Joi, 11 mai 2023, la sediul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a fost aprobat modelul de certificat sanitar veterinar pentru exportul de ovine destinate abatorizării din România în Maroc.

La ceremonia de semnare a documentelor a participat dr. Alexandru Bociu, președintele ANSVSA și dr. El Abrak Abderrahman, director al patrimoniului zootehnic și vegetal din cadrul Biroul Național de Securitate Sanitară a Produselor Alimentare din Maroc.

Întâlnirea de astăzi a reprezentat finalul vizitei pe care delegația marocană a realizat-o în România în perioada 9-11 mai 2023. De-al lungul celor 3 zile s-au discutat și alte aspecte legate de exportul de ovine, precum procedurile sanitare, identificarea și trasabilitatea șeptelului ovin din România, vizita fermelor de carantină și procedurile de control la îmbarcare.

Reprezentanții marocani au fost interesați și de sistemele informatice privind genetica la ovine și de organizațiile profesionale din domeniul ovin.

Această vizită reprezintă un pas important în dezvoltarea relațiilor comerciale dintre România și Maroc în domeniul ovin, oferind o nouă piață de export pentru crescătorii de oi din România.

Începând de luni, 13 februarie 2023, medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA județene și a municipiului București, în colaborare cu inspectori ai ANPC și ANAF, vor merge în echipe mixte în hypermarket-uri/supermarket-uri și magazine alimentare, pentru a-i informa și consilia pe operatorii economici cu privire la responsabilitățile ce le revin, ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 307/2022.

Astfel, agențiilor economici li se va aduce la cunoștință faptul că, produsele pe bază de lapte cu adaos de grăsimi și/sau proteine, altele decât cele lactate, produsele alimentare/specialitățile din grăsimi hidrogenate/vegetale pot fi comercializate într-un spațiu de prezentare și vânzare bine delimitat, pe rafturi separate față de laptele şi produsele lactate autentice, cu informarea explicită către cumpărător a conținutului acestor produse.

De asemenea, se va verifica modul de etichetare și prezentare a produselor alimentare în locul în care sunt expuse, precum și alte informații oferite în legătură cu acestea, prin orice mijloc de informare în masă, care nu trebuie să inducă în eroare consumatorii.

La finalizarea acțiunilor de informare la fața locului, medicii veterinari oficiali, în colaborare cu inspectorii ANPC și ANAF, vor întocmi note de constatare, în care se vor menționa măsurile și termenele stabilite pentru conformare.

În medicina veterinară se utilizează numai preparate medicinale veterinare stupefiante şi psihotrope autorizate prin procedură naţională de către Institutul pentru Controlul Produselor Biologice și Medicamentelor de Uz Veterinar, precum şi prin procedura centralizată de către Comisia Europeană.

Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar întocmeşte lista preparatelor medicinale veterinare stupefiante şi psihotrope autorizate pentru comercializare pe teritoriul României şi o publică pe site-ul propriu, informează ANSVSA într-un comunicat.

Preparatele medicinale veterinare stupefiante şi psihotrope se comercializează numai prin depozite farmaceutice veterinare autorizate de către direcţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, conform prevederilor legale în vigoare. Preparatele medicinale veterinare stupefiante şi psihotrope se distribuie numai către unităţile în care se desfăşoară activităţi de asistenţă medical-veterinară înregistrate în Registrul unic al cabinetelor medical-veterinare, cu sau fără personalitate juridică, al Colegiului Medicilor Veterinari, precum şi către cele din cadrul facultăţilor de medicină veterinară. Eliberarea preparatelor medicinale veterinare stupefiante şi psihotrope din depozitul farmaceutic veterinar se face în baza unei note de comandă, înseriată în sistem unic şi semnată de către medicul veterinar titular sau şeful clinicii universitare, după caz.

Medicii veterinari de liberă practică pot utiliza şi preparate stupefiante şi psihotrope de uz uman, conform prevederilor art. 112 şi art. 113 din Regulamentul (UE) 2019/6. Preparatele stupefiante şi psihotrope de uz uman se achiziţionează numai din farmaciile comunitare în baza prescripţiei medical-veterinare, emisă de către medicul veterinar de liberă practică. Lista substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope de uz uman care pot fi utilizate în unităţile de asistenţă medical-veterinară este prevăzută în anexa nr. 7 a Ordinului nr.1.328/56/2022.

Medicii veterinari de liberă practică pot utiliza şi administra preparatele stupefiante şi psihotrope atât în incinta unităţilor de asistenţă medical-veterinară, cât şi în condiţii de teren. Unităţile de asistenţă medical-veterinară au obligaţia de a deţine un registru special pentru evidenţa preparatelor stupefiante și psihotrope. Preparatele stupefiante şi psihotrope utilizate în medicina veterinară, identificate ca fiind necorespunzătoare conform legislaţiei sanitar-veterinare în vigoare, se distrug de către unităţi specializate, în baza autorizaţiei pentru distrugere emisă de către direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi în prezenţa unei comisii constituite conform prevederilor legale

Valabilitatea prescripţiilor medicale veterinare cu regim special necesare pentru eliberarea din farmacia comunitară a preparatelor stupefiante utilizate în medicina veterinară este de 10 zile calendaristice de la data emiterii și de 30 de zile calendaristice de la data emiterii, pentru preparatele psihotrope.

(I.B.)

Controalele inspectorilor sanitari veterinari și pentru siguranța alimentelor în sectorul produselor alimentare de origine nonanimală au vizat operatorii din industria alimentară, care își desfășoară activitatea în domenii precum: fabricarea produselor de morărit, pâinii şi produselor de patiserie, altor produse alimentare, băuturilor răcoritoare şi alcoolice.

În cursul lunii iulie 2022, Direcţiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor județene, precum şi a Municipiului Bucureşti au efectuat 9.040 de controale în unităţile din industria agroalimentară.

Ca urmare a neregulilor constatate și a încălcării prevederilor legislației în domeniul siguranței alimentelor, s-au aplicat 144 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 905.320 de lei.

Acțiunile de verficare efectuate la nivel național pe baza Programului de supraveghere şi control pentru anul 2022 au vizat aspecte privind respectarea de către operatorii alimentari a condiţiilor de înregistrare, autorizare și funcționare a unităților, a modului de întreținere și igienizare a spaţiilor în care produsele alimentare sunt manipulate, a condițiilor de prelucrare și de depozitare a materiilor prime şi a produselor finite, a cerințelor de trasabilitate și a celor privind etichetarea, controlul dăunătorilor, evidenţa documentelor şi a informaţiilor privind implementarea procedurilor bazate pe analiza riscului (sistemul HACCP).

Controalele efectuate de inspectorii ANSVSA se concentrează în principal pe prevenție și consilierea operatorilor din industria alimentară. Sancțiunile contravenționale sunt acordate în momentul în care deficiențele constatate inițial nu au fost remediate în intervalul de timp stabilit sau pun în pericol sănătatea consumatorilor.

În urma controalelor efectuate, au fost constatate o serie de nereguli, dintre care menționăm:

– neconformităţi privind respectarea bunelor practici de igienă și fabricație cum ar fi: neîntreținerea igienică a spațiilor de depozitare, întreținerea necorespunzătoare a spațiilor tehnologice de producție, lipsa vestiarului și a grupului sanitar pentru angajați, neasigurarea stocurilor corespunzătoare de substanțe destinate operațiunilor de dezinfecție, neefectuarea operațiunilor de DDD în condițiile legislației specifice domeniului alimentar;

– neconformităţi privind întreținerea și igiena echipamentului de protecție sanitară a personalului muncitor;

– neconformităţi privind monitorizarea și implementarea procedurilor bazate pe principiile HACCP;

– neconformităţi legate de asigurarea trasabilității și conformității produselor alimentare (etichetare, buletine de analiză cu rezultate nesatisfăcătoare, ambalaj necorespunzător, produse alimentare cu modificări organoleptice);

– neconformități privind personalul muncitor (neîntocmirea fișelor de aptitudini, neefectuarea cursului de igienă, neatestarea stării de sănătate a personalului);

– alte tipuri de neconformități: desfășurarea de activități neînregistrate sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor, nerespectarea cerinţelor pentru importul produselor alimentare, neinițiere procedura de rechemare a produselor, neretragerea de la raft a produsului neconform, transportul alimentelor cu mijloace neînregistrate sanitar – veterinar și pentru siguranța alimentelor.

În timpul controalelor efectuate în unităţile din industria agroalimentară s-au prelevat probe pentru efectuarea de analize de laborator, conform procedurilor şi instrucțiunilor din Programul de supraveghere şi control pentru anul 2022, urmărindu-se conformitatea produselor alimentare, încadrarea calității acestora în limitele maxime admise, privind prezența de reziduuri de pesticide, contaminanţi şi alte substanţe interzise în alimente. De asemenea, s-au prelevat probe de pe suprafețe/ustensile de lucru în unitățile de industrie alimentară, în vederea verificării conformității în ceea ce privește respectarea criteriilor microbiologice în alimente.

În perioada 27.06-10.07.2022 inspectorii sanitari veterinari și pentru siguranța alimentelor au verificat 446 de unităţi de vânzare cu amănuntul şi alimentaţie publică, fiind aplicate 96 de sancţiuni în valoare de 896.000 de lei. Au fost emise o ordonanță de interzicere a activității şi două ordonanţe de suspendare temporară a activităţii.

De asemenea a fost confiscată şi trimisă către neutralizare o cantitate de 81,604 kg de produse alimentare (peşte, carne, produse din carne, preparate culinare), care nu corespundeau din punct de vedere al calităţii şi siguranţei alimentare.

Echipele de inspectori din cadrul „Comandamentului Sezon Estival 2022” activează în nouă locaţii care acoperă întreg litoralul Mării Negre, de la localitatea Corbu la localitatea Vama Veche.

În urma acestor controale s-au constatat deficiențe cu privire la:

• comercializarea directă către consumatorul final a produselor alimentare în spații neaprobate sanitar veterinar;
• ambalarea şi etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare, în vederea depozitării şi valorificării, precum şi comercializarea acestora neetichetate potrivit legislaţiei în vigoare;
• condiții necorespunzătoare de igienă în spațiile de producție;
• depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
• folosirea ambalajelor, ustensilelor, recipientelor şi utilajelor în stare insalubră.
• comercializarea de produse alimentare cu termen de valabilitate depăşit.

Inspectorii „Comandamentului Sezon Estival 2022” vor intensifica acţiunile de verificare în ceea ce priveşte respectarea condiţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor în pensiuni, tabere şcolare, creşe şi grădiniţe. O atenţie sporită va fi acordată târgurilor şi festivalurilor culinare.

ANSVSA prin intermediul DSVSA Constanţa, pune la dispoziţia celor interesaţi numărul de telefon al Comandamentului Sezon Estival: 0786 577 007, unde se pot face sesizări, sau se pot obţine informaţii referitoare la diferite aspecte din domeniul siguranţei alimentelor. Acest număr va funcţiona în paralel cu numărul Call – Center-ului A.N.S.V.S.A.: 0800.826.787, apelabil gratuit, din orice reţea de telefonie. 

Sursa: ansvsa.ro

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) informează despre derogarea temporară a respectării unor condiții de intrare a animalelor de companie din Ucraina pe teritoriul României.

Din cauza condițiilor excepționale generate de situația din Ucraina pentru a evita eventualele dificultăți cu refugiații care vin din această țară cu animale de companie, vă informăm că, în conformitate cu articolul 32 din Regulamentul (UE) 576/2013 cu privire la derogarea de la condițiile prevăzute pentru circulația necomercială a animalelor de companie, România autorizează circulația necomercială pe teritoriul lor a animalelor de companie astfel:

1. Animalelor care îndeplinesc condițiile de introducere în UE (identificat, vaccinat, cu/sau fără titrul de anticorpi) li se va permite intrarea.
2. Pentru animalele care:

• Nu sunt identificate în mod corespunzător cu un microcip/tatuaj;
• Nu sunt vaccinate împotriva rabiei sau vaccinarea nu mai este valabilă, persoana responsabilă va completa Formularul de localizare a animalului de companie, care poate fi descărcat de pe site-ul ANSVSA.

Proprietarul animalului va putea îndeplini toate formalitățile și procedurile după intrarea în România.

Pentru facilitarea accesului refugiaților din Ucraina cu animale de companie, ANSVSA a transmis instrucțiuni în teritoriu și la punctele de trecere a frontierei.

Sursa: ANSVSA

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor recomandă cetățenilor să cumpere produse alimentare numai din unități sau spații autorizate sanitar veterinar. Astfel, consumatorii au certitudinea că, atât carnea cât și alte produse de origine animală sau non-animală au fost supuse controlului sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor şi nu constituie un pericol pentru sănătatea publică.

După cumpărare, în cel mai scurt timp posibil, alimentele de origine animală se introduc în frigider unde se păstrează astfel: carnea refrigerată, laptele, produsele din lapte și ouăle la o temperatura de refrigerare de preferință între 0˚C +4˚C și separat în funcție de categoria de produs, iar carnea congelată la o temperatură cât mai scăzută, respectiv sub -12˚C.

Sacrificarea porcului din gospodărie și consumarea acestuia în familie, fără controlul sanitar veterinar al stării de sănătate a animalului şi a salubrității cărnii obținute, poate avea consecințe grave.

Porcul crescut în gospodărie, carnea și produsele din carne provenite de la acesta sunt interzise a fi comercializate!

De asemenea, este interzisă comercializarea porcilor, cărnii și produselor din carne provenite din zonele de restricție, ca urmare a evoluției virusului Pestei Porcine Africane (PPA).

Solicitați vizita medicului veterinar înainte de sacrificarea porcului, pentru a: 

– verifica starea de sănătate a animalului înainte de sacrificare;

– da sfaturi utile privind probele ce trebuie luate la sacrificare și analizele ce trebuie făcute pentru a nu vă pune sănătatea în pericol;

– asoma porcul înaintea sacrificării, a scuti animalul de suferință și a respecta cerințele de bunăstare a animalelor.

Deținătorul animalelor are obligația de a preda medicului veterinar de liberă practică împuternicit crotaliile auriculare ale animalelor sacrificate, în termen de maxim 7 zile de la sacrificare, pentru actualizarea Bazei Naționale de Date (BND).

Nu consumați carnea și nu o preparați, până nu obțineți de la medicul veterinar rezultatul examinării pentru Trichinella spp., cu rezultat negativ. Recomandarea este valabilă și pentru carnea obținută de la porcii mistreți.

În situația în care medicul veterinar constată că porcul dumneavoastră este bolnav, nu riscați sacrificarea şi consumul cărnii. Veți fi despăgubit de stat la valoarea de piață a animalului, numai dacă acesta este identificat și înregistrat.

Examinarea cărnii provenite de la porcii sacrificați în vederea examinării pentru Trichinella spp. este obligatorie și se efectuează pe probe provenite atât de la porcii identificați și introduși în BND, cât și de la porci neidentificați, care nu figurează în BND.

Probele se recoltează din limbă, musculatura intercostală, pilierii diafragmatici, mușchii maseteri, mușchii abdominali, partea musculară a diafragmei situate în apropierea coastelor sau a sternului (de dimensiunea unei nuci).

Costul unui examen trichineloscopic este între 24,99 de lei, TVA inclus (trichineloscopie directă) și 92,82 de lei, TVA inclus (digestie artificială) și 49,98 de lei, TVA inclus (trichineloscopie directă) pentru probele provenite de la porcii mistreți.

La nivelul Direcțiilor Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) județene și Circumscripțiilor Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Oficiale Teritoriale (CSVSAO) vor fi afișate informații utile consumatorilor, dar şi locațiile în care poate fi efectuat examenul pentru identificarea Trichinella spp.  în carnea de porc.

Comercializarea cărnii de porc neexpertizată sanitar veterinar şi pentru siguranța alimentelor se sancționează cu amenzi cuprinse între 20.000 și 40.000 de lei.

Este interzisă introducerea cărnii și a produselor din carne (toate speciile: porc, oaie, vită, pasăre, etc.) dintr-o țară terță în Uniunea Europeană, respectiv în România, prin bagajele personale ale călătorilor.

În cazul în care cetățenii doresc să achiziționeze produse alimentare care se comercializează în cadrul unor târguri organizate în această perioadă, sau din piețe, trebuie să fie atenți la câteva aspecte:

– existența și funcționarea vitrinelor frigorifice în care sunt expuse alimentele de origine animală;

– integritatea ambalajelor, care trebuie să asigure protecție pe timpul transportului, depozitării și comercializării;

– etichetarea produselor alimentare, cu date referitoare la tipul produsului, originea acestuia, condițiile de păstrare, data obținerii după caz, termenul de valabilitate etc.

– comercializarea brânzeturilor trebuie să se facă în ambalaje de unică folosință (pungi din plastic sau hârtie cerată de uz alimentar) și să ofere consumatorului date privind identitatea producătorului, sortimentul de produs, data obținerii, înscrise pe o etichetă atașată pe ambalaj‚ cutia de plastic sau putina pentru brânzeturi.

Este recomandat ca ouăle și alte produse alimentare care se consumă în mod tradițional în această perioadă, cum sunt: cozonacii, prăjiturile, legumele de sezon etc., să fie achiziționate din spații amenajate și autorizate aflate sub controlul personalului de specialitate.

De asemenea, înainte de achiziționarea alimentelor de origine animală, din locuri specializate în acest sens, asigurați-vă că vânzătorul este echipat corespunzător, poartă halat de protecție și bonetă, iar manipularea alimentelor neambalate o realizează cu mâinile acoperite de mănuşi curate sau de unică folosință.

Medicii veterinari din cadrul DSVSA județene şi a municipiului București, precum şi cei de la nivelul circumscripțiilor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor oficiale (CSVSAO) de la nivelul piețelor agroalimentare vin în sprijinul consumatorilor prin asigurarea unui program prelungit de lucru în perioadele 29.11.2021 – 24.12.2021 şi 27.12.2021 – 30.12.2021, inclusiv în zilele de sâmbătă și duminică.

Orarul medicilor veterinari va fi afișat pe site-ul DSVSA-ului județean și în punctele de lucru, în acesta fiind incluse numele medicului veterinar responsabil și numerele de telefon la care consumatorii pot sesiza orice aspect privind nerespectarea normelor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor.

Numărul de telefon al „Call Center”-ului A.N.S.V.S.A. este 0800 826 787 și poate fi apelat gratuit de către cetățeni, din orice rețea de telefonie, pentru a sesiza nereguli în domeniul siguranței alimentelor.

În ultima săptămână au fost stinse un număr de 44 de focare de pestă porcină africană (PPA), iar în data de 11.11.2021 mai sunt active 549 de focare de PPA, conform datelor prezentate în graficul nr. 1, dintre care 21 de focare în exploatații comerciale și 2 focare în exploatații comerciale de tip A, fiind afectate un număr de 426.538 de porcine (animale afectate din focarele active).

În perioada 2019 și până în prezent au fost stinse 3760 focare de pestă porcină africană conform datelor prezentate în tabelul de mai jos:

În intervalul 05.11.2021 – 11.11.2021 au fost înregistrate 30 de focare noi de PPA:

• Județul Alba – 1 focar;
• Județul Arad – 1 focar;
• Județul Bihor – 2 focare;
• Județul Botoșani – 1 focar;
• Județul Buzău – 1 focar;
• Județul Dâmbovița – 3 focare;
• Județul Galați – 1 focar;
• Județul Gorj – 1 focar;
• Județul Giurgiu – 2 focare;
• Județul Ialomița – 6 focare;
• Județul Mehedinți – 1 focar;
• Județul Neamț – 1 focar;
• Județul Olt – 2 focare;
• Județul Sălaj – 1 focare;
• Județul Satu Mare – 2 focare;
• Județul Teleorman – 4 focare;

și au fost stinse 44 de focare de PPA:

• Județul Bistrița-Năsăud – 3 focare;
• Județul Brăila – 1 focar;
• Județul Buzău – 1 focar;
• Județul Dâmbovița – 1 focar;
• Județul Galați – 2 focare;
• Județul Harghita – 1 focar;
• Județul Hunedoara – 1 focar;
• Județul Olt – 6 focare;
• Județul Teleorman – 17 focare;
• Județul Vâlcea – 1 focar;
• Județul Vaslui – 10 focare.

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 5.932 de cazuri la mistreți în 41 de județe.

În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Situația cazurilor pozitive la mistreți se prezintă astfel:

• Județul Alba – 9 mistreți găsiți morți și 58 de mistreți pozitivi vânați;
• Județul Arad – 217 de mistreți găsiți morți și 69 de mistreți vânați;
• Județul Argeș – 135 de mistreți găsiți morți și 20 mistreți vânați;
• Județul Bacău – 123 de mistreți găsiți morți și 28 de mistreți vânați;
• Judeţul Bihor – 258 de mistreți găsiți morți și 52 de mistreți vânați;
• Județul Bistrița-Năsăud – 16 mistreți găsiți morți și 2 mistreți vânați;
• Județul Botoșani – 131 de mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
• Județul Brașov – 16 mistreți găsiți morți și 14 mistreți vânați;
• Judeţul Brăila – 21 de mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
• Județul Buzău – 28 de mistreți găsiți morți și 89 de mistreți vânați;
• Județul Caraș - Severin – 20 mistreți găsiți morți și 115 mistreți vânați;
• Judeţul Călăraşi – 128 de mistreți găsiți morți și 54 de mistreți vânați;
• Judeţul Constanţa – 21 de mistreți găsiți morți și 24 de mistreți vânați;
• Județul Covasna – 14 mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;
• Județul Cluj – 36 mistreți găsiți morți și 22 mistreți vânați;
• Județul Dâmbovița – 64 de mistreți găsiți morți și 55 de mistreți vânați;
• Județul Dolj – 40 de mistreți găsiți morți și 40 de mistreți vânați;
• Judeţul Galaţi – 37 de mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;
• Județul Giurgiu – 210 mistreți găsiți morți și 105 mistreți vânați;
• Județul Gorj – 54 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
• Județul Harghita – 2 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
• Județul Hunedoara – 43 de mistreți găsiți morți și 30 de mistreți vânați;
• Judeţul Ialomiţa – 166 de mistreți găsiți morți și 34 de mistreți vânați;
• Județul Iași – 210 mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
• Judeţul Ilfov – 135 de mistreți găsiți morți și 49 de mistreți vânați;
• Județul Maramureș – 115 de mistreți găsiți morți și 105 de mistreți vânați;
• Județul Mehedinți – 40 de mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;
• Județul Mureș – 20 mistreți găsiți morți și 30 de mistreți vânați;
• Județul Neamț – 7 mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;
• Județul Olt – 5 mistreți găsiți morți și 23 mistreți vânați;
• Județul Prahova – 174 de mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
• Judeţul Satu-Mare – 202 mistreți găsiți morți și 214 de mistreți vânați;
• Judeţul Sălaj – 163 de mistreți găsiți morți și 81 de mistreți vânați;
• Județul Sibiu – 49 de mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;
• Județul Suceava – 30 mistreți găsiți morți și 2 mistreți vânați;
• Județul Teleorman – 492 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
• Județul Timiș – 297 de mistreți găsiți morți și 17 mistreți vânați;
• Judeţul Tulcea – 108 mistreți găsiți morți și 76 de mistreți vânați;
• Județul Vaslui – 29 mistreți găsiți morți și 43 de mistreți vânați;
• Județul Vâlcea – 197 de mistreți găsiți morți și 80 de mistreți vânați;
• Județul Vrancea – 33 de mistreți găsiți morți și 20 mistreți vânați.

Dintre acestea, în intervalul 05.11.2021 – 11.11.2021 au fost înregistrate 21 de cazuri noi de PPA la mistreți, după cum urmează:

• Județul Bacău – 1 caz, mistreț vânat;
• Județul Bihor – 1 caz, mistreț vânat;
• Județul Botoșani – 2 cazuri, mistreți găsiți morți;
• Județul Brașov - 2 cazuri, mistreți găsiți morți;
• Județul Cluj - 5 cazuri, 3 mistreți vânați și 2 mistreți găsiți morți;
• Județul Neamț - 2 cazuri, mistreți vânați;
• Județul Prahova - 2 cazuri, mistreți găsiți morți;
• Județul Satu Mare - 3 cazuri, mistreți vânați;
• Județul Vaslui - 3 cazuri, mistreți vânați.

Principalele cauze care au dus/duc la apariţia de noi focare sunt:

- intrarea/ieşirea porcinelor în/din exploataţii fără a se solicita medicului veterinar documente care să ateste starea de sănătate a acestora; de multe ori (peste 30 %) porcinele nu sunt identificate şi înregistrate în Baza Națională de Date (B.N.D) motiv pentru care este imposibilă stabilirea exploataţiei de origine. Mai grav, nu în puţine situaţii, atunci când animalul a fost identificat, pentru a nu se putea stabili deţinătorul şi exploataţia de origine, se elimină şi se distruge mijlocol de identificare (crotalia);

- scoaterea animalelor din zonele de restricţie (protecţie, supraveghere, infectată), deci nerespectarea restricţiilor prevăzute în prevederile Regulamentului delegat (UE) 2020/687 care trebuie să se stabilească şi să se aplice în aceste zone;

- sacrificarea animalelor bolnave fără notificarea medicului veterinar, carnea provenită de la animalele bolnave constituind în permanenţă o sursă de difuzare a virusului PPA (virusul rezistă în carne congelată peste doi ani);

- nerespectarea obligației de către deţinători de a anunţa medicul veterinar atunci când la porcii pe care-i deţin apar îmbolnăviri şi/sau mortalităţi;

- de multe ori, aruncarea/abandonarea cadavrelor provenite de la porcii morţi de PPA în pădure, păşune, marginea apelor etc;

- mijloace de transport contaminate cu secrețiile și excrețiile provenite de la animalele infectate care nu au fost decontaminate sau decontaminate necorespunzător;

- monte şi tratamente efectuate de personal necalificat fără respectarea prevederilor legale, furaje introduse din zone infectate direct în hrana porcinelor, lipsa dezinfectoarelor individuale la intrarea în exploataţie, personal angajat în exploataţiile profesionale de porcine din localitatea unde au fost confirmate focare de PPA;

- nerespectarea cerințelor de biosecuritate în majoritatea exploataţiilor nonprofesionale (gospodăriile populaţiei) și în unele exploatații comerciale profesionale de porcine și a măsurilor stabilite şi aprobate în cadrul C.L.C.B;

- numărul mare de cazuri de PPA la mistreţi, necolectarea cadavrelor de la mistreţii morţi, acestea constituind o permanentă sursă de contaminare atât pentru mistrieţi cât şi pentru exploataţiile de porcine (virusul rezistă în cadavre peste 10 săptămâni). 

La verificările efectuate de către A.N.S.V.S.A prin corelarea datelor înregistrate în Baza Națională de Date (B.N.D) cu porcinele existente în exploatațiile nonprofesionale s-a constatat că, în perioada septembrie 2020 - august 2021, pe teritoriul național, au fost mișcate din exploataţiile nonprofesionale (gospodăriile populaţiei), fără a se cunoaște destinația acestora, un număr de 1.150.475 capete porcine, în condiţiile în care efectivul de porcine din B.N.D, la data de 31.08.2021 era de 1.584.143 capete porcine.

Situația referitoare la mișcările necontrolate de porcine/județ în perioada septembrie 2020 – august 2021

La Gura Humorului a avut loc o întâlnire de lucru având ca temă analiza evoluţiei virusului pestei porcine africane în România, întâlnire la care au participat şefi de instituţii sanitar-veterinare din 20 de judeţe, precum şi conducerea Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

Este necesară îmbunătăţirea legislaţiei

La nivel naţional situaţia este una îngrijorătoare atât pentru medicii veterinari, cât şi pentru fermieri. O analiză a evoluţiei pestei porcine africane arată că, în 2019, în România au fost 1.700 de focare, iar numărul acestora a scăzut până la începutul verii acestui an pentru ca mai apoi să se ajungă la peste 620 de focare de pestă porcină africană active care au dus la pierderea a peste 310.000 de capete de porcine, pierderile economice fiind estimate la peste 60 de milioane de euro.

„Ne îngrijorează foarte mult numărul mare de focare, am analizat fiecare judeţ şi modul de implicare a factorilor locali şi decizionali. Concluzia a fost că este necesară o îmbunătăţire a cadrului legislativ şi concentrarea pe efortul de implicare în gestionarea problemei a fermierilor şi a medicilor veterinari. Am pus la punct un plan de acţiune unic. Nu am ales judeţul Suceava întâmplător pentru această întâlnire, fiind unul dintre cele doar trei judeţe care nu au focare active la porcul domestic la acest moment“, a precizat preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din România, doctorul Robert Viorel Chioveanu.

Cele mai grav afectate de focare sunt judeţele Ialomiţa, Teleorman, Buzău, Olt, Brăila şi Gorj. Esenţială în oprirea acestui virus este implicarea crescătorilor de porci care trebuie să anunţe imediat medicii veterinari dacă observă semne de boală la porc. Pentru ca numărul de focare să se diminueze repede şi semnificativ este nevoie ca oamenii care cresc porci să colaboreze cu autorităţile, să nu mai realizeze comerţ de animale pe ascuns, să nu sacrifice animale bolnave sau să le abandoneze în afara gospodăriilor.

Pesta porcină africană produce daune enorme

Potrivit dr. Mihai Voloşeniuc, directorul executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, participanţii au împărtăşit din experienţa lor în lupta cu virusul pestei porcine africane, în special cea legată de problemele întâmpinate în exploataţiile comerciale mari.

„Aproape în exclusivitate au fost dezbătute probleme legate de gestionarea pestei porcine africane care pare să ne copleşească, aducând daune enorme. Am avut şi noi destule focare, dar am intervenit, zic eu, repede, am reuşit să extragem repede animalele bolnave, să lichidăm focarele cât mai repede. Este important să faci o anchetă epidemiologică minuţioasă, să cauţi sursa, aşa poţi stăpâni boala“, a subliniat dr. Mihai Voloşeniuc (foto).

Medicul veterinar Mihai Voloşeniuc a scos în evidenţă că sucevenii au înţeles în mare mesajele şi au anunţat medicii veterinari când au observat un comportament schimbat la porcine, mai ales că fermierii sau cei care cresc porci în gospodării şi anunţă autorităţile la primele simptome de boală au şanse mari apoi să fie despăgubiţi, conform legii. În proporţie de 75%, acestea sunt acoperite de Comisia Europeană, diferenţa de 25% provenind din bugetul de stat. La respectivele costuri se adaugă cheltuielile cu incinerarea cadavrelor animalelor care, de asemenea, presupune un efort financiar considerabil.

Anul acesta, în judeţul Suceava au fost aprobate despăgubiri pentru 45 de animale ucise ori sacrificate, fermierii având dreptul la compensări însumând 34.402 de lei. Au fost stinse focarele din gospodăriile populaţiei de la Rotopăneşti, Marginea, Corocăieşti, Călineşti-Enache şi Poiana. În mediul silvic mai sunt active 4 focare de pestă la mistreţii de pe fondurile de vânătoare din Pătrăuţi, Valea Poienii şi Solca.

50% din efectivele de porci sunt localizate în gospodăriile populaţiei

Directorul executiv al DSVSA este de părere că toţi factorii de răspundere din România ar trebui să ia măsuri ferme referitoare la sectorul suinelor în ţara noastră, mai ales în condiţiile în care „ultimul raport al Comisiei Europene arată că, în sistemul actual de creştere, România nu poate gestiona criza pestei porcine africane“. La această dată, 50% din efectivele de porci de la nivel naţional sunt localizate în gospodăriile populaţiei, fiind destinate, în proporţie covârşitoare, sacrificării şi autoconsumului.

Primul simptom important al bolii este că animalul nu mai are poftă de mâncare şi nici de băut apă. Atunci când porcul devine dezinteresat total de hrană, deja este foarte probabil să aibă pestă porcină africană. Prima reacţie a crescătorului trebuie să fie contactarea medicului veterinar. 

Semnele mai severe apar în scurt timp: urechi învineţite, pete roşiatic-violete pe corp, secreţii nazale şi oculare de culoare roşie şi uneori se instalează diaree hemoragică. Decesul survine de regulă în şapte zile de la primele simptome. Din păcate, nu există tratament, iar cel puţin la porcii domestici rata de mortalitate este de 100%. La porcii mistreţi rata de mortalitate este ceva mai redusă, dar nu cu mult.

Virusul nu se transmite la om, dar face ravagii în populaţiile de porcine.

Silviu BUCULEI

În ultima săptămână au fost stinse un număr de 30 de focare pestă porcină africană (PPA) din gospodăriile populației, iar în data de 28.10.2021 mai sunt active 585 de focare de PPA, dintre care 21 de focare în exploatații comerciale și 3 focare în exploatații comerciale de tip A, fiind afectate un număr de 376.938 de porcine (animale afectate din focarele active).

În perioada 2019 și până în prezent au fost stinse 3.670 de focare de pestă porcină africană conform datelor prezentate în tabelul de mai jos:

În intervalul 22.10.2021 – 28.10.2021 au fost înregistrate 30 de focare noi de PPA:

• Județul Alba – 2 focare;
• Județul Bihor – 3 focare;
• Județul Botoșani – 1 focar;
• Județul Buzău – 3 focare;
• Județul Călărași – 1 focar;
• Județul Dolj – 1 focar;
• Județul Gorj – 1 focar;
• Județul Ialomița – 9 focar;
• Județul Iași – 3 focare;
• Județul Mureș – 1 focar;
• Județul Prahova – 1 focar;
• Județul Sălaj – 1 focar;
• Județul Satu Mare – 1 focar;
• Județul Teleorman – 2 focare;

și au fost stinse 30 de focare de PPA:

• Județul Bihor – 1 focar;
• Județul Brăila – 2 focare;
• Județul Buzău – 2 focare;
• Județul Covasna – 3 focare;
• Județul Ialomița – 2 focare;
• Județul Iași – 2 focare;
• Județul Sibiu -  7 focare;
• Județul Sălaj – 4 focare;
• Județul Satu Mare – 7 focare.

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 5.895 de cazuri la mistreți în 41 de județe.

În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Situația cazurilor pozitive la mistreți se prezintă astfel:

• Județul Alba – 9 mistreți găsiți morți și 57 de mistreți pozitivi vânați;
• Județul Arad – 217 de mistreți găsiți morți și 69 de mistreți vânați;
• Județul Argeș – 135 de mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
• Județul Bacău – 123 de mistreți găsiți morți și 27 de mistreți vânați;
• Județul Bihor – 258 de mistreți găsiți morți și 51 de mistreți vânați;
• Județul Bistrița-Năsăud – 16 mistreți găsiți morți și 2 mistreți vânați;
• Județul Botoșani – 129 de mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
• Județul Brașov – 14 mistreți găsiți morți și 14 mistreți vânați;
• Județul Brăila – 21 de mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
• Județul Buzău – 28 de mistreți găsiți morți și 87 de mistreți vânați;
• Județul Caraș - Severin – 20 de mistreți găsiți morți și 115 mistreți vânați;
• Județul Călărași – 128 de mistreți găsiți morți și 54 de mistreți vânați;
• Județul Constanța – 21 de mistreți găsiți morți și 24 de mistreți vânați;
• Județul Covasna – 14 mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;
• Județul Cluj – 34 mistreți găsiți morți și 19 mistreți vânați;
• Județul Dâmbovița – 64 de mistreți găsiți morți și 55 de mistreți vânați;
• Județul Dolj – 40 de mistreți găsiți morți și 40 de mistreți vânați;
• Județul Galați – 37 de mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;
• Județul Giurgiu – 210 mistreți găsiți morți și 105 mistreți vânați;
• Județul Gorj – 54 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
• Județul Harghita – 2 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
• Județul Hunedoara – 43 de mistreți găsiți morți și 29 de mistreți vânați;
• Județul Ialomița – 166 de mistreți găsiți morți și 34 de mistreți vânați;
• Județul Iași – 205 mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
• Județul Ilfov – 135 de mistreți găsiți morți și 49 de mistreți vânați;
• Județul Maramureș – 115 de mistreți găsiți morți și 105 mistreți vânați;
• Județul Mehedinți – 40 de mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;
• Județul Mureș – 20 de mistreți găsiți morți și 30 de mistreți vânați;
• Județul Neamț – 7 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
• Județul Olt – 5 mistreți găsiți morți și 23 de mistreți vânați;
• Județul Prahova – 172 de mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
• Județul Satu-Mare – 202 mistreți găsiți morți și 208 de mistreți vânați;
• Județul Sălaj – 163 de mistreți găsiți morți și 81 de mistreți vânați;
• Județul Sibiu – 49 de mistreți găsiți morți și 47 de mistreți vânați;
• Județul Suceava – 30 de mistreți găsiți morți și 2 mistreți vânați;
• Județul Teleorman – 492 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
• Județul Timiș – 297 de mistreți găsiți morți și 17 mistreți vânați;
• Județul Tulcea – 108 mistreți găsiți morți și 76 de mistreți vânați;
• Județul Vaslui – 29 de mistreți găsiți morți și 38 de mistreți vânați;
• Județul Vâlcea – 197 de mistreți găsiți morți și 80 de mistreți vânați;
• Județul Vrancea – 33 de mistreți găsiți morți și 20 mistreți vânați.

Dintre acestea, în intervalul 22.10.2021 – 28.10.2021 au fost înregistrate 10 cazuri noi de PPA la mistreți, după cum urmează:

• Județul Alba – 1 caz, mistreț vânat;
• Județul Cluj – 3 cazuri, mistreți vânați;
• Județul Iași – 1 caz, mistreț găsit mort;
• Județul Sălaj – 5 cazuri, mistreți vânați.

Principalele cauze care duc la apariția de noi focare sunt:

- intrarea/ieșirea porcinelor în/din exploatații fără a se solicita medicului veterinar documente care să ateste starea de sănătate a acestora;

- scoaterea animalelor din zonele de restricție (protecție, supraveghere, infectată), deci nerespectarea restricțiilor prevăzute în prevederile Regulamentului delegat (UE) 2020/687 care trebuie să se stabilească şi să se aplice în aceste zone;

- sacrificarea animalelor bolnave fără notificarea medicului veterinar, carnea provenită de la acesta constituind în permanență o sursă de difuzare a virusului PPA (virusul rezistă în carne congelată peste doi ani);

- nerespectarea obligației de către deținători de a anunța medicul veterinar atunci când la porcii pe care-i dețin apar îmbolnăviri şi/sau mortalități;

- de multe ori, aruncarea/abandonarea cadavrelor provenite de la porcii morți de PPA în pădure, pășune, marginea apelor etc;

- nerespectarea măsurilor minime de biosecuritate, în multe exploatații nonprofesionale aflate în zonele de protecție și supraveghere, stabilite şi aprobate în cadrul CLCB.

1. Ce se urmăreşte prin numirea de directori fără competenţe în domeniu?
2. De ce riscă IDSA să rămână fără acreditarea RENAR?
3. De ce nu se doreşte numirea unui specialist în fruntea institutului?

În ultima săptămână au fost stinse un număr de 41 de focare pestă porcină africană (PPA) din gospodăriile populației, iar în data de 14.10.2021 mai sunt active 591 de focare de PPA, conform datelor prezentate în graficul nr. 1, dintre care 20 de focare în exploatații comerciale și 2 focare în exploatații comerciale de tip A, fiind afectate un număr de 363.107 porcine (animale afectate din focarele active).

Grafic nr. 1

În perioada 2019 și până în prezent au fost stinse 3.608 focare de pestă porcină africană conform datelor prezentate în tabelul de mai jos:

În intervalul 08.10.2021 – 14.10.2021 au fost înregistrate 30 de focare noi de PPA:

• Județul Argeș – 1 focar;
• Județul Bihor - 1 focar;
• Județul Bistrița-Năsăud – 3 focare;
• Județul Botoșani – 1 focar;
• Județul Buzău – 4 focare;
• Județul Dâmbovița – 2 focare;
• Județul Ialomița – 5 focare;
• Județul Iași – 1 focar;
• Județul Neamț – 1 focar;
• Județul Prahova – 3 focare;
• Județul Satu Mare – 2 focare;
• Județul Suceava – 1 focar;
• Județul Teleorman – 3 focare;
• Județul Vâlcea – 1 focar;
• Județul Vaslui – 1 focar;

și au fost stinse 41 de focare de PPA:

• Județul Argeș – 2 focare;
• Județul Bihor – 3 focare;
• Județul Botoșani – 1 focar;
• Județul Buzău – 13 focare;
• Județul Cluj – 2 focare;
• Județul Dolj – 1 focar;
• Județul Gorj – 15 focare;
• Județul Teleorman – 1 focar;
• Județul Vaslui – 3 focare.

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 5.883 de cazuri la mistreți în 41 de județe.

În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Situația cazurilor pozitive la mistreți se prezintă astfel:

• Județul Alba – 9 mistreți găsiți morți și 56 de mistreți pozitivi vânați;
• Județul Arad – 217 de mistreți găsiți morți și 69 de mistreți vânați;
• Județul Argeș – 135 de mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
• Județul Bacău – 123 de mistreți găsiți morți și 27 de mistreți vânați;
• Județul Bihor – 258 de mistreți găsiți morți și 51 de mistreți vânați;
• Județul Bistrița-Năsăud – 16 mistreți găsiți morți și 2 mistreți vânați;
• Județul Botoșani – 129 de mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
• Județul Brașov – 14 mistreți găsiți morți și 14 mistreți vânați;
• Județul Brăila – 21 de mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
• Județul Buzău – 28 de mistreți găsiți morți și 86 de mistreți vânați;
• Județul Caraș - Severin – 20 de mistreți găsiți morți și 115 mistreți vânați;
• Județul Călărași – 128 de mistreți găsiți morți și 54 de mistreți vânați;
• Județul Constanța – 21 de mistreți găsiți morți și 24 de mistreți vânați;
• Județul Covasna – 14 mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;
• Județul Cluj – 33 mistreți găsiți morți și 16 mistreți vânați;
• Județul Dâmbovița – 64 de mistreți găsiți morți și 55 de mistreți vânați;
• Județul Dolj – 40 de mistreți găsiți morți și 40 de mistreți vânați;
• Județul Galați – 37 de mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;
• Județul Giurgiu – 210 mistreți găsiți morți și 105 mistreți vânați;
• Județul Gorj – 54 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
• Județul Harghita – 2 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
• Județul Hunedoara – 43 de mistreți găsiți morți și 29 de mistreți vânați;
• Județul Ialomița – 166 de mistreți găsiți morți și 34 de mistreți vânați;
• Județul Iași – 204 mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
• Județul Ilfov – 135 de mistreți găsiți morți și 49 de mistreți vânați;
• Județul Maramureș – 115 de mistreți găsiți morți și 105 de mistreți vânați;
• Județul Mehedinți – 40 de mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;
• Județul Mureș – 20 mistreți găsiți morți și 30 de mistreți vânați;
• Județul Neamț – 7 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
• Județul Olt – 5 mistreți găsiți morți și 23 mistreți vânați;
• Județul Prahova – 172 de mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
• Județul Satu-Mare – 202 mistreți găsiți morți și 208 mistreți vânați;
• Județul Sălaj – 163 de mistreți găsiți morți și 76 de mistreți vânați;
• Județul Sibiu – 49 de mistreți găsiți morți și 47 de mistreți vânați;
• Județul Suceava – 30 de mistreți găsiți morți și 2 mistreți vânați;
• Județul Teleorman – 492 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
• Județul Timiș – 297 de mistreți găsiți morți și 17 mistreți vânați;
• Județul Tulcea – 108 mistreți găsiți morți și 76 de mistreți vânați;
• Județul Vaslui – 29 mistreți găsiți morți și 38 de mistreți vânați;
• Județul Vâlcea – 197 de mistreți găsiți morți și 80 de mistreți vânați;
• Județul Vrancea – 33 de mistreți găsiți morți și 20 mistreți vânați.

Dintre acestea, în intervalul 08.10.2021 – 14.10.2021 au fost înregistrate 5 cazuri noi de PPA la mistreți, după cum urmează:

• Județul Alba – 1 caz, mistreț vânat;
• Județul Buzău – 1 caz, mistreț vânat;
• Județul Hunedoara – 1 caz, mistreț vânat;
• Județul Sălaj – 1 caz, mistreț vânat;
• Județul Vâlcea - 1 caz, mistreț vânat.

Grafic nr. 2

 Principalele cauze care duc la apariția de noi focare sunt:

- intrarea/ieșirea porcinelor în/din exploatații fără a se solicita medicului veterinar documente care să ateste starea de sănătate a acestora;

- scoaterea animalelor din zonele de restricție (protecție, supraveghere, infectată), deci nerespectarea restricțiilor prevăzute în prevederile Regulamentului delegat (UE) 2020/687 care trebuie să se stabilească și să se aplice în aceste zone;

- sacrificarea animalelor bolnave fără notificarea medicului veterinar, carnea provenită de la acesta constituind în permanență o sursă de difuzare a virusului PPA (virusul rezistă în carne congelată peste doi ani);

- nerespectarea obligației de către deținători de a anunța medicul veterinar atunci când la porcii pe care-i dețin apar îmbolnăviri și/sau mortalități;

-  de multe ori, aruncarea/abandonarea cadavrelor provenite de la porcii morți de PPA în pădure, pășune, marginea apelor etc;

- nerespectarea măsurilor minime de biosecuritate, în multe exploatații nonprofesionale aflate în zonele de protecție și supraveghere, stabilite și aprobate în cadrul CLCB.

Sursa: ANSVSA

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) recomandă  populației ca, în perioadele cu temperaturi ridicate, să acorde atenţie modului în care păstrează sau prepară alimentele şi a locurilor de unde acestea sunt cumpărate.

Achiziționarea și depozitarea alimentelor

Astfel, consumatorilor li se recomandă:

–  Să cumpere produse alimentare numai din locuri sau spaţii înregistrate sau autorizate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, pentru că le oferă garanţia unor produse sigure, care au fost obținute în unități autorizate/înregistrate aflate sub supravegherea medicilor veterinari oficiali/inspectorilor oficiali din cadrul ANSVSA, sunt controlate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor şi care sunt depozitate în condiţii corespunzătoare de temperatură şi igienă;

– Să nu cumpere produse alimentare expuse la vânzare în locuri şi condiţii necorespunzătoare (pe stradă, din portbagajul maşinilor etc.) cu atât mai mult în cazul alimentelor uşor perisabile – carne, peşte, ouă, lapte şi produse lactate;

– Să aleagă alimentele cu atenţie, ținând cont de aspect, miros, termen de valabilitate);

– Să ia în considerare temperatura la care trebuie păstrate alimentele ce necesită păstrare la rece;

– Să verifice prospeţimea în momentul achiziţionării – să nu cumpere alimentele cu miros neplăcut sau având culoarea, consistenţa modificată sau care prezintă mucegai pe suprafaţă;

– Să nu cumpere produse care poartă indicaţiile “păstraţi la frigider”, “păstraţi la rece” sau “păstraţi în congelator” şi care nu au fost depozitate în condiţii de refrigerare sau congelare.

– Cât mai repede posibil după cumpărare, alimentele de origine animală să fie introduse în frigider, unde se păstrează astfel: carnea refrigerată, laptele, produsele din lapte şi ouăle, la o temperatură de refrigerare de preferinţă între 0˚C+4˚C şi separat în funcţie de categoria de produs, iar carnea congelată la o temperatură cât mai scăzută, respectiv sub -18˚C;

– Să ambaleze separat alimentele care urmează a fi depozitate în frigider şi să le menţină în decursul perioadei de valabilitate, la temperaturile indicate pe ambalaj;

– Să păstreze alimentele gătite în recipiente acoperite;

– Produsele care au fost decongelate să nu se recongeleze, pentru a fi preparate sau consumate ulterior;

– Să îndepărteze alimentele alterate, care sunt o sursă de contaminare pentru celelalte alimente;

– Să spele bine fructele şi legumele înainte de a le depozita în frigider şi înainte de a le consuma.

Controale pentru respectarea normelor sanitare veterinare și siguranța alimentelor

Inspectorii din cadrul Direcţiilor Sanitare Veterinare şi pentru Siguraţa Alimentelor județene se vor asigura că agenţii economici vor respecta:

– evitarea expunerii pentru vânzare a produselor de origine animală în locuri sau spaţii care nu asigură temperaturi adecvate şi condiţii de igienă corespunzătoare;

– condiţiile de manipulare, depozitare şi transport ale produselor de origine animală în toate unităţile autorizate sau înregistrate sanitar veterinar şi, în mod special, a produselor perisabile (carne proaspătă, carne tocată și carne preparată, produse din carne, peşte, ouă, lapte şi produse din lapte);

– măsurile privind reținerea oficială, denaturarea şi distrugerea produselor de origine animală alterate sau depreciate pe timpul transportului, distribuţiei, depozitării sau comercializării;

– asigurarea temperaturilor adecvate pentru menţinerea lanţului frigorific în timpul transportului, depozitării și expunerii la comercializare;

– interzicerea comercializării şi punerii în consum a cărnurilor care nu sunt inspectate, ştampilate şi certificate sanitar veterinar.

Call Center ANSVSA pentru reclamații

Consumatorii pot sesiza nereguli din domeniul siguranţei alimentelor, apelând gratuit, din orice rețea de telefonie, numărul de telefon al Call Center-ului ANSVSA: 0800 826 787.

Sursa: ANSVSA

În România regăsim un număr mare de consumatori ai produselor de carne. De aceea ANSVSA – Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor are atribuția de a asigura cetățenilor produse alimentare de calitate și de a supraveghea respectarea regulilor de către comercianți.

Dr. Alexandru Iuliu Duma, director general al Direcției Generale Control Oficial ANSVSA, informează consumatorii de carne despre importanța respectării regulilor sanitare și subliniază normele de igienă ce trebuie respectate pentru a nu se infecta cu boli transmise prin consumul de alimente.

Rep.: În primul rând v-aș întreba ce schimbări a suferit domeniul în care activați în contextul pandemic SARS-Cov2.

Dr. A.I. Duma.: Pandemia Sars-Cov2 a reorientat activitățile unor operatori alimentari astfel încât să răspundă noilor provocări și reguli sanitare. Având în vedere că activitățile au fost restricționate mai ales în domeniul alimentației publice, mulți dintre operatorii care activează în acest domeniu s-au reorientat spre comerțul cu alimente la comandă. Sunt crescători care respectă aceste reguli și crescători care au dificultăți în înțelegerea și respectarea regulilor privind creșterea animalelor. Cred că respectarea regulilor este primordială atunci când vorbim de pesta porcină africană și mă refer, în special, la micii crescători care nu respectă regulile de bază privind sănătatea animalelor. De multe ori, crescătorii care desfășoară activități de comercializare nu respectă regulile de certificare sanitar veterinară, în sensul că animalele vândute nu sunt anterior verificate de către un medic veterinar, iar cumpărătorii nu au siguranța că acestea sunt sănătoase. La respectarea regulilor mai avem foarte mult de muncit.

Rep.: Anul acesta, în contextul pandemic Sars-Cov2, mai putem vedea, ca în anii trecuți, sacrificări de animale și vânzări de produse din carne la marginea drumului, în puncte improvizate?

A.I.D.: În acest sens realizăm o supraveghere împreună cu alte autorități, avem un protocol de colaborare și cu Ministerul Afacerilor Interne. Vom apela, de asemenea, și la autoritățile locale, mă refer la poliția locală, în zonele unde sunt organizate astfel de servicii. Astfel vrem să prevenim orice situație în care se practică  comerțul stradal sau tot felul de situații anormale pe care le-am văzut și în anii precedenți. Ne dorim ca astfel de situații să nu mai existe. Recomandăm consumatorilor să nu apeleze la  aprovizionarea din astfel de surse pentru că au un potențial ridicat de risc pentru sănătatea lor. Aceste produse nu sunt expertizate de un medic veterinar în vederea consumului.

Rep.: Care a fost evoluția pestei porcine, cum s-a manifestat în ultimii ani și care sunt riscurile?

A.I.D.: Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor emite săptămânal o actualizare a datelor referitoare la Pesta Porcină. Cert este că numărul de focare se menține la un nivel ridicat. În ultima perioadă au apărut în sectorul de creștere a porcului domestic 12 focare noi și un număr de 47 de focare de cazuri la mistreți. Aceasta evoluează și este diagnosticată atât la porcul mistreț, cât și la porcul domestic. Încă suntem îngrijorați de evoluția acestei boli, iar prin serviciile noastre veterinare teritoriale încercăm să luăm măsuri de limitare a răspândirii și de combatere cât mai precoce. ANSVSA dorește promovarea unui act normativ cu caracter de urgență prin care să implementeze măsuri suplimentare mult mai stricte și mai eficiente pentru pesta porcină. În luna aprilie au fost operate modificări în legislația Uniunii Europene privind modul de gestionare a pestei porcine africane și a intrat în vigoare un nou regulament pentru sănătatea animalelor, regulamentul 2016/429. În acest context considerăm că sunt necesare actualizarea și modificarea tuturor actelor normative pe care le avem, astfel încât să le adaptăm noilor modificări legislative. Este un proces care presupune o implicare totală, nu doar a serviciilor veterinare. Avem sprijinul Ministerului Agriculturii, Ministerului Mediului și dorim să instituim o serie de reguli mult mai clare privind obligațiile crescătorilor de porcine, în scop necomercial sau comercial. Sunt necesare o definire mult mai clară a acestor activități,  un management controlat și respectarea tuturor regulilor de biosecuritate în timpul vânătorii pentru că evoluția pestei porcine africane este destul de mare în mediul silvic, iar în multe situații constituie un factor de risc pentru porcul domestic. În acest sens dorim, împreună cu autoritățile de mediu, să instituim reguli și sigur să obținem progrese mult mai vizibile.

Rep.: Recent, ANSVSA a anunțat că a dat amenzi de peste 1 milion în sectorul alimentar, care au fost principalele cauze?

A.I.D.: În cadrul controalelor realizate în perioada Sărbătorilor Pascale pe care le-am demarat au fost verificate 4.056 de obiective din sectorul alimentar ce desfășoară activități de producție, depozitare și de comercializare. Am verificat 1.404 mijloace de transport de animale vii sau produse alimentare. În urma acestor controale au fost aplicate de către serviciile veterinare teritoriale 269 de sancțiuni contravenționale a căror valoare este de 1.99.135 lei. Au fost aplicate și sancțiuni complementare, în sensul că au fost emise 5 ordonanțe de suspendare temporară a activității unor agenți economici și 8 ordonanțe de încetare a activității pentru nerespectarea normelor sanitare de funcționare.

Rep.: Care ar fi cele mai grave abateri de la respectarea normelor pe care tocmai le-ați sesizat?

A.I.D.: Principalele deficiențe constatate în cadrul acestor controale au fost legate de respectarea normelor de igienă în timpul prelucrării și manipulării produselor alimentare, dar și desfășurarea de activități care nu sunt înregistrate sanitar veterinar conform prevederilor legale, adică a Ordinului 111 din 2008. Au mai fost constatate deficiențe care țin de etichetarea și asigurarea trasabilității produselor alimentare și deficiențe în desfășurarea transporturilor de animale și a produselor alimentare. Au fost identificați agenți economici care desfășurau activități fără ca acestea să fie autorizate pentru transportul specific de animale sau produse alimentare.

Liliana Postica

La solicitarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, în seara zilei de 7 mai 2021 s-a întrunit Comitetul Național pentru Situații de Urgență  - Centrul Național de Combatere a bolilor pentru adoptarea unor noi măsuri în contextul diagnosticării virusului gripei aviare la păsările dintr-o exploatație comercială de păsări din localitatea Ungheni, județul Mureș.

În urma ședinței au fost dispuse următoarele măsuri, care se aplică la nivel național, pentru o perioadă de 30 de zile:

• Suspendarea organizării și desfășurării comerțului ambulant cu păsări;
• Suspendarea activităților comerciale cu păsări vii, (de la puii de o zi până la păsările de reformă) pentru toate speciile de păsări comercializate prin intermediul mijlocitorilor de afaceri, precum și a oricăror altor activități de intermediere în vederea comercializării directe către crescătorii de păsări din gospodăriile populației.

Comercializarea va fi efectuată doar de către fermele comerciale autorizate, cu păsări a căror stare de sănătate este atestată.

Verificarea respectării  acestor măsuri se realizează prin acțiuni de control organizate în comun de către structurile teritoriale ale Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor și Ministerul afacerilor Interne, inclusiv prin efectuarea de controale în trafic și în Punctele de Trecere a Frontierei de Stat, ce vizează transporturile de păsări vii.

În contextul epidemiologic actual, de creștere a numărului focarelor de gripă aviară pe tot teritoriul Europei, presiunea virală este foarte mare și de aceea este absolut necesară impunerea și respectarea unor măsuri suplimentare pentru a preveni răspândirea acestei boli.

La nivel european, pierderile economice cauzate de evoluția gripei aviare sunt foarte mari, statul cel mai afectat fiind Polonia.

De aceea, ANSVSA solicită sprijinul fermierilor din industria avicolă și al cetățenilor în aplicarea măsurilor de biosecuritate și respectarea tuturor măsurilor dispuse de autorități, pentru a împiedica răspândirea gripei aviare pe teritoriul țării noastre și a evita pagubele economice enorme generate de această boală.

ANSVSA monitorizează în permanență statusul de sănătate al păsărilor domestice și  al celor sălbatice (rezervorul natural de virus), astfel încât pe piaţă să ajungă doar produse provenite de la animale sănătoase și, implicit, să protejeze industria avicolă din țara noastră.

În acest sens, ANSVSA colaborează permanent cu Ministerul Apelor şi Pădurilor, Uniunea Crescătorilor de Păsări din România, cu Colegiul Medicilor Veterinari din România și cu asociațiile ornitologice.

Sursa: ANSVSA

Ca urmare a controalelor inspectorilor Autorității Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) realizate în cadrul programului de control al salmonelozelor zoonotice (transmisibile de la animale la om), a fost oprit de la comercializare un lot de 265.000 de ouă, contaminate cu Salmonella enteridis.

Ouăle contaminate au fost depistate într-un centru de ambalare ouă din București, unde au fost puse sub sechestru oficial și dirijate pentru distrugere, la o unitate autorizată de neutralizare.

 Niciun ou din acest lot nu a ajuns la comercializare.

*Salmonellele sunt bacterii prezente în tubul digestiv al multor animale si pot contamina o varietate de alimente, cum ar fi carne, ouă, lapte, fructe de mare, legume, fructe.

În acest moment în lume sunt cunoscute peste 2.500 de tulpini (serotipuri) de Salmonella, dintre acestea foarte puţine provocând îmbolnăviri la oameni şi animale.

Consumul de produse contaminate cu Salmonella produce la oameni toxiinfecții alimentare care se manifestă prin febră, vărsături, dureri abdominale însoţite de diaree.

Severitatea salmonelozelor umane este dependentă de o serie de factori, cum ar fi: vârsta, starea generală de sănătate şi cantitatea de germeni ingerată; forme mai grave apar la indivizii foarte tineri sau bătrâni şi la cei cu sistemul imunitar deficitar.

ANSVSA desfășoară verificări în permanență pentru a asigura consumatorilor un comerț civilizat, cu produse sigure, controlate sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor.

Sursa: ANSVSA

În data de 22.04.2021 sunt active un număr de 368 de focare PPA, conform datelor prezentate în graficul nr. 1, din care 9 focare în exploatații comerciale și 4 focare în exploatații comerciale de tip A, fiind afectate un număr de 137.332 de porcine (animale afectate din focarele active).

Grafic nr. 1

În intervalul 16.04.2021 – 22.04.2021 au fost înregistrate 9 focare noi de PPA:

• Județul Bihor – 2 focare;
• Județul Gorj – 1 focar;
• Județul Maramureș – 2 focare;
• Județul Satu Mare – 1 focar;
• Județul Sibiu – 1 focar;
• Județul Suceava – 1 focar;
• Județul Timiș – 1 focar;

și au fost stinse 38 de focare de PPA:

• Județul Argeș – 5 focare;
• Județul Arad – 20 focare;
• Județul Buzău – 1 focar;
• Județul Maramureș – 2 focare;
• Județul Satu Mare – 2 focare;
• Județul Timiș – 6 focare;
• Județul Vaslui – 2 focare.

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 5.520 de cazuri la mistreți în 41 de județe.

În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Situația cazurilor pozitive la mistreți se prezintă astfel:

• Județul Alba – 9 mistreți găsiți morți și 50 de mistreți pozitivi vânați;
• Județul Arad – 194 de mistreți găsiți morți și 68 de mistreți vânați;
• Județul Argeș – 132 de mistreți găsiți morți și 17 mistreți vânați;
• Județul Bacău – 100 de mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
• Județul Bihor – 247 de mistreți găsiți morți și 49 de mistreți vânați;
• Județul Bistrița-Năsăud – 8 mistreți găsiți morți și 1 mistreț vânat;
• Județul Botoșani – 121 de mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
• Județul Brașov – 14 mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați;
• Județul Brăila – 21 de mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
• Județul Buzău – 28 de mistreți găsiți morți și 79 de mistreți vânați;
• Județul Caraș - Severin – 15 mistreți găsiți morți și 107 mistreți vânați;
• Județul Călărași – 128 de mistreți găsiți morți și 54 de mistreți vânați;
• Județul Constanța – 21 de mistreți găsiți morți și 24 de mistreți vânați;
• Județul Covasna – 14 mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;
• Județul Cluj – 8 mistreți găsiți morți și 13 mistreți vânați;
• Județul Dâmbovița – 64 de mistreți găsiți morți și 51 de mistreți vânați;
• Județul Dolj – 40 de mistreți găsiți morți și 37 de mistreți vânați;
• Județul Galați – 36 de mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;
• Județul Giurgiu – 210 mistreți găsiți morți și 105 mistreți vânați;
• Județul Gorj – 51 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
• Județul Harghita – 2 mistreți găsiți mort și 5 mistreți vânați;
• Județul Hunedoara – 23 de mistreți găsiți morți și 25 de mistreți vânați;
• Județul Ialomița – 166 de mistreți găsiți morți și 34 de mistreți vânați;
• Județul Iași – 202 mistreți găsiți morți și 30 de mistreți vânați;
• Județul Ilfov – 135 de mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;
• Județul Maramureș – 93 de mistreți găsiți morți și 88 de mistreți vânați;
• Județul Mehedinți – 40 de mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;
• Județul Mureș – 18 mistreți găsiți morți și 23 de mistreți vânați;
• Județul Neamț – 5 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
• Județul Olt – 5 mistreți găsiți morți și 19 mistreți vânați;
• Județul Prahova – 171 de mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
• Județul Satu-Mare – 201 mistreți găsiți morți și 165 de mistreți vânați;
• Județul Sălaj – 154 de mistreți găsiți morți și 71 de mistreți vânați;
• Județul Sibiu – 45 de mistreți găsiți morți și 40 de mistreți vânați;
• Județul Suceava – 14 mistreți găsiți morți și 2 mistreți vânați;
• Județul Teleorman – 492 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
• Județul Timiș – 276 de mistreți găsiți morți și 17 mistreți vânați;
• Județul Tulcea – 108 mistreți găsiți morți și 76 de mistreți vânați;
• Județul Vaslui – 28 mistreți găsiți morți și 36 de mistreți vânați;
• Județul Vâlcea – 192 de mistreți găsiți morți și 76 de mistreți vânați;
• Județul Vrancea – 33 de mistreți găsiți morți și 19 mistreți vânați.

Dintre acestea, în intervalul 16.04.2021 – 22.04.2021 au fost înregistrate 21 de cazuri noi de PPA la mistreți, după cum urmează:

• Județul Botoșani – 2 cazuri, mistreți găsiți morți;
• Județul Buzău – 1 caz, mistreț vânat;
• Județul Maramureș – 7 cazuri, 2 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
• Județul Prahova – 6 cazuri, mistreți găsiți morți;
• Județul Timiș – 5 cazuri, mistreți găsiți morți.

Sursa: ANSVSA

Având în vedere creșterea consumului de pește și produse din pescuit, în această perioadă a sărbătoririi Floriilor și Sfintelor Paști, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) atenționează asupra riscurilor pentru sănătatea publică, care pot să apară ca urmare a achiziționării de pește și produse din pescuit provenite din surse necunoscute sau din locuri unde nu sunt respectate condițiile minime de igienă și recomandă tuturor consumatorilor să ia în considerare următoarele:

1. În cazul produselor pescărești destinate a fi comercializate vii, atât în cazul "peşte viu" (crap, șalău, scrumbie, somn, păstrăv, etc) cât şi în cazul crustaceelor (homari, creveţi, crab, etc) indiferent de modul lor de expunere (bazine, acvarii cu apă) trebuie să prezinte semne de viabilitate, fiind interzisă comercializarea peștilor care au murit în bazine/containere sau care se găsesc în stare de agonie, prezintă scurgeri sangvinolente, rupturi ale abdomenului, plagi necicatrizate pe suprafețe mari, suprafața pielii discontinuă etc.

2. În cazul produselor pescăreşti proaspete, (peste proaspăt, fileuri proaspete etc) consumatorii trebuie să aibă în vedere că acestea trebuie expuse la o temperatura apropiată de punctul de topire al gheții, respectiv acoperite cu gheață și trebuie să țină cont de următoarele aspecte:

3. În cazul produselor pescăreşti preparate (fileuri, rondele, trunchiuri de pește etc) trebuie să prezinte culoarea, fermitatea şi mirosul specific din care provin, nefiind admisă expunerea și comercializarea fileurilor, rondelelor sau bucăţilor de peşte care prezintă o culoare a cărnii modificată sau miros modificat (de acru, amoniacal, de putred etc) şi o consistenţă a cărnii moale, flască (la apăsare degetul pătrunde cu uşurinţă în carnea peştelui, amprenta de apăsare rămâne evidentă).

4. În cazul icrelor de peşte neprelucrate, acestea trebuie să aibă un aspect uniform şi o culoare adecvată speciei de peşte de la care au fost obţinute și nu trebuie să prezinte solzi, viscere, corpuri străine, mucegai sau mirosuri şi gusturi străine (de rânced, de acru, putrefacţie, fermentaţie etc), și nici formaţiuni parazitare, urme de murdărie, membrane sau cheaguri de sânge.

5. În cazul produselor pescăreşti congelate (peste intreg congelat, rondele congelate, fileuri congelate etc) destinate comercializării sub formă de brichete sau congelate individual trebuie să aibă un aspect uniform, o culoare specifică iar glazura de gheaţă trebuie să fie uniform repartizată, continuă şi transparentă. După decongelare, produsele trebuie să aibă proprietăţi organoleptice asemănătoare produselor proaspete fără gust, culoare sau miros modificate şi fără să prezinte paraziţi vizibili.

Nu este permisă expunerea şi comercializarea produselor congelate cu acumulări de gheaţă în exces sau cu glazura de gheaţă discontinuă, netransparentă şi cu un aspect murdar.

De asemenea, glazura de gheaţă nu trebuie să prezinte corpuri străine sau acumulări de sânge iar în cazul cărnii de moluşte congelate trebuie evitată formarea bulgărilor de gheaţă şi moluşte cu aspect neuniform.

6. În cazul produsele pescăreşti procesate (peste afumat, peste sarat, fileuri afumate, peste marinat etc) trebuie expuse şi comercializate în condiţiile de umiditate şi temperatură stabilite de producători şi trebuie să prezinte proprietăţi organoleptice specifice tipului de produs. Indiferent de tratamentul aplicat (fierbere, coacere, afumare, sărare etc.) acesta trebuie să acţioneze în toată masa produsului astfel încât să se prevină apariţia unor zone insuficient tratate care ar putea genera contaminarea sau alterarea produsului.

Produsele afumate trebuie să aibă un aspect uniform, culoare specifică (în general nuanţe de galben sau galben auriu), gust şi miros plăcut de afumat, cu suprafaţa zvântată şi curată, fără corpuri străine sau cheaguri de sânge.

Acestea nu trebuie să prezinte rupturi ale pielii sau ale musculaturii în exces sau zone în care procesul de afumare nu a acţionat uniform (musculatura cu aspect de peşte crud).

Este interzisă expunerea şi comercializarea produselor pescăreşti afumate care prezintă mirosuri şi gusturi străine (acru, rânced, acid, amar, de putrefacţie) care au suprafaţa umedă şi lipicioasă sau care prezintă corpuri străine sau rupturi ale pielii şi musculaturii în exces.

În această perioadă ANSVSA, prin medicii veterinari oficiali de la nivelul DSVSA județene monitorizează permanent modul în care se desfășoară activitatea de obținere, transport, depozitare și comercializare a peștelui și produselor din pescuit la nivelul unităților supuse controlului oficial și în special la nivelul municipiului București, unde vor fi efectuate controale la toți operatorii economici care comercializează pește și produse din pescuit, în vederea punerii pe piață a produselor sigure.

Recomandăm consumatorilor ca produsul proaspăt de pescuit să fie achizionat numai din unități specializate care respectă toate normele sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor.

Reamintim cetățenilor numărul de telefon al „Call Center”-ului ANSVSA – 0800 826 787 –care poate fi apelat gratuit, din orice reţea de telefonie, pentru a sesiza orice nereguli sau suspiciuni privind nerespectarea condițiilor de igienă stabilite de legislația din domeniul siguranţei alimentelor.

La nivelul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), celula de criza constituită în urma incidentului din Canalul Suez, a decis întreprinderea de noi acțiuni pentru asigurarea protecției animalelor exportate din România cu cele 11 nave care au ca destinație țări din Golful Piersic, afectate de blocarea Canalului Suez. Conform datelor oficiale consemnate în certificatele sanitare veterinare pentru export, la bordul acestor nave se află un număr de 105.727 de ovine și 1.613 bovine.

În acest sens, ANSVSA a contactat și este în permanentă legătură pe această temă cu Comisia Europeană, cu autoritățile competente ale țărilor din vecinătate, respectiv:  Egipt, Liban, Libia, Siria, Iordania, Israel, Turcia și Cipru pentru a solicita sprijin logistic și de specialitate pentru navele care au exportat animale din România, aflate în zona incidentului.

Cu ajutorul Ambasadei României în Egipt, s-a primit sprijinul Ministerului Agriculturii și Autorității Canalului Suez, în sensul că personal de specialitate, experți și medici veterinari au fost trimiși pe navele respective și de asemenea,  stocuri suplimentare de hrană și apă pentru animalele aflate la bord.

Totodată, s-au făcut demersuri pentru prioritizarea navelor cu animale la traversarea Canalului Suez.

Pentru a se asigura o comunicare eficientă și coerentă cu toți cei implicați în derularea acestor exporturi cu animale vii, președintele ANSVSA, dr. Robert Viorel Chioveanu, s-a deplasat în data de 28.03.2021 la sediul Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Constanța, unde, alături de specialiștii din cadrul Postului de Control la Frontieră Constanța Nord, s-a întâlnit cu reprezentanții exportatorilor de animale implicați în incident.

Reprezentanții exportatorilor au informat că starea de sănătate a animalelor este bună, există suficiente stocuri de furaje și apă și s-au făcut demersuri pentru suplimentarea acestora. În funcție de evoluția situației, s-au luat în calcul și alte opțiuni, cum ar fi debarcarea animalelor în alte porturi din state aflate în apropierea zonei și continuarea tranzitului până la destinație pe cale rutieră, cu feribotul sau chiar returnarea în portul Constanța.

Activitățile de export de animale către țările din zona Golfului Persic care utilizează Canalul Suez ca rută de transport sunt temporar suspendate, până la o dată care va fi comunicată ulterior.

ANSVSA este în permanent contact și cu reprezentanții transportatorilor și ai operatorilor economici pentru a fi la curent cu desfășurarea evenimentelor și a interveni unde este cazul.

Protecția și bunăstarea animalelor este o preocupare constantă a Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și ca urmare a incidentului din portul Midia din anul 2019, a întreprins mai multe acțiuni în direcția îmbunătățirii activității în acest domeniu.

În acest sens, a promovat modificarea legislației la nivel național- Legea 150/2020 – care stabilește reglementări suplimentare față de legislația europeană existentă în domeniu privind exportul de animale vii. Ca exemple în acest: transportul rutier la temperaturi de peste 30^oC implică creșterea spațiului cu 10%; transportul maritim la o temperatură mai mare de 35^oC implică creșterea spațiului cu 15%, transport separat pentru animalele cu coarne și fără coarne; obligativitatea prezenței unui medic veterinar pe tot parcursul călătoriei până la destinația finală.

Începând cu anul 2020, au fost modificate procedurile legate de controlul bunăstării la punctele de ieșire (de exemplu obligația căpitanului de a furniza rapoarte din călătoriile anterioare, verificări ale previziunilor meteorologice furnizate de căpitan) și a fost schimbată abordare pentru controalele oficiale, în sensul intensificării controlului traficului în special în județele în care există o frontieră cu țări terțe, întocmirea unei noi liste de verificare completate de o echipă comună - autorități navale și veterinare, înainte de fiecare încărcare pe navă, indiferent dacă a fost autorizată la nivel național sau într-un alt stat membru.

De asemenea, prin modificările aduse la HG 984/2005 cu modificările și completările ulterioare, au fost înăsprite și detaliate sancțiunile pentru încălcarea de la a normelor sanitar-veterinare sub acest aspect.

Pentru îmbunătățirea activității de control oficial al mijloacelor de transport maritim și a condițiilor de bunăstare a animalelor la îmbarcare, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicațiilor au promovat Ordinul comun nr. 128/1.669/2020 care prevede procedura de evaluare a navelor destinate transportului de animale. Astfel, specialiștii ANSVSA împreună cu experții din alte autorități competente, autoritatea navală și inginerii autorizați independenți (inspectori) fac parte din echipa care efectuează evaluarea, iar valabilitatea autorizației se reduce la 3 ani.  

De asemenea, ANSVSA  a elaborat un „Plan de Contingență în transportul animalelor – dezastre și urgențe”, care vizează modul de acțiune în anumite situații în care transportul animalelor pe cale rutieră, maritimă, feroviară, aeriană, poate crea tulburări serioase ale bunăstării animalelor.

Pe măsură ce vor apărea noi informații, acestea vor fi făcute publice.

Sursa: ANSVSA

În data de 25.03.2021 sunt active un număr de 407 focare PPA, conform datelor prezentate în graficul nr. 1, din care 7 focare în exploatații comerciale și 6 focare în exploatații comerciale de tip A, fiind afectate un număr de 104.408 porcine (animale afectate din focarele active).

În intervalul 19.03.2021 – 25.03.2021 au fost înregistrate 25 focare noi PPA:

• Județul Arad – 1 focar PPA;
• Județul Bihor – 2 focare PPA;
• Județul Botoșani – 1 focar PPA;
• Județul Brașov – 1 focar PPA;
• Județul Buzău – 2 focare PPA;
• Județul Cluj – 3 focare PPA;
• Județul Mureș – 2 focare PPA;
• Județul Satu-Mare – 3 focare PPA;
• Județul Sălaj – 7 focare PPA;
• Județul Sibiu – 1 focar PPA;
• Județul Tulcea – 1 focar PPA;
• Județul Vaslui – 1 focar PPA;

și au fost stinse 19 focare PPA:

• Județul Bacău – 1 focar stins PPA;
• Județul Buzău – 2 focare stinse PPA;
• Județul Călărași – 1 focar stins PPA;
• Județul Cluj – 11 focare stinse PPA;
• Județul Dolj – 1 focar stins PPA;
• Județul Olt – 1 focar stins PPA;
• Județul Sălaj – 2 focare stinse PPA.

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 5362 cazuri la mistreți în 41 de județe.

În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Situația cazurilor pozitive la mistreți se prezintă astfel:

• Județul Alba – 9 mistreți găsiți morți și 50 de mistreți pozitivi vânați;
• Județul Arad – 163 de mistreți găsiți morți și 68 de mistreți vânați;
• Județul Argeș – 131 de mistreți găsiți morți și 16 mistreți vânați;
• Județul Bacău – 87 de mistreți găsiți morți și 18 mistreți vânați;
• Județul Bihor – 235 de mistreți găsiți morți și 49 de mistreți vânați;
• Județul Bistrița-Năsăud – 8 mistreți găsiți morți și 1 mistreț vânat;
• Județul Botoșani – 113 mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
• Județul Brașov – 14 mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați;
• Județul Brăila – 21 de mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
• Județul Buzău – 28 de mistreți găsiți morți și 75 de mistreți vânați;
• Județul Caraș - Severin – 13 mistreți găsiți morți și 105 de mistreți vânați;
• Județul Călărași – 128 de mistreți găsiți morți și 54 de mistreți vânați;
• Județul Constanța – 21 de mistreți găsiți morți și 24 de mistreți vânați;
• Județul Covasna – 13 mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;
• Județul Cluj – 8 mistreți găsiți morți și 13 mistreți vânați;
• Județul Dâmbovița – 64 de mistreți găsiți morți și 51 de mistreți vânați;
• Județul Dolj – 38 de mistreți găsiți morți și 37 de mistreți vânați;
• Județul Galați – 36 de mistreți găsiți morți și 10 mistreți vânați;
• Județul Giurgiu – 210 de mistreți găsiți morți și 105 de mistreți vânați;
• Județul Gorj – 51 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
• Județul Harghita – 1 mistreț găsit mort și 5 mistreți vânați;
• Județul Hunedoara – 22 de mistreți găsiți morți și 25 de mistreți vânați;
• Județul Ialomița – 166 de mistreți găsiți morți și 33 de mistreți vânați;
• Județul Iași – 193 de mistreți găsiți morți și 30 de mistreți vânați;
• Județul Ilfov – 135 de mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;
• Județul Maramureș – 83 de mistreți găsiți morți și 78 de mistreți vânați;
• Județul Mehedinți – 40 de mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;
• Județul Mureș – 17 mistreți găsiți morți și 22 de mistreți vânați;
• Județul Neamț – 4 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
• Județul Olt – 5 mistreți găsiți morți și 19 mistreți vânați;
• Județul Prahova – 161 de mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
• Județul Satu-Mare – 201 de mistreți găsiți morți și 163 de mistreți vânați;
• Județul Sălaj – 143 de mistreți găsiți morți și 71 de mistreți vânați;
• Județul Sibiu – 43 de mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
• Județul Suceava – 14 mistreți găsiți morți și 2 mistreți vânați;
• Județul Teleorman – 492 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
• Județul Timiș – 271 de mistreți găsiți morți și 17 mistreți vânați;
• Județul Tulcea – 108 de mistreți găsiți morți și 76 de mistreți vânați;
• Județul Vaslui – 28 de mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
• Județul Vâlcea – 190 de mistreți găsiți morți și 76 de mistreți vânați;
• Județul Vrancea – 33 de mistreți găsiți morți și 18 mistreți vânați.

Dintre acestea, în intervalul 19.03.2021 – 25.03.2021 au fost înregistrate 17 cazuri noi PPA la mistreți, după cum urmează:

• Județul Arad – 1 caz PPA, mistreț găsit mort;
• Județul Bacău – 1 caz PPA, mistreț găsit mort;
• Județul Bistrița-Năsăud – 1 caz PPA, mistreț găsit mort;
• Județul Caraș-Severin – 1 caz PPA, mistreț găsit mort;
• Județul Ialomița – 1 caz PPA, mistreț vânat;
• Județul Iași – 1 caz PPA, mistreț vânat;
• Județul Maramureș – 2 cazuri PPA, mistreți găsiți morți;
• Județul Sălaj – 5 cazuri PPA, mistreți găsiți morți;
• Județul Sibiu – 1 caz PPA, mistreț găsit mort;
• Județul Suceava – 1 caz PPA, mistreț găsit mort;
• Județul Vâlcea – 2 cazuri PPA, mistreți găsiți morți.