul stupinelor de multiplicare și de elită. Cred că în viitor va trebui să ne aplecăm un pic mai mult asupra întregii populații de albine. Programul presupune câteva măsuri, și anume achiziția de material biologic, unelte, medicamente pentru tratamente, achiziția de remorci pentru realizarea pastoralului (în funcție de numărul cererilor depuse la APIA), reprezentanții instituției le comunică apicultorilor cât din costul total al unei remorci li se decontează, echipamente pentru procesarea mierii și măsuri prin intermediul cărora se acordă sprijin financiar pentru promovare evenimentelor apicole. Mai sunt și Măsurile 6.1 și 6.3 care asigură un sprijin financiar mai substanțial, dar din nefericire acestea sunt accesate mai puțin, probabil din cauza faptului că sunt adresate în mod special tinerilor fermieri. Din punctul de vedere al PNA-ului, numărul de familii de albine care accesează acest program este de cca 700.000. Cert este că această cifră a mai crescut față de acum doi sau trei ani. Probabil datorită faptului că s-au diversificat măsurile.“

Prețurile de dumping, o problemă foarte serioasă

În ceea ce privește piața mierii, în anii precedenți în care producția de miere la nivelul țării și al Uniunii Europene a fost mică prețul a crescut tocmai pentru că nu a fost ofertă. Anul acesta, când cel puțin în România producția a ajuns la 40-45%, aparențele au fost că totuși s-a produs miere ca într-un an normal și atunci primul impact a fost de scădere a prețului de valorificare, spune Răzvan Coman.

„În momentul de față prețul mierii este destul de scăzut. Nu vreau să mă gândesc la faptul că există stocuri de miere și acestea nu pot rezista ani întregi. Un alt aspect este cel al importurilor de miere în Uniunea Europeană. Sunt foarte multe țări din uniune care au de suferit din cauza acestui factor pentru că ele produc mai multă miere decât consumă. Este cazul Ungariei, Bulgariei, Sloveniei și al țării noastre. România, într-un an normal, exportă aproape jumătate din producție. Cu toate astea, importăm miere la prețuri de dumping.“

Asta determină prețuri mici în piață și restrângerea activității apicultorilor români, completează reprezentantul ACA. Tot domnia sa ne-a semnalat un alt aspect important legat de importurile de miere. Potrivit acestuia, analizele ce trebuie realizate pentru a depista substanțele din miere sunt foarte amănunțite și, implicit, costisitoare.

„La nivelul Uniunii Europene, din cunoștințele mele, aceste analize se fac aleatoriu, undeva la 4% din ce intră în spațiul Uniunii. Lucrul acesta nu este ok pentru că noi, apicultorii români, facem analize mierii, nu exagerez, pe 30 de pagini în care sunt analizate și 30 de substanțe, iar costurile acestor analize nu sunt mici deloc. Acest lucru se aplică și în cazul exporturilor de miere românească.“

Trasabilitatea, următoarea prioritate a Uniunii Europene

La nivel de politică internă, în urmă cu trei ani, după discuții purtate aproape cinci ani, în Legea apiculturii au apărut două articole în care se prevede explicit faptul că pe etichetă trebuie să apară țările de unde provine mierea obținută prin cupajare. O să vedeți pe etichetă miere provenită din China, Ucraina, uneori chiar și 8-9 țări sunt menționate.

„Ce nu s-a reușit atunci a fost și trecerea procentului de miere provenită din alte țări. În 2017, când te luptai practic cu morile de vânt, am avut cel mai elocvent exemplu. Prețul unui borcan de un kilogram de miere pe raft era mai mic decât prețul de achiziție al mierii poliflore angro în România. O analiză succintă și rapidă îți dovedea că în acel borcan nu avea cum să fie mai mult de 16-17% miere românească. Dacă treceai de acel procent, practic prețul creștea. La nivelul Uniunii Europene sunt în acest moment discuții cu privire la câteva modificări ale directivei mierii, dar care se bazează mai mult pe trasabilitate. Se speră ca astfel să se realizeze un control mai mare asupra deteriorării mierii și a falsurilor.“


  • În anul 2021 România avea cca 2 milioane de familii de albine.
  • „Discutam cu Peter Kozmus, vicepreședintele Apimondia, și îmi spunea că în Slovenia programele introduse în școli au dus la o creștere a consumului de miere produsă intern la aproape 90%. Lucrurile acestea sunt cu bătaie lungă, nu de la un an la altul. Rezultatele privind promovarea mierii se văd în timp, dar trebuie să conștientizăm acest lucru și să educăm consumatorii, mai ales copiii, cu privire la beneficiile consumului de produse apicole“ – Răzvan Coman, reprezentant ACA.

Laura Zmaranda

La Institutul de Cercetare-Dezvoltare Apicultură din București a fost organizată, de Asociația Crescătorilor de Albine din România (ACA), cea de-a XXIV-a ediție a Târgului mierii. Evenimentul a fost dedicat, în special, consumatorilor de miere, dar și apicultorii interesați de tehnologie și ultimele noutăți din domeniu au găsit informații utile. În târg au fost amenajate peste 100 de standuri cu diverse produse apicole din toate colțurile țării.

Produse apicole și echipamente

Răzvan Coman, unul dintre organizatorii târgului și reprezentantul ACA, ne-a spus că, deși din cauza anului apicol dificil mulți apicultori nu au putut veni, cei prezenți au expus o mare diversitate de sortimente de miere. „Spre deosebire de alți ani, anul acesta sunt cu cca 15 expozanți mai puțin. Probabil din cauză că apicultorii au pus în balanță câștigurile pe care le-au obținut din valorificarea producției de miere, care anul acesta a fost mai puțină. Chiar și așa, avem prezenți la târg apicultori din Ardeal, Maramureș, Sălaj, Tulcea etc. Târgul a fost organizat, în special, pentru promovarea produselor din miere, însă și pentru apicultorii interesați de utilaje și tehnologii noi. Aceștia au putut vedea în timp real îmbunătățirea tehnologiilor care, din fericire, apar de la an la an. Au fost expuse de la simple unelte de umblat în stupi, până la centrifuge reversibile, aparate automate de descăpăcit sau sisteme de control și multe alte echipamente“, susține Răzvan Coman.

Mierea – de la 25 lei până la 60 de lei kilogramul

Crăiniceanu Adrian din București ne-a declarat că un apicultor trebuie să știe că, pe lângă creșterea familiilor de albine, e necesar să-și pună în valoare munca pe care a depus-o. Și asta trebuie să se realizeze prin comercializarea producției la un preț corect, dar și să ofere o diversitate care să atragă clienții. „Sunt prezent astăzi la târg cu o gamă foarte variată de sortimente de miere. Anul acesta, pe lângă mierea clasică, am venit și cu o miere mai specială pentru clienți, și anume miere din castan, păducel, brad, aghinare care are proprietăți și un parfum deosebite. De exemplu, mierea din mană de brad este recunoscută pentru proprietățile sale și este considerată un remediu perfect pentru cei cu afecțiuni ale sistemului respirator. Prețurile mierii sunt accesibile, de la 25 lei până la 60 lei kilogramul“, a declarat apicultorul.

Mătci de calitate din județul Sălaj

În cadrul târgului a fost prezent și Meseșan Cosmin, proprietar al unei stupine de multiplicare a mătcilor din județul Sălaj, localitatea Jac, comuna Greaca. Acesta ne-a spus că foarte mulți dintre clienții lui sunt pretențioși, de aceea încearcă întotdeauna să facă mătci de calitate. „Oamenii știu cât este de important să avem mătci de calitate pentru că doar așa poate avea succes un apicultor. Prin mica noastră afacere încercăm să venim în fața apicultorilor cu ce e mai bun. Noi facem o selecție foarte riguroasă a mătcilor, creștem albine adaptate zonei și climei, iar ulterior facem totul artificial. Facem transvazări, împerecheri controlate și, în cele din urmă, obținem o albină productivă. Un nucleu de matcă se comercializează cu cca 100 de lei“, spune apicultorul.

Stupii de polistiren

Dorin George din Brașov, reprezentant al unui magazin apicol, ne-a prezentat un nou model de stupi. Este vorba, de fapt, despre un nou concept, și anume stupii din polistiren.

„Venim cu noutăți pentru apicultori pentru că avem un altfel de stup față de cel clasic din lemn. Stupii din polistiren expandat, cu o densitate de 100 kilograme m2, fabricați în Finlanda, se bucură de o eficiență mai ridicată față de cei clasici. În astfel de stupi albinele iernează mai bine și consumul de hrană este mai mic. Totodată, nu sunt fluctuații de temperatură și au un randament foarte bun și în timpul culesului, iar când căldura este foarte ridicată albina nu stă să ventileze. De asemenea, este ușor la deplasare și un astfel de stup îți poate da o garanție de până la 40 de ani“, a conchis Dorin George.

Liliana POSTICA

Răzvan Coman, apicultor și reprezentant al Asociației Crescătorilor de Albine din România, spune că 2022 a fost un an relativ modest pentru apicultori prin faptul că producția de miere obținută la nivelul țării a fost la jumătate față de anii anterior, iar cheltuielile generate de condițiile climatice (care au determinat mai multe hrăniri realizate de apicultori în stupină) au fost mari. Pentru unii apicultori situația economică a fost atât de dramatică încât au renunțat la apicultură în detrimentul unor alte activități care să le asigure stabilitate financiară.

Razvan Coman ACAR

„În primăvară culturile de rapiță s-au dezvoltat doar pe jumătatea suprafețelor din anii anteriori și, chiar dacă ploile ulterioare au ajutat rapița să recupereze decalajul, mulți apicultori nu au mai mers în pastoral. Anul acesta, doar cei care au deplasat familia de albine au obținut producție. După rapiță a avut loc înfloritul salcâmului care, spre surprinderea noastră, a avut parte de condiții prielnice de dezvoltare. Dar generarea nectarului la această specie se manifestă doar în zone microclimatice distincte. Spre exemplu, dacă anul trecut acest lucru s-a întâmplat doar în Gorj, Vâlcea, anul acesta în aceleași regiuni producțiile de miere de salcâm nu au fost extraordinare. S-a obținut chiar foarte puțin aici, dar în restul teritoriului a fost mai bine. Ca și în cazul rapiței, nu foarte mulți apicultori au mers în pastoral la salcâm, probabil din cauza ultimilor doi ani, când deplasările apicultorilor au generat cheltuieli foarte mari care nu au fost recuperate. Astfel mulți apicultori renunță să plece în pastoral și există și cazuri extreme, când nu își mai desfășoară activitatea deloc. Sunt, firește, apicultori care vin din urmă, însă fenomenul despre care v-am spus are loc la nivelul celor cu peste 150, poate chiar 300 de familii. De obicei, pentru aceștia apicultura este singura sursă de venit și, pentru că în ultimii ani câștigul nu a fost cel scontat, mulți renunță. Oamenii se reorientează pentru a avea un profit stabil. După salcâm ar fi trebuit să fie culesul la tei, dar, față de anii precedenți, a fost o lipsă totală a acestui cules. În plus, în anumite zone teiul a fost toxic (în anumite condiții climatice și zone teiul manifestă această toxicitate). Cu toate că floarea-soarelui nu a avut o dezvoltare spectaculoasă din cauza secetei, în jumătatea lui iunie ploile deja încetaseră, iar producțiile de miere au fost bune. La nivelul României, producția de miere a fost la 45% din capacitate. Lipsa totală a ploilor de la începutul lunii iulie și temperaturile foarte ridicate au însemnat cheltuieli mari cu hrănirile, astfel încât familiile de albine să supraviețuiască până în toamnă, când sunt iarăși hrănite pentru a-și face rezerve pentru iarnă.“

Declarațiile interlocutorului nostru au fost confirmate de către președintele ACA Eugen Fetea care, la deschiderea Târgului Mierii din București, a spus că anul 2022 a fost unul atipic, iar condițiile climatice dificile au înjumătățit producția de miere a României. Acesta a subliniat și faptul că apicultorii nu vor primi anul acesta ajutoare de minimis pentru că acestea vor fi redirecționate către sectoare agricole mai grav afectate.

Laura Zmaranda

Ing. Ioan Fetea- „Uniunea Europeană și guvernanții ar trebui să protejeze producția de miere“    

Recent, la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură din București a fost organizată, la propunerea Asociației Crescătorilor de Albine în parteneriat cu reprezentanți ai ambasadei Sloveniei și Muzeul Antipa, Ziua Mondială a Albinei.

„Interdicția de a avea albine în București trebuie corectată“

Marian Pătrașcu, președinte al Asociației Crescătorilor de Albine din România, filiala București/Ilfov a declarat: „În 2018 am aflat cu bucurie că ziua de 20 mai a fost hotărâtă de Organizația Națiunilor Unite ca fiind Ziua Mondială a Albinei. Atunci filiala noastră, București/Ilfov, împreună cu Asociația Crescătorilor de Albine din România și ambasada Sloveniei, a organizat acest eveniment. Ne-am bucurat, a fost o reușită. Acum suntem la a IV- a ediție, desfășurată sub sloganul „Albina Unește“. Oamenii iubesc albina și vrem ca toți să conștientizeze că albinele sunt prietenii noștri. Fără albine nu ar fi viață. De aceea trebuie să încercăm să protejăm și să salvăm albina. În București avem chiar și o echipă de voluntari care răspunde prompt la solicitările legate de albine adresate de populație, dar și de poliția locală, instituțiile de situații de urgență, primării. Voluntarii încearcă întotdeauna să răspundă solicitărilor autorităților, adică să ridice acele albine care puneau în pericol viața oamenilor. În acest moment suntem singura capitală din Europa care are interdicția de a crește albine. Ceea ce ne bucură este că albinele nu știu acest lucru, altfel Bucureștiul ar risca să fie un oraș fără flori deoarece polenizarea albinelor este foarte importantă. Noi credem că această interdicție trebuie să fie corectată cât mai urgent. Albinele nu sunt o amenințare pentru populație și, cum spuneam noi, putem să gestionăm aceste situații. Apicultorii sunt pregătiți și știu cum să reacționeze. Fenomenul de înroire sau de înmulțire nu trebuie să ne sperie, trebuie doar să sunăm autoritățile.“  

Un membru nou implicat în organizarea evenimentului este directorul Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa“, cercet. Șt. Gr. I Luis Ovidiu POPA. Acesta consideră că implicarea mai multor instituții în astfel de evenimente ar ajuta la educarea noii generații și la formarea unei relații de prietenie cu natura. „Muzeul Antipa s-a implicat de anul acesta în desfășurarea evenimentului Ziua Mondială a Albinei. Am avut deja un prim eveniment la muzeul Antipa unde a fost demarat un proiect în care vrem să expunem stupi de diferite forme din diferite țări. Prin acest mod consider că vom ajuta noua generație să cunoască albina mai bine, să înțeleagă rolul ei în natură,“ a menționat directorul muzeului. 

România, a doua putere europeană la producția de miere

România este una dintre țările apreciate pentru producția de miere despre care se spune că este una dintre cele mai bune și de calitate. România este astăzi considerată a doua putere europeană la producția de miere. Președintele Asociației Crescătorilor de Albine, ing. Ioan Fetea a precizat: „Mierea din România încă este de calitate. Spun «încă» deoarece această globalizare economică, aceste schimburi foarte rapide de produse apicole intercontinentale și aici mă refer nu doar la cele din Europa ci și la cele din America, China ne afectează într-un mod negativ. În sensul că mierea din alte regiuni intră pe piață la prețuri mult mai reduse și astfel ne obligă și pe noi să valorificăm produsele apicole la prețuri mici. Astfel, valorificarea nu mai este atât de rentabilă, deși este vorba de o miere de calitate. Este adevărat că România a devenit a doua putere europeană la producție, dar asta înseamnă niște eforturi deosebite din partea apicultorilor. Și aici mă refer  și la faptul că apicultorii sunt nevoiți să plece cu stupii prin țară cu mijloace de transport nu tocmai economice și în aceste cheltuielile sunt mai mari și implicit și prețurile de valorificare. Din punctul meu de vedere, Uniunea Europeană și guvernanții ar trebui să protejeze într-un fel producția autohtonă din orice domeniu, dar în mod special pe cea de miere pentru că vorbim despre un produs deficitar pe piața mondială. Dacă nu mă înșel, mierea constituie aprox. 1% din totalul îndulcitorilor la nivel mondial. Există așadar perspective de dezvoltare sub aspect cantitativ al segmentului de producere a mierii și produselor apicole. Dar există și un mare semn de întrebare legat de modul în care România își asigură autoconsumul. În prezent exportăm aproape jumătate din producție și nu consumăm decât jumătate din ce rămâne în țară, dar, în același timp, importăm din țări extracomunitare 20 – 30 % din producția de miere. Aceste produse importate nu întotdeauna au cea mai bună calitate, sunt valorificate la prețuri foarte reduse și din cauza asta apicultorul român are de pierdut“, a conchis președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România.

Liliana POSTICA

Albert Einstein spunea: „Dacă albinele ar dispărea, omenirea va mai supraviețui 4 ani, cel mult“, iar conform unei comunicări a institutului Earthwatch, albinele sunt cele mai importante ființe vii de pe planetă, însă au intrat în categoria insectelor cu risc crescut de dispariție. Așadar, albinele ne oferă viață. Ne mai oferă și miere, unul dintre cele mai sănătoase alimente, iar consumul constant ne poate feri de numeroase afecțiuni. Mai mult decât atât, studiile arată faptul că folosirea mierii în anumite momente ale zilei ajută în mod diferit organismul.

Mierea consumată dimineața, pe stomacul gol:

  • normalizează digestia;
  • elimină balonarea;
  • energizează organismul;
  • întărește sistemul imunitar;
  • stimulează arderile la nivel celular;
  • elimină bacteriile nocive din organism;
  • oprește dezvoltarea microbilor;
  • contribuie la refacerea celulelor pielii;
  • ameliorează tusea.

Mierea consumată seara, înainte de culcare:

  • te ajută să ai un somn liniștit;
  • întreține flora intestinală sănătoasă;
  • ajută sistemul imunitar sã repare celulele afectate;
  • ajută ficatul sã elimine toxinele;
  • contribuie la arderea grăsimilor;
  • tratează simptomele gripei și răcelii.

Mierea consumată înainte de efort fizic:

  • oferă energie;
  • contribuie la arderea grăsimilor;
  • scade riscul apariției febrei musculare;
  • crește rezistența organismului la efort.

Mierea consumată după antrenament:

  • oferă energie musculaturii epuizate;
  • reduce senzația de oboseală;
  • accelerează recuperarea mușchilor suprasolicitați.

albina polen miere

Știați că…

  • Regina este cea mai mare dintre albinele din stup?
  • Într-o singură expediție, o albină vizitează 50-100 de flori, iar într-o zi albinele dintr-un stup vizitează 225.000 de flori în fiecare zi?
  • Albinele dintr-un stup parcurg în medie 8.000 km pentru un kg de miere?
  • Viteza maximă pe care o poate atinge o albină este de 70 km/h, în timp ce, atunci când este încărcată cu polen şi nectar, viteza acesteia este de doar 20 km/h?
  • Albinele pot bate din aripi foarte rapid, 200 de bătăi/ secundă, respectiv 12.000 de bătăi din aripi pe minut?
  • Cea mai „bătrână“ albină cunoscută de cercetători are 100 de milioane de ani? Este conservată într-o bucată de chihlimbar şi a fost descoperită în Myanmar.

A consemnat Larissa DINU

De-a lungul timpului mierea a fost unul dintre cele mai prețioase produse de consum deoarece, pe lângă gustul rafinat pe care îl are, aduce și o serie de beneficii organismului nostru.

Afacere cu peste 600 de familii de albine

Culoarea și gustul delicat al mierii sunt inconfundabile. Cu siguranță te-ai lăsat și tu cucerit de aceste produse extrem de savuroase și benefice. Însă te-ai gândit vreodată care este parcursul mierii de albine înainte ca aceasta să ajungă pe masa ta? În spatele unui singur borcan de miere stă povestea unui apicultor. De data aceasta am vorbit cu un apicultor din Brăila, Dan Iorga, care a povestit pentru Lumea Satului cu ce pasiune și dăruire își face munca. „Împreună cu familia mea gestionez o afacere cu peste 600 de familii de albine. Producem miere polifloră ecologică și avem două sortimente, respectiv mierea de baltă, bogată în foarte multe vitamine și minerale, și mierea de amorfă sau salcâm pitic, aceasta fiind, de asemenea, extraordinară. Ca apicultor este foarte important să știi care sunt nevoile consumatorului. În România, la momentul actual, nu există o cultură a consumului de miere și atunci, discutând cu omul, afli ce își dorește și astfel îi poți oferi ce îi place. Îi invit pe toți colegii mei să încerce să descopere preferințele consumatorului pentru că acest lucru le poate rezerva un succes garantat“, a declarat Dan Iorga.

Piața angro nu mai este rentabilă

Apicultorul din Brăila susține că, la momentul actual, din cauza creșterii prețurilor, vânzarea mierii în cantități mari pe piața angro nu mai este o opțiune favorabilă pentru că, în continuare, costurile de producție sunt mai mari decât prețurile de comercializare. „În cei 4 ani de activitate am decis că este cel mai rentabil să vin direct către consumator. Piața angro nu mai este convenabilă. De asemenea, pentru a atrage mai mult consumatorii am creat o paletă de combinații de miere. Cel mai important lucru atunci când încerci o combinație nouă este să știi cu certitudine ce este în acel borcan. De exemplu, dacă un consumator ia un borcan cu miere și îl mănâncă peste 2-4 săptămâni trebuie să aibă siguranța că produsul s-a păstrat la fel de proaspăt și sănătos. Noi încercăm să facem și sosuri pentru bucătărie, mix-uri pentru salate pe bază de miere și mixuri cu semințe sau fructe pentru mic-dejun. De asemenea, încercăm să adăugăm în miere și produse care conțin foarte multă vitamina C, pentru a ridica imunitatea și a-i păstra nutrienții. Toate produsele stupului sunt benefice organismului uman. În plus, încercăm să facem și produse de îngrijire sau lumânări“, a precizat Dan Iorga. Printre sortimentele de miere ale acestuia ne-a atras atenția și mierea cu foițe de aur. „Încercăm să facem miere pentru toate bugeturile, dar mă pot mândri și cu gama de lux pe care o producem, respectiv mierea cu foițe de aur. Prețul diferă în funcție de gramaj, dar pornește de la 150 de lei“ a declarat Dan Iorga.

Totul este în dependență de vreme și familia de albine

miere cu foita de aur

Chiar dacă anul 2021 a fost mai complicat pentru apicultori din cauza vremii, aceștia au încercat să facă față provocărilor. Dan Iorga a menționat: „Anul acesta a fost foarte complicat pentru majoritatea apicultorilor. Am întâmpinat unele dificultăți din cauza vremii, dar aceștia sunt factori care nu depind de noi, ci de natură. 2021 a fost un an ploios, spre exemplu. De aceea, nu poți preconiza exact ce cantitate de miere vei avea anul acesta sau anul viitor. Totul este în dependență de vreme și familia de albine.“

De asemenea, Dan Iorga a precizat că pentru apicultor este foarte importantă și implicarea autorităților, în special atunci când vorbim de valorificarea produselor. „Chiar dacă muncim pe lanțul scurt și deja avem clienții noștri fideli, preferăm să organizăm și să participăm și la târguri. Autoritățile ne încurajează în acest sens, iar aceste târguri ne asigură succesul valorificării produselor. Afacerile în apicultură presupun costuri foarte mari și un alt aspect important este că trebuie să ai alături un apicultor cu experiență de la care să înveți „finețea“ procesului producerii mierii de albine. Altfel poți da greș“, a conchis Dan Iorga.

Liliana POSTICA

Pagina 1 din 5
Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti