Comisia Europeană a interzis în 2006 utilizarea antibioticelor în hrana animalelor de fermă și va interzice, de asemenea, în 2023 utilizarea oxidului de zinc ca premix de intervenție, din cauza impactului negativ pe care îl poate avea zincul asupra mediului și asupra inducerii rezistenței bacteriene. Aceste reglementări au avut și vor avea un impact semnificativ asupra sectorului zootehnic, în special asupra suinelor și a purceilor după înțărcare, știut fiind că aceștia sunt o categorie foarte sensibilă în perioada înțărcării la infecțile cu Escherichia coli, Salmonella, Rotavirus etc.

Unele țări europene au interzis deja utilizarea terapeutică a oxidului de zinc, în timp ce în altele utilizarea acestuia nu este încă interzisă.

Aceste reglementări au deschis multe oportunități pentru cercetarea din nutriția animală pentru a găsi alternative: compuși/molecule biologic active cu proprietăți antimicrobiene.

Subprodusele secundare rezultate din industria agro-alimentară sunt o alternativă promițătoare întrucât sunt bogate în compuși bioactivi de tipul polifenolilor, vitaminelor, mineralelor etc. În plus, aceste produse secundare pot fi procesate cu ușurință prin biotehnologiile moderne de astăzi care le măresc valoarea nutritivă și energetică și reduc sau elimină factorii antinutriționali nedoriți. Investigarea lor este o prioritate pentru programul european de cercetare Orizont 2020, care are un subprogram dedicat care se intitulează: Asigurarea utilizării durabile a deșeurilor agricole (co-produse și sub-produse) care urmărește „identificarea de molecule noi și adecvate, verificarea potențialului benefic al acestora și dezvoltarea de noi produse naturale, durabile și «prietenoase» cu mediul, cu proprietăți bioactive“, relevante pentru sectoarele farmaceutice, agrochimice, cosmetice, nutriție animală.

În contextul economiei verzi și circulare, utilizarea acestor subproduse în hrana animalelor de fermă contribuie la reducerea deșeurilor și la transformarea acestora în agro-aditivi importanți, cu un conținut bioactiv ridicat.

Un astfel de produs este șrotul de muștar. Acesta este un subprodus rezultat în urma extracției uleiului, prin diferite procedee, mecanice, termice, chimice (cu solvenți) etc, folosit în industria alimentară, dar și în hrana animalelor de fermă.

În IBNA, în cadrul unui proiect de cercetare exploratorie (PCE40) a fost investigată compoziția chimică a șrotului de muștar achiziționat din mai multe surse, iar rezultatele au arătat un nivel de proteină de peste 30%. Analiza compușilor bioactivi a arătat că șroturile de muștar conțin polifenoli (9,89-22,73 mg GAE/g probă), dintre care concetrația cea mai mare a fost în catechină (55,95 și 228,91 mg/100g), fapt deosebit de important, catechina fiind unul dintre polifenolii cu activitatea antioxidantă cea mai importantă. Șroturile de muștar sunt bogate de asemenea în acizi grași polinesaturați, cea mai importantă concentrație fiind înregistrată pentru acidul oleic cis-omega-9 (între 25,83 și 46,25%), urmată de acidul linoleic cis-omega-6 (între 15, 17 și 34, 72 gFAME/100 g Total FAME) și acidul linolenic omega-3 (7,32 și 12,96 gFAME/100g Total FAME).

Elemente minerale precum fier, cupru, mangan și zinc, esențiale pentru dezvoltarea unui răspuns imun rapid și adecvat, se regăsesc în șrotul de muștar. Astfel, concentrația de cupru variază între 2,45 și 6,40 ppm, concentrația de fier variază între 103,06-179,08 ppm, cea de mangan între 28,83-32,83 ppm și cea de zinc între 56,34-64,60 ppm. Un nivel important de glucoză, fructoză, sucroză, carbohidrați esențiali pentru modularea microflorei intestinale și de acizi organici (succinic, malic, citric) au fost de asemenea determinați în șrotul de muștar.

Până în prezent, șrotul de muștar a fost utilizat în nutriția animalelor de fermă mai ales la rumegătoare și păsări. La vacile de lapte, de exemplu, tărâțele de muștar care au înlocuit făina de soia în procent de 8% a dus la creșterea producției de lapte și nu a afectat negativ calitatea laptelui (inclusiv mirosul și gustul). În hrana suinelor, făina de muștar a fost folosită cu o rată de includere de 20% din rația de hrană, în timp ce pentru păsări a fost folosit un procent de 9%.

În IBNA au fost realizate atât teste in vitro pe culturi de celule, cât și teste in vivo pe porc cu șrot de muștar cu foarte bune rezultate pentru proliferarea celulară și performanțele de sănătate, spor și consum de hrană.

Alegerea șroturilor de muștar trebuie să țină seama de conținutul în factori antinutriționali. Ele pot conține, de exemplu, glucozinolați. În șroturile analizate în IBNA concentrația a variat între 3,05 și 19,89 mg/g.

Ionelia ȚĂRANU

Într-un comunicat de presă al Reprezentanței Comisiei Europene în România este prezentată o statistică a consumului de antibiotice la nivelul Europei și a gradului de informare a oamenilor cu privire la utilizarea corectă a acestor medicamente.

Un sondaj paneuropean vizând rezistența la antimicrobiene arată că jumătate dintre europeni continuă să creadă, în mod incorect, că antibioticele ucid virusurile.

În același timp, 23% dintre respondenți au luat antibiotice în ultimul an, cel mai mic procent din 2009 încoace, care arată în mod clar că activitatea statelor membre și a Comisiei de a contribui la sensibilizarea cetățenilor cu privire la riscurile utilizării excesive a antibioticelor dă roade. Cu toate acestea, mai sunt multe de făcut.

Rezistența la antimicrobiene (RAM) este unul dintre cele mai mari riscuri pentru sănătatea umană și este una dintre primele 3 amenințări la adresa sănătății. (ECDC) estimează că, în Uniunea Europeană, Islanda și Norvegia, peste 35.000 de persoane mor în fiecare an din cauza infecțiilor rezistente la antibiotice. Astfel de infecții cauzează în UE costuri suplimentare cu asistența medicală și pierderi de productivitate în valoare de 1,5 miliarde euro.

Un Eurobarometru special oferă o imagine de ansamblu a atitudinilor europenilor față de antibiotice. Principalele rezultate sunt:

– Utilizarea antibioticelor a ajuns la un nivel minim record: 23% dintre europeni afirmă că au luat antibiotice sub formă orală în ultimul an, cel mai mic procent din 2009 încoace. Însă acest procent variază de la 42% în Malta, la 15% în Suedia și Germania.

– Aproximativ 8% dintre antibiotice au fost administrate fără rețetă medicală.

– O foarte mare parte dintre europeni au luat antibiotice fără justificare (adică doar pentru infecții virale sau pentru simptome).

Sondajul a arătat, în plus, o lipsă îngrijorătoare de conștientizare în rândul cetățenilor cu privire la utilizarea adecvată a antibioticelor:

– Doar jumătate (50%) dintre respondenți știu că antibioticele sunt ineficace împotriva virusurilor.

– Doar 3 din 10 europeni știau că utilizarea nenecesară a antibioticelor le face să devină ineficiente, că administrarea antibioticelor ar trebui să înceteze numai la finalizarea întregii cure de tratament, că antibioticele generează adesea efecte secundare, cum ar fi diareea, și că antibioticele nu sunt eficace împotriva răcelilor.

Noile date publicate ECDC arată că, în ansamblu, între 2016 și 2020, în UE/SEE, numărul de infecții și de decese cauzate de rezistența la antibacteriene a crescut semnificativ. Între 2017 și 2021 s-a înregistrat, de asemenea, o creștere a numărului și a proporției infecțiilor invazive raportate cu Klebsiella pneumoniae și cu Acinetobacter spp., care sunt rezistente la carbapeneme, un grup de antibiotice care sunt adesea utilizate în ultimă instanță.

Consumul total de antimicrobiene la oameni (în sectorul asistenței medicale primare și în cel spitalicesc) a scăzut cu 23% în perioada 2012-2021. Deși acest aspect demonstrează o reducere importantă a utilizării nenecesare a acestor medicamente, consumul celor mai eficiente antibiotice a crescut, în plus, foarte mult, în special în spitale. De exemplu, consumul de carbapeneme în spitale a crescut cu 34% între 2012 și 2021.

Amenințarea din ce în ce mai mare evidențiază necesitatea de a combate RAM printr-o abordare de tip „O singură sănătate“, recunoscând legăturile dintre sănătatea umană, sănătatea animală și mediu. Mai devreme în cursul acestui an au intrat în vigoare noi norme ale UE pentru a asigura faptul că antimicrobienele esențiale pentru medicina umană rămân eficace prin interzicerea utilizării lor în medicina veterinară. Comisia a publicat, în plus, o revizuire a planurilor naționale

„O singură sănătate“ (One Health) împotriva rezistenței la antimicrobiene (RAM) ale statelor. Revizuirea a constatat că multe state membre ar avea de câștigat de pe urma unei abordări mai puternice de tip „O singură sănătate” în lupta împotriva RAM, ținând seama de impactul antibioticelor asupra mediului. În plus, Comisia a emis un aviz al Grupului de experți privind modalitățile eficiente de a investi în sănătate pentru a gestiona RAM în întregul sistem de sănătate.

În prima jumătate a anului 2023, Comisia își va intensifica acțiunile vizând RAM printr-o propunere de Recomandare a Consiliului și ca parte a unei propuneri de revizuire a legislației UE în domeniul farmaceutic. În cursul anului 2023, UE va lansa o acțiune comună în valoare de 50 de milioane euro cu statele membre, Norvegia, Islanda și Ucraina vizând RAM, în cadrul programului EU4Health. În cadrul programului Orizont 2020, programul de cercetare al UE, au fost mobilizate peste 690 de milioane euro pentru a sprijini cercetarea și inovarea în domeniu. În primii doi ani ai programului Orizont Europa au fost angajate 32,5 milioane euro pentru 13 proiecte de cercetare care abordează rezistența la antimicrobiene.

• Sondaj Eurobarometru: doar 1 din 2 respondenți știe că antibioticele nu sunt eficace împotriva virusurilor.
• Rezistența la antimicrobiene apare atunci când microbii suferă modificări în timp și încetează să mai răspundă la medicamentele concepute pentru a le ucide. Acest fenomen face ca infecțiile să fie mai greu de tratat și crește riscul de boli, de boli grave și de decese.

Laura ZMARANDA

Recent, ONG-ul EduVetro a organizat evenimentul „Program inovativ de creștere a puilor de carne fără antibiotice“. În cadrul evenimentului a fost invitat special Marcin Majcher, specialist în epizootologie și administrație veterinară la Institutul Veterinar de Stat din Puławy, Polonia. Acesta a vorbit despre beneficiile vitaminelor în creșterea puilor și profitul pe care îl pot obține fermierii de pe urma acestora.

„Printre problemele actuale de sănătate ale puilor sunt gripa aviară și coccidioza. Totodată, prețurile mici la carne și prețurile mari la energie au făcut ca unii fermierii să renunțe la unele serii de pui. De aceea, pot spune că 2021 nu a fost un an bun pentru creșterea puilor, dar sperăm ca 2022 să fie promițător“, a declarat specialistul.

În ultima perioadă, în țări precum Polonia, Franța, Germania s-au dezvoltat noi tehnologii de creștere a puilor, mai exact creșterea puilor fără antibiotice. Principalul motiv pentru care această inovație prinde rădăcini este că populația dorește să cumpere carne pe eticheta căreia scrie că este „fără antibiotice“. De aceea și în România, sub presiunile Uniunii Europene, se dezvoltă tehnologii de creștere a puilor cu mai puține antibiotice, iar atenția fermierilor se îndreaptă către produsele care le-ar putea înlocui, dar au și un efect pozitiv asupra creșterii puilor. În acest sens, compania Intermaga a făcut mai multe experimente la diferite ferme pentru a compara loturile de creștere care folosesc antibiotic și cele care nu. Obiectivul studiului a fost nu de a reduce cantitatea de antibiotic, ci de a le elimina în totalitate.

Experimentul din ferme

Specialiștii companiei au folosit în creșterea puilor vitamine pentru o perioadă de 30 de zile. La început suplexan intro, după care suplexan d3 calciu, kokcidin, suplexan antystres și apoi iarăși kokcidin. Kokcidinul conține substanțele care ajută sistemul imunitar și cel digestiv al păsărilor pentru o mai bună creștere. În fapt, produsele ajută sistemul imunitar să lupte împotriva patogenilor. În ziua 0 până în ziua 5 s-a folosit suplexan care ajută la dezvoltarea tractului gastrointestinal și la resorbția vezicii biliare. Din ziua 6 până în ziua 8 s-a folosit suplexan D3 calciu pentru a face față ritmului de creștere accelerată. Din ziua 9 până în ziua 16 s-a folosit kokcidin pentru o rezistență mai mare la colibaciloză și salmonella. Iar din ziua 18-21 s-a utilizat suplexan antistress pentru reglarea echilibrului hidro-electrolitic și a retenției de apă în organism în perioada de creștere. Iar, la finalul experimentului, în zilele 22-30, din nou s-a folosit kokcidin pentru prevenirea coccidiozei și stimularea creșterii.

„Pentru a observa eficacitatea programului de consum al vitaminelor a fost efectuat un test în Ucraina, în cadrul companiei M.H.P. (cel mai mare producător și exportator de pui din Ucraina). În realizarea studiului, s-au folosit 3 grupe. Pentru grupa 1 antibiotice și schema standard de hrănire cum ar fi: vitamine, acizi, dezinfectanți pentru apă etc. Pentru grupa 2 de control s-a folosit o schemă similară fără antibiotice cu hrană standard ca: acizi, vitamine, hepatoprotectoare, dezinfectanți pentru apă etc. În grupa 3 s-au folosit vitaminele: suplexan intro, suplexan d3 calciu, kokcidin, suplexan antystres. Experimentul a fost efectuat pe un efectiv de cca 170.000 mii de capete pentru grupa 1, pentru grupa 2 cca 168.000 mii de capete, iar la cea experimentală, 169.000 mii de capete. Testul a fost efectuat din ziua 0 până în ziua 35“, a spus Marcin Majcher.

Rezultatele experimentului

De asemenea, specialistul a menționat că greutatea păsărilor la venirea din incubație pentru grupa 1 a fost de 43,2 g pentru grupa 2 – 43,6 g, iar pentru grupa experimentală – 42,8 g. Astfel, în urma testului aceștia au observat o rată de conversie a hranei pentru grupul experimental de 1.6. La grupele unde s-au folosit antibiotice 1 și 2 conversia hranei s-a estimat la 1,73-2. Greutatea totală care s-a obținut pentru grupa în viu la cea experimentală și la cele cu antibiotice a fost identică, de cca 311 tone. De asemenea, s-a identificat o creștere la consumul de hrană pentru grupele 1 și 2 cu cca 540-650 tone, iar pentru cea experimentală consumul de hrană este mai scăzut, cca 500 tone. Consumul de apă este proporțional ca și cel de furaj, dublându-se pentru toate grupele: grupa experimentală – aprox. 1.002 mc, grupa 1 – aprox. 1.076 mc și grupa 2 aprox. 1.304 mc. Totodată, mortalitatea pentru grupul experimental este mai scăzută față de grupele 1 și 2, experimental – 1,44%, grupa 1 – 1,50% și grupa 2 – 1,60%.

„După cum știm, cu cât conversia hranei este mai mică, cu atât eficiența economică este mai mare. Rezultatele de pe urma creșterii puilor în kilograme și rata de supraviețuire se transpun propriu-zis în bani. În urma testului s-a estimat un nivel mai mare de producție la grupul experimental. Astfel, creșterea puilor fără antibiotice se dovedește mai profitabilă, iar consumul final de produs va fi mai sănătos, cu o calitate mai bună și un preț mai avantajos“, a conchis specialistul.

Liliana POSTICA

• Vaccinurile, antibioticele și suplimentele pentru animale de companie, cele mai cerute produse în 2020.
• Compania continuă dezvoltarea echipei de specialiști.

Vetro Solutions, companie românească specializată în distribuția de medicamente și servicii medicale veterinare, țintește în 2021 o creștere cu 15% a cifrei de afaceri, generată în principal de segmentul produselor destinate animalelor de companie. În 2020, evoluția businessului a fost influențată semnificativ de cererea tot mai mare de produse dedicate animalelor de companie, tendință care se menține și în acest an, pe fondul pandemiei. Din datele Federației Europene a Producătorilor de Petfood (FEDIAF), în 2019, în România, 46% dintre gospodării aveau cel puțin un câine iar 47% o pisică.

”Pentru 2021, ne propunem o creștere cu 15% a cifrei de afaceri, cu un focus deosebit pe segmentul animalelor de companie. Este clar că atât în Europa cât și în România numărul animalelor de companie este în creștere, ritm accelerat anul trecut și de pandemie. Pe de altă parte, în România crește gradul de conștientizare a nevoilor prietenilor necuvântători - sunt asimilați familiei și li se oferă mai multă grijă, o hrană mai bună, consult de specialitate la medicul veterinar, suplimente etc. Credem că și în 2021 se va menține tendința de creștere manifestată în ultimii ani”, a declarat Dumitru Fodor, fondatorul companiei Vetro Solutions.

Anul trecut, veniturile companiei au fost influențate semnificativ de vânzările de medicamente, hrană și suplimente pentru animale de companie, cele mai vândute produse către cabinete și farmacii veterinare fiind antiparazitarele interne și externe, suplimentele nutriționale - cu precădere cele osteoarticulare, vaccinurile, antibioticele și hrana.

Vetro Solutions, care și-a asumat rolul vector de schimbare al pieței veterinare din România, este preocupat de dezvoltarea continuă a portofoliului de produse astfel că, începând din acest an, a adăugat în lista partenerilor ICF – lider european în piața produselor din aria dermatologiei veterinare și producătorul de suplimente WePharm. Compania comercializează peste 3.500 de produse destinate animalelor de companie și de rentă și oferă servicii și consultanță medicilor veterinari, deservind peste 1.900 de clienți unici.

În acest an, compania continuă investițiile asumate și dezvoltă echipa, pentru consolidarea cotei de piață. Vetro ia în calcul pentru 2021 creșterea cu 25% a numărului de specialiști pentru a asigura funcționarea optimă a tuturor liniilor de business ale companiei. Anul pandemic 2020 a demonstrat, totodată, și necesitatea digitalizării serviciilor din zona veterinară, de aceea procesul început de Vetro în 2020 va continua și în acest an.

”Este un an al consolidării, în care ne concentrăm pe crearea brandului noii unități de producție sub umbrela căruia vom lansa medicamentele proprii dar și pe discuții cu parteneri, pentru fabricarea de medicamente ale altor mărci. Pandemia a evidențiat beneficiile digitalizării de aceea, 2021 va însemna consolidare și în această direcție și continuarea profesionalizării în domeniul medicinei veterinare. Vom continua investițiile începute într-o serie de proiecte precum Digitail – software veterinar, Vet Business Academy – o platformă educațională, precum și în proiectul #EduVetro. Investim și în educația proprietarilor de animale, privind sănătatea companionilor lor, prin platforma Cauta.vet, unde aceștia găsesc informație verificată oferită direct de către medicul veterinar”, a explicat fondatorul companiei. 

Pe fondul restricțiilor și al distanțării sociale impuse de pandemie, pentru a asigura o comunicare continuă cu medicii veterinari, anul trecut, compania a creat un program online de informare pentru medicii veterinari și a lansat #EduVetro - o serie de webinarii gratuite, organizate o dată la două săptămâni, susținute de medici specialiști, practicieni experimentați ai medicinei veterinare. 

”Programul susținut integral de Vetro Solutions a culminat în noiembrie 2020 cu Congresul online #EduVetro care a atras, pe parcursul celor 9 zile de discuții, 19 speakeri români și internaționali, specialiști cu reputație în medicina veterinară și peste 8.000 de participanți online. Audiența evenimentului online ne-a arătat nevoia comunității de a fi la curent cu noutățile și schimbările din domeniu, astfel că vom continua proiectul și în 2021”, a adăugat Coca Cașcaval, Director General Vetro Solutions.

Despre Vetro Solutions:

Prin punerea în funcțiune a liniei de producție de la Iași, compania va deveni, în 2021, al patrulea producător de medicamente generice pentru uz veterinar din România. Vetro țintește dublarea veniturilor în următorii zece ani și are ca obiectiv să devină prima opțiune în preferințele medicilor veterinari, ca urmare a investițiilor pe care le va finaliza și a consolidării strategiei de business.

Rezistența bacteriană la antibiotice este proprietatea acestora de a se sustrage efectului bacteriostatic și chiar bactericid al chimioterapicelor antibacteriene (antibioticelor). Această proprietate a bacteriilor este posibilă datorită marii labilități a genomului bacterian, format dintr-un singur cromozom neprotejat de membrana celulară și eventual câteva plasmide. Rezistența se instalează prin mutații permanente ale cromozomului bacterian, schimburi de plasmide sau chiar prin asimilarea unor gene provenite de la bacterii lizate. În cazul multor specii bacteriene, rezistența la anumite clase de antibiotice se instalează rapid, dar există și multe specii bacteriene care au rămas constant sensibile la anumite clase de antibiotice.

Utilizarea antibioticelor în controlul infecțiilor patologice a fost un succes (Mehdi și col., 2018, Hăbeanu și col., 2019).

Antibioticele pot fi utilizate în căi diferite în producția animală: doze subterapeutice pentru stimularea creșterii, doze profilactice pentru prevenirea bolilor, doze terapeutice ca tratament curativ pentru boli (Lander și col., 2012). Cu toate acestea, evidențele medicale sugerează faptul că exagerarea în folosirea antibioticelor generează probleme datorită mai sus menționatei rezistențe bacteriene. Rezistențele pot fi de procentaj redus sau mare la anumite antibiotice sau clase de antibiotice.

Rezistența bacteriilor la antibiotice este o problemă ce trebuie tratată la modul cel mai serios și presupune tehnici de examinare performante pentru caracterizarea cantitativă și calitativă  a rezistenței unei anumite tulpini bacteriene la antibioticele propuse pentru linia întâi a tratamentului (de primă intenție). Dacă nu este luată în considerare această posibilitate, rezultatul tratamentului poate fi extrem de slab, și o prelungire cu complicații variate, importante și chiar exitus. În prezent se fac alerte sanitare pentru tulpinile bacteriene care au dezvoltat în proporții importante rezistența la antibiotice dezvoltate în mod curent într-o regiune. Se mai propune rotația tratamentului la fazele unde este acceptată intervenția. 

La nivelul UE, numărul pacienților infectați cu bacterii rezistente crește. Toate clasele de antimicrobiene utilizate la om au fost folosite și pentru animalele crescute pentru obținerea de produse destinate consumului uman. La animale, antibioticele sunt interzise ca promotori de creștere, dar este acceptată utilizarea acestora în scop curativ în fazele tinere de creștere.

Ca o consecință, cercetările biotehnologice și nutriționale au venit cu o serie de soluții menite să ofere alternative viabile pentru animale. Este cunoscut faptul că bacteriile lactice pot acționa ca agenți fermentativi sau pot coloniza mucoasa intestinală la animale cu efecte pozitive, pot avea rol imunomodulator, fiind capabile să împiedice aderența bacteriilor patogene la celulele intestinale, iar în ultimii ani se folosesc tot mai mult ca probiotice.

Pe aceeași linie, la IBNA Balotești studiile interdisciplinare au condus la obținerea unor aditivi furajeri bazați pe monoculturi de tulpini bacteriene sau asocierea a două tulpini cu efect sinergic probiotic și enzimatic, testați cu succes în hrana purceilor și a puilor de carne în Biobaza experimentală a IBNA Balotești. Efectele s-au reflectat într-o bună stare de sănătate și performanțe la nivelul permis de potențialul genetic.

Rezultatele obținute confirmă faptul că știința modernă are soluții promițătoare chiar pentru viitorul apropiat. Experiența dată de descoperirea și aplicarea acestor soluții va rămâne valabilă pentru situațiile create de patologii emergente determinate de bacterii cu potențial important de dezvoltare a rezistenței la antibiotice.

Dr. ing. Mihaela HĂBEANU