Organizată la Slobozia în județul Ialomița, în perioada 31 august- 3 septembrie, cea de-a doua ediție a Târgului Farm Conect a demonstrat încă o dată că misiunea Forumul APPR de a consolida comunitățile locale funcționează. Producători locali de hrană și de materii prime pentru industrie, producători și distribuitori de inputuri, fabricanți și comercianți de utilaje agricole și tehnologii digitale pentru o agricultură performantă au fost prezenți la standuri pe o suprafață expozițională de 6 hectare. La ediția de anul acesta au participat peste 50 de companii care și-au prezentat inovațiile în agricultură.

„Autoritățile locale trebuie să atragă atenția celor de la Bruxelles că situația este gravă“

„Ediția de anul acesta a fost gândită să atragă familiile fermierilor și, bineînțeles, fermierii. Este, practic, un spectacol al agriculturii care să ne bucure și prin care să sărbătorim agricultura, fermierii și producerea de hrană în România. Știm cât de greu și cu ce eforturi se poate face astăzi acest lucru, cunoaștem provocările și ne-am dorit ca prin acest târg să construim un dialog cu cei care iau decizii pentru noi. Este un moment în care trebuie să spunem lucrurilor pe nume. Situația este gravă, vorbim despre secetă, război, volatilitate a prețurilor, slaba finanțare și de fermieri care riscă să intre în faliment. Ne-am dorit să atragem atenția asupra acestor lucruri. Sunt mai multe proiecte, știm că există la MADR mai multe propuneri, unele luate din cele pe care Forumul APPR le-a avansat, dar nu este suficient. Este nevoie de o strategie pe termen mediu și lung, iar autoritățile locale trebuie să atragă atenția autorităților de la Bruxelles că situația este gravă și că acest război are un impact direct asupra producției agricole din România. Dacă agricultura și producția de cereale reprezentau o sursă importantă de venituri la bugetul național, este posibil ca lucrul acesta să nu se mai întâmple în perioada următoare. Credem că ce am propus noi sunt soluții fezabile. Vorbim, în mod special, de finanțare. La târg au fost prezente și trei bănci și asiguratori care vin cu soluții. Există foarte multe în 2023 care nu vor avea capacitatea financiară să continue activitatea“, ne-a declarat Alina Crețu, director executiv APPR.

„În fiecare an lansăm o paletă de hibrizi cu toleranță îmbunătățită la secetă“

Potrivit Mariei Cîrjă, director de marketing Corteva Agriscience, „din momentul în care verile au început să devină din ce în mai călduroase și arșița atmosferică a început să își spună cuvântul aproape în fiecare an a existat o reacție aproape imediată a companiei în a cerceta și îmbunătăți produsele noastre cu caracteristici genetice pentru toleranța la secetă. În Europa Centrală, în bazinul Mării Negre, o dată la trei ani avem o secetă foarte agresivă în perioade de înflorit, dacă ne referim la cultura porumbului. În perioada polenizării efectul este cel mai grav. Planta nu mai polenizează și atunci cu acel porumb nu mai putem face nimic. În fiecare an lansăm o paletă de hibrizi din toate segmentele de maturitate cu toleranță îmbunătățită la secetă. Asta înseamnă că planta poate trece peste perioada de secetă mai ușor și, dacă avem norocul să apară și o ploaie este salvată, polenizează și vom avea producții bune. Anul acesta am lansat patru hibrizi de porumb din gama Aqua Max, iar la floarea-soarelui toți hibrizii sunt cu toleranță față de secetă. În cazul culturii de rapiță hibrizii au toleranță la îngheț și seceta din primăvară.“

„Funcționăm cu 6 puncte de comandă la care sunt arondate 87 de puncte de lansare“

Una dintre preocupările actuale în domeniu este implementarea unor tehnologii prin care să se reducă impactul negativ al schimbărilor climatice.

„În momentul de față, Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și Creșterea Precipitațiilor funcționează cu 6 puncte de comandă, la care sunt arondate 87 de puncte de lansare. Experimental, în colaborare cu parteneri externi, am încercat să obținem rezultate în vederea stimulării precipitațiilor și combaterii grindinei pe diferite sisteme, respectiv rachete antigrindină, baloane cu heliu, generatoare terestre și cu ajutorul aviației. Anul acesta vom continua studiile experimentale și încercăm să demonstrăm că aceste sisteme sunt eficiente.“

„Toamna aceasta avem promoție de finanțare și prețuri speciale“

În cadrul târgului a fost expusă și o parte din escadrila de utilaje și echipamente agricole marca NHR Agropartners. Compania a prezentat vizitatorilor utilaje agricole adaptate oricăror tipuri de ferme, dar și soluții și oferte de finanțare, precum și promoții speciale.

„Am venit cu câte un utilaj sau două din gama noastră. Suntem prezenți cu gama de tractoare Deutz Fahr, combina Deutz Fahr, culegătoarele Olimac, încărcătoarele telescopice JCB. În această toamnă oferim clienților noștri o promoție de finanțare pentru tractoarele Deutz Fahr și prețuri speciale la aceste utilaje. Avem pentru tractoarele de 100 – 130 de cai putere o finanțare specială, cu o dobândă subvenționată de 2,99%, dobândă fixă. Pentru celelalte tractoare avem o dobândă variabilă, de 0,9% pe an. Promoția va fi valabilă în toată luna septembrie. Pe lângă oferta de finanțare avem și prețuri speciale, promoții pentru tractoare sau anumite pachete de tractoare cu utilaje“, ne-a declarat Răzvan Stanca, director general adjunct NHR Agropartners.

Laura ZMARANDA

Marian Spiridon din Afumați, Ialomița, a devenit legumicultor în adolescență, când s-a gândit să înceapă un business. A analizat resursele pe care le avea la dispoziție și a hotărât că cel mai bine ar fi să exploateze terenurile pe care le avea cultivând legume. Începutul a fost mai greu, spune legumicultorul, dar perseverența este cheia succesului. Interviul pe care ni l-a acordat s-a concentrat pe relația producătorului român cu supermarketul și pe problemele cu care legumicultorii de confruntă.

„În parteneriatul cu supermarketul ai asigurată o continuitate a comercializării“

Reporter: Cum s-a dezvoltat această activitate?

Marian Spiridon: Am început cu un solar mic în care produceam răsaduri pe care le duceam la piață. Uneori mă duceam și cu bicicleta la piață. Acum avem un hectar de solarii și 10 hectare cultivate în câmp. Anul acesta am mizat pe varza extratimpurie, tomate, ardei gras, kapia, gogoșar și încheiem cu salata pe solarii.

Rep.: Ce resurse financiare ați alocat pentru susținerea acestui business?

M.S.: Am folosit câteva economii personale, am făcut câteva credite. Am fost foarte serioși și am reușit să ne plătim furnizorii. Așa am evoluat. Acum câțiva ani am primit niște fonduri prin „Instalarea tinerilor fermieri“, cu ajutorul cărora am construit câteva solarii, am achiziționat un echipament de irigare prin picurare și beneficiem de subvențiile care se acordă în funcție de fiecare cultură.

Rep.: Sunteți unul dintre producătorii români care au reușit să încheie contracte de colaborare cu supermarketurile. Cum este acest parteneriat?

M.S.: Noi lucrăm de aproape 10 ani cu supermarketurile și din toată această experiență vă pot spune că producătorul trebuie să vină cu partea sa de seriozitate. Trebuie să investești în ambalaje, în echipamente de calibrat, sortat, etichetat, în mașini frigorifice de transport. Tratamentele fitosanitare trebuie realizate corect, cu respectarea timpilor de pauză. Supermarketurile asigură producătorilor desfacerea produselor, există un flux, o continuitate în acest sens. În plus, plățile către producători sunt realizate la timp. Astfel, producătorul are posibilitatea de a se ocupa strict de activitatea sa.

Schimbarea, obligatorie

Rep.: Ce condiții trebuie să îndeplinească producătorul care are un astfel de contract?

M.S.: Premergător fiecărui sezon se face un plan de culturi, pe anumite perioade, cu cantitățile aferente. În funcție de estimările de producție, stabilim cât putem livra. În cazul în care apar probleme în cultură, comunicăm supermarketului această situație.

Rep.: Cum se descurcă un fermier care nu colaborează cu supermarketurile?

M.S.: În ceea ce mă privește, dacă nu aveam această variantă nu mai puteam produce la nivelul acesta. Nu aș fi avut timp. Cineva ar fi fost obligat să stea doar în piață sau să vândă angro, iar restul să se ocupe de partea de producție. Pentru noi ar fi fost foarte greu. Am fost de câteva ori cu marfă la angro, când mai apăreau blocaje, dar eu nu pot să fac lucrul acesta.

Rep.: Faceți parte dintr-o asociație sau cooperativă?

M.S.: La nivelul comunei avem o cooperativă al cărei președinte sunt, respectiv Grădina cu legume din Fierbinți. Anul acesta o să fim și mai prezenți pe piață. Deja avem trei mașini frigorifice cu ajutorul cărora putem livra. Sper să fie și un an bun din punctul de vedere al producțiilor.

Rep.: Ce estimați legat de producțiile de anul acesta?

M.S.: Am ceva temeri legate de producția de roșii din toamnă din cauza dăunătorilor, în special din cauza Tutta absoluta. În schimb, în cazul ardeilor grași, kapia vom păstra fluxul de până acum.

„Toate costurile au crescut, dar prețul final al legumelor este același“

Rep.: Ultimii doi ani au fost foarte dificili pentru agricultori. Cum s-au resimțit în ferma dvs. turbulențele acestea?

M.S.: Am simțit din plin toate majorările costurilor. Astăzi ai un preț, mâine altul, peste două săptămâni iarăși se schimbă. Au crescut prețurile inputurilor și toate celelalte costuri, dar mai rău de atât, prețul final al legumelor a rămas neschimbat. Sunt prețuri mari și foarte mari în extrasezon, dar asta în cazul legumelor care nu sunt din România. Dacă urmărim perioada mai-septembrie o să constatăm că legumele românești au aceleași prețuri de ani întregi.

Rep.: Fermierii se confruntă cu această concurență neloială generată de importuri. Ce măsuri considerați că ar trebui adoptate, astfel încât importurile să nu mai fie așa o mare problemă pentru producătorii români?

M.S.: Înainte de a vorbi despre importuri vreau să vă spun că noi, fiind țară membră UE, trebuie să respectăm niște reguli. Au fost interzise în România multe produse fitosanitare care în alte state încă se folosesc. În mod paradoxal, aceste state exportă către România produse care au fost tratate cu substanțe pe care fermierii români nu au voie să le folosească. Înțelegeți în ce discrepanță suntem?

Rep.: Vorbim așadar despre politici interne deficitare?

M.S.: Cred că toate sunt făcute pe genunchi. Nu îmi permit să critic, dar ar trebui să avem oameni din domeniu care să știe exact care sunt lucrurile de care au nevoie fermierii români.


„Lanțul dintre noi și supermarket este foarte scurt. La capăt de solar marfa recoltată este sortată, calibrată, ambalată în lădițe și etichetată manual. Lădițele vin așezate pe palet. Acesta este înfoliat, etichetat și pornește în cel mai scurt timp către depozitul central.“ – Marian Spiridon


Laura ZMARANDA

Marian Spiridon din comuna Fierbinți, județul Ialomița, este legumicultor de 17 ani și are în prezent o suprafață de un hectar cultivată în solarii și 6 hectare cultivate în câmp. În această comună legumicultorii cultivă cu precădere vinete și varză, dar interlocutorul nostru și-a diversificat paleta de culturi. La începutul lunii aprilie, în solariile sale se muncea intens pentru pregătirea răsadurilor. Acesta ne-a vorbit despre lucrările agrotehnice care îi asigură răsaduri sănătoase și despre caracteristicile pe care acestea trebuie să le aibă la momentul comercializării.

Cubul de germinație, costuri mai mici cu încălzirea, germinație mai rapidă

La început de aprilie, în solarii era în toi procesul de semănat și, spune legumicultorul, startul din această perioadă stabilește cum va fi tot anul.

„Noi semănăm decalat roșii, ardei, castraveți, vinete și livrăm răsadul de la jumătatea lunii martie până la jumătatea lunii iunie, când încheiem cu roșiile pitici, fără arac. Semănăm răsadurile aici, le așezăm pe rastele, după care le introducem într-un cub de germinație, unde controlăm temperatura. Astfel am redus costurile cu încălzirea și am redus perioada de germinație. În cazul ardeilor, spre exemplu, am redus această perioadă de răsărire la jumătate, cca 5 zile. În cubul de germinație intră 70.000 de plăntuțe pe serie.“

Cubul de germinație a fost construit de el. Solarul propriu-zis este încălzit de o centrală pe lemne care este dotată cu un bazin de apă cu o capacitate de 4 tone. Apa își menține o temperatură constantă 24-36 de ore. La instalația de încălzire din pardoseală a fost conectat și cubul de germinație, iar, în funcție de cerințele plantelor, este reglată temperatura în interiorul lui.

„La început am testat pe roșii și ardei. În cazul ardeilor am dat temperatura un pic mai mare și atunci aceștia au răsărit mult mai repede, dar tulpina era prea firavă. Ne-am dat seama că am greșit și am redus temperatura. Sistemul funcționează acum foarte bine. Roșiile, prin comparație cu ardeii, au nevoie de o temperatură și mai mică, cu vreo 2-3 grade Celsius, ca să germineze. Este foarte important ca atunci când răsar din turbă răsadurile să nu fie înalte și subțiri, iar pentru asta temperatura trebuie să fie un pic mai mică.“

Foarte mare grijă cu aerisirea, umiditatea și căldura!

După ce plăntuțele au germinat sunt scoase în solarul-matcă. Acesta este „compartimentat“ în trei și pe fiecare placă temperatura este controlată în funcție de cerințele plantelor. La câteva zile de la germinare, pentru a aclimatiza răsadurile, pe timpul nopții temperatura este redusă treptat. Astfel acestea nu mai sunt atât de sensibile la variațiile de temperatură, iar pentru a evita apariția bolilor solarul este aerisit constant.

„Dacă folosești o sămânță de calitate superioară, care vine cu un pachet genetic foarte bun, nu sunt foarte mari probleme în această fază de răsad. Le aplicăm un tratament împotriva căderii plăntuțelor, apoi avem mare grijă să aerisim constant și să menținem umiditatea în parametrii optimi.“

Deși are în colecția sa și câteva soiuri românești, Marian Spiridon cultivă, în special, soiuri bulgărești. Anul trecut a cultivat cu precădere tomate, dar anul acesta a renunțat la ideea de monocultură. Aproximativ 30% din suprafața solariilor va fi cultivată cu tomate și restul ardei. Acum, primăvara, are și varză. Spune că atunci când ai doar monocultură problemele cu bolile și dăunătorii sunt mai mari.

„Una dintre greșelile frecvente ale producătorilor de răsaduri este că nu scad temperatura după ce plantele au germinat și nu le oferă suficientă lumină. Pentru a le aclimatiza noi stresăm plantele prin răsucirea alveolelor și nu le tratăm cu stabilizatori de creștere. Producătorii ar trebui să lucreze un pic mai dur cu plantele, dacă pot spune așa. Foarte mare grijă cu aerisirea, căldura și umiditatea.“

Cum arată un răsad viabil la momentul valorificării

Răsadurile rămân în solarul-matcă între 10-14 zile, în funcție de specie. În momentul repicării trebuie să îndeplinească anumite criterii.

„Frunzele lor trebuie să fie în cruce, sistemul radicular trebuie să aibă rădăcina formată pentru că altfel s-ar prinde, dar nu ar mai porni așa rapid în vegetație. Să fie verde, lipsit de boli. Pentru semănat folosim turbă simplă, dar pentru repicat folosim un amestec de 60% turbă și restul pământ. După repicare răsadurile sunt ținute la o temperatură mai scăzută pentru a nu favoriza alungirea și astfel devin mai viguroase. La câteva zile de la repicare le transferăm în pământ. Plasa de umbrire ne ajută să nu udăm așa des, iar razele solare nu pătrund pe frunzele tinere și le favorizează creșterea.“

Din întreaga producție de răsaduri, 90% pleacă spre clienți. În momentul valorificării răsadurile trebuie să aibă rădăcină bine dezvoltată, tulpina să fie viguroasă și cu o culoare spre cenușiu (această caracteristică arată că planta este aclimatizată și rezistă la temperaturi mai mici). Frunzele trebuie să fie verzi și fără pete.

„Noi livrăm răsadul când acesta are 50-55 de zile. În funcție de zona fiecăruia este recomandat ca la plantarea răsadurilor de tomate temperatura să nu scadă noaptea sub 12 grade Celsius, iar, în cazul ardeilor și castraveților, să nu fie mai mică de 15 grade Celsius.“


Răsadurile cumpărate pot fi păstrate în alveole cel mult o săptămână, dar se recomandă plantarea lor cât mai curând. Este foarte important să se evite înflorirea răsadurilor în alveole.


Laura ZMARANDA

Zmeura este unul dintre cele mai iubite fructe de la noi, iar cultivatorii, indiferent de dimensiunea suprafeței cultivate, confirmă faptul că există cerință pe piață și că cei care au astfel de plantații pot avea succes cu această afacere. Unul dintre cultivatorii de zmeură din țară este și Alexandru Cocoș din comuna Mărcurești, județul Ialomița.

Avantajele și dezavantajele afacerii

Fermierul a înființat o plantație mică de zmeură pe o suprafață de cca 2.500 mp, dar speră că în viitor va ajunge la o suprafață mai mare de cultivare. „Practic agricultura de 4 ani, însă plantația de zmeură pe care o gestionez este încă la început, de aproximativ un an. În viitor cu siguranță îmi doresc să dețin o suprafață mai mare cultivată cu zmeură. Soiul din plantația mea este Polka, originar din Polonia. Acesta este considerat de specialiști soiul cu cel mai bun fruct, având printre cele mai mari și mai gustoase fructe de pe piață. O tufă rodește în jur de 2,5 kg în mod repetat, din iulie până în octombrie. Totodată, este unul dintre soiurile rezistente la îngheț și rezistă până la -25 grade Celsius. De asemenea, nu necesită o cantitate majoră de îngrășăminte pentru sol“, a subliniat fermierul.

Fermierul a menționat că deocamdată, din cauza suprafeței reduse a plantației nu aplică o tehnologie modernă de îngrijire. „Tehnologia de cultură nu este destul de avansată, nu avem sistem de susținere (plasă de umbrire sau antigrindină), dar în schimb deținem un sistem de udare și fertilizare prin picurare. Poate că atunci când vom accesa fonduri europene ne vom gândi și la un proiect în această direcție“, a explicat Alexandru Cocoș.

Comercializarea producției de zmeură a fermierului se face printr-un lanț scurt (de la cultivator direct la cumpărător). De asemenea, acesta face parte din Asociația, Romcăpșuni, prin intermediul căreia reușește să-și promoveze și să valorifice producția. O altă metodă de promovare o reprezintă internetul. Prețul pentru un kilogram de zmeură este de 40 de lei. Chiar dacă este la început de drum, fermierul a întâmpinat deja câteva obstacole. „Una dintre problemele cu care ne confruntăm este dificultatea păstrării fructelor pentru că acestea sunt rapid perisabile. De aceea avem nevoie de o cameră frigorifică pentru o păstrare mai îndelungată și în condiții optime înainte de distribuție. Un alt impediment pe care l-am întâlnit este lipsa specialiștilor. Chiar dacă încerc împreună cu familia să păstrez o plantație sănătoasă și cât mai roditoare, apar unele probleme tehnice pentru care am solicita sfaturile unui specialist bun“, a conchis Alexandru Cocoș.

Sprijin pentru cultivatori

Conform Institutului Național de Statistică din România, în ultimii ani a fost exportată o cantitate mare de zmeură. În 2019 au fost exportate 160 de tone de zmeură sub formă proaspătă, congelată, dulcețuri, 200 tone în 2020 și 163 de tone în 2021. De aceea Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale vine în sprijinul fermierilor prin Submăsura 4.1a – Investiții în exploatații pomicole. Scopul investițiilor sprijinite în cadrul acestei submăsuri este creșterea competitivității exploatațiilor pomicole prin dotarea cu utilaje și echipamente, înființarea, modernizarea și/ sau extinderea unităților de procesare, înființarea de plantații pomicole, reconversia plantațiilor existente și creșterea suprafețelor ocupate de pepinierele pomicole. Obiectivele sunt creșterea competitivității, diversificarea producției, creșterea calității produselor obținute și îmbunătățirea performanței generale a exploatațiilor pomicole, creșterea valorii adăugate a produselor prin sprijinirea procesării fructelor la nivel de fermă și a comercializării directe a produselor obținute, dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare, eficientizarea costurilor de producție prin promovarea producerii și utilizării energiei din surse regenerabile în cadrul fermei și prin reducerea consumului de energie. Beneficiarii sunt fermieri, cu excepția persoanelor fizice neautorizate, precum și grupurile de producători și cooperative (societăților cooperative agricole și cooperativelor agricole, constituite în baza legislației naționale în vigoare, (prezentată în secțiunea Trimiteri la alte acte legislative) care activează în sectorul pomicol, cu condiția ca investițiile realizate să deservească interesele propriilor membri.

Liliana POSTICA

Aflat la primul mandat, Dragoș Soare, primarul municipiului Slobozia, își dorește să implementeze tot mai multe proiecte care să vină în sprijinul fermierilor din zonă. De ce? Pentru că susține faptul că agricultura este cea mai importantă ramură în dezvoltarea întregii zone, implicit a orașului pe care îl conduce.

Reporter: Domnule primar, cum ați descrie, pe scurt, orașul pe care îl conduceți?

Dragoș Soare, primar Slobozia: Este orașul sufletului meu, în primul rând. Este orașul libertății, unde viața este frumoasă, dar care are nevoie de modernizare. Este un oraș cu oameni buni, ce poate deveni etalon în următorii 5-10 ani. Atunci când ne gândim la orașe din sudul țării, aș vrea să ne vină în minte, printre primele 3 exemple, și Slobozia. Acesta este obiectivul meu.

Rep.: Pentru ca acest lucru să fie posibil trebuie să demarați tot felul de proiecte, să accesați fonduri guvernamentale și europene. Care sunt primii pași pe care îi faceți în acest sens și ce proiecte aveți în derulare?

D.S.: Sigur că da, trebuie să facem multe lucruri. Pornim de la dezvoltarea infrastructurii care va conduce la dezvoltarea economică, până la creșterea calității vieții, atât din punct de vedere educațional, cultural, cât și social. Ne dorim să atragem fonduri de peste 150 milioane euro în următorii 7 ani. Intenționăm să încercuim orașul cu o rețea de drumuri, deci să creăm o rețea de comunicare, ne dorim să dezvoltăm și noi zone imobiliare pentru că ne-am propus să atragem noi populații, dar ca acest lucru să fie posibil, trebuie să avem și ce oferi. În momentul de față, lacul Amara este exploatat doar pe partea care aparține primăriei Amara, doar acolo există hoteluri, de aceea vrem ca prin planul urbanistic să oferim posibilitatea ca și pe partea noastră să se poată construi, deci să se dezvolte zona. Trebuie să folosim fiecare avantaj competitiv pe care îl avem. Tot ceea ce facem are ca scop creșterea numărul locuitorilor din zonă, poate chiar dublarea populației orașului în următorii 15-20 ani.

Rep.: Slobozia va găzdui în luna iunie și un târg agricol. De ce ați ales să vă implicați în organizarea unui astfel de eveniment și cum credeți că va contribui la dezvoltarea orașului?

D.S.: Considerăm că în acest moment se impune organizarea unui astfel de târg la Slobozia deoarece nu este un simplu târg, ci are strictă legătură și cu industria agroalimentară. Slobozia nu este o zonă agricolă importantă, ci pot spune că este cea mai importantă. Suntem un fost centru agroalimentar, situat în centrul celei mai mari aglomerări urbane din România deoarece, pe o rază de cca 100 distanță, se află orașele București, Constanța, Buzău, Brăila, Ploiești, Galați. Orașul este și nod rutier, cu acces la importante căi de comunicații, așa că dispunem de toate argumentele să organizăm acest eveniment prin care vom aduce în același loc producătorii de materii prime, până la consumatorul final.

Rep.: Organizatorul principal al acestui eveniment este Asociația Producătorilor de Porumb din România, deci sunteți parteneri în acest proiect și veți pune la dispoziție spațiul de desfășurare. Contribuiți și în alt mod?

D.S.: Vom pune la dispoziție atât spațiul, cât și parte financiară deoarece ne interesează să așezăm pe harta importanței economice acest oraș care are un mare potențial de dezvoltare. Practic, prin organizarea acestui eveniment urmărim și aducerea de noi investitori în zonă. Spațiul de care dispunem este mai mult decât suficient pentru organizarea celui mai mare târg cu profil agroalimentar din România. De fapt, ne dorim ca într-un interval de timp destul de scurt, 2-3 ani, să devină cel mai important târg de profil din țară.

Rep.: Așteptările sunt mari, iar acest lucru se întâmplă poate și datorită faptului că în cele 3 zile de târg sunt așteptați și fermieri din alte județe?

D.S.: Fiind un oraș situat în centrul celei mai importante zone agricole ale țării, vor putea ajunge aici și fermieri din Dobrogea, Oltenia, din sudul Moldovei, iar acest lucru este foarte important pentru tot ceea ce urmează după eveniment.

Rep.: Observ că vă puneți mari speranțe odată cu organizarea acestui târg…

D.S.: Obiectivele noastre nu se opresc la cele trei zile de eveniment. Noi considerăm că acest târg va arăta potențialul pe care îl are zona și, implicit, interesul pe care îl are autoritatea locală pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar.

 Rep.: Cu siguranță îi invitați pe toți fermierii care vor participa la târg să viziteze și Muzeul Național al Agriculturii, nu întâmplător înființat aici.

D.S.: Cu siguranță, pentru că este singurul muzeu din țara noastră dedicat agriculturii și chiar au ce admira și pot afla multe lucruri importante din istoria segmentului în care își desfășoară activitatea. De fapt, chiar și în momentul în care vizitatorii vor intra în incinta târgului vor vedea o parte din istoria agriculturii și aici mă refer la acele unelte specifice cu o importanță aparte. 

Rep.: Ce demersuri faceți pentru sprijinirea fermierilor din Slobozia?

D.S.: Avem puteri limitate pentru că nu suntem o instituție care poate sprijini la nivel financiar fermierii, ci încercăm să stimulăm producția și procesarea. Dispunem de un parc industrial pe care vrem să-l extindem la 60 ha, unde vor avea acces procesatorii din județ, companiile locale sau naționale. Ne interesează să susținem producătorii locali pentru că așa vor veni mai mulți bani, va crește și numărul locurilor de muncă, precum și nivelul economic al zonei și apoi vorbim despre creșterea calității vieții.

Rep.: Se tot vorbește despre deficiența de pe piața muncii, mai ales în cazul anumitor specializări și meserii. Aveți în vedere și susținerea învățământului astfel încât cei implicați în domeniul agricol să aibă forță de muncă calificată?

D.S.: În prezent există 3 licee tehnologice, însă nu foarte bine cotate și nu foarte bine organizate în ceea ce înseamnă formarea de clase în raport cu cererea de pe piața muncii. De aceea am decis comasarea a două dintre ele și credem noi că se vor transforma într-o platformă educațională conectată la piața muncii. Vor fi clase de formare pentru mecanici agricoli, electricieni, patiseri și așa mai departe pentru că este nevoie de mult mai multe meserii în această zonă. Ne gândim și la implementarea învățământului dual, de aceea vom căuta parteneri, dar vom și investi masiv. Vom moderniza campusul pentru că ne dorim să oferim condiții foarte bune deoarece ne-am propus să atragem elevi care vin din mediul rural și să le oferim o alternativă pentru a rămâne în Slobozia, nu doar să vină și să învețe, iar apoi să plece în alte județe sau în afara țării.

Rep.: Cu alte cuvinte, agricultura este unul dintre pilonii principali în dezvoltarea orașului?

D.S.: Este pilonul principal! Cea mai mare contribuție la profitul județului provine de la un mare producător de ulei. Următoarele companii de pe locul doi și trei provin tot din acest sector, fie că vorbim despre producția vegetală ori alte activități conexe din agricultură. Deci, da, agricultura este pilonul principal pentru dezvoltarea zonei. 

Larissa DINU

  • IPSO Agricultură a organizat Lucrări de primăvară, un workshop dedicat utilajelor de prelucrare a solului. Acțiunea s-a petrecut în ferma Mario Serv, în localitatea Brazii, județul Ialomița.

„Mă bucur că am revenit în țară și am acceptat o nouă provocare profesională . Anii de experiență ca manager al dealer-ului Kuhn din Ungaria mă vor ajuta cu siguranță în noua funcție și în noile strategii de dezvoltare a afacerii. Sunt sigur că acest workshop, primul proiect la care am colaborat în România alături de echipa de implemente, reprezintă un început promițător pentru promovarea acestei categorii de produse atât de necesare pentru fermieri“. Zsolt-Viorel Kolto, Manager Implemente IPSO Agricultură.

IPSO Agricultură reprezintă interesul clienților săi prin intermediul furnizorilor parteneri și a adus în prim plan gama de utilaje Kuhn printr-un workshop special. Kuhn, lider în producția de implemente, este partenerul nostru de încredere de 25 de ani și face ca tehnologia modernă să fie accesibilă fermierilor din întreaga lume prin puterea inovației și calitatea produselor.

În cadrul acestei acțiuni fermierii invitați au participat la un atelier static în cadrul căruia specialiștii IPSO Agricultură au prezentat următoarele produse KUHN: cultivatorul cu dinți Cultimer L300T, plugul MLD XT 8ET, grapele cu discuri independente Optimer 12000 și Optimer 403R, distribuitorul de îngrășăminte Axis 30.2W, semănătoarea de păioase Espro 6000 și semănătoarea de precizie Maxima 3 M. Fermierii au primit informații utile despre cele mai importante caracteristici tehnice, precum și despre  avantajele tehnologice și soluțiile puse la dispoziție de producătorul de renume mondial KUHN, indiferent de solul pe care îl lucrează și de culturile pe care le vor înființa.

Vedeta workshop-ului a fost semănătoarea Maxima 3 M pentru 8 rânduri. Precizia acesteia a fost dovedită printr-o demonstrație la semănat de porumb. Cu acționare electrică și ISOBUS, semănătoarea Maxima 3 dispune de tehnologia necesară pentru o semănare variabilă folosind harta de distribuție și controlează individual fiecare secție în parte pentru o suprapunere eficientă. Această semănătoare este versatilă, robustă, cu reglaje simple și intuitive.

IPSO Agricultură a pus bazele unei echipe specializate pe utilajele de prelucrarea solului, formată din specialiștii de produs:

  • Alexandru Dumitru – Product Line Manager, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.;
  • Laurențiu Gheorghe – Product Line Manager, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

și consilierii comerciali implemente:

  • Andrei Grivei, 0744759979, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.;
  • Radu Meșină, 0751291693, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.;
  • Mihai Cosmin Nicolae, 0742278810, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.;
  • Costin Moțoiu, 0755088936, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.;
  • Răzvan Birică, 0751028384, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Echipa de implemente este pregătită pentru a răspunde tuturor solicitărilor și provocărilor întâlnite în fermele din România și pentru a oferi soluții potrivite și consultanță partenerilor noștri, fermierii.

Workshopul Lucrări de primăvară a fost o acțiune realizată în colaborare cu partenerul nostru Alexandru Micu, reprezentantul fermei Mario Serv, care ne-a pus la dispoziție terenul pentru atelier și pentru demonstrație. Mario Serv este o fermă înființată în anul 2005 ca afacere de familie, care s-a dezvoltat și care investește în continuu în tehnologie și soluții moderne pentru agricultură.

Problemele cu care se confruntă domeniul zootehnic din ultima vreme l-au determinat pe tânărul Marian Meluță, din satul Gimbăşani, judeţul Ialomiţa, să ia atitudine, să-și facă propria sa fermă de animale și să creadă tot mai mult că soluția va fi întotdeauna asocierea.

Investiţie de 300.000 lei

„Povestea fermei începe în primăvara anului trecut, când am devenit preşedintele Asociaţiei crescătorilor de animale de pe raza comunei noastre. Aceasta exista doar în acte, cu numele, fără a se implica nimeni activ în activităţile zootehniei locale. La vremea aceea deţineam un număr de 26 de oi şi 10 capre. Fix când trebuia să întocmesc dosarele pentru subvenţia pe păşune, unul dintre crescători mă înştiinţează că nu mai poate susţine ferma deoarece se simte epuizat fizic întrucât lucrează pe mai multe fronturi. Pentru a nu se reduce numărul de animale la nivelul comunei, deoarece avea în jur de 300 de capete, împreună cu familia mea am decis să i le cumpăr. Datorită dragostei cu care le-a crescut, acesta mă vizita mai mereu, când avea timp, moment în care i-am propus ca în toamnă să îşi cumpere altele şi să le punem la comun, să ne asociem. Astfel, am pus umărul la treabă şi am construit ferma pe care o deţinem astăzi, eu împreună cu asociatul şi prietenul meu Valeriu Buca. Ulterior, am generat un nucleu de 530 de capete, 330 de capre şi 200 de oi. Caprele sunt Carpatine, iar oile sunt metis de Carabaş, Ţurcană şi Suffolk. Cu privire la furajare, iarna ce tocmai a trecut a fost foarte grea, seceta din 2020 reducând atât cantitatea, cât şi calitatea furajelor colectate. Pe lângă faptul că nu am avut de unde să colectăm fân, am cumpărat şi la preţuri foarte mari. Valoarea investiţiei la momentul actual se ridică la suma de 300.000 lei“, mai adaugă tânărul. Laptele este închegat de crescători prin metodă tradiţională, iar brânza rezultată o vând sau o folosesc pentru a face troc cu cereale, ne spune crescătorul. „Din păcate, preţul obţinut este destul de mic. Am vândut cu 20 de lei/kg de brânză, în contextul în care în piaţă aceasta costa 36 de lei/kg.“

Căşărie autorizată ANSVSA

Este nevoie de implicare 100% şi de ajutor în același timp, mai spune Marian Meluță. „Nu ştiu dacă sunt în măsură să dau sfaturi. Dacă doreşti să te apuci de o astfel de activitate, singur nu răzbeşti. Ca plan de viitor, ne dorim să înfiinţăm o căşărie autorizată ANSVSA şi să punem bazele unei cooperative, dar, din păcate, în acest moment oamenii sunt reticenţi. Viitorul este incert deoarece primăria nu susţine acest tip de activitate, iar fără suport de la reprezentanţii statului, de unii singuri şi cu forţe potrivnice nouă, ne este foarte greu să întrezărim un viitor“, încheie acesta.

Casetă

„În ceea ce privește valorificarea lânii, din nefericire, deşi s-a încercat să fie pusă în valoare, nu este căutată. Totuși, pentru a o folosi, ne-am propus să construim un alt adăpost şi să îl izolăm termic cu lână.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Abia acum se lucrează la Strategia de dezvoltare a județului Ialomița pentru următorii șapte ani, iar documentul va fi finalizat cel mai probabil în septembrie 2022, la un an și nouă luni după ce UE intră în exercițiul financiar 2021-2027. Proiectul costă 2,27 milioane de lei, iar banii sunt asigurați majoritar (84, 58%) din fonduri europene. Este de așteptat să vedem cam care este viziunea de dezvoltare a unui județ a cărui cea mai importantă resursă este solul. Anterior, nici nu se puteau realiza previziuni clare, dat fiind faptul că, spre deosebire de alte județe, care au câte o strategie pentru fiecare ciclu financiar european, Ialomița și-a imaginat un plan pe 12 ani, 2009-2020!

Situat în inima Bărăganului, cu o suprafață de 445.289 ha și 265.559 de locuitori, județul Ialomița este al 35-lea, ca întindere și al 38-lea, ca populație, din România. Ca structură administrativ-teritorială, are în componență trei municipii (Slobozia, Urziceni și Fetești), patru orașe (Țăndărei, Amara, Căzănești și Fierbinți-Târg) și 59 de comune (127 sate, din care patru aparțin mediului urban). Vorbind despre elementele pe care s-ar putea clădi viitorul, ialomițenii menționează câteva atuuri: stațiunea balneoclimaterică Amara, cu tot cu parcul de 64 ha din preajmă; Târgu (sau orașul, cetatea) de Floci, locul de la vărsarea Ialomiței în Dunăre, important centru comercial medieval între Orient și Occident, unde se spune că s-ar fi născut și primul întemeietor al Unirii, Mihai Viteazul, iar actualmente, pe 80 ha de lângă Giurgeni, s-au efectuat săpături arheologice, ce au evidențiat existența în orașul dispărut a patru biserici, trei necropole, peste 200 de locuințe, ateliere și portul; punerea în valoare a turismului pe Dunăre, inclusiv prin realizarea unor porturi și pontoane turistice la Fetești-Bordușani-Făcăeni-Vlădeni-Giurgeni; exploatarea (și a) potențialului agricol dintre Dunărea Veche și Brațul Borcea, precum și pe cel din luncile Ialomiței și Dunării etc.

Poziție oscilantă, după PIB general și PIB/cap de locuitor

Dar să vedem în ce stadiu se află astăzi Ialomița. Conform estimărilor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, PIB-ul s-ar putea situa, în 2020, la 10.445 milioane lei, cifră care situează județul pe locul 38 la nivel național, în urma sa aflându-se doar Covasna, Sălaj și Mehedinți. Ca PIB pe cap de locuitor, cu 8.733 euro, Ialomița face un salt spectaculos, plasându-se pe poziția a 25-a între județele României. În fine, din punctul de vedere al salariului mediu net, Ialomița se poziționează pe locul 28, chiar înaintea altor județe mult mai dezvoltate, cum ar fi Maramureș, Bihor sau Neamț! Pe fondul epidemiei și a crizei bugetare și economice din 2020, totuși e de preferat ca datele CNSP să fie luate cu rezerva de conjunctură.

Penultimul pe plan național, ca venituri totale

Cifre veridice avem însă din 2019, furnizate de Direcția pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Administrației și Dezvoltării, iar acestea privesc bugetul de venituri și cheltuieli ale autorităților publice județene și locale. Cu un total de 699,98 milioane de lei venituri totale, Ialomița se situează pe locul 40, în urma sa fiind doar Covasna. În această sumă sunt cuprinse însă și plățile proiectelor europene sau finanțate din fonduri guvernamentale. Cifra seacă, a veniturilor proprii, care reflectă puterea economică reală a unei zone, a fost de 278,38 mil. lei, poziționând Ialomița spre sfârșitul clasamentului la nivel național (locul 39, înaintea județelor Giurgiu și Sălaj, dar după Covasna, Teleorman, Mehedinți sau Caraș-Severin). Realitatea este că profilul preponderent agricol nu a reușit – ca nicăieri în lume, de altfel – să facă minuni, deci Ialomița ar putea plăti tributul neindustrializării. În fine, cândva o fi fost ceva producție, dar astăzi industria este slab reprezentată în cele mai mari două orașe, Slobozia și Urziceni. Ca să nu spunem că două orașe, „făcute“ la comandă, din cerința de a avea un anumit procent al populației urbane, am numit Căzănești și Fierbinți Târg, realizează venituri proprii (în jur de 3,3 mil. lei) cât o comună săracă din Ilfov (ultimul, vă amintiți, are cele mai bogate așezări rurale din România). Cât despre satele din Bărăganul ialomițean, ei bine, doar două, Sinești și Făcăieni, au venituri la bugetul primăriei mai mari de 3 mil. lei.

Judetul Ialomita tabel

În afară de alimentare cu apă și drumuri, infrastructura e la... pământ!

Alte elemente clare privind infrastructura vin din cifrele Institutului Național de Statistică. Astfel, în 2019, Ialomița avea o rețea de drumuri de 1.160 km (din care 25 km de autostradă), dar 72 km (6,2%) erau încă din pământ, iar 156 km (13,44%) de căi rutiere, cel mai probabil de interes local, din pietriș. Acestora li se adaugă 500 km de străzi orășenești, din care numai 240 km sunt modernizate, ceea ce ar însemna că mai mult de jumătate dintre ele n-ar fi în stare tocmai bună. Singura utilitate publică mai bine pusă la punct – asta la prima vedere – este rețeaua de alimentare cu apă; din 7 orașe, 7 au sistem de alimentare cu apă, iar din 59 de comune, 53 (89,83%) dispun de rețea proprie de apă. Dar, fiindcă aici apare și un „dar“, sistemul nu a ajuns probabil în toate satele/cartierele ori nu toate gospodăriile s-au conectat la apă de vreme ce INS spune că, în Ialomița, la o populație de 265.559 de locuitori, doar 161.215 (60,75%) de persoane beneficiază de alimentare cu apă. Cât despre canalizare sau gaze, lucrurile stau foarte slab: 6 orașe și 7 comune dispun de sistem de canalizare (19,69%), iar 5 orașe și 6 comune sunt branșate la rețeaua de gaze (16,66%). Multe chestiuni devin deci explicabile, apropo de dezvoltarea sau mai bine-zis subdezvoltarea Ialomiței. Dacă am adăuga și școlile care au toaleta în fundul curții – nu multe, dar în acest caz „mult“ înseamnă și 5 sau 10! – avem o imagine de ansamblu nu foarte optimistă.

Salvarea vine (a venit!) tot din agricultură

În schița de strategie viitoare se vorbește despre turism ca despre salvarea economică a județului. Între noi fie vorba, până acum progresele au venit realmente din agricultură, unde Ialomița se află între primii 11-12 mari producători de cereale din România și pe poziția a 16-a, ca producție de legume. Fermele sunt mai dinamice ca oricare alt sector, făcând pionierat și la atragerea fondurilor europene, și la retehnologizare, și la producția pe unitatea de suprafață. Doar că agricultura e cum e, mai prost plătită. În fine, industria – atât cât este – e legată tot de agricultură. Cât despre visul turistic al ialomițenilor (29 de structuri de cazare și 43.567 de turiști), să fim serioși, abia acum se fac ceva renovări în stațiunea Amara, iar porturile mult visate de la Dunăre sunt aproape de domeniul SF.

Mă rog, SF pentru autoritățile județene, de vreme ce pe site-ul Consiliului Județean (la Instituția Prefectului nici nu există!) sunt creionate idei generale, fără nicio cifră suport. Sau, dacă vreți, iată o cifră suport: prin Programul Operațional Regional, derulalt prin ADR Sud-Muntenia, din 307 proiecte, doar 35 au fost atrase de autoritățile publice din Ialomița, adică fix 11,5%!

Maria Bogdan

Marți, la Slobozia, ACCPT Ialomița a semnat formal aderarea  la Asociația Producătorilor de Porumb din România, că fiind cea mai mare asociație regională care devine membră cu drepturi depline a APPR. Organizația reprezintă interesele unui număr de 250 de fermieri din Ialomița, Călărași, Constanța, Brăila, persoane fizice si juridice care administrează peste 105 mii de hectare.

„Fundamentul acestei cereri îl reprezintă faptul că o parte importantă dintre membrii ACCPT Ialomița sunt deja afiliați la APPR și reprezintă chiar un număr important dintre fondatorii APPR. Considerăm că este momentul ca eforturile noatre comune să ducă la realizări importante în interesul fermierilor”, se arată în cererea de adeziune.

„Am semnat cu satisfacție, alături de președintele ACCPT Ialomița, acordul de aderare a acestei organizații la APPR. Sperăm ca impreună să ducem la bun sfârșit hotărârile Adunării Generale și, poate, în viitor, să milităm pentru unificarea tuturor organizațiilor din sectorul vegetal”, a afirmat Nicolae Sitaru, președintele Asociației Producătorilor de Porumb din România.

„Astăzi am intrat în APPR pentru că suntem convinși că ne poate reprezenta cum trebuie în relația cu autoritățile, dar și cu colegii noștri din toată țara, pentru că este o sursă de încredere pentru membrii noștri și un furnizor serios și consistent de lucruri de care noi avem nevoie”, a comentat Costin Telehuz, presedintele ACCPT Ialomița. „APPR face testări, APPR folosește, în relația cu autoritățile, dialogul și este o organizație ale cărei puncte de vedere sunt luate în considerare de fiecare dată.”

“Încurajăm toți agricultorii care încă nu sunt membri ai unei organizații profesionale a fermierilor să facă acest pas, să se orienteze către o organizație despre care simt că îi reprezintă. Suntem la un moment la care eforturile noastre coagulate vor avea rezultate concrete pentru sectorul agricol din România”, a comentat în final Alina Crețu, director executiv al APPR.”

Pentru informații suplimentare, contactați:
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

„APPR (Asociația Producătorilor de Porumb din România) este o asociație profesională formată din producători agricoli care dețin suprafețe de lucru cuprinse între 50 și 50.000 ha, dar si reprezentanți ai lanțului profesional de porumb din România. APPR face parte din Confederația Europeană a Producătorilor de porumb (CEPM), care reprezintă cele mai mari țări producătoare de porumb din Europa și furnizează asistență tehnică, economică și legislativă pentru membrii și organizațiile profesionale ale fermierilor din România.”

Dumitrel Baltă din comuna Scânteia, judeţul Ialomiţa, are 32 de ani și a terminat Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti. De anul trecut a renunţat, cel puţin pentru moment, la o posibilă carieră de inginer pentru a munci în zootehnie pentru că vrea să facă ceva care îi aduce satisfacţie. Iniţial a început construcţia unui grajd, apoi a achiziţionat 25 capre adulte şi 10 ieduţe din rasa Saanen, plus un tanc de răcire a laptelui şi un aparat de muls. Uşor, uşor s-a pus pe treabă.

„Am venit acasă cu gândul de a face ceva care să-mi placă, căci acolo unde pui suflet şi te dedici 100% rezultatele cu siguranţă or să apară. Referitor la creşterea caprelor, ideea s-a născut în capul meu cam de pe timpul facultăţii. M-a ajutat mult faptul că o parte din timpul muncit în Spania a fost la o fermă de capre pentru a căpăta experienţă. Odată ajuns în ţară am început construcţia grajdului; ulterior am cumpărat animalele, 25 de capre adulte plus 10 ieduţe din rasa Saanen. Aceasta este o rasă foarte productivă cantitativ. Exemplarele mele anul trecut fiind la prima fătare, am avut media de 3 l de lapte/zi. Anul acesta, la doar două săptămâni de la fătări, media este de 3,5 l de lapte/zi“, spune crescătorul.

capre mieluti Saanen

O minibrânzărie pentru a fi mai aproape de consumator

Întreaga investiţie l-a costat pe Dumitrel undeva la 13.000 euro, la care se mai adaugă şi alte cheltuieli mici, care nu au fost luate în calcul, dar ceea ce l-a determinat să aleagă această rasă a fost capacitatea acesteia de a produce o cantitate foarte mare de lapte pe lactaţie, mai ales că exemplarele sale anul trecut, la prima fătare, au produs undeva la 650 litri, mai adaugă tânărul. „Anul acesta cred că o să măresc producţia cu aproximativ 25%. Caprele sunt menţinute tot timpul anului pe stabulaţie, asigurându-le o alimentaţie pe bază de lucernă uscată şi un amestec de cereale: 40% porumb, 20% ovăz, 20% orz, 20% şrot de floarea-soarelui, fiecare capră mâncând cam 1 kg/zi. Lucerna şi cerealele le achiziţionez de la agricultorii locali la preţul de 10 lei/balotul, respectiv 0,7 lei/kg de porumb, orz, etc. În prima fază, anul trecut laptele l-am dat unui procesator la preţul de 2 lei/ litru, ulterior am făcut brânză, rămânând plăcut surprins deoarece toţi cei care au cumpărat prima dată au venit şi a doua oară, împărtăşind şi altora, şi în felul acesta cu greu puteam satisface toate comenzile. Pe viitor aş dori să înmulţesc efectivul îndeajuns pentru a-mi face o minibrânzărie, încercând să scurtez drumul produsului, iar acela să fie de la producător direct la consumator, încheie Dumitrel Baltă.


Miniferma de la Scânteia este relativ nouă, fiind înfiinţată în luna mai 2019, când tânărul a revenit în ţară, după 9 ani de muncă în Spania, cu toate că ideea cu ferma de capre o avea din timpul facultăţii.

Beatrice Alexandra MODIGA

Fermierii din județele Călărași și Ialomița au ales în acest an diverși hibrizi Pioneer®, unii dintre ei nou apăruți în portofoliul companiei Corteva Agriscience™, iar rezultatele au fost pe măsura așteptărilor, chiar și în zonele cu precipitații mai reduse.

Primul fermier campion din această zonă este Valentin Orneață din localitatea Grădiștea, județul Călărași, care a cultivat hibridul P9911 și a obținut 12.650 kg/ha. „Lucrez 4.065 ha, iar porumb am avut anul acesta pe 1.047 ha. Cea mai bună producție am obținut-o cu hibridul P9911 – 12.650 kg/ha, iar media în fermă a fost de 11.835 kg/ha. La acest hibrid, plantă premergătoare a fost porumbul, astfel că terenul a fost scarificat la 45 cm și discuit în primăvară. Am fertilizat cu îngrășământ complex - 200 kg/ha, am semănat la începutul lunii aprilie 78.000 b.g/ha, iar după semănat am aplicat azot lichid. Cultura a primit două erbicide, unul preemergent și postemergent. Am recoltat pe 9-10 septembrie și am fost mulțumit de producții, chiar a fost un an mai bun. În ceea ce privește următoarea campanie, voi semăna mai mulți hibrizi Pioneer® printre care P9911 și P0217”, a declarat fermierul campion.

orneata valentin

În județul Ialomița, primul fermier campion este domnul Florin Toader. Acesta lucrează 900 ha, iar porumb a cultivat în acest an pe 220 ha. Hibridul P9911 i-a asigurat 12.400 kg/ha, un hibrid pe care îl cultivă de mai mulți ani, iar anul acesta i-a oferit cea mai bună producție din fermă. „Acest hibrid a fost semănat după rapiță, astfel că terenul a fost arat, în primăvară am fertilizat cu azot– 250 kg/ha, apoi am discuit. Am semănat la începutul lunii aprilie, densitatea de 72.000 b.g/ha, și atunci am fertilizat cu îngrășământ complex 18.46.0 – 250 kg/ha. Cultura a primit două erbicide, iar atunci când am administrat al doilea erbicid am dat și un îngrășământ foliar, asta atunci când plantele aveau 6 frunze. Nu am prășit cultura și nu am mai administrat nimic altceva”, a punctat agricultorul. Acesta a mai adăugat faptul că în următoarea campanie va semăna în jur de 200 ha cu porumb și va alege cu siguranță hibridul P9911, pentru că este un hibrid stabil, l-a cultivat timp de 4 ani, iar în 3 ani a fost cel mai performant hibrid din fermă.

toader florin

Următorul fermier campion din județul Călărași este domnul Alexandru Chiriță, care a obținut 12.350 kg/ha cu hibridul P9978. “Lucrăm 2.800 ha, dintre care 900 au fost semănate cu porumb. Hibridul P9978 a fost semănat pe sole unde doi ani consecutiv a fost soia. În toamnă am arat la 35 cm, în primăvară am pregătit terenul, în primăvară am fertilizat pe rând, iar densitatea pe care am mers a fost de 75.000 b.g/ha. Am administrat un erbicid preemergent, apoi încă două erbicide, într-o singură trecere. Cultura a primit un insecticid, iar la prășit, în stadiul de 6-8 frunze, am fertilizat cu azot – 200 kg/ha. Am recoltat începând cu 12 septembrie. În următoarea campanie voi semna în jur de 800 ha cu porumb, jumătate cu hibrizi Pioneer®, am ales în general hibrizi noi. Hibridul P9978 îl voi semăna pe 240 ha, mi-a plăcut cel mai mult și mi-a oferit cea mai bună producție din fermă”, a punctat Alexandru Chiriță.

alexandru chirita

Marius Zărnescu a devenit și el fermier campion în județul Călărași. A semănat 736 ha cu porumb doar cu hibrizi Pioneer®, iar cea mai bună producție i-a oferit-o hibridul P0217 – 11.750 kg/ha. “Lucrez 1.700 ha, iar cultura premergătoare pentru porumb a fost grâul. Astfel că am dezmiriștit, am fertilizat cu 250 kg/ha de îngrășământ complex 18.46.0, după care am arat. Mai apoi am aplicat uree - 250 kg/ha și am pregătit terenul cu combinatorul. Semănatul a avut loc începând cu data de 10 aprilie, densitatea pentru care am optat a fost de 72.000 b.g/ha, atunci am mai administrat îngrășământ 8-30-0, 100 kg/ha. Am erbicidat, unul dintre erbicide a fost Titus® Plus și cultura a fost prășită în stadiul de 8-10 frunze. Aceasta a fost tehnologia pentru hibridul P0217. Am recoltat în luna septembrie, însă în irigat tehnologia a fost alta și am obținut rezultate mai bune, chiar și 17 tone/ha”, a specificat agricultorul. Acesta a mai adăugat faptul că în următoarea campanie va semăna în jur de 600 ha cu porumb, doar cu hibrizi Pioneer®.

zarnescu marius

Următorul fermier campion este Ionuț Gheorghe, din Sinești – Ialomița. Acesta lucrează 3.300 ha, cu porumb a avut în acest an aproximativ 1.000 ha, iar hibridul P0217 i-a asigurat 11.284 kg/ha. “Am semănat hibridul P0217 după rapiță, astfel că terenul a fost arat și am administrat fosfor în toamnă. După care în primăvară am administrat uree – 200 kg/ha și apoi am pregătit patul germinativ. În prima parte a lunii aprilie am semănat 70.000 b.g/ha și am administrat pe rând 170 kg/ha de îngrășământ complex 18.46.0. Am erbicidat în 3 treceri și cam atât, iar recoltatul a avut loc la finalul lunii septembrie, începutul lunii octombrie. În următoarea campanie vom crește suprafața cultivată cu porumb”, a declarat fermierul campion.

ionut gheorghe

În județele Călărași și Ialomița cele mai bune producții la floarea-soarelui le-a oferit hibridul P64LE99. Producții de peste 4 tone/ha s-au obținut în mai multe ferme, iar în localitatea Grădiștea, județul Călărași, s-au atins chiar și 5 tone/ha.

Primul fermier campion este domnul Dan Iosif, care lucrează 200 ha, cu floarea-soarelui având acest an 50 ha, iar hibridul P64LE99 i-a asigurat 5.090 kg/ha. “Am semănat florea-soarelui după porumb, astfel că am arat la 30-35 cm, am discuit de 2-3 ori în funcție de câte ori a fost nevoie pe fiecare solă, apoi am mărunțit, adică am pregătit patul germinativ pentru semănat. Am aplicat triplu 16  - 220 kg/ha înainte de semănat, am semănat la finalul lunii aprilie, iar după semănat am mai aplicat 200 kg/ha de azot. Am aplicat și tratamente, în 3 treceri – primul cu foliar și erbicid, apoi la următoarele am adăugat și fungicid, mai întâi unul mai simplu, al doilea mai complex. Cultura a fost prășită, trebuie să spunem că terenurile sunt într-o zonă de baltă, cum spunem noi, pe Lunca Dunării. Am recoltat în ultima săptămână din august, am început cu umiditate de 8.6 % și am încheiat cu 7.8%. Campania de recoltat a durat 3-4 zile. Am fost mulțumit, semăn acest hibrid de mult timp, sunt mai conservator și am avut mereu producții bune”, a declarat fermierul campion.

iosif dan

Domnul Georgian Corniță este următorul fermier campion din județul Călărași, acesta a cultivat hibridul P64LE99 pe 65 ha și a obținut 4.355 kg/ha. “Lucrez 700 ha, iar în această campanie floarea-soarelui am semănat pe 200 ha. În funcție de solă, planta premergătoare a fost porumb sau grâu. Acolo unde am avut hibridul P64LE99, planta premergătoare a fost porumbul, așa că lucrarea de bază a solului a fost arătura. Apoi am pregătit terenul cu discul și combinatorul, după aceea, în prima parte a lunii aprilie, am semănat 68.000 b.g/ha și am administrat îngrășământ complex 11.52.0 – 200 kg/ha. Cultura a fost prășită de două ori, iar la prima prașilă am mai dat 80 kg/ha de azot. Am erbicidat cu Express® 50 SG și cu antigramineic, iar în stadiul de 4-6 frunze am aplicat fungicidul Tanos® 50 WG. Campania de recoltat a avut loc la finalul lunii august, a fost chiar un an foarte bun și sunt mulțumit de producție”, a specificat domnul Corniță. Acesta a mai adăugat faptul că în următoarea campanie intenționează să semene floarea-soarelui pe 150 ha și va rămâne fidel hibridului P64LE99, pe care îi cultivă de mai mulți ani și care îi oferă producții constante.

cornita georgian

Un  alt fermier campion la floarea-soarelui din această zonă este Alexandru Chiriță. Acesta lucrează în cadrul a două ferme 2.900 ha, dintre care 310 ha au fost semănate în acest an cu floarea-soarelui. A ales hibridul P64LE99 pentru toată suprafața și a obținut 4.180 kg/ha. “Porumb și grâu am avut pe solele unde am semănat în acest an floarea-soarelui. În toamnă am arat, în primăvară am pregătit terenul cu combinatorul, după care am semănat 73.000 b.g/ha la începutul lunii aprilie, atunci când am aplicat îngrășământ - 200 kg/ha. În vegetație, atunci când am prășit, am fertilizat cu azotat de amoniu – 150 kg/ha. Am erbicidat într-o singură trecere și am administrat două tratamente cu fungicid. Am început recoltatul la mijlocul lunii august, a fost un an bun. În următoarea campanie intenționez să semăn floarea-soarelui pe 400 ha, voi alege același hibrid pentru că este cel mai productiv. Am mai încercat și hibrizii altor companii, însă mereu m-am întors la P64LE99”, a precizat agricultorul.

alexandru chirita

Și în județul Ialomița hibrizii de porumb, marca Pioneer® au oferit rezultate foarte bune la proba cântarului. Unul dintre fermierii mulțumiți de producția obținută datorită hibridului P64LE99 este Florin Toader din localitatea Roșiori. “Lucrez 930 ha, floarea-soarelui am avut pe 130 ha, iar planta premergătoare a fost porumbul. Am obținut o producție de 4.080 kg/ha cu hibridul P64LE99. Trenul a fost arat din toamnă, apoi în primăvară am fertilizat cu 250 kg/ha de îngrășământ complex triplu 15 și am încorporat cu combinatorul. Am semănat în aprilie, 70.000 b.g/ha, și atunci am mai administrat 200 kg/ha de azot. Am erbicidat preemergent și apoi cu Express® 50 SG, cultura a mai primit un fungicid în stadiul de 6-8 frunze și un îngrășământ foliar. Am început recoltatul la finalul lunii august, iar în ceea ce privește următoarea campanie, este destul de dificil de estimat ce suprafață voi semăna. De obicei semăn până în 150 ha cu floarea-soarelui, însă acum am semănate 250 ha cu rapiță, dar a răsărit doar pe 60 ha, astfel că e posibil să cresc suprafața cu floarea-soarelui și voi alege în principiu același hibrid”, a declarat agricultorul.

toader florin

Domnul Vali Istrate este și el fermier campion la floarea-soarelui în județul Ialomița. A avut 60 ha cu floarea-soarelui în acest an, a ales hibridul P64LE99 și a obținut 4.000 kg/ha. “Planta premergătoare a fost porumbul, iar terenul a fost scarificat și pregătit cu combinatorul. La pregătirea patului germinativ am fertilizat cu nitrocalcar - 300 kg/ha, iar la semănat am mai dat 150 kg/ha de îngrășământ 20.20.0. Am început semănatul în data de 17 martie și am optat pentru densitatea de 65.000 b.g/ha. Cultura a primit două erbicide, un îngrășământ foliar și un fungicid în stadiul de 10 frunze. Aceasta a fost toată tehnologia, iar în data de 25 august floarea era deja recoltată. Anul viitor voi semăna cel puțin 50 ha cu floarea-soarelui și voi alege același hibrid pentru că nu am avut probleme cu el nici cu bolile, nici cu căderile, a precizat fermierul.

vali istrate

„Vecine, să știi că nici vremurile nu mai sunt cum au fost. N-oi fi eu unul cu prea multă școală, dar zic că am umblat ceva prin viața asta și am văzut și eu una-alta. Și de-aia zic: parcă s-a întors lumea. Uite, e al treilea an la rând de când aici, la noi, la Găureni, culege lumea porumbul înainte să culeagă via. Păi ăla bătrânu´ cred că se răsucește în mormânt. Unde se pomenea așa ceva înainte? Culegea omu´ via după 15 septembrie, când era la biserică Hrisovul viilor și, după ce termina, se apuca ușurel de porumb. Acuma, nu trece bine Sfânta Maria Mare, că gata, dă lumea buluc la porumb. Până la Sfântă Maria Mică e deja cules și bătut. Da´ știi ce e cel mai cel? Că porumbul e copt, uscat, numai bun de cules! De-aia zic, nici lumea nu mai e cum a fost!“, se minunează vecinul meu, Nea´ Gică, din comuna Bulbucata, jud. Giurgiu. Om crescut la țară, are acum 63 de ani. Ultimii 40 și i-a petrecut ca șofer, bătând țara în lung și în lat și luând aminte la cum s-au schimbat lucrurile/Și, oricât m-aș împotrivi, nu am cum să nu-i dau dreptate... Deși septembrie de-abia a început, în Câmpia Română floarea-soarelui este deja culeasă încă din ultima decadă a lunii august, iar la porumb a început recoltatul.

Recoltă nesperată de floarea-soarelui

La Orezu, sat al comunei Ciochina, din județul Ialomița, își are ferma dl. Nicolae Sitaru. Este unul dintre cei mai renumiți agricultori din zona de sud a României. Este suficient să spunem că la ferma domniei sale, de câțiva ani încoace, la jumătatea lunii septembrie se organizează Ziua Porumbului. La acest eveniment, sute de fermieri din toată țara se întâlnesc să discute despre performanțele a diverși hibrizi și a tehnologiilor folosite la cultura porumbului. Și au cu cine, căci la eveniment participă, deopotrivă, și reprezentanți ai firmelor distribuitoare de inputuri.

Și, dacă tot se întâlnesc, desigur că fermierii mai discută și despre floarea-soarelui, și despre prețuri, și despre ce mai e nou.

Și uite așa am aflat că, cel puțin în județul Ialomița, producția la floarea-soarelui a fost de aproximativ 3,7-3.8 tone/hectar. Deloc rea, având în vedere condițiile din acest an. Desigur, s-ar fi putut și un pic mai bună, puțin peste patru, „se răsfață“ unii fermieri, dar nu-i rău nici așa. Mai prost este că prețul la recoltare este de doar 1.250 lei/tonă, mai mic ca anul trecut. Și, de aici, încep calculele. Pentru unii fermieri, deși câștigul nu este cel așteptat, încă există unul. Pentru alții, abia s-au amortizat cheltuielile. Iar pentru unii, puțini, rămâne de văzut: deocamdată păstrează producția și vor vinde mai târziu. Cine știe ce se mai întâmplă?

Un lucru este însă sigur: deși în primăvară, la semănat, seceta a fost îngrozitoare, și mai apoi vremea s-a arătat potrivnică, cum-necum ploile din iunie și iulie au salvat producția, astfel încât nici 2019 n-a fost un an prost. Mai departe, depinde de PAC și de piața internațională să-l facă și mai bun...

Porumbul, producții peste așteptări

Dacă la floarea-soarelui chestiunea este oarecum tranșată, în privința porumbului discuțiile sunt abia la început. Aici sunt mult mai multe aspecte de luat în discuție. În primul rând, concurența este mult mai aprigă. Numărul de hibrizi cultivați este mult mai mare, iar diferențele sunt și ele semnificative. „Anul acesta a fost unul cu totul și cu totul special. De fapt, la început, în martie – aprilie când am semănat, întrebarea era ce o să răsară. Pe lângă secetă, a mai fost și frig. Și iată că, totuși, s-a dovedit potențialul noilor generații de hibrizi. Porumbul a răsărit și a crescut, cum-necum, până au venit ploile din iunie–iulie. Apoi s-a dezvoltat, iar la început de septembrie s-a și uscat, astfel încât a ajuns să aibă o umiditate de sub 15%, și să se poată recolta. Acest lucru este valabil chiar și pentru porumbul mai tardiv, din grupele FAO de peste 350“, a povestit dl. Nicolae Sitaru.

Și pentru că domnia-sa este, chiar și fără să o spună, un amator de competiții, la ferma sa am avut parte de un concurs ad-hoc mai ceva decât o cursă de galop. Reprezentanții principalilor furnizori de semințe erau prezenți la recoltat. Combinele intrau în solele semănate cu fiecare hibrid, recoltau, apoi se cântărea producția și se calcula productivitatea. Totul la vedere, fără interese ascunse, fără nici o păcăleală. Doar cu glume colegiale, mai mult sau mai puțin sărate. Dar, indiferent cât de usturătoare au fost unele glume, nimeni nu a avut de ce să se rușineze. Cele mai mici productivități s-au situat în jurul valorii de 9.500 kg. boabe/ha, în timp ce maximul a depășit 13.200. Valori care pot face mândru orice producător!

Și iată-mă întors la vorba vecinului Nea´ Gică: „S-au schimbat vremurile!“ Păi da, căci cine visa acum zece ani, ca să nu ne ducem mai departe în timp, la producții de peste șase tone/hectar? Nouă tone păreau o utopie. Dar și prețul de 650 lei/tonă părea de batjocură.

Așa că cine să mai poată să știe cum sunt timpurile?

Alexandru GRIGORIEV

La finalul lunii august a fost întocmită de către DSVSA o Decizie de plasare sub supraveghere în suspiciune de pestă porcină africană a unei exploatații de aproximativ 60 de capete, din zona localității Cumpăna, județul Constanța. Asta după ce medicul veterinar arondat localității a găsit 3 porci morți. Autoritățile, în urma verificărilor efectuate, au luat decizia sacrificării a peste 150 de porci din gospodării, ca măsură de limitare a focarului de PPA.

În realitate, echipele din teren au găsit 152 de porci pe care i-au sacrificat. Proprietarii animalelor au semnat documentele necesare, urmând ca, după completarea dosarelor, să fie despăgubiți.

DSVSA realizează dezinfecția necesară. A realizat dezinfecția preliminară, conform procedurilor, urmând ca vineri să aibă loc a doua etapă și în 7 zile etapa finală a dezinfecției.

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 283 de localități din 22 de județe, cu un număr de 950 de focare (dintre care 6 focare în exploatații comerciale și 3 focare în exploatații de tip A). În alte 5 județe există doar cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 428.744 de porci afectați de boală și există 1.845 de cazuri la mistreți.

În judeţul Ialomiţa au fost plătite despăgubiri pentru 2.401 de exploataţii dintr-un total de 2.513 exploataţii în valoare de 6.558.000 de lei. Prezenţa virusului PPA în ţara noastră a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu Mare. Evoluţia bolii este în permanență monitorizată prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe.

Semne specifice care indică boala:

  • temperatură foarte ridicată (40,5-42°C) şi stare febrilă;
  • roşeaţă sau învineţire a pielii, a marginilor urechilor, a vârfului picioarelor, a abdomenului şi pieptului;
  • lipsa poftei de mâncare, apatie şi împleticire în mers, care pot apărea cu 24-48 de ore înaintea morţii;
  • vomitări, diaree (uneori cu sânge) şi urdori la ochi.

Mortalitatea este mare, aproape de 100%, și intervine într-un timp extrem de scurt. Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie. Pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru aceștia, virusul având însă impact la nivel economic şi social, au precizat medicii veterinari.

Ruxandra HĂBEANU

Stația de repompare SRPA 1 LACU REZI, care deservește o suprafață de 115.096 ha (Brăila+Ialomița).

La această stație vor fi realizate următoarele lucrări: decolmatarea bazinului de aspiraţie, curăţarea şi repararea pereului din bazinul de aspiraţie, reabilitarea platformei electropompelor, a instalaţiilor hidromecanice, decolmatarea bazinului de refulare, curăţare şi reparare a pereului din bazinul de refulare, lucrări de reabilitare a instalațiilor electrice şi automatizări, precum și lucrări de reabilitare a clădirii energetice, compuse din reparaţii la acoperiş, înlocuire burlane şi jgheaburi, ferestre, uşi, lucrări de tencuieli, vopsitorii şi împrejmuire. Până la această dată, s-au executat următoarele lucrări: decolmatarea bazinului de refulare, demontarea parţială a 6 conducte de refulare, executarea rampei de acces în zona celor 6 electropompe ce au fost demontate, organizarea unei părți a şantierului.

La Stația de repompare SRPA III, a cărei suprafață deservită este de 53.620 ha (BR+IL), se vor aduce următoarele îmbunătățiri: decolmatarea și repararea bazinului de aspiraţie și refulare, reabilitarea platformei electropompelor, a instalaţiilor hidromecanice. De asemenea, vor fi reabilitate instalațiile electrice şi automatizările (procurarea de întrerupători, transformatori de curent, transformatori de tensiune, tablouri electrice, corpuri de iluminat), se vor realiza reabilitarea clădirii energetice compusă din reparații la acoperiș, înlocuirea burlanelor şi a jgheaburilor, a ferestrelor, uşilor, lucrări de tencuieli, vopsitorii şi împrejmuire, procurarea a două electro pompe și a conductelor de refulare aferente. Până în prezent, s-au executat lucrări de decolmatare a bazinului de refulare precum și de demontare parţială a două conducte de refulare.

Lucrările la Staţia de repompare SRPA III a, a cărei suprafață deservită este 32.153 ha (BR, IL), vizează următoarele operațiuni: reabilitarea, decolmatarea și repararea bazinului de aspirație și refulare, reabilitarea platformei electropompelor, a instalaţiilor hidromecanice, reabilitarea instalațiilor electrice și automatizărilor, reabilitarea clădirii energetice compuse din reparaţii la acoperiş, înlocuire burlane şi jgheaburi, ferestre, uși, lucrări de tencuieli, vopsitorii şi împrejmuire, procurarea a  3 electropompe noi şi a conductelor de refulare aferente.

Sursa: madr.ro

România a avut în acest an cele mai mari producții la porumb din Europa. În multe ferme din țară, proba cântarului a însemnat bucurie și satisfacție în acest an, iar acolo unde au fost semănați hibrizii Pioneer, producțiile au fost pe măsura așteptărilor și uneori chiar au depășit estimările. Din acest motiv, dăm startul prezentărilor celor mai productivi fermieri din țară, cei care au mizat pe genetica Pioneer și care au obținut rezultate foarte bune. Începem cu fermierii din sudul țării, județele Ialomița și Ilfov.

Cea mai bună producție din aceste două județe a fost obținută de fermierul Bogdan Voicu. Acesta asemănat 230 ha cu porumb în acest an și a obținut în acest an 15.890 kg/ha cu hibridul P9911 – un hibrid semitardiv din gama Optimum® AQUAmax®. “Am semănat porumbul după rapiță, încă din vară  am erbicidat, apoi am scarificat și am mai erbicidat o dată, iar în lunile octombrie-noiembrie am arat și tot în toamnă am aplicat 200 kg/ha de triplu super fosfat. Ne-au ajutat foarte mult erbicidările din vară! În primăvară am pregătit terenul cu combinatorul, am erbicidat în preemergență, am aplicat îngrășăminte 150 kg/ha, iar la prașilă am aplicat 150 kg/ha de azot. În vegetație am mai aplicat două erbicide și un insecticid. Am început recoltatul în jurul datei de 15 septembrie, iar anul viitor voi semăna 450 ha cu porumb”, a afirmat Bogdan Voicu.

voicu bogdan

Același hibrid - P9911- a performat și în județul Ialomița, acolo unde fermierul Victor Burciu a obținut 14.400 kg/ha. “În acest an am semănat 170 ha cu porumb, iar plante premergătoare au fost floarea-soarelui și porumbul. Am arat din toamnă la 33-35 cm, în primăvară am fertilizat cu îngrășăminte complexe 18.46.0 – 200 kg/ha; azotat de amoniu -125 kg/ha; uree NG – 150 kg/ha, în a doua decadă a lunii aprilie am semănat 78.000 boabe germinabile/ha. Cultura a primit 3 erbicide,  un foliar -10 l/ha în faza de 6-8 frunze, iar unde a fost cazul am aplicat și tratamente pentru Tanymecus. Cultura a fost irigată în 3 tranșe a câte 800 mc/ha. Nu am prășit în acest an, iar campania de recoltat a debutat la jumătatea lunii septembrie”, a declarat fermierul campion. Acesta a mai adăugat faptul că în următoare campanie va semăna 330 ha cu porumb și va alege hibridul P9911, cel care i-a oferit cea mai bună producție, dar vrea să încerce și hibrizi noi.

burciu victor

Un alt fermier campion din județul Ialomița este Adrian Georgescu, care a semănat 650 ha cu porumb, dintre cele 2.600 pe care le lucrează, și a obținut 14.100 kg/ha cu hibridul P0937 și 11.980 kg/ha cu hibridul P9903. Primul hibrid - P0937 este un hibrid tardiv ce se recomandă a fi cultivat în condiții de irigat, iar cel de al doilea – P9903 este cel mai bine vândut hibrid semitimpuriu de la noi din țară.

adrian georgescu

“Am semănat porumbul fie după rapiță, fie după porumb. Pregătirea terenului pentru semănat a constat în arătură de toamnă, lucrare cu discul tot în toamnă, iar în primăvară o lucrare cu combinatorul. Am fertilizat la pregătirea patului germinativ cu 200 kg/ha îngrășăminte complexe și 200 kg/ha de azot. Am semănat în perioada 5-6 aprilie, am aplicat erbicide pentru frunză lată și frunză îngustă, au fost date separat din cauza stresului hidric. Am aplicat și insecticide, 3-4, în funcție de fiecare solă în parte și de planta premergătoare. Am irigat în acest an, dar nu toată suprafața. De exemplu hibridul P9903 nu a fost în irigat, însă P0937 a primit apă în două tranșe. Am recoltat după data de 10 septembrie, am început cu P9903, iar hibridul P0937 l-am recoltat la finalul lunii septembrie”, a punctat domnul Georgescu. Acesta a mai adăugat faptul că anul viitor va semăna porumb pe aproximativ 700 ha și va opta pentru aceeași hibrizi Pioneer.

Marian Dumitru este următorul fermier campion din această zonă a țării. Acesta își desfășoară activitatea în Brănești – Ilfov, iar în acest an a obținut 12.800 kg/ha cu hibridul P9903. “Lucrez 630 ha, iar porumb am semănat în acest an pe 30 ha după floarea-soarelui. În toamnă am arat la 30 cm, am discuit și am aplicat complexe 18.46.0 - 200 kg. În primăvară am intrat cu un combinator și am semănat în jurul datei de 15 aprilie 70.500 boabe germinabile/ha. Odată cu semănatul pe rând, am aplicat 250 kg/ha de azotat. Am erbicidat în preemergență și în postemergență timpurie. În stadiu de 4 -5 frunze am mai aplicat un foliar bogat în zinc. Am recoltat în prima parte a lunii septembrie și am fost mulțumit de producție, de aceea anul viitor voi semăna 80 ha, cred că voi alege același hibrid în principal, însă vreau să încerc și un hibrid nou ”, a afirmat agricultorul.

dumitru marian

Fermier campion în județul Ilfov a devenit și domnul inginer Gheorghe Preda, care a obținut 12.650 kg/ha  cu hibridul P9537. Acesta a ales un hibrid semitimpuriu, din grupa 350 FAO, ce are o foarte bună adaptabilitate, mai ales în condiții de stres termic și hidric. “Am avut în acest an 305 ha cu porumb, iar pregătirea terenului a constat în dezmiriștire, arătură de toamnă și administrarea a 600 – 700 kg/ha de TerraCalco. În primăvară am aplicat 200 kg/ha îngrășăminte complexe 20.20.0 și am efectuat o lucrare cu combinatorul, în timp ce la semănat am aplicat îngrășăminte 150 kg/ha. Am erbicidat doar preemergent, am aplicat un îngrășământ foliar pe bază de zinc, iar la faza de 6-8 frunze am prășit și am mai administrat pe rând 250 kg/ha de azotat de amoniu. Nu am aplicat alte tratamente în acest an, iar recoltatul a avut loc în perioada 25 august – 10 septembrie”, a declarat fermierul campion, care a mai adăugat faptul că a fost mulțumit de rezultatele obținute în fermă.

preda gheorghe

Iulian Filipoiu este un alt fermier campion la porumb din județul Ialomița. El a obținut 12.500 kg/ha cu hibridul P9903 și 10.600 kg/ha cu hibridul P9911. “Am semănat porumbul după rapiță, înainte de semănat am aplicat 200 kg/ha de uree, iar la semănat am mai aplicat 200 kg/ha îngrășăminte complexe 18.46.0, în a doua jumătate a lunii aprilie. Cultura a mai primit un îngrășământ foliar pe bază de zinc, am erbicidat preemergent, în faza de 8-10 frunze am prășit și am administrat azotat 150 kg/ha și am irigat în 4 tranșe, 160 l/ha la fiecare irigare. Am recoltat la începutul lunii septembrie, iar în următoarea campanie voi semăna aceeași suprafață cu porumb și bineînțeles că voi alege aceeași hibrizi de la Pioneer”, a specificat Iulian Filipoiu.

Net Farming Iulian Filipoiu

Corteva Agriscience™, Divizia de Agricultură a DowDuPont (NYSE: DWDP), urmează să devină companie independentă, listată la bursă, așa cum s-a anunțat anteriot, proces care va fi finalizat în luna iunie 2019. Diviza combină capacitățile DuPont Pioneer, DuPont Protecția Plantelor și Dow AgroSciences. Corteva Agriscience™ oferă fermierilor din lume cel mai complet portofoliu din industrie — incluzând unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură: Pioneer®, Encirca®, nou lansatul Brevant™ Semințe, precum și alte produse premiate de protecția culturilor – și aduce constant noi produse în piață prin intermediul unei echipe de cercetare puternice în domeniul chimic și tehnologic.

În sudul țării hibrizii de floarea-soarelui au oferit producții foarte bune în acest an. Neașteptate chiar, după cum spun chiar fermierii care la începutul campaniei nu aveau prea mari speranțe și credeau că din cauza vremii nu vor obține rezultate foarte bune. Însă stabilitatea hibrizilor P64LE25 și P64LE99  a fost demonstrată încă o dată, iar în județele Buzău și Ialomița producțiile au depășit 4.000 kg/ha.

În județul Ialomița, cea mai bună producție la floarea-soarelui a fost cea obținută de Adrian Georgescu, care lucrează 2.600 ha, iar această cultura a ocupat 140 ha. A devenit fermier campion cu producția 4.430 kg/ha garantată de hibridul P64LE99. “Am arat în toamnă și am efectuat o lucrare cu discul, apoi în primăvară am intrat cu combinatorul. Înainte de semănat am aplicat 200 kg/ha îngrășăminte complexe 18.46.0, am  semănat la sfârșitul lunii martie - începutul lunii aprilie, iar în ceea ce privește fertilizarea am mai dat la prășit 100 kg/ha de azot. Cultura a primit un erbicid preemergent, un graminicid în vegetație și două fungicide, primul la 6-8 frunze, al doilea în faza de buton floral. Doar atât am aplicat și am recoltat începând cu finalul lunii august”, a declarat fermierul campion.

Adrian Georgescu

Un alt fermier campion din aceast județ este domnul Mihai Miu, care a ales hibridul P64LE99 și a obținut 4.400 kg/ha. În cadrul fermei lucrează 2.000 ha, iar floarea-soarelui a semănat în acest an pe 120 ha, după culturile de grâu și porumb. “În toamnă am arat la 32-34 cm, iar în primăvară am efectuat o singură trecere cu combinatorul, apoi la semănat, în perioada 14-16 aprilie, am aplicat complexe 20.20.0 – 160 kg/ha. Am aplicat două tratamente cu fungicid, erbicid și îngrășământ foliar, plus azotat de amoniu - 120 kg/ha fazial. Cultura a fost în neirigat și am recoltat în jurul datei de 6 septembrie”, a specificat Mihai Miu. Fermierul campion a mai adăugat faptul că în ceea ce privește hibrizii de floarea-soarelui este foarte mulțumit în special de cei cu tehnologia Express, pe care îi cultivă încă din momentul în care aceștia au fost disponibili pe piața din România.

Frumusica Miu Mihai

Cu aceeași producție, 4.400 kg/ha obținută la hibridul P64LE99, fermier campion a devenit și Ion Iancu din județul Buzău. Acesta lucrează 400 ha, iar floarea-soarelui a avut în acest an pe 80 ha. “Am semănat floarea-soarelui după grâu și porumb. Înainte de arătură am aplicat superfosfat - 150 kg/ha , apoi am arat la 28 cm, în primăvară am pregătit terenul cu discul, o trecere sau două în funcție de cum a fost cazul și am aplicat aproximativ 150 kg/ha îngrășământ triplu 16. Apoi am semănat la începutul lunii aprilie, atunci când am aplicat uree – 200 kg/ha. Am aplicat două erbicide, unul în preemergență și unul în vegetație, dar și două îngrășăminte foliare. Aceasta a fost toată tehnologia, am recoltat începând cu finalul lunii august, a fost chiar un an foarte bun pentru floarea-soarelui. Și anul viitor voi alege același hibrid, pentru că m-a surprins în acest an în ceea ce privește producția”, punctat fermierul campion.

Ion Iancu

În județul Buzău își desfășoară activitatea și doamna Marieta Ginerică a obținut 4.300 lg/ha cu hibridul P64LE99. Despre tehnologia aleasă în cadrul fermei ne-a detaliat soțul acesteia, domnul Ștefan Ginerică: “Lucrăm 450 ha, dintre care în acest an am semănat 100 ha cu floarea-soarelui. Plantă premergătoare a fost porumbul, așa că am arat la 30 cm și am trecut cu combinatorul în toamnă, după care în primăvară am semănat în perioada 1-5 aprilie și am aplicat 180-200 kg/ha îngrășăminte complexe 20.20.0, am aplicat 2 erbicide, unul preemergent sau unul postemergent, un îngrășământ foliar, iar la prășit, atunci când platele aveau 10-12 frunze,  am mai aplicat 100 kg/ha de azot. Am recoltat în perioada 1-10 septembrie, iar media pe hectar a fost de 4.600 kg/ha, am avut și sole cu 4.600 ha, pot spune că a fost un an de excepție pentru floarea-soarelui. Îmi place să respect rotația culturilor, de aceea cred că și pentru anul viitor voi semăna floare-soarelui pe 100 ha, semănăm o dată la 5 ani floarea-soarelui pe aceeași suprafață.”

Ginerica Stefan

Andrei Constantinescu, tot din județul Buzău, a devenit și el fermier campion datorită hibridului P64LE99, care i-a asigurat producția de 4.200 kg/ha. Acesta lucrează în cadrul a două societăți 400 ha, iar cu floarea-soarelui a avut 110 ha. “Am semănat după grâu și porumb, astfel că în toamnă am arat la minim 30 cm, iar în primăvară am efectuat o trecere cu discul, am fertilizat cu 200 kg/ha 14.14.14 cu sulf și magneziu, încorporat cu combinatorul, apoi la aproximativ după două săptămâni am semănat, adică la începutul lui aprilie, am semănat 70.000 plante/ha și am aplicat 200 kg/ha 20.20.0 și 9 kg/ha îngrășăminte microgranulate starter. S-au mai aplicat două erbicide și doar atât, nu sunt adeptul multor lucrări în vegetație. Am recoltat la finalul lunii august, iar producția din acest an a fost mult peste așteptări. Pentru următoarea campanie nu știu sigur câte hectare voi semăna, pentru că asta depinde de campania de toamnă, oricum vor fi cel puțin 80”, a specificat fermierul.

Andrei Constantinescu

În județul Ialomița, un alt fermier campion la floarea-soarelui este domul Iulian Filipoiu. Acesta lucrează 3.000 ha, iar în acest an floarea-soarelui a cultivat pe 360 ha. Hibridul P64LE99 i-a oferit 4.000 kg/ha. “A fost un an foarte bun pentru floare, am semănat după orz, așa că în toamnă am arat la 25-30 cm, în primăvară am discuit și am aplicat 180 kg/ha îngrășăminte complexe 18.46.0 la semănat, adică în prima parte a lunii aprilie. Am mai fertilizat în luna mai, atunci când am prășit, cu 150 kg/ha azotat. Am aplicat un erbicid Express, în unele zone și un graminicid, iar la apariția butonului floral am aplicat un fungicid. Am recoltat după jumătatea lunii august, iar anul viitor voi semăna floarea-soarelui pe aproximativ 300 ha și voi alege tot hibridul P64LE99”, a afirmat agricultorul.

Iulian Filipoiu

Hibridul P64LE99 i-a adus titulatura de fermier campion și domnului Marin Marian Adrian, care lucrează 600 ha, floarea-soarelui a avut în acest an pe 150 ha și a obținut 3.800 kg/ha. “Culturi premergătoare pe solele unde am avut floarea-soarelui au fost grâu și rapiță. Am mers pe arătură de toamnă, la 35 cm și am aplicat 250 kg/ha îngrășăminte complexe 20.20.0. În primăvară am continuat cu efectuarea unei treceri cu discul și una cu combinatorul, apoi am semănat în a doua jumătate a lunii aprilie. Am aplicat un singur erbicid Express în vegetație, iar pe unele sole am aplicat un tratament. În faza de 6-10 frunze am prășit. Am recoltat începând cu 1 septembrie. Semăn de 3 ani acest hibrid și am fost mereu mulțumit de producțiile obținute”, a precizat fermierul campion.

Marin Marian

Corteva Agriscience™, Divizia de Agricultură a DowDuPont (NYSE: DWDP), urmează să devină companie independentă, listată la bursă, așa cum s-a anunțat anteriot, proces care va fi finalizat în luna iunie 2019. Diviza combină capacitățile DuPont Pioneer, DuPont Protecția Plantelor și Dow AgroSciences. Corteva Agriscience™ oferă fermierilor din lume cel mai complet portofoliu din industrie — incluzând unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură: Pioneer®, Encirca®, nou lansatul Brevant™ Semințe, precum și alte produse premiate de protecția culturilor – și aduce constant noi produse în piață prin intermediul unei echipe de cercetare puternice în domeniul chimic și tehnologic.

În data de 20 iulie a fost confirmată prezența virusului Pestei Porcine Africane la porcii din două gospodării din comuna Giurgeni, județul Ialomița .

În urma confirmării diagnosticului, de către Institutul de Diagnostic si Sănătate Animală București (I.D.S.A.) – Laboratorul Național de Referință pentru Diagnostic și Sănătate Animală, serviciile veterinare au intervenit de urgență.

Gospodăriile respective au fost plasate sub supraveghere oficială și au fost aplicate măsuri de restricție pentru circulația persoanelor, animalelor, a produselor, subproduselor și a mijloacelor de transport si a fost dispusa  uciderea porcinelor din cele două gopodării și ecarisarea carcaselor.

Centrul Local de Combatere a Bolilor Ialomita reunit astăzi, a dispus, conform planului de măsuri adoptate, pentru a preveni răspândirea bolii, uciderea preventivă a porcinelor din cele două gopodării și ecarisarea carcaselor.

Totodată, au fost recoltate probe pentru examene de laborator, de la animalele moarte și cele sacrificate.

Proprietarii animalelor afectate vor beneficia de despăgubiri conform prevederilor HG 1214/2009, modificată și completată prin HG 484/2018.

Ancheta epidemiologică este în desfășurare.

ANSVSA face precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel social din punct de vedere economic.

Anul 2017 a fost anul producțiilor record, mai ales la porumb unde la nivel național rezultatele obținute au depășit așteptările multor agricultori. Hibrizii de porumb Pioneer au oferit producții record în toate zonele țării, motiv pentru care dăm startul prezentărilor fermierilor campioni. Începem cu sudul țării, județele Ialomița și Călărași, unde hibrizii P0023, P0937, P9903, P9537, P0412, și P9911 au oferit producții de peste 11 tone/ha.

Primul fermier campion din județul Călărași este domnul George Alexandru din localitatea Ulmu. Acesta a obținut 15.800 kg/ha cu hibridul P0023. “Lucrez 550 ha, iar porumb am semănat 150 ha, doar cu hibrizi Pioneer. Pot spune că am respectat cantitatea de azot, fosfor și potasiu ce trebuia aplicată, deci chiar o tehnologie ca la carte. La semănat, pe 26 martie, am aplicat 220 kg/ha complexe, iar la prășit, în luna mai, am mai aplicat 200 kg/ha. Cultura a fost în neirigat și a beneficiat doar de un singur erbicid. Am semănat porumbul după rapiță și nu am întâmpinat niciun fel de problemă, am fost foarte mulțumit și de cum s-a comportat cultura și de producție. De aceea, pentru anul viitor am achiziționat deja sămânța pentru 230 ha, și am ales hibrizii P0023, P9903, P9911 și P0023”, a punctat fermierul campion.

George Aleaxandru

Tot în județul Călărași, localitatea Vâlcelele, fermier campion a devenit și Florin Moldoveanu. Acesta lucrează 410 ha, cu porumb a avut 160 ha, iar cu hibridul P0023 a obținut 14.800 kg/ha în neirigat. “Păioasele au fost culturi premergătoare, am arat și tăvălugit în toamnă, în primăvară am efectuat o trecere cu combinatorul și am aplicat azotat, 250 kg/ha. Am semnat la începutul lunii aprilie, densitatea de 70.000 boabe germinabile/ha, și am mai dat 200 kg/ha complexe 18.46.0. Cultura a mai beneficiat de îngrășământe microgranulate starter, erbicide, unde am aplicat în funcție de solă, preemergent și postemergent, și am mai aplicat un insecticid și un îngrășământ foliar. Am început recoltatul la jumătatea lunii septembrie și am terminat la 1 octombrie”, a declarat Florin Moldoveanu. Anul viitor va semăna 180 cu porumb, iar hibrizii pe care i-a ales sunt P0023, P9911 și P9903.

Moldoveanu Florin

Adrian Georgescu a devenit fermier campion în județul Ialomița, deoarece a obținut 14.600 kg/ha cu hibridul P0937 și 13.200 kg/ha cu hibridul P9903. “Lucrez 2.500 ha, iar cu porumb am semănat anul acesta 550 ha. Am semănat după cultură de porumb, dar și după soia și nu am avut nici un fel de probleme pe parcursul procesului de vegetație. Am început pregătirea patului germinativ încă din toamnă, atunci când pe jumătate din suprafață am aplicat TSP -200 kg/ha  și primăvară am aplicat azot substanță brută 200 kg/ha. Am erbicidat, și am aplicat 3-4 tratamente în funcție de solă. Din toată suprafața, doar 85 ha nu au beneficiat de irigații, dar și acolo am obținut 13.200 kg/ha cu P9903. Anul viitor voi semăna tot 550 ha cu porumb și voi merge pe aceeași hibrizi,” a specificat fermierul campion.

Adiflora Adrian Georgescu

Cristian Ionuț Constandache a devenit fermier campion datorită producției de 14.390 kg/ha obținută cu hibridul P9911. Acesta își desfășoară activitatea în judeșul Ialomița, iar anul acesta a semănat 1.000 ha cu porumb. “În toamnă am arat sau scarificat, în funcție de solă, și am discuit, iar în primăvară am fertilizat, am aplicat 2 tipuri de complexe, 20.20.0 cu sulf în cantitatea de 200 kg/ha, apoi am efectuat o lucrare cu combinatorul și am semănat, 70.000 boabe germinabile/ha la sfârșitul lunii martie, începutul lunii aprilie. Am mai aplicat culturii 2 erbicide, în unele sole și preemergent și postemergent, un tratament foliar cu zinc în faza de 6-8 frunze, dar și 2 fertilizări cu azotat de amoniu, prima aplicare în stadiul de 6-8 frunze, respectiv 6-8 frunze. Am obținut această producție în neirigat și am recoltat pe parcursul lunii septembrie, campania de recoltare a durat 3 săptămâni”, a declarat agricultorul.

Costandache Cristian

Un alt agricultor din județul Ialomița care a devenit fermier campion la porumb este domnul Nicolae Stoica, care a obținut 12.400 kg/ha cu hibridul P9903 și 10.700 kg/ha cu hibridul P9537. “Lucrez 640 ha, cu porumb am avut 180 ha, semănate după culturi de porumb, păioase sau rapiță. Am arat în toamnă, iar în primăvară am intrat cu combinatorul, apoi am fertilizat 180 kg/ha nitrocalcar și am discuit. La semănat, în perioada 28 martie -15 martie, am mai aplicat 180 kg/ha complexe 20.20.0 și un îngrășământ starter. După semănat am aplicat un erbicid și a urmat o nouă aplicare în postemergență. După care la stadiul de 10-12 frunze am mai aplicat un îngrășământ foliat pe bază de zinc, 3 l/ha. Am avut un recoltat sănătos cum îmi place să spun, nu am întâmpinat probleme cu cultura. Campania de recoltat am început-o pe 20 septembrie și a durat până pe 10 octombrie. Anul viitor voi semăna 200 ha cu porumb”, a declarat fermierul campion.

Stoica Nicolae

Lista fermierilor campioni din această zonă a țării continuă cu domnul Barbu Oprea din Rovine, județul Ialomița, care a obținut 12.100 kg/ha cu hibridul P0023. “Lucrez 270 ha, porumb am avut pe 50 ha. Am semănat tot după cultură de porumb, deci am arat în toamnă, în primăvară am discuit și am efectuat o trecere cu combinatorul. Înainte de semănat am fertilizat cu 250 kg/ha complexe 18.46.0 și am semănat la început de aprilie. Pe parcursul procesului de dezvoltare am aplicat 2 erbicidări și 3 tratamente, iar la prășit, în faza de 10-12 frunze, am mai aplicat azot, 300 kg/ha. Cultura a fost în neirigat, am recoltat după jumătatea lunii septembrie. Campania viitoare voi semăna 90 ha cu porumb și am ales hibrizii Pioneer P9911 și P0023. Am fost foarte mulțumit de cum s-a comportat cultura, de producții și de aceea am ales și la rapiță hibrizii Pioneer. În acest moment cultura se prezintă impecabil”, a punctat domnul Oprea.

Barbu Oprea

În localitatea Valea Măcrișului, județul Ialomița, își desfășoară activitatea și fermierul campion Sorin Buriceanu. Acesta lucrează 450 ha, dintre care 100 au fost semănate cu porumb. “Am obținut 11.800 kg/ha cu hibridul P0412, în neirigat. Am semănat după culturi de porumb și grâu și am arat în toamnă. În primăvară am efectuat lucrări cu discul și combinatorul și am fertilizat cu 250 kg/ha complexe. Am semănat la începutul lunii aprilie, când am mai aplicat azotat de amoniu, 180 kg/ha, și îngrășăminte microgranulate 25 kg/ha. Am erbicidat și preemergent și postemergent, am mai aplicat un foliar cu zinc și un erbicid, la faza de 6-8 frunze, iar la prășit am mai aplicat azot, 170 kg/ha. Am obținut această producție în neirigat și am recoltat la început de octombrie”, a declarat fermierul campion. Acesta a specificat faptul că a fost mulțumit de hibrizii Pioneer și a mai adăugat că în următoarea campanie ca semăna 200 ha cu porumb.

Buriceanu Sorin

Secerișul grâului în Câmpia Bărăganului s-a încheiat. În județele Brăila, Călărași și Ialomița, unde suprafețele cultivate sunt din cele mai importante, producătorii, în loc să se bucure de recoltele obținute, își manifestă nemulțumirea față de prețurile practicate de marii achizitori de cereale.

Sunt nemulțumiți și cultivatorii de mari suprafețe de ordinul sutelor de hectare, precum şi micii fermieri asociați, care declară fățiș că în anii cu recolte slabe prețurile la tona de grâu erau mult mai atrăgătoare pentru producător.

De altfel, prețurile stabilite de marii achizitori, printr-o înțelegere tacită, sunt mult mai mici decât se așteptau fermierii.

Fără să fie constituiți într-un cartel, cei patru mari achizitori de cereale au fixat un preț astfel încât beneficiile cultivatorilor, celor care au muncit să obțină recolte bune, să le revină mai puțin decât comercianților. Ei pleacă de la premisa: recolte bune, oferte mari. Prețurile sunt la mâna lor, acolo unde sunt banii. Ei dictează, au ultimul cuvânt în orice tranzacție.

În documentările făcute în județele Brăila, Călărași și Ialomița și din discuțiile purtate cu fermieri și administratori de mari societăți agricole și producători asociați, cu suprafețe cu grâu între 50 și 100 de hectare, am reținut: agricultura a fost tratată ca un copil vitreg al economiei naționale, subvențiile destinate culturilor ajungând cu mari întârzieri, generând mari pierderi agricultorilor. În 2016 ministrul Agriculturii din acea perioadă nu a întreprins nimic pentru ca subvențiile primite de la Uniunea Europeană să ajungă la timp, nu cu întârzieri de trei până la cinci luni.

Majoritatea producătorilor agricoli au fost obligați de perioadele în care se fac lucrări specifice fiecărei culturi să se împrumute la băncile care în majoritatea lor de mult nu mai sunt românești și ca atare practică dobânzi deloc prietenoase.

Pentru recolta din acest an, ca să se înființeze culturile în perioada optimă, toată suflarea agricultorilor s-a împrumutat.

Pentru 2017 noul guvern s-a zbătut ca să dea subvențiile la timp. Eforturile specialiștilor din cadrul APIA din Ministerul Agriculturii și cele din județe au înseninat cât de cât cerul agricultorilor.

De când grâul era „iarbă verde‟, marii achizitori de cereale și plante tehnice, prin „purtătorii lor de vorbe‟ din toată media, au luat busuiocul într-o mână și cădelnița în alta și „dă-i, nene, vrăjeli‟ din cele mai păguboase: că grâul este grozav, că se anunță producții de excepție și tot așa și în iunie.

La recoltat au luat câteva societăți agricole cu producții la nivelul Europei Occidentale, care într-adevăr au realizat 7.500-8.000 kg/ha, și dă-i cu goarna că România a redevenit grânarul Europei și gata! Cu articolele publicitare achizitorii au băgat prețul grâului la apă și pe țăran în faliment.

Cei care practică asemenea jocuri o fac pe niznaiul, că adică nu știu că la un hectar cultivat cu grâu, pentru a produce peste 7.000 kg/ha, cheltuielile sunt duble: începând cu pregătirea terenului, administrarea îngrășămintelor, sămânța elită, să ai 800-900 de boabe la metrul pătrat, iar în primăvară să-i asiguri fertilizările, combaterea dăunătorilor și până îl vezi în spațiile de depozitare, dacă le ai, stai cu ochii pe cer să nu vină grindina, vreo furtună să-l culce la pământ sau alte calamități.

Așa că, domnilor achizitori, mai lăsați și pe alții să trăiască. Nu din „surse‟ de presă, ci din discuții concrete, vă aduc la cunoștință că, prin politica prețurilor pe care ați bătut-o în cuie, nu faceți altceva decât să micșorați suprafața cultivată cu grâu din anul viitor.

În acest an, dar și în anii trecuți, majoritatea producătorilor importanți de grâu și-au făcut propriile silozuri, magazii cu sisteme de aerare și își vor vinde recolta în primăvara următoare, când prețul va fi cu 30-40% mai mare.

Pe spinarea agricultorilor realizează mari beneficii nu numai achizitorii, ci și procesatorii (brutarii, patiserii, producătorii de paste făinoase), ale căror produse se apropie ca preţ de cel al pâinii.

Și cum noi, românii, mâncăm multă pâine, am să mai dau un exemplu: dintr-un kg de grâu, după măcinare, rezultă 620 g de făină și 380 de tărâțe. Din 620 g de făină se produc patru franzeluțe de 250 g care se vând cu un leu bucata.

Dar și mai direct: ca să cumpere un covrig de 120 g pentru un nepot, țăranul trebuie să vândă două kg de grâu.

Mihai VIȘOIU

Revista Lumea Satului nr. 16, 16-31 august 2017 – pag. 24-26

Pagina 1 din 2
Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti