Bednar SWIFTERDISC octombrie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 15 Oct 2021

Centrele de sacrificare pentru păsări și iepuri de la nivelul fermelor înregistrate sanitar veterinar vor putea să își desfășoare activitatea și după data de 31 decembrie 2020

Comercializarea cărnii de pasăre în țara noastră se realizează cu respectarea legislației comunitare și a legislației naționale corespondente. În conformitate cu aceasta, carnea de pasăre trebuie să fie obținută în abatoare autorizate de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).

Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 prevede posibilitatea ca, prin legislația națională, statele membre să acorde derogări în cazul furnizării  directe de cantități mici de carne de pasăre de către un producător, care are producție anuală de maxim 10.000 de păsări.

Flexibilitatea pachetului pe igienă în ceea ce privește producerea și comercializarea cărnii de pasăre, pentru a veni în sprijinul micilor producători, se aplică prin permiterea vânzării directe şi a vânzării cu amănuntul.

În acest sens, prin legislația națională elaborată de către ANSVSA, a fost prevăzută vânzarea directă și vânzarea cu amănuntul a cărnii de pasăre sau iepure obținută în ferma proprie, cu o producție de până la 10.000 de capete pe an.

Carnea obținută poate fi vândută direct consumatorului final la poarta fermei sau poate fi comercializată către consumatorul final prin unitățile de vânzare cu amănuntul.

La nivelul fermei sau exploatației, carnea de pasăre sau iepure trebuie să fie obținută într-un centru de sacrificare păsări și/sau iepuri - o unitate cu spații și dotări corespunzătoare în care se desfășoară activități pentru sacrificarea animalelor provenite numai din ferma proprie.  

Aceste unități trebuie să fie înregistrate de către DSVSA județene pe raza cărora își desfășoară activitatea şi să îndeplinească condițiile prevăzute de legislația în vigoare. 

Centrele de sacrificare păsări la nivelul fermei nu necesită autorizare, ci doar înregistrare sanitară veterinară.

În prezent, în România funcționează 24 centre de sacrificare păsări sau iepuri la nivelul fermelor înregistrate de către DSVSA județene conform legislației naționale.  

Regulamentul (CE) nr. 853/2004 exclude din domeniul său de aplicare furnizarea directă de către producător a unor cantități mici de carne de pasăre și de iepure, obținute din sacrificarea acestora în centrele de sacrificare de la nivelul fermei către consumatorul final sau către unitățile de comerț cu amănuntul care furnizează carnea respectivă direct consumatorului final, sub formă de carne proaspătă.

În anul 2020, în cadrul întrunirilor Grupului de experți privind igiena alimentelor și controalele oficiale ale alimentelor de origine animală organizate de Comisia Europeană, Statele Membre, la inițiativa Franței, au susținut prelungirea acestor măsuri tranzitorii după data de 31 decembrie 2020.

În situația în care măsurile de derogare nu ar fi fost prelungite după această dată,  ar fi fost pusă în pericol viabilitatea economică a numeroși  producători pentru care veniturile provin, în principal, din furnizarea directă a unor cantități mici de carne de pasăre și de lagomorfe sacrificate în fermă către consumatorul final sau către unitățile de vânzare cu amănuntul.

Menținerea acestui tip de activitate se înscrie în strategia Comisiei  Europene „De la fermă la furculiță”.

De asemenea, trebuie luată în considerare situația economică generată în contextul pandemiei COVID -19.

ANSVSA a susținut propunerea serviciilor veterinare din Franța cu privire la menținerea derogării privind furnizarea directă de către producători a unor cantități mici de carne de pasăre în cadrul Grupului de experți privind igiena alimentelor și controalele oficiale ale alimentelor de origine animală, în cadrul întâlnirii Șefilor Serviciilor Veterinare (CVO) și în cadrul Consiliului AGRIFISH, 19 – 20 octombrie 2020.

Reprezentanții Comisiei Europene au răspuns solicitărilor Statelor Membre, precizând faptul că derogarea privind furnizarea directă de către producător a unor cantități mici de carne de pasăre și de lagomorfe sacrificate în centrele de sacrificare de la nivelul fermei către consumatorul final sau către unitățile de comerț cu amănuntul care furnizează carnea respectivă direct consumatorului final, sub formă de carne proaspătă va rămâne aplicabilă și după data de 31 decembrie 2020.

În concluzie, centrele de sacrificare păsări și iepuri de la nivelul fermelor vor continua să își desfășoare activitatea  și după data de 31 decembrie 2020.

Sursa: ansvsa.ro

Papagalul amorez, vedeta unei ferme de păsări exotice de lângă Bucureşti

Proiectul Ferma Exotică a apărut în urmă cu aproximativ 20 de ani, când Călin Radu s-a îndrăgostit iremediabil de Agapornis, numit şi Papagalul Amorez sau Pasărea Dragostei. A început cu 2-3 exemplare, dar, mânat de multă pasiune şi determinare, a ajuns la câteva sute de perechi de foarte bună calitate genetică.

Investiţie de aproximativ 20.000 de euro

Călin se declară oltean, dar s-a născut în Giurgiu, iar anii adolescenţei i-a petrecut la Caracal. Acesta este ziarist, iar activitatea sa se desfăşoară cu preponderenţă în Capitală, unde a locuit timp de aproximativ 20 de ani. De ceva vreme s-a mutat la 15 km de Bucureşti deoarece pasiunea pentru animale nu prea se pupa cu traiul de la bloc. „Jobul cu numeroase delegaţii nu mi-a permis însă să materializez ideea decât foarte târziu, în 2017, când am intrat cu toate pânzele sus în această activitate. Şi am recuperat din plin! În mai puţin de 2 ani, după o investiţie cumulată de aproximativ 20.000 de euro, am reuşit să pun bazele celei mai mari crescătorii de Amorezi din România şi una dintre cele mai mari din partea aceasta a Europei. Rezultatele nu au întârziat să apară, iar anul trecut, în toamnă, am participat pentru prima dată la expoziţia naţională organizată de Asociaţia Ornitologică Română, unde am reuşit să obţinem toate locurile de pe podium cu Agapornis roseicollis, una dintre cele nouă specii de Amorezi existente la ora actuală în lume. Pe lângă Roseicollis, deţinem Fischeri, Personatus, Lilianae, Nigrigenis şi Taranta. Cu toate acestea, este însă loc de mai bine, aşa că an de an încercăm să ameliorăm bagajul genetic al generaţiilor viitoare“, adaugă acesta.

Pentru că nu a găsit în România matcă de calitate, a fost nevoit să importe din străinătate, aşa că în Ferma Exotică au ajuns păsări din Cehia, Ungaria, Bulgaria, Polonia, Croaţia, Slovacia şi chiar Italia sau Olanda. „Tocmai pentru că suntem nevoiţi să aducem păsări din toate colţurile lumii, carantina este foarte importantă. Înainte de a intra în voliere, păsările sunt trecute timp de 2 luni prin trei tipuri de antibiotice, sunt vitaminizate şi deparazitate. Între timp se face şi trecerea la noul tip de alimentaţie, bazat pe mixuri de seminţe de calitate, dar şi fructe, legume şi verdeţuri proaspete. Tratamentele se fac în mare parte cu medicamente româneşti, produse de Romvac sau Pasteur, dar colaborăm şi cu importatori pentru anumite suplimente alimentare. Preţurile sunt de la 130-150 lei/exemplar, până la câteva sute de euro (800-1.000), în funcţie de genă/mutaţie.

Matca de calitate… o verigă importantă

O problemă majoră care dă bătăi de cap tânărului pasionat este lipsa de specializare a medicilor veterinari pe segmentul animăluţelor exotice. „De foarte multe ori noi, crescătorii, suntem nevoiţi să căutăm singuri soluţii atunci când ne confruntăm cu probleme de sănătate în efectivele de păsări. Pentru iubitorii de animăluţe de orice fel, dar mai ales de exotice, recomandăm următoarea formulă pentru a-i ţine departe de neplăceri: prevenţie, prevenţie şi… iar prevenţie! Nu de alta, dar, în lipsa unei îngrjiri corespunzătoare, tratamentele sunt scumpe şi ineficiente de cele mai multe ori. Aşadar, celor care vor să cumpere un animăluţ le recomand să apeleze numai la crescători responsabili şi să verifice condiţiile în care au fost cazate păsările până la plecarea spre noile familii. Un crescător serios îşi va inela păsările şi va răspunde pentru sănătatea acestora. De evitat petshop-urile, târgurile, magazinele de animale, unde nu există niciun control asupra răspândirii bacteriilor, viruşilor şi nici asupra originii vietăţilor şi a gradului lor de consangvinitate.“

Pentru cei care se gândesc să investească într-o fermă de păsări exotice, Călin spune că fără pasiune nu există reuşită. „Crescătoria poate fi pusă pe butuci încă din primul an. Foarte important pentru începători este să înceapă cu matcă de calitate şi să ia în calcul toate neajunsurile. Trebuie avut în vedere că păsările exotice nu sunt păsări domestice şi au nevoie de spaţiu pentru a-şi crea un mediu de confort. Distanţa faţă de vecini este de asemenea de luat în considerare, în condiţiile în care papagalii sunt renumiţi pentru tonalitatea ţipetelor lor“, încheie Călin Radu.

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO

Focar secundar de gripă aviară într-o fermă comercială de păsări situată pe platforma Seini, județul Maramureș

În seara zilei de 17 ianuarie a fost confirmat un focar secundar de gripă aviară, cu același subtip (H5N8), la o altă fermă comercială de găini ouătoare, situată pe aceeași platformă unde a fost diagnosticat focarul primar (14.01.2020).

Din ancheta epidemiologică, efectuată de către D.S.V.S.A. Maramureş, a rezultat că între cele două ferme comerciale există un raport de cauzalitate, acestea utilizând același mijloc de transport al dejecțiilor.

În aceeași seară, la solicitarea D.S.V.S.A. Maramureş, s-a întrunit Centrul Local de Combatere a Bolilor (C.L.C.B.) Maramureş sub coordonarea domnului prefect al judeţului, în calitate de preşedinte.

În cadrul CLCB s-a aprobat planul de măsuri pentru toate fermele aflate pe platforma avicolă (8 ferme de pasăre şi 1 de suine), în conformitate cu legislația specifică (Directiva Consiliului 94/2005/CE transpusă în legislația națională prin Ordinul președintelui A.N.S.V.S.A. nr. 54/2007).

Măsura de a restricţiona drumurile de acces către toate cele 9 ferme, luată după declararea primului focar, a fost menţinută. Inspectoratul Județean de Poliţie, Inspectoratul de Jandarmi Județean şi serviciile sanitare veterinare oficiale din judeţul Maramureş au luat măsurile necesare pentru respectarea acesteia.

De asemenea, sunt menţinute măsurile de restricție severe privind circulația persoanelor, animalelor și a mijloacelor de transport pentru toate fermele, precum şi în zonele de protecţie şi supraveghere stabilite în urma declarării focarului primar.

Pentru exploatațiile din afara zonelor de restricţie, continuă aplicarea măsurilor de supraveghere și control, astfel incât să se poată interveni rapid, în eventualitatea depistării unor simptome care pot fi atribuite gripei aviare.

Într-un raport științific privind gripa aviară aprobat la 22 martie 2018, EFSA a precizat faptul că nu au existat cazuri raportate de infecții la oameni cauzate de A(H5N8) sau de virusurile nou apărute A(H5N5) și A(H5N6).

Virusurile A(H5N8), A(H5N5) și A(H5N6) sunt considerate a fi în principal adaptate la speciile aviare, transmiterea acestora se poate realiza prin contactul, direct sau indirect, cu păsările sălbatice şi/sau domestice purtătoare de virus, cadavre, dejecţii, furaje contaminate, sau prin produsele şi subprodusele provenite de la acestea.

Sura: ansvsa.ro

Abonează-te la acest feed RSS