Antraxul (cărbunele sau dalac) este o boală infecțioasă comună omului şi animalelor, fiind întâlnită mai frecvent la paricopitate (bovine, caprine, ovine), produsă de un bacil (Bacillus anthracis) care în mediul ambiant se transformă în spori, o formă de supraviețuire a acestui microb și care îi conferă o rezistență înaltă la acţiunea factorilor mediului extern (razele solare, substanţele dezinfectante). Astfel se favorizează menţinerea focarelor telurice (teritorii cu sol contaminat cu spori) pe o perioadă îndelungată de zeci de ani şi posibilitatea îmbolnăvirii animalelor mai frecvent primăvara şi în anii cu precipitaţii abundente.

Animalele se pot îmbolnăvii prin intermediul furajelor şi al apei infectate; un risc major îl reprezintă organele şi ţesuturile animalului bolnav sau care a murit de această boală, inclusiv carnea, pielea, lâna, oasele, coarnele, copitele.

Omul se poate contamina în timpul îngrijirii animalelor bolnave prin sacrificarea şi tranşarea lor, la prelucrarea pielii şi lânii sau la contactul tegumentelor cu solul contaminat.

Semnele clinice se manifestă prin hipertermie, precedată de tulburări generale, hiperemia mucoaselor, cordul pocnitor metalic, pulsul filiform, respiraţia accelerată, dispneică, mersul oscilant, frisoane, hematurie, animalul cade în decubit, are contracţii musculare, cu final letal. Cadavrele animalelor cu antrax se balonează imediat, iar la nivelul cavităţilor nazale, bucală şi anală apar scurgeri sangvinolente, acestea fiind primele indicii ale antraxului.

Rapiditatea evoluţiei simptomelor este în funcţie de forma bolii, respectiv supraacută, acută sau subacută, finalizată cu moartea animalului în câteva ore sau la 3-6 zile de la debutul infecţiei.

În cazul de suspiciune sau îmbolnăvire a unui animal proprietarul are obligaţia:

  • să solicite consultarea animalului (animalelor, după caz) de către medicul veterinar;
  • să nu sacrifice animalele bolnave fără permisiunea autorizată a medicului veterinar;
  • de a respecta interdicția de a întrebuinţa în alimentaţie, în scopuri tehnice sau pentru comercializare, carnea şi produsele (pielea, lâna, alte subproduse) provenite de la animalele bolnave;
  • să utilizeze în activitatea lucrativă haine de protecţie (salopetă, şorţ, mănuşi, cizme etc.);
  • să gestioneze corect situația prin colectarea, înlăturarea şi inactivarea deşeurilor animaliere;
  • persoanele care au fost în contact cu animalul bolnav sau cu produsele provenite de la acesta trebuie să se prezine la medicul de familie pentru a solicita asistenţa medicală de specialitate.
  • Antraxul este o boală care se poate preveni prin măsuri profilactice care includ acţiuni şi responsabilităţi din partea proprietarilor de animale, a autorităţiilor locale în colaborare cu serviciile sanitare veterinare, respectiv:
  • proprietarii de animale să comunice medicului veterinar mişcările survenite în efectivul din exploatație prin fătări, cumpărări, vânzări, donații sau mortalităţi la data producerii;
  • să permită medicului veterinar monitorizarea stării de sănătate a animalelor din proprietate şi să anunţe cazurile de îmbolnăviri sau de mortalităţi la speciile pe care le au în exploataţie;
  • să implementeze normele de biosecuritate, normele de protecţie şi bunăstare a animalelor din exploataţiile comerciale şi exploataţiile din gospodăriile populaţiei;
  • să respecte legislaţia privind circulaţia animalelor pe teritoriul local, naţional şi în activitatea de import-export;
  • să se efectueze curăţirea mecanică, dezinfecţia adăposturilor şi acţiunile de deratizare cu unităţi şi personal de specialitate;
  • să implementeze legislaţia cu privire la ecarisarea teritoriului şi protecţia mediului prin utilizarea spaţilor de colectare a cadavrelor şi a deşeurilor de origine animală ce nu sunt destinate consumului uman, în scopul distrugerii la unitatea specializată, Protan;
  • să interzică tăierea animalelor în scopul comercializării cărnii sau produselor rezultate pentru consum public în alte locuri sau spaţii decât cele autorizate sanitar veterinar, solicitând medicului veterinar examenul de specialitate;
  • să asigure sprijinul personalului veterinar pentru efectuarea operaţiunilor de vaccinare anticărbunoasă pentru toate cabalinele, bovinele, caprinele şi ovinele după împlinirea vârstei de două luni în campania organizată o dată pe an înainte ca animalele să fie scoase la păşunat, urmată de vaccinări de completare pentru animalele sub vârstă sau care nu au fost vaccinate în campania organizată.
  • Educaţia sanitară a populaţiei, a personalului care lucrează cu animalele şi consumă produsele obţinute de la acestea prin:
  • informarea, ori de câte ori este cazul, cu teme din domeniile specifice privind sănătatea animalelor şi siguranţa alimentelor, având ca surse mass-media sau consultări cu personal de specialitate;
  • achiziţionarea alimentelor de origine animală, în special carne, numai din spaţii sau unităţi autorizate / înregistrate sanitar veterinar, evitând comerţul „stradal“;
  • evitarea consumului de produse şi subproduse de origine animală necontrolate sanitar veterinar.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA, Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Mai bine să prevenim!

Principalele acţiuni de sezon care se recomandă crescătorilor de animale în sezonul de primavară sunt cele care țin de prevenție, știind că este mai ușor să prevenim apariția unor îmbolnăviri decât să le tratăm. În primul rând, deparazitarea internă şi externă a tuturor animalelor din gospodărie, inclusiv a câinilor și pisicilor, este o acţiune importantă atât pentru sănătatea animalelor, cât şi pentru sănătatea omului şi protecţia mediului înconjurător. Se ştie că animalele parazitate elimină, odată cu fecalele, şi ouă de paraziţi, contaminând păşunile. Acestea vor fi ingerate de alte animale scoase la păşunat şi, accidental, de către oameni. Orice animal parazitat are un răspuns imun necorespunzător în urma unei vaccinări, iar bolile parazitare, chiar dacă nu produc întotdeauna mortalităţi, afectează negativ producţiile.

Cum facem deparazitare

Acţiunea de deparazitare se face la toate animalele din gospodărie în acelaşi timp, de cel puţin 4 ori pe an, începând din primăvară, cu două săptămâni înainte de scoaterea animalelor la păşunat, cu următoarele produse: pentru cabaline, suspensii orale de ECVIROM și ECVIROM I; pentru rumegătoare (bovine, ovine, caprine), suspensiile orale de FASCIOCID, ROMBENDAZOL 2,5%, ROMBENDAZOL 10%, ROMFENBENDAZOL, ROMBENDAZOL PLUS sau soluţiile injectabile ROMAVERMECTIN PLUS și ROMIVERMECTIN.

Pentru porcine se recomandă ROMOXIBENDAZOL comprimate şi pulvis și ROMIVERMECTIN, soluţie injectabilă.

La păsări se administrează ROMBENDAZOL F comprimate, iar pentru deparazitarea externă şi a cuibarelor se folosește produsul ROMPARATOX.

Pentru deparazitarea internă a câinilor şi pisicilor se recomandă PARACAN, TOTAL şi ROMBENDAZOL SUPER sub formă de comprimate, iar pentru cea externă, PARAKILL.

În afară de acestea, este neapărat nevoie să se aplice măsuri de profilaxie generală prin acţiuni de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare care au drept scop distrugerea agenţilor patogeni ai bolilor transmisibile (virusuri, bacterii, ciuperci) şi a vectorilor acestora (insecte şi rozătoare).

Astfel, concomitent cu deparazitarea animalelor, pentru a se evita noi infestări ale acestora cu paraziți trebuie să se facă şi deparazitarea adăposturilor, inclusiv a ustensilelor folosite la animale, cu ROMPARASECT 5%.

Pentru că în perioada de primăvară poate să apară miodistrofia mieilor, o boală de nutriție cauzată de hiposelenoză și hipovitaminoza E, continuare a carenţelor de la oaia gestantă, recomandăm ROMSELEVIT injectabil la miei.

Vaccinări obligatorii...

În afară de aceste acţiuni pe care pot să le facă gospodarii, există acţiuni sanitar-veterinare cuprinse în PROGRAMUL STRATEGIC de care sunt responsabili medicii veterinari concesionari şi acțiuni pe care le efectuează medicul veterinar la solicitarea crescătorului de animale.

Gospodarii trebuie să cunoască faptul că primăvara vaccinarea la animale este obligatorie pentru pseudopesta aviară și antrax.

...contra pseudopestei aviare

Vaccinarea se face la speciile de păsări receptive la virus (găini, curci, bibilici, fazani, prepeliţe, porumbei). Vaccinarea se poate face cu produse româneşti foarte eficiente, precum: AVIPESTISOTA, AVIPESTIOL FORTE sau PESTIHOLVAC.

...contra antraxului (cărbune, dalac sau buba neagră)

Vaccinarea se face la rumegătoare (bovine, ovine, caprine) şi la cabaline cu vaccinul Carboromvac.

Dintre acţiunile efectuate la solicitarea crescătorului de animale, menţionăm: vaccinarea oilor şi a caprelor contra agalaxiei contagioase (răsfugul alb) cu AGALAXIN sau cu AGALAXIN FORTE, care previne și mamita gangrenoasă (răsfugul negru), vaccinarea contra rujetului la porcine, cu ERYROMVAC.

Dr. Viorica CHIURCIU, medic veterinar
Doctor în ştiinţe medicale Romvac Company S.A.

Antraxul (cărbunele sau dalac) este o boală infecţioasă comună omului şi animalelor, fiind întâlnită mai frecvent la paricopitate (bovine, caprine, ovine) produsă de  un bacil, (Bacillus anthracis)  care în mediul ambiant se transformă în spori, o formă de supravieţuire a acestui microb, care îi conferă o rezistenţă înaltă la acţiunea factorilor mediului extern (razele solare, substanţele dezinfectante) şi care favorizează menţinerea focarelor telurice (teritorii cu sol contaminat cu spori) pe o perioadă îndelungată de zeci de ani şi îmbolnăviri la animale mai frecvente primăvara şi în anii cu precipitaţii abundente.

Animalele se pot îmbolnăvii prin intermediul furajelor şi a apei infectate, un risc major îl reprezintă organele şi ţesuturile animalului bolnav sau care a murit de această boală, inclusiv carnea, pielea, lâna, oasele, coarnele, copitele.

Omul se poate contamina în timpul îngrijirii animalelor bolnave, la sacrificarea şi tranşarea lor, la prelucrarea pielii şi lânii, sau la contactul tegumentelor cu solul contaminat.

Semnele clinice se manifestă prin hipertermie, precedată de tulburări generale, hiperemia mucoaselor, cordul pocnitor metalic, pulsul filiform, respiraţia accelerată, dispneică, mersul oscilant, frisoane, hematurie, animalul cade în decubit, are contracţii musculare, cu final letal. Cadavrele animalelor cu antrax se balonează imediat, iar la nivelul cavităţilor nazale, bucală şi anală apar scurgeri sangvinolente, acestea fiind primele indicii ale antraxului.

Rapiditatea evoluţiei simptomelor este în funcţie de forma bolii, respectiv supraacută, acută sau subacută, finalizată cu moartea animalului în câteva ore sau la 3 – 6 zile de la debutul înfecţiei.

În cazul de suspiciune sau îmbolnăvire  ale unui animal, proprietarul are obligaţia:

  • să solicite consultarea aimalului (animalelor, după caz) de către medicul veterinar;
  • să nu sacrifice a animalele bolnave fără permisiunea autorizată a medicului veterinar;
  • este interzis a fi întrebuinţată în alimentaţie, în scopuri tehnice, sau pentru comercializare, carnea şi produsele (pielea, lâna, alte subproduse) provenite de la animalele bolnave;
  • utilizarea în activitatea lucrativă a hainelor de protecţie (salopetă, şorţ, mănuşi, cizme etc);
  • gestionarea corectă prin colectarea, înlăturarea şi inactivarea deşeurilor animaliere;
  • persoanele care au fost în contact cu animalul bolnav sau cu produsele provenite de la acesta, trebuie să se prezine la medicul de familie pentru a solicita asistenţa medicală de specialitate;

Antraxul este o boală care se poate prevenii prin măsuri profilactice care includ acţiuni şi responsabilităţi din partea proprietarilorr de animale, a autorităţiilor locale,  în colaborare cu serviciile sanitare veterinare, respectiv:

  • Proprietarii de animale să comunice medicului veterinar, la data producerii, mişcările survenite în efectivul din exploatație, prin fătări, cumpărări, vânzări,donații, sau mortalităţi.
  • Să permită medicului veterinar monitorizarea stării de sănătate a animalelor din proprietate şi să anunţe cazurile de îmbolnăviri sau de mortalităţi la speciile pe care le au în exploataţie.
  • Să implementeze normele de biosecuritate, normele de protecţie şi bunăstare a animalelor din exploataţiile comerciale şi exploataţiile din gospodăriile populaţiei,
  • Să se respecte legislaţia privind circulaţia animalelor pe teritoriul local, naţional şi în activitatea de import- export.
  • Să se efectuieze curăţirea mecanică, dezinfecţia adăposturilor şi acţiunile de deratizare, cu unităţi şi personal de specialitate.
  • Implementarea legislaţiei cu privire la ecarisarea teritoriului şi protecţia mediului, prin utilizarea spaţilor de colectare a cadavrelor şi a deşeurilor de origine animală ce nu sunt destinate consumului uman, in scopul distrugerii la unitatea Protan.
  • Interzicerea tăierii animalelor în scopul comercializării cărnii sau produselor rezultate pentru consum public, în alte locuri sau spaţii decât cele autorizate sanitar veterinar, solicitând medicului veterinar examenul de specialitate.
  • Să asigure sprijinul personalului veterinar pentru efectuarea operaţiunilor de vaccinare anticărbunoasă, pentru toate cabalinele, bovinele, caprinele şi ovinele, după împlinirea vârstei de o lună, în campanile organizată o dată pe an, înainte ca animalele să fie scoase la păşunat, urmată de vaccinări de complectare pentru animalele sub vârstă sau care nu au fost vaccinate în campania organizată.
  • Educaţia sanitară a populaţiei, a personalului care lucrează cu animalele şi consumă produsele obţinute de la acestea prin:
  • informarea, ori de câte ori este cazul, cu teme din domeniile specifice privind sănătatea animalelor şi siguranţa alimentelor, având ca surse mass-media sau consultări cu personal de specialitate;
  • achiziţionarea alimentelor, în special carne, numai din spaţii sau unităţi autorizate / înregistrate sanitar veterinar, evitând comerţul ”stradal”.
  • evitarea consumului de produse şi subproduse de origine animală necontrolate sanitar veterinar.

Sursa: COLEGIUL  MEDICILOR  VETERINARI  FILIALA SIBIU

Antraxul (cărbune, dalac, buba neagră) este o boală infecțioasă care se transmite de la animale la om, fiind o zoonoză deosebit de gravă. Incidența acesteia este legată de frecvenţa îmbolnăvirilor la animale. Boala este produsă de o bacterie (Bacillus anthracis) care rezistă în mediul exterior, timp îndelungat, sub formă de spori. Sunt receptive majoritatea speciilor de mamifere domestice şi sălbatice, cele mai sensibile fiind ovinele şi caprinele urmate de taurine, cabaline, bubaline şi alte ierbivore. Porcinele şi carnasierele sunt mai puţin sensibile. La păsări, antraxul apare extrem de rar.

Sursele de infecţie sunt animalele bolnave care elimină, prin toate secreţiile şi excreţiile, germeni sub formă vegetativă care se transformă în spori, în contact cu aerul. Sporii sunt răspândiţi pe păşune, furaje, apă, iar prin intermediul vântului și apelor de suprafață sau freatice pot difuza pe suprafețe întinse.

Prin deschiderea cadavrelor sau sacrificarea animalelor bolnave se răspândește un număr mare de germeni în mediul exterior, care în contact cu aerul sporulează şi rezistă un timp îndelungat.

Toate produsele provenite de la animalele cu antrax (carne, piei, păr, lapte, lână) conţin cantităţi mari de spori, fiind surse de infecţie importante în special pentru om.

Contaminarea animalelor are loc fie pe cale digestivă, prin ingerarea sporilor odată cu furajele sau apa, fie pe cale respiratorie, prin inhalarea prafului contaminat cu spori, fiind posibilă însă şi contaminarea transcutanată prin diferitele leziuni ale pielii.

Contaminarea omului se realizează odată cu manipularea animalelor bolnave, a produselor provenite de la acestea, a cadavrelor şi, mai rar, prin consumul de carne.

Infecția cutanată este forma cea mai frecvent întâlnită la om și este localizată, în general, pe mâini și față sub forma unei pustule (buba neagră). Contaminarea se face mai rar și pe cale respiratorie (antraxul pulmonar sau boala scărmănătorilor de lână).

carboromvacSemnele clinice ale bolii nu diferă prea mult de la o specie la alta, dar există unele particularități privind durata şi gravitatea bolii. Astfel, la ovine şi caprine boala este extrem de rapidă, animalele devin brusc agitate, cu respiraţie grea, prezintă tremurături musculare, secreţii mucosangvinolente sau hemoragice la nivelul orificiilor nazale sau anale. Animalele mor în câteva minute sau ore. La bovine sunt aceleaşi semne, dar cu durată mai mare. Acestea prezintă febră, lipsa poftei de mâncare, colici, lipsa rumegării, diaree sangvinolentă, urinare cu sânge, cord accelerat, pocnitor, pulsul slab, filiform. Moartea este precedată de hipotermie şi de convulsii. La cabaline simptomele sunt de ordin general: febră, respiraţie accelerată, cordul bate puternic, iar animalul nu consumă alimente.

Cadavrele animalelor cu antrax se baloneză imediat, iar la nivelul cavităţilor naturale (nazală, bucală, anală) apar scurgeri sangvinolente, acestea fiind primele indicii ale antraxului.

Diagnosticul se suspicionează pe baza manifestărilor clinice şi pe aspectul cadavrului. Diagnosticul de certitudine se stabileşte prin examen de laborator.

Profilaxia

Cea mai importantă măsură în profilaxia antraxului este vaccinarea cu CARBOROMVAC, care a demonstrat o mare eficienţă profilactică, preîntâmpinând apariţia bolii la animalele vaccinate.

Așadar, vaccinarea anticărbunoasă la bovine, ovine, caprine şi cabaline este una dintre măsu­rile de prevenție absolut necesare în sezonul de primăvară sau în cazuri de necesitate.

Dr. Cătălin TUDORAN, Romvac Company SA

Revista Lumea Satului nr. 2, 16-31 ianuarie 2017 – pag. 26

Antraxul, cunoscut în popor sub denumirea de dalac, buba neagră sau cărbune, este comun mai multor specii de mamifere domestice şi sălbatice. Boala se caracterizează printr-o mortalitate mare la animale, având atât implicaţii economice (confiscarea totală a animalelor sacrificate), dar şi epidemiologice, fiind transmisibilă la om. Antraxul este o boală telurică, adică sporii bacteriei care produce boala îşi au habitatul în sol, unde rezistă zeci de ani şi constituie sursa cea mai frecventă de infecţie pentru ierbivore. De aceea, pentru ca animalele să fie în siguranţă, înainte de a ieşi la păşune trebuie să fie vaccinate contra antraxului.

La boală sunt receptive majoritatea speciilor de mamifere domestice şi sălbatice, cele mai sensibile fiind ovinele şi caprinele, urmate de taurine, cabaline, bubaline şi alte ierbivore. Porcinele şi carnasierele sunt mai puţin sensibile.

Sursele de infecţie sunt reprezentate de animalele bolnave care elimină germeni prin toate secreţiile şi excreţiile şi care se transformă în spori, în contact cu aerul. Sporii sunt răspândiţi pe păşune, furaje, apă, iar prin intermediul vântului, al apelor de suprafaţă sau freatice pot difuza pe suprafeţe întinse.

Prin deschiderea cadavrelor, sacrificarea animalelor sau sângerarea animalelor bolnave, se răspândeşte un număr mare de germeni în mediul exterior şi de aceea este interzis să se facă aceste manopere la animalele suspecte de boală.

Toate produsele provenite de la animalele cu antrax (carne, piei, păr, lapte, lână,) pot fi surse de infecţie importante, în special pentru om.

Căi de infecţie

La ierbivore infecţia are loc pe cale digestivă, prin ingerarea sporilor odată cu furajele sau apa, pe cale respiratorie prin inhalarea prafului contaminat cu spori, fiind posibilă şi contaminarea cutanată prin diferitele leziuni ale pielii. La porcine, carnasiere şi păsări contaminarea se realizează prin consum de carne sau organe de la animalele bolnave de antrax.

La om, cea mai frecventă este infecţia cutanată, localizată în general la mâini şi pe faţă (buba neagră), dar şi digestivă (prin consum de carne infectată). Uneori este posibilă şi calea respiratorie (boala scărmănătorilor de lână).

Semnele clinice ale bolii nu diferă prea mult de la o specie sau alta, dar există unele particularităţi privind durata şi gravitatea bolii. Astfel, la ovine şi caprine boala este extrem de rapidă, animalele devin brusc agitate, cu respiraţie grea, prezintă tremurături musculare, scurgeri sangvinolente la nivelul orificiilor nazale sau anale. Animalele mor în câteva minute sau ore.

La bovine sunt aceleaşi semne, dar cu durată mai mare. Acestea prezintă febră, lipsa poftei de mâncare, colici, lipsa rumegării, diaree şi urinare cu sânge. Moartea este precedată de hipotermie şi de convulsii. La cabaline simptomele sunt de ordin general: febră, respiraţie accelerată, cordul bate puternic, animalul nu consumă alimente.

Cadavrele animalelor cu antrax se balonează imediat, iar la nivelul cavităţilor nazale, bucală şi anală apar scurgeri sangvinolente, acestea fiind primele indicii ale antraxului.

Diagnosticul se suspicionează pe baza manifestărilor clinice şi aspectului cadavrului.

Profilaxia

Cea mai importantă este vaccinarea cu Carboromvac. Această acţiune este obligatorie şi se face la  bovine, ovine, caprine şi cabaline.

Pentru o mai mare eficienţă a vaccinului, este necesar ca animalele să fie deparazitate intern cu suspensii buvabile de Rombendazol, Romfenbendazol, Rombendazol Plus sau injectabil cu RomIvermectin şi RomAvermectin Plus.

Dr. Viorica CHIURCIU, medic veterinar

Doctor în ştiinţe medicale

SC Romvac Company SA

Starea vremii este foarte importantă pentru sănătatea animalelor, iar factorii meteorologici de intensitate mare favorizează îmbolnăvirea acestora. Astfel, există posibilitatea apariţiei antraxului la animalele nevaccinate.

Antraxul, cunoscut sub denumirea de dalac, buba neagra, cărbune etc., este comun mai multor specii de mamifere domestice şi sălbatice, fiind transmisibil la om. Boala este produsă de o bacterie care există în mediul exterior sub formă de spori, rezistând în sol zeci de ani. La boală sunt recep­tive majoritatea speciilor de mamifere domestice şi sălbatice, cele mai sensibile fiind ovinele şi caprinele, urmate de taurine, cabaline, bubaline şi alte ierbivore.

Sursele de infecţie sunt reprezentate de animalele bolnave care elimină germeni prin toate secreţiile şi excreţiile sau de cadavre care sunt scoase la suprafaţă de ploi abundente. Prin deschiderea cadavrelor sau a sacrificării animalelor bolnave se răspândeşte un număr mare de germeni în mediul exterior. Produsele provenite de la animalele cu antrax (carne, piei, păr, lapte, lână) conţin cantităţi mari de spori, fiind surse de infecţie importante în special pentru om.

La ierbivore infecţia are loc prin ingerarea sporilor odată cu furajele sau apa, prin inhalarea prafului contaminat cu spori, fiind posibilă şi infecţia prin leziuni ale pielii.

La om infecţia începe în mod frecvent prin intrarea sporului în organism printr-una dintre multiplele căi: respiratorie (boala scărmănătorilor de lână), digestivă (prin consum de carne infectată) sau cutanată.

Semnele clinice ale bolii nu diferă prea mult de la o specie la alta, dar există unele particularităţi privind durata şi gravitatea bolii. Astfel, la ovine şi caprine boala este extrem de rapidă, animalele devin brusc agitate, cu respiraţie grea, tremurături musculare, secreţii în general, hemoragice la nivelul orificiilor nazale sau anale. Animalele mor în câteva minute sau ore.

La bovine sunt aceleaşi semne, dar cu durată mai mare. Acestea prezintă febră, lipsa poftei de mâncare, colici, lipsa rumegării, diaree şi urinare cu sânge, convulsii. La cabaline simptomele sunt de ordin general: febră, respiraţie accelerată, cordul bate puternic, animalul nu consumă alimente. Cadavrele animalelor cu antrax se balonează imediat, iar la nivelul cavităţilor nazale, bucală, anală apar scurgeri sangvinolente, acestea fiind primele indicii ale antraxului.

Diagnosticul se suspicionează pe baza manifestărilor clinice şi aspectului cadavrului. Diagnosticul de certitudine se stabileşte prin examen de laborator.

Cea mai importantă măsură în prevenirea antraxului este vaccinarea cu Carboromvac. Pentru o mai mare eficienţă a vaccinului, este necesar ca animalele să fie deparazitate intern, înainte de vaccinare, cu suspensii buvabile de Rombendazol, Romfenbendazol, Rombendazol plus, Ecvirom sau cu soluţii injectabile: Romivermectin şi Romavermactin plus.

Deşi vaccinarea contra antraxului este o acţiune obligatorie care se face primăvara, înainte de ieşirea la păşunat, la rumegătoare (bovine, ovine, caprine) şi cabaline, anul acesta, pentru că vaccinul anticărbunos a fost în cantităţi insuficiente, au rămas multe animale nevaccinate. Vaccinarea acestora este absolut necesară, mai ales în această perioadă cu ploi abundente, asociate cu vânturi puternice, care duc la răspândirea sporilor de antrax pe suprafeţe întinse.

Dr. Viorica CHIURCIU, medic veterinar
Doctor în ştiinţe medicale
SC Romvac Company SA
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.15, 1-15 AUGUST 2013

Primăvara se apropie, iar pentru ca animalele să iasă în siguranţă la păşune trebuie să fie vaccinate. Una dintre acţiunile obligatorii este, în primul rând, vaccinarea contra antraxului, la rumegătoare (bovine, ovine, caprine) şi cabaline.

Antraxul, cunoscut în popor sub denumirea de dalac, buba neagră, cărbune etc., este comun mai multor specii de mamifere domestice şi sălbatice, fiind transmisibil la om. Boala este produsă de o bacterie care există în mediul exterior sub formă de spori, rezistând în sol zeci de ani. La boală sunt receptive majoritatea speciilor de mamifere domestice şi sălbatice, cele mai sensibile fiind ovinele şi caprinele, urmate de taurine, cabaline, bubaline şi alte ierbivore. Porcinele şi carnasierele sunt mai puţin sensibile. La păsări, antraxul apare extrem de rar.

Sursele de infecţie sunt reprezentate de animalele bolnave care elimină germeni prin toate secreţiile şi excreţiile, care se răspândesc pe păşune, furaje şi în apă, iar prin intermediul vântului, apelor de suprafaţă sau a celor freatice pot difuza pe suprafeţe întinse.

Prin deschiderea cadavrelor sau a sacrificării animalelor bolnave se răspândeşte un număr mare de germeni în mediul exterior, care, în contact cu aerul, sporulează şi rezistă un timp îndelungat.

Toate produsele provenite de la animalele cu antrax (carne, piei, păr, lapte, lână, lapte) conţin cantităţi mari de spori, fiind surse de infecţie importante în special pentru om.

La ierbivore, infecţia are loc pe cale digestivă, prin ingerarea sporilor odată cu furajele sau apa, pe cale respiratorie, prin inhalarea prafului contaminat cu spori, fiind posibilă şi contaminarea cutanată, prin diferitele leziuni ale pielii. La porcine, carnasiere şi păsări, infecţia se realizează prin consum de carne sau organe de la animalele bolnave de antrax. La om, infecţia începe în mod frecvent prin intrarea sporului în organism printr-una din multiplele căi: respiratorie (boala scărmănătorilor de lână), digestivă (prin consum de carne infectată), infecţia locală cutanată fiind cea mai frecventă, sub forma unei bube negre, localizate în general la mâini şi pe faţă.

Semnele clinice ale bolii nu diferă prea mult de la o specie la alta, dar există unele particularităţi privind durata şi gravitatea bolii. Astfel, la ovine şi caprine boala este extrem de rapidă, animalele devin brusc agitate, cu respiraţie grea, prezintă tremurături musculare, secreţii în general, hemoragice la nivelul orificiilor nazale sau anale. Ani­malele mor în câteva minute sau ore. La bovine sunt aceleaşi semne, dar cu durată mai mare. Acestea prezintă febră, lipsa poftei de mâncare, colici, lipsa rumegării, diaree şi urinare cu sânge. Moartea este precedată de hipotermie şi de convulsii. La cabaline simptomele sunt de ordin general: febră, respiraţie accelerată, cordul bate puternic, animalul nu consumă alimente.

Cadavrele animalelor cu antrax se balonează imediat, iar la nivelul cavităţilor nazale, bucală şi anală apar scurgeri sangvinolente, acestea fiind primele indicii ale antraxului.

Diagnosticul se suspicionează pe baza manifestărilor clinice şi a aspectului cadavrului. Diagnosticul de certi­tudine se stabileşte prin examen de laborator.

Profilaxia

Cea mai importantă măsură în prevenirea antraxului este vaccinarea cu CARBOROMVAC. Pentru o mai mare eficienţă a vaccinului, este necesar ca animalele să fie deparazitate intern, înainte de vaccinare, cu suspensiile buvabile de ROMBENDAZOL, ROMFENBENDAZOL, ROMBENDAZOL PLUS sau cu soluţiile injectabile: ROMIVERMECTIN şi ROMAVERMACTIN PLUS.

Dr. Viorica CHIURCIU, medic veterinar
Doctor în ştiinţe medicale
SC Romvac Company SA
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.5, 1-15 MARTIE 2013

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti