reclama youtube lumeasatuluitv
update 27 Feb 2020

Punct de vedere privind evoluția gripei aviare (influenței aviare) în România - ASAS

Influența aviară (AI) este o boală virală extrem de contagioasă care afectează mai multe specii de păsări domestice crescute pentru obținerea de produse destinate consumului uman (găini, curcani, prepelițe, fazani etc.), păsări de agrement și păsări sălbatice. Ocazional, în circumstanțe bine definite, mamiferele, inclusiv oamenii, pot contracta virusul gripal de la păsări.

Există numeroase tulpini de virus AI care sunt de obicei clasificate în două grupe în funcție de gravitatea bolii pe care o determină la păsările domestice: tulpini cu patogenitate scăzută (LPAI), care de obicei provoacă manifestări clinice discrete la păsările domestice sau deloc, și tulpini înalt patogene (HPAI), care pot cauza semne clinice severe și o rată a mortalității crescută la păsările domestice.

Influența aviară a atras atenția comunității internaționale de-a lungul anilor, focarele înregistrate în industria avicolă sau în gospodăriile de subzistență având consecințe grave atât asupra mijloacelor de trai, cât și asupra comerțului internațional în multe țări.

Deși majoritatea tulpinilor virusului gripei aviare nu infectează oamenii, unele, cum ar fi tulpinile H5N1 și H7N9, sunt bine cunoscute publicului din cauza implicațiilor lor în infecții grave și uneori fatale la oameni.


Emergența tulpinilor HPAI, precum H5N1, un virus AI extrem de patogen, a fost semnalată inițial la om în Hong Kong în 1997. Virusul a reapărut apoi în 2003 și 2004 și s-a răspândit din Asia în Europa și Africa, provocând câteva sute de cazuri umane și decese, precum și distrugerea a sute de milioane de păsări domestice. Această formă asiatică de H5N1 a declanșat îngrijorarea oamenilor de știință și a autorităților și a generat lansarea unor programe de supraveghere din cauza potențialului pandemic al unui astfel de virus, în cazul în care apariția unei mutații i-ar conferi proprietatea de transmitere interumană. 

Programele de supraveghere a circulației virusurilor AI în populațiile de păsări sălbatice cunoscute ca gazde ale acestor virusuri au evidențiat prezența/ circulația continuă a diferite tulpini de virus AI, inclusiv a celor din grupul H5Nx. De la detecția tulpinii HPAI H5N1 Guangdong, China (clade 2.3.4) în 1996, virusul s-a răspândit în peste 80 de țări, mai ales pe rutele păsărilor migratoare și ulterior a evoluat, generând sub-clade 2.3.4.4, care include subtipurile H5N2, H5N5 și H5N8, toate izolate de la păsări domestice în China. După 2010, tulpinile aparținând acestui clade 2.3.4.4 au diseminat în Coreea de Sud în 2014, provocând un focar în sever.

Până în prezent, izolate ale AIH5N8 au fost identificate în America de Nord, Africa, Europa și Rusia și continuă să provoace focare aviare.

În 2014 și 2015, Statele Unite au cunoscut un focar fără precedent cauzat de o tulpină de virus gripal aviar (HPAI) extrem de patogen, H5, al cladei eurasiatice 2.3.4.4. Cazurile inițiale au afectat în principal păsările sălbatice și diferite specii de păsări de curte din sistemul free-range, în timp ce focarele ulterioare au afectat găini și curcani din ferme comerciale.

În 2016-2017 și România a declarat focare de AI cu tulpina H5N8 la păsări sălbatice și crescute în exploatații gospodărești.

Patogenia, transmiterea și dinamica evolutivă intragazdă a H5N8 eurasiatică inițială și tulpini reasortante ale acesteia au fost supuse unor detaliate investigații asupra particularităților patobiologice dezvoltate în cursul replicării pe diferite gazde, pe parcursul aceluiași eveniment: secvențierea tulpinilor izolate de la speciile de galiforme studiate a evidențiat numeroase polimorfisme cu frecvență scăzută și 20 de substituții la nivel de consens la toate speciile de păsări și genele virusului, dar mai frecvent la prepelițele și prepelițele japoneze și la determinanții genetici ai proteinelor interne PB1 și PB2.

Această flexibilitate genomică după un singur pasaj indică faptul că virusurile AI pot continua să evolueze prin circulație între diferitele specii de galiforme, crescând oportunitatea lor de a se adapta altor specii. ( J. Virol. 2017 Oct 13;91(21).

Mai multe studii au investigat patogenitatea tulpinilor H5N8 (tulpina identificată și la focarul din România, 2020) pentru diferite specii de mamifere, culturi de celule de origine mamiferă și mamifere de laborator (dihor, șoarece), pentru a evalua mutațiile posibile asociate cu riscul dobândirii proprietății de transmitere interspecii de mamifere a tulpinilor nou generate. Aceste studii au evidențiat că mutațiile în domeniul proteinei interne PB1 sunt asociate cu susceptibilitatea crescută a tulpinilor pentru celulele mamifere și pentru creșterea cantității de virus excretat, astfel încât tulpini care ar suferi aceste mutații sau ar achiziționa prin reasortare o astfel de structură PB1 ar prezenta un risc sporit de transmitere la mamifere.

Deși cazuri de transmitere a H5N8 la om nu au fost semnalate (Tate, 2018 ), studiul efectuat de Park (Park SJ,2017) demonstrează că o singură substituție genică ar putea spori semnificativ patogenitatea acestora pentru mamifere și că posibilitatea ca un virus H5N8 să poată infecta oamenii în viitor nu poate fi deci exclusă.

Și studiul lui Xu W și col., care reiterează că până în prezent nu au fost raportate infecții umane cu virus A (H5N8), argumentează că posibilitatea nu poate fi exclusă, dată fiind tendința evolutivă de transmitere de la păsări la om pe care o manifestă acest sub-clade, demonstrată de rezultatul analizei semnăturii genomice a HPAI H5N8.

Ținând cont de aceste tendințe, izolatele HPAI A (H5N8) recent apărute arată o tendință evolutivă spre achiziția mai multor determinanți asociați susceptibilității pentru om și, împreună cu aceasta, a potențialului transmisibilității de la pasăre la om. Se apreciază că este urgentă supravegherea mai extinsă a acestei tulpini HPAI A (H5N8) care se răspândește rapid, precum și necesitatea pregătirii împotriva potențialelor sale pandemii.

În România, conform procedurilor internaționale, diagnosticul HPAI constă în identificarea tipului hemahlutininei (Hx) și al neuraminidazei (Nx). Față de rezultatele studiilor anterior menționate devine imperativă inițierea unui program de cercetare care să aibă drept scop următoarele:

  • monitorizarea evoluției genetice a tulpinilor circulante/izolate la noi în țară, prin investigarea în focare a tuturor speciilor aviare susceptibile, nu numai a celei afectate;
  • studierea celorlalți determinanți de patogenitate precum proteinele interne PB1, PB2 și altele, care au fost deja demonstrate ca asociate riscului de extensie al spectrului de gazde și patogenității tulpinilor HPAI;
  • investigarea subiecților umani din sau în contact cu focarul.

În prezent, în România nicio structură publică nu investighează aceste aspecte, riscând să ne confruntăm cu un fenomen pentru care nu am adoptat investigații predictive și cu atât mai puțin preventive, diagnosticul fiind numai o etapă, ce rămâne o simplă constatare în absența măsurilor ofensive de profilaxie.

Academia de Ştiinţe Agricole și Silvice

„Gheorghe Ionescu-Sişeşti“

Gripa aviară, o boală cu consecinţe grave şi implicaţii financiare dezastruoase

Gripa aviară este un tip de gripă care afectează în principal păsările, dar poate infecta și unele specii de mamifere. Aceasta constituie o mare problemă a aviculturii mondiale deoarece patogenitatea virusului variază de la boli respiratorii uşoare până la forme grave de infecții viscerotrope şi pansistemice cu mortalitate de 100%. Păsările sălbatice sunt rezervorul de virus al gripei aviare și de aceea o eradicare a bolii nu este practic posibilă. Această boală infecțioasă are consecinţe grave şi implicaţii financiare dezastruoase.

Gripa aviară este produsă de un virus din familia Orthomyxo - viridae care se subdivide în trei tipuri antigenice diferite, și anume tipul A, singurul care are importanță în medicina veterinară, tipul B și tipul C.

Tipurile antigenice A sunt diverse și se caracterizează prin apariţia pe suprafaţa virusului a antigenelor hemaglutinante şi a neuraminidazei.

Transmiterea bolii

Păsările migratoare, rațele sălbatice în mod special, sunt sursa naturală de gripă aviară, ele fiind și cele mai rezistente la infecții şi transmit boala efectivelor de păsări domestice cu biosecuritatea sub standarde. Dacă nu se iau măsuri urgente de contracarare a bolii, forma înalt patogenă produce îmbolnăvirea întregului efectiv şi chiar a unei întregi regiuni prin intermediul deplasării oamenilor, a vehiculelor și a insectelor sau prin praful şi penele duse de vânt. Această situaţie este întâlnită în ţările cu comerţ intens de păsări vii.

Simptome

Influenţa aviară înalt patogenă – HPAI – provoacă declinul producţiei de ouă, prin creșterea rapidă a mortalitaţii, caracterizată prin simptome respiratorii şi nervoase. În forma acută de gripă aviară, păsările vor muri până la o săptămână. Tulpinile slab patogene determină apariţia traheitei, a edemului pulmonar şi a aerosaculitei, acestea fiind urmate de infecţii supraadăugate bacteriene.

Anatomopatologic, HPAI se caracterizează prin hemoragii, chiar pe seroasele viscerelor şi prin edeme subcutanate ale capului. Totodată, pot apărea vezicule pe crestele şi bărbiţele păsărilor.

Diagnosticul

Diagnosticul bolii se face pe baza analizelor de laborator. Astfel, se izolează virusul hemoaglutinant folosind embrioni SPF sau culturi celulare și în felul acesta virusurile sunt identificate şi serotipizate. Cele mai comune și des folosite teste sunt testul de imunodifuzie în gel de agar și testul ELISA.

Profilaxia și combaterea

Focarele de gripă aviară sunt eradicate prin aplicarea unui program intensiv ce cuprinde diagnosticarea rapidă, sacrificarea şi neutralizarea efectivelor afectate, carantina zonelor cu păsări bolnave, supravegherea constantă a păsărilor din crescătorii și eliminarea celor seropozitive.

Se impun restricţii de deplasare a păsărilor prin interzicerea târgurilor şi a comerțului cu produse din zonele infectate. Există şi vaccinuri autogene inactivate sau recombinante. Vaccinarea elimină manifestarea clinică a bolii, dar virusul se menţine în populaţia de păsări.

Măsurile stricte de biosecuritate pot elimina răspândirea virusului gripei aviare în fermele comerciale.

Pursept

Pentru acțiuni bactericide, fungicide și micobactericide se pot folosi produse precum PURSEPT, sub formă de tablete efervescente cu dicloroizocianurat de sodiu.

Dr. Viorica CHIURCIU
Doctor în științe medicale Veterinare, CSI

După apariția gripei aviare în Maramureș și Suceava interzice comercializarea păsărilor în târgurile de animale

Comercializarea păsărilor în târgurile de animale din județul Suceava a fost interzisă, după apariția unui focar de gripă aviară în județul vecin, Maramureș. Pe 14 si 15 ianuarie s-a întrunit Centrul Local pentru Combatere a Bolilor cu scopul de a prezenta măsurile de prevenție/intervenție necesare pentru gestionarea în condiții corespunzătoare a prevenirii introducerii și răspândirii virusului influenței aviare (gripa aviară) pe teritoriul județului Suceava.

Prefectul județului Suceava, Alexandru Moldovan, a dispus activarea și implementarea Planului actualizat  de prevenire a introducerii și combatere a influenței aviare și a bolii Newcastle pe teritoriul județului Suceava prezentat de Dănuț Corneanu, directorul executiv al Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor în cadrul ședinței Comitetului Local de Combatere a Bolilor, care instituie următoarele măsuri de prevenire a apariției focarelor de influență aviară și de boala Newcastle. Astfel, s-a dispus interzicerea comercializării păsărilor în târgurile de animale; comunicarea efectivă între autoritățile sanitar-veterinare, practicienii veterinari și crescătorii de păsări; respectarea perioadei de carantină profilactică; verificarea respectării regulilor de biosecuritate în exploatațiile comerciale de tip A de păsări din județul Suceava; controlul riguros al mișcărilor de păsări pe teritoriul județului Suceava; continuarea campaniilor de informare/avertizare destinate crescătorilor de păsări din toate sistemele de creștere; limitarea contactului păsărilor de curte cu păsările sălbatice.

Informarea operativă asupra evoluției situației

Centrul de intervenție în teren al Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Suceava, coordonat de dr. Viorel Gașpar, este responsabil pentru implementarea Planului de acțiune și are rolul de a raporta imediat și nemijlocit activitățile legate de evoluția și controlul bolii către Comitetul Local de Combatere a Bolilor.

În județ au fost instituite „toate măsurile oportune, menite să asigure cel mai scăzut risc posibil de pătrundere și răspândire a virusului pe teritoriul județului“.

Totodată, Instituția Prefectului din județul Suceava va menține o legătură permanentă cu instituția similară din județul Maramureș, pentru informarea operativă asupra evoluției situației în județul Maramureș – unde a fost diagnosticată prezența virusului – astfel încât să fie asigurată o reacție imediată a autorităților responsabile din județul Suceava, în cazul în care aceasta poate avea consecințe negative asupra efectivelor de păsări din județ.


Gripa aviară a fost diagnosticată la o fermă de tip comercial din localitatea Seini, județul Maramureș, la păsările staționate într-o hală a societății. Virusul nu afectează oamenii, neexistând risc de îmbolnăvire, dar acesta poate avea un impact social din punct de vedere economic.

Silviu BUCULEI

  • Publicat în Social

Focar secundar de gripă aviară într-o fermă comercială de păsări situată pe platforma Seini, județul Maramureș

În seara zilei de 17 ianuarie a fost confirmat un focar secundar de gripă aviară, cu același subtip (H5N8), la o altă fermă comercială de găini ouătoare, situată pe aceeași platformă unde a fost diagnosticat focarul primar (14.01.2020).

Din ancheta epidemiologică, efectuată de către D.S.V.S.A. Maramureş, a rezultat că între cele două ferme comerciale există un raport de cauzalitate, acestea utilizând același mijloc de transport al dejecțiilor.

În aceeași seară, la solicitarea D.S.V.S.A. Maramureş, s-a întrunit Centrul Local de Combatere a Bolilor (C.L.C.B.) Maramureş sub coordonarea domnului prefect al judeţului, în calitate de preşedinte.

În cadrul CLCB s-a aprobat planul de măsuri pentru toate fermele aflate pe platforma avicolă (8 ferme de pasăre şi 1 de suine), în conformitate cu legislația specifică (Directiva Consiliului 94/2005/CE transpusă în legislația națională prin Ordinul președintelui A.N.S.V.S.A. nr. 54/2007).

Măsura de a restricţiona drumurile de acces către toate cele 9 ferme, luată după declararea primului focar, a fost menţinută. Inspectoratul Județean de Poliţie, Inspectoratul de Jandarmi Județean şi serviciile sanitare veterinare oficiale din judeţul Maramureş au luat măsurile necesare pentru respectarea acesteia.

De asemenea, sunt menţinute măsurile de restricție severe privind circulația persoanelor, animalelor și a mijloacelor de transport pentru toate fermele, precum şi în zonele de protecţie şi supraveghere stabilite în urma declarării focarului primar.

Pentru exploatațiile din afara zonelor de restricţie, continuă aplicarea măsurilor de supraveghere și control, astfel incât să se poată interveni rapid, în eventualitatea depistării unor simptome care pot fi atribuite gripei aviare.

Într-un raport științific privind gripa aviară aprobat la 22 martie 2018, EFSA a precizat faptul că nu au existat cazuri raportate de infecții la oameni cauzate de A(H5N8) sau de virusurile nou apărute A(H5N5) și A(H5N6).

Virusurile A(H5N8), A(H5N5) și A(H5N6) sunt considerate a fi în principal adaptate la speciile aviare, transmiterea acestora se poate realiza prin contactul, direct sau indirect, cu păsările sălbatice şi/sau domestice purtătoare de virus, cadavre, dejecţii, furaje contaminate, sau prin produsele şi subprodusele provenite de la acestea.

Sura: ansvsa.ro

ALERTĂ - Suspiciune de gripă aviară la trei unități de depozitare, de pe raza județului Bihor

Comisia Europeană a transmis o notificare Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), prin care informează că din fermele comerciale de păsări din Ungaria, aflate în zona de restricție din jurul focarului de gripă aviară produs de tipul H5N8, au fost sacrificate păsări (curcani), iar produsele obținute au fost livrate către mai multe state membre, printre care și România.

Din analiza informațiilor primite a rezultat faptul că astfel de produse au fost introduse în România prin trei unități de depozitare, de pe raza județului Bihor.

În regim de urgență, ANSVSA a dispus serviciilor sanitare veterinare de la nivel teritorial să acționeze de urgență pentru identificarea tuturor beneficiarilor produselor în cauză, retragerea de la comercializare și incinerarea acestora, în conformitate cu prevederile Directivei 94/2005.

Sursa: ansvsa.ro

Gripă aviară din Polonia poate afecta și România? Măsuri luate de ANSVSA

Comisia Europeană a informat despre evoluția unui număr de 9 focare de gripă aviară, cu subtipul H5N8, înalt patogenă, care evoluează în regiunile: Krasnostawski, Lubartowski și Ostrowski din Polonia.

Adoptarea Deciziei privind măsurile de protecție și regionalizarea, consecutivă declarării acestor focare de către Polonia, a fost demarată la nivelul Comisiei Europene.

Având în vedere prevederile legislației europene în vigoare, în baza principiului precauțiunii, ANSVSA a dispus aplicarea, la nivel național, a unor măsuri cu scopul de a preveni introducerea virusului gripei aviare în țara noastră.

În acest sens, au  fost informați operatorii economici care derulează operațiuni de comerț intracomunitar cu păsări vii, ouă pentru incubație, produse și subproduse de pasăre, despre apariția și fermele unde evoluează focarele de gripă aviară în Polonia.

Totodată, sunt informați crescătorii de păsări, despre situația epidemiologică mai sus menționată apărută în spațiul comunitar, pentru respectarea măsurilor de biosecuritate.

 ANSVSA a dispus structurilor teritoriale efectuarea de controale, la destinaţie, în fermele de păsări vii, ouă pentru incubație, unităților care produc, depozitează și comercializează produse și subproduse de pasăre cu origine Polonia, pe teritoriul României, verificându-se următoarele aspecte:

  • trasabilitatea produselor si subprodusele de pasare (carne, oua, prduse din oua) provenite din Polonia, inclusiv verificarea originii acestora, modului de marcare a ouălor, în sensul de a nu proveni din ferme supuse restricţiilor;
  • documentele însoţitoare, care trebuie să ateste originea şi conformitatea loturilor de ouă cu cerinţele legislaţiei Comunitare relevante;
  • respectării cerinţelor generale si specifice de igienă.

ANSVSA monitorizează permanent, prin sistemele informatice de alertă (ADNS), existente la nivelul Comisiei Europene,  apariția și evoluția focarelor, precum și neconformitățile apărute în comertul intracomunitar cu produse și subproduse de pasăre (RASFF), precum și transporturile de păsări vii şi de ouă pentru incubaţie (sistemul TRACES), având ca destinație România, în cadrul comerţului intracomunitar.

Până la această dată nu au fost notificate, prin sistemele menționate, neconformități cu privire la păsări vii, ouă de incubație, produse și subproduse din pasăre.

În urma discutiilor, purtate de președintele ANSVSA cu conducerea Serviciilor veterinare din Polonia, au fost oferite asigurări din partea acesteia că au fost aplicate toate măsurile legale și că din zonele supuse restricțiilor nu au fost trimise spre comercializare în România păsări vii, ouă de incubație, produse și subproduse din păsăre.

De asemenea, ANSVSA a fost informată de către Comisia Europeană /Directoratul G – Crisis management in food, animals and plants, despre măsurile de protecție și restricțiile impuse în focarele de boală din Polonia.

În funcție de evoluția epidemiologică a bolii în Polonia, ANSVSA va actualiza informațiile și va impune, după caz, aplicarea de noi măsuri.

Sursa: ANSVSA

INFLUENŢA (GRIPA) AVIARĂ

Influenţa aviară (IA) este o boală infecţioasă produsă de virusuri încadrate în familia Orthomyxoviridae, genul Influenzavirus A. Orthomyxovirusurile afectează în mod natural numai păsările domestice şi sălbatice, păsările acvatice reprezentând rezervorul important de virus. Boala are evoluţie clinică severă în infecţiile cu tulpini de virus înalt patogene (IP) (când boala este numită tradiţional ciuma păsărilor) sau subclinică, în cazul celor cu patogenitate scăzută (PS). Cele mai multe virusuri din subtipul H5 şi H7 izolat de păsări au fost de patogenitate redusă pentru păsări. În plus, toate tulpinile IP de virus IA izolate de la păsările domestice de curte şi alte păsări, inclusiv păsări sălbatice, sunt declarate obligatoriu la OIE.

Etiologie

Virusurile gripei aviare conţin două proteine importante, hemaglutinina şi neuraminidaza, identificate serologic prin teste de imunodifuzie în gel de agar. Pe baza testelor de inhibare a acestor proteine, virusurile IA au fost împărţite în 16 serotipuri hema­glutininice (H1-16) şi 9 serotipuri neuraminidazice (N1-9).

Epidemiologie și transmitere

Perioada de incubaţie variază de la câteva zile, la două săptămâni. Transmiterea bolii între păsări se realizează prin ingestie (consum de apă, furaje contaminate) şi inhalaţie. Animalele domestice pot servi drept vector de transmitere a infecţiilor cu virus IA între ferme, ca urmare a nerespectării regulilor de biosecuritate. Este foarte important contactul direct al păsărilor sănătoase cu virusul IA, realizat prin mutarea păsărilor infectate, transportul dejecţiilor şi aşternutului contaminate sau obiectele, echipamentele şi îmbrăcămintea contaminate cu secreţii. Răspândirea IA pe cale aerogenă poate fi importantă doar pe distanţe limitate.

Diagnostic

Virusurile IA PS şi PI se izolează cu uşurinţă, din tampoanele prelevate din secreţiile traheale şi coloacale, iar PS, şi din mai multe organe interne prin cultivare pe ouă embrionate de găină. Ele au capacitatea de a aglutina eritrocitele (hemaglutinant) de găină, testul de inhemaglutinare (IHA) cu antiserul specific fiind cel care confirmă serotipul H al virusului AI. Prin testul imunoenzimatic (ELISA), se pun în evidenţă anticorpii anti AI şi se poate efectua supravegherea efectivelor de păsări domestice şi sălbatice. Testul IHA se foloseşte şi pentru a confirma apartenenţa anticorpilor specifici serotipului de virus IA infectant.

Măsuri de profilaxie generală

Condițiile de igienă necorespunzătoare și o alimentație deficitară favorizează apariția bolilor infecțioase, prin scăderea rezistenței organismului. De aceea, este absolut necesar să se efectueze decontaminarea, dezinsecția și deratizarea adăposturilor de păsări.

influenta aviara 1

Decontaminarea adăposturilor și a incintelor trebuie făcută periodic, în scopul reducerii încărcăturii microbiene, cu unul dintre următoarele produse: CATIOROM (10 ml/ litru apă), DECONTAMINOL (5 ml/litru apă) sau PURSEPT (7-20 comprimate/10 litri apă) aplicate prin pulverizare în cantitate de 1 litru soluție/metru pătrat, pentru suprafețe absorbante și 0,5 litri soluție/metru pătrat, pentru suprafețele neabsorbante.

influenta aviara 3

Decontaminarea apei de băut se recomandă a fi făcută continuu, cu produsul PURSEPT, în doza de 1 cpr./10 litri de apă sau cu soluții slabe de ALBASTRU DE METILEN 1%, în doză de 7 ml/litru apă, 7-14 zile.

Combaterea căpușelor, păduchilor hematofagi sau malofagi, puricilor și insectelor zburătoare se asigură prin aspersarea suprafețelor din interiorul și exteriorul adăposturilor, cât și a ustensilelor cu ROMPARASECT 5% s.a. în concentrație de 1 ml / litru de apă, repetată la interval de 2 săptămâni.

influenta aviara 2

Dr. Maria Mioara RĂDUȚĂ

Medic veterinar Romvac Company SA

Revista Lumea Satului nr. 5, 1-15 martie 2017 – pag. 30

Actualizarea situației privind evoluția gripei aviare în țara noastră

Pe teritoriul României, prezența virusului gripei aviare*(subtipul H5N8) la păsări domestice a fost confirmată în data de 30 decembrie a anului trecut, într-o gospodărie din localitatea Pardina, județul Tulcea.

Până la această dată, au fost confirmate în țara noastră 12 focare de influență aviară la păsări domestice, în 6 județe:

  • Tulcea – 4 focare active (Crișan, Periprava și C.A. Rosetti, Sulina),1 focar stins (Pardina);
  • Prahova – 2 focare active (Loloiasca și Balta Doamnei);
  • Bacău – 1 focar activ (Municipiul Bacău);
  • Braşov – 1 focar activ (Ucea de Jos);
  • Mureş – 1 focar activ (Sâncraiul de Mureș);
  • Constanța – 2 focare active ( Almălau)

Pierderile se ridică la un număr de 1.102 păsări, din diferite specii: găini, rațe, gâște, bibilici etc., afectate de boală (moarte din cauza bolii sau ucise, conform procedurilor).

În ceea ce privește cazurile de influență aviară depistate la păsări sălbatice, începând cu data de 28.11.2016 și până în prezent, au fost confirmate un număr de 85 de cazuri la: raţe sălbatice, cormorani, egrete, pescăruşi, gârliţe, lebede de vară şi lebede de iarnă. Cazurile au fost înregistrate în 10 judeţe, astfel: Constanţa –42 de cazuri, Ialomiţa – 2 cazuri, Galaţi – 11 cazuri, Tulcea – 1 caz, Neamţ – 9 cazuri, Giurgiu – 3 cazuri, Iaşi – 1 caz, Bacau- 9 cazuri, Teleorman – 2 cazuri, municipiul Bucureşti – 5 cazuri.

De asemenea, au mai fost notificate un număr de 10 suspiciuni de influență aviară la păsări sălbatice pentru care se așteaptă confirmarea din partea Laboratorului Naţional de Referinţă pentru Influența Aviară – Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală, acestea fiind în stadiul de suspiciune.

Până la acestă dată nu a fost depistată prezența virusului influenței aviare în exploatații comerciale de păsări.

Pentru a preveni răspândirea acestei boli, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor recomandă cetățenilor să respecte următoarele măsuri:

- toate păsările din gospodărie se vor ține închise în perimetrul exploataţiei, fără a le permite accesul la lacuri şi bălţi;

- păsările se menţin în adăposturi închise sau cel puţin, sub șoproane îngrădite, pentru a împiedica venirea în contact a păsărilor domestice cu cele sălbatice; de asemenea hrănirea și adăparea acestora trebuie să se facă în zone special amenajate, la care să nu aibă acces păsările sălbatice.

- separarea rațelor și gâștelor domestice de alte păsări de curte;

- limitarea accesului în curtea unde sunt adăpostite păsările la o singură persoană;

- se interzice adăparea păsărilor de curte cu apă de suprafață, provenită din lacuri, iazuri, sau bălți;

- toate cazurile de îmbolnavire sau moartalitate la păsările din orice specie sau la mamifere din curtea proprie, vor fi anunțate, fără întarziere, medicului veterinar de liberă practică împuternicit;

- toate cadavrele de păsări şi mamifere, descoperite în locuri publice, se anunţă, fără întârziere, medicului veterinar de liberă practică împuternicit sau la DSVSA județeană;

- se interzice organizarea pe teritoriul localităţii de pieţe, târguri sau expoziţii de păsări şi animale, până la clarificarea situaţiei epidemiologice pentru suspiciuniile de boală identificate;     

- să nu pună mâna neprotejată cu mănușă, pe cadavrele de pasăre sau păsări bolnave;

- să nu lase copii să se joace cu păsări domestice sau păsări sălbatice.

- să respecte indicațiile medicului uman de familie şi ale medicului veterinar de liberă practică împuternicit.

Sursa ANSVSA

Alertă în urma identificării unor cazuri pozitive de influență aviară în Bucureşti

Ca urmare a identificării unor cazuri pozitive de influență aviară, tulpina înalt patogenă H5N8, la păsări sălbatice (pescăruși), din zona lacului Grivița, sector 1, București, diagnostic confirmat de Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală București și a anchetei epidemiologice realizată de către inspectori din cadrul DSVSA București, boala a fost declarată oficial și notificată către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor.

În consecință, a fost stabilită o zonă de supraveghere de 10 km, în jurul locației unde au fost găsite păsările respective, zonă care include sectoarele: 1, 2, 5 și 6 din Municipiul București și localitățile: Tunari, Otopeni, Corbeanca, Buftea, Mogoșoaia, Chitila, Dragomirești Vale și Chiajna, din județul Ilfov.

În cursul zilei de 09.02.2017, la Prefectura Municipiului București, s-au întrunit membrii Centrului de Combatere a Bolilor al Municipiului București, care au aprobat Planul de măsuri pentru controlul și prevenirea bolii la efectivele de păsări domestice și stingerea focarului de boală.

Au fost notificate toate instituțiile care au atribuții în supravegherea, monitorizarea și eradicarea bolii.

Medicii veternari oficiali efectuează inspecții sanitare veterinare la păsările domestice din zona de supraveghere pentru a identifica eventuale noi cazuri de îmbolnăvire sau mortalitate la păsări, prilej cu care informează deținătorii de păsări cu privire la măsurile care trebuiesc respectate pentru a evita apariția și răspândirea bolii.

În cazul apariției de noi cazuri de mortalitate la păsările sălbatice sau domestice, vor fi recoltate probe și vor fi transmise la laborator pentru analizare.

Au fost interzise târgurile, expozițiile și comercializarea păsărilor în piețele din zona de supraveghere.

Custozii ariilor protejate, gestionarii lacurilor, vor intensifica supravegherea populațiilor de păsări sălbatice, în special a păsărilor de apă și vor notifica DSVSA București orice suspiciune de boală sau păsări moarte.

Obiectivul tuturor acțiunilor este împiedicarea răspândirii bolii către efectivele de păsări domestice și stingerea focarului de boală.

Pentru prevenirea răspândirii bolii, proprietarii de păsări domestice trebuie să aplice următoarele măsuri:

-  Să țină păsările închise în adăposturi pentru evitarea contactului dintre păsările domestice și păsările sălbatice;

-  Să separe rațele și gâștele domestice de alte păsări de curte;

-  Să nu permită accesul păsărilor domestice la luciuri de apă, lacuri, bălți, râuri și orice altă amenajare hidrologică artificială sau naturală, pentru a minimiza contactul acestora, direct sau indirect, cu păsările sălbatice;

-  Să nu pună mâna neprotejată cu mănușă pe cadavrele de păsări;

-  Să nu lase copiii să se joace cu păsări domestice sau păsări sălbatice;

-  Să anunțe Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor București despre orice îmbolnăvire sau moarte la păsări, la următoarele numere de telefon: 021/348.05.65; 0762.221.200; 0762.221.234; fax: 021/348.23.52; e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Sursa

DSVSA București

Măsurile ANSVSA pentru prevenirea apariției gripei aviare

În perioada noiembrie 2016 – prezent, în România s-a confirmat prezența virusului influenței aviare, serotipul H5N8, în mediul sălbatic și în 9 gospodării ale populației.

În țara noastră, influența aviară nu a fost confirmată în exploatații avicole comerciale.

Având în vedere situația națională și internațională sub aspectul evoluției influenței aviare ANSVSA a dispus următoarele măsuri, pentru împiedicarea răspândirii bolii pe teritoriul României:

  • monitorizarea în permanență a statusului de sănătate la păsări domestice și sălbatice pe întreg teritoriul României. În acest sens, orice suspiciune va fi notificată în regim de urgență DSVSA-urilor județene și ANSVSA;
  • au fost solicitate instituiri de protocoale de colaborare cu o serie de instituții implicate în observarea, supravegherea și monitorizarea păsărilor sălbatice, respectiv societăți ornitologice, Asociația Biosfera Delta Dunării, asociații de vânătoare, etc.;
  • o atenție deosebită și o înăsprire a controalelor transporturilor intracomunitare cu păsări vii și ouă de incubat provenite din țările unde au evoluat focare de influență aviară în ultima perioadă;
  • a fost dispus pe întreg teritoriul României ca în cazul exploatațiilor comerciale de păsări autorizate/înregistrate sanitar veterinar cu sistem de creștere și exploatare a păsărilor free-range și ecologic, toate păsările să fie ținute închise în adăposturi fără acces la luciuri de apă sau alte amenajări hidrologice și fără a avea contact cu păsările sălbatice.
  • a fost solicitată întărirea tuturor măsurilor de biosecuritate în exploatațiile comerciale avicole de pe teritoriul României.

De asemenea, ANSVSA reia apelul către cetăţeni pentru a respecta următoarele măsuri pentru a limita răspândirea bolii, după cum urmează:

  • toate păsările din gospodărie se vor ține închise în perimetrul exploataţiei, fără a le permite accesul la lacuri şi bălţi;
  • păsările se menţin în adăposturi închise sau, cel puţin, sub șoproane îngradite, pentru a împiedica venirea în contact a păsărilor domestice cu cele sălbatice;
  • separarea rațelor și gâștelor domestice de alte păsări de curte;
  • limitarea accesului în curtea păsărilor la o singură persoană și asigurarea mijloacelor de protecţie pentru interzicerea accesului şi contactului cu păsările sălbatice;
  • se interzice adăparea păsărilor de curte cu apa de suprafață, provenită din lacuri, iazuri, sau bălți;
  • toate cazurile de îmbolnavire sau moarte la păsările din orice specie sau la mamifere, din curtea proprie, vor fi anunțate, fără întarziere, medicului veterinar de liberă practică împuternicit;
  • toate cadavrele de păsări şi mamifere, descoperite în locuri publice, se anunţă, fără întârziere, medicului veterinar de liberă practică împuternicit sau la DSVSA județeană;
  • se interzice organizarea pe teritoriul localităţii de pieţe, târguri sau expoziţii de păsări şi animale, până la clarificarea situaţiei epidemiologice din exploatația unde evolueaza suspiciunea de boală,
  • toate indicațiile medicului uman de familie şi ale medicului veterinar de liberă practică împuternicit se respectă necondiţionat;

FAO avertizează că există riscul reizbucnirii unor noi focare de gripă aviară

Există riscul reizbucnirii unor noi focare de gripă aviară, apărută în 2006, dacă monitorizarea şi controlul acestei boli nu sunt consolidate la nivel global, a avertizat marţi Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), cu sediul la Roma, informează AFP.

'Din cauza crizei economice mondiale care continuă, există mai puţini bani la dispoziţie pentru prevenirea gripei aviare de tip H5N1 sau a altor ameninţări de origine animală', a afirmat Juan Lubroth, şef al oficiului veterinar al FAO.

Potrivit FAO, o vigilenţă strictă se impune în permanenţă, pentru că virusul H5N1 este încă prezent în unele ţări din Asia şi Orientul Mijlociu, unde boala a devenit endemică.

În absenţa unor controale adecvate, virusul s-ar putea răspândi cu uşurinţă la nivel mondial, aşa cum s-a întâmplat în perioada de vârf a epidemiei în 2006. În acel moment, 63 de ţări au fost afectate.

Între 2003 şi 2011, boala a ucis sau condus la sacrificarea a mai mult de 400 milioane păsări domestice şi a provocat pierderi economice de 20 miliarde de euro.
La fel ca alte boli animale, H5N1 poate fi de asemenea transmisă la om. Între 2003 şi 2011, 500 de persoane au fost infectate cu acest virus şi alte 300 au murit, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

Sursa: AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS