Producția agricolă și factorii ei

Suntem într-o cursă contra cronometru pentru a ne proteja sistemele de producerea semințelor în fața schimbărilor climatice. Unele estimări indică faptul că, în țările care se confruntă cu probleme serioase de securitate alimentară, cum ar fi Haiti sau Sudanul de Sud, doar 10% dintre fermieri au acces la semințe de calitate, care includ soiuri îmbunătățite din cercetare privată, mai potrivite pentru condițiile extreme și imprevizibile de astăzi. Alții sunt încurajați să cumpere soiuri îmbunătățite din cauza riscului dat de semințele contrafăcute, risc sporit de cererea în creștere și de garanția dată de semințele „inteligente“ care răspund de o manieră optimistă la modificarea climei.

Amelioratorii de plante de astăzi și-ar putea crește capacitățile de reproducere adăugând o gamă de instrumente de ameliorare extrem de precise și puternice la bagajul lor de instrumente, cum ar fi editarea genomului, care nu numai că măresc capacitatea de a selecta și dezvolta trăsături ale culturii, cum ar fi rezistența la dăunători și boli, secetă, dar și accelerarea procesului de îmbunătățire a culturilor pentru a proteja recoltele și mijloacele de trai ale fermierilor.

Aceste semințe îmbunătățite permit fermierilor să producă mai mult fără un aport de teren și de inputuri suplimentare. De exemplu, menținerea nivelurilor producției globale în 2020 ar fi necesitat încă 11,6 milioane de hectare de soia și 8,5 milioane de ha de porumb dacă biotehnologia culturilor nu ar fi produs soiuri/hibrizi cu calități superioare.

Editarea genomului poate accelera, de asemenea, îmbunătățirea noilor specii de culturi prin creșterea productivității acestora.

Ameliorarea este un proces lung care, în funcție de cultură, poate dura până la 20-25 de ani înainte ca un nou soi să fie lansat pe piață, ceea ce necesită investiții continue în ameliorare și o evaluare continuă a disponibilității noilor instrumente de ameliorare. Știința, tehnologia – inclusiv editarea genomului – și inovarea sunt esențiale pentru misiunea noastră de a ține pasul cu adaptarea, dar și reducerea efectelor schimbărilor climatice.

Schimbările climatice amenință calitatea, precum și cantitatea recoltelor produse în întreaga lume, deoarece temperaturile în creștere afectează calitatea nutrițională a alimentelor, cum ar fi cerealele de bază.

Semințele îmbunătățite pot fi crescute

atât pentru a se adapta la condițiile climatice care se schimbă rapid și imprevizibil, cât și pentru a oferi o nutriție îmbunătățită, de exemplu, soia cu randament ridicat, bogat în proteine, hibrizi de floarea-soarelui cu acid oleic sau hibrizi de sorg bogați în proteine, vitamine și minerale.

Investiția în semințe îmbunătățite, cum ar fi cele biofortificate cu nutrienți suplimentari, poate ajuta la protejarea producției de alimente pentru a susține dietele sănătoase, în ciuda unor extreme climatice frecvente.

Plantele au capacitatea incredibilă de a putea regla chimia petalelor lor pentru a crea semnale atrăgătoare și irizate cu scopul de a atrage albinele potrivit studiilor cercetătorilor din domeniu.

Există concurență pentru atragerea atenției polenizatorilor, iar florile au dezvoltat o gamă largă de mecanisme pentru a fi „observate“. Majoritatea florilor pot produce pigmenți de culori diferite pentru a acționa ca semne vizuale pentru insecte și păsări, dar acest lucru nu este suficient pentru unele.

Se pare că plantele creează structuri în petale pentru a reflecta lumina pe anumite lungimi de undă și pentru a produce astfel un efect optic irizant. Acest lucru poate să nu fie vizibil pentru ochiul uman, dar albinele îl pot detecta.

Aceste modele pot avea funcții multiple, inclusiv comunicarea cu polenizatorii, precum și apărarea împotriva ierbivorelor sau agenților patogeni. Acest mecanism curios este un exemplu perfect de diversificare evolutivă pentru a atrage polenizatorii.

Aceste informații sunt utile și pentru activitatea de conservare și biodiversitate, deoarece ajută la explicarea modului în care plantele interacționează cu mediul lor. De exemplu, speciile care sunt strâns înrudite, dar care cresc în regiuni geografice diferite pot avea modele de petale foarte diferite. Înțelegerea de ce variază zgomotul petalelor și modul în care aceasta ar putea afecta relația dintre plante și polenizatorii lor ar putea ajuta la o mai bună informare a politicilor în managementul viitor al sistemelor de mediu și conservarea biodiversității.

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU