Dezvoltarea rațională a sectorului de creștere a animalelor și, implicit, a sectorului alimentar are loc prin implementarea unor acţiuni sanitare veterinare menite să ridice nivelul de sănătate a animalelor crescute în scop economic sau de companie și care să garanteze sănătatea populației umane împotriva maladiilor și infecțiilor, direct sau indirect transmisibile între animale şi de la animale la om.

În lumea globalizată de acum bolile transmisibile sunt tot mai imprevizibile din cauza, în special, a unor tulpini noi de microorganisme sau a bolilor care pot afecta animalele crescute în scop comercial, animalele de companie, cele din zona silvatică, dar și populația umană (cu referire la zoonoze), precum și zona lanțului alimentar cu influență economică semnificativă. 

Zoonozele sunt boli produse de numeroşi agenţi patogeni ai animalelor ce se pot transmite de la animale la om, dar şi invers.

În funcţie de agentul patogen care le produce zoonozele pot fi clasificate în următoarele categorii:

• zoonoze virale – (gripa, rabia, variola);
• zoonoze bacteriene – (antrax, tuberculoză, salmoneloze, stafilococi, clostridii, infecţii colibacilare, bruceloză, campilobacterioză, rujetul, leptospiroza, pasteureloza, morva);
• zoonoze produse de prioni – (encefalopatiile spongiforme transmisibile);
• zoonoze produse de ricketsii şi clamidii – (febra butonoasă, febra Q);
• zoonoze micotice – (dermatofitoze);
• zoonoze parazitare – (giardioza, ascaridioza, teniaza, trichineloza, cisticercoza, hidatidoza, toxoplasma, toxocaroza, fascioloza, sarcocistoza, cenurozele).

Riscul de contaminare a omului este posibil prin:

• contactul direct cu animalele bolnave sau purtătoare de germeni;
• manipularea inadecvată a produselor sau subproduselor provenite de la animale bolnave (carcasele, sângele, pieile, cadavrele, lâna etc);
• contactul cu obiecte contaminate de către animalele bolnave;
• alimentele provenite de la animale bolnave;
• consumul alimentelor de origine animală, neexaminate de medicul veterinar sau incorect preparate termic;
• nerespectarea normelor generale de igienă şi profilactice.

În cadrul strategiilor şi al programelor autorităţilor sanitare veterinare centrale şi judeţene, stabilite pe diferite perioade, pentru asigurarea statusului de sănătate a animalelor domestice şi sălbatice, a corelaţiei dintre bolile animalelor şi transmiterea acestora la om, precum şi pentru asigurarea sănătăţii publice se urmărește menținerea unui sistem eficient de control al bolilor. Astfel se urmărește frecvenţa, aria de răspândire şi evoluţia lor în rândul populaţiilor de animale şi al oamenilor, implicarea în calitatea hranei animalelor şi a oamenilor, dar și posibilile consecinţele pe plan social şi economic.

Pentru implementarea acestor strategii şi programe medicii veterinari care activează în sectorul de stat şi cei cu liberă practică asigură o gamă largă de servicii de specialitate, conform legislaţiei europene şi naţionale, care să garanteze sănătatea animalelor și a populației umane prin:

• efectuarea operaţiunilor de supraveghere, prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile între animale şi de la animale la om, prin monitorizarea clinică a bolilor, vaccinări imunoprofilactice, tratamente de necesitate, profilactice şi curative antiparazitare, prelevarea de probe pentru supravegherea bolilor prin analize şi examene de laborator;
• aplicarea criteriilor de calificare a statusului de sănătate a efectivelor de animale în relaţie cu tuberculoza, leucoza enzootică, bruceloza, encefalitele spongiforme la bovine şi scrapia la ovine, prin operaţiuni specifice, prelevări de probe şi examene de laborator;
• implementarea normelor sanitare veterinare privind biosecuritatea, protecţia şi bunăstarea animalelor de fermă şi din exploataţiile individuale prin evaluări şi controale programate;
• monitorizarea circulaţiei animalelor, a produselor şi subproduselor de origine animală, notificarea şi certificarea internă şi internaţională, în condiţiile legii;
• monitorizarea focarelor de boală declarate, eliminarea operativă a animalelor bolnave, executarea dezinfecţiilor şi a altor acţiuni specifice în vederea stingerii focarelor respective;
• monitorizarea şi controlul respectării legislaţiei privind utilizarea medicamentelor, cu prioritate a antibioticelor și a produselor antiparazitare, a furajelor medicamentate, precum şi a circulaţiei acestora;
• îmbunătăţirea sistemului de inspecţii şi control în domeniul creşterii animalelor şi a siguranţei lanţului alimentar prin promovarea unui sistem de informare, educare şi consultanţă de specialitate a operatorilor economici care să genereze creşterea calităţii activităţilor şi a serviciilor acestora;
• supravegherea prin analize de laborator a calităţii şi salubrităţii materiilor prime, produse culinare, produse finite din probe afluite pentru examene fizico-chimice, microbiologice, pentru determinarea aditivilor, contaminanţilor şi pesticidelor, monitorizarea alimentelor care conţin organisme modificate genetic şi teste de sanitaţie pentru supravegherea stării de igienă a unităţilor;
• implementarea unei abordări eficiente în privinţa comunicării directe sau în mass-media locală şi centrală prin punerea la dispoziţia publicului a informaţiilor de interes general, a actelor normative componente a legislaţiei specifice, a programelor şi strategiilor propuse de autoritatea veterinară;
• comunicare şi colaborare cu autoritățile centrale și locale implicate, cu asociaţii profesionale şi alte organizaţii civice, având drept scop integrarea activităţii sanitare veterinare în ansamblul protejarea sănătății animalelor și a populației în contextul dezvoltării economice şi sociale.

Un rol important pentru prevenirea și combaterea zoonozelor revine autorităţilor locale, crescătorilor de animale, operatorilor din domeniul alimentar şi, nu în ultimul rând, populaţiei în ansamblu ei, toți aceștia având obligații în implementarea acţiunilor de protejarea a sănătăţii animalelor și a omului prin măsuri de profilaxie generală, de profilaxie specifică, de proceduri şi mecanisme tehnologice specifice care să asigure că riscul contaminării este redus la minimum. Aceste responsabilități se referă la:

• modernizarea creşterii animalelor în exploataţii comerciale (ferme) care să asigure cerinţelor optime de biosecuritate, igienă, protecţie şi bunăstare;
• să colaboreze și să permită medicului veterinar monitorizarea stării de sănătate a animalelor din proprietate şi să anunţe cazurile de îmbolnăviri sau mortalităţi la speciile pe care le au în proprietate;
• să respecte dispoziţiile autorităţii veterinare privind izolarea şi eliminarea din efectiv a animalelor diagnosticate cu boli transmisibile;
• să respecte legislaţia privind gestionarea animalelor de companie (câini, pisici, dihori etc.), care constituie un real pericol prin transmiterea unor boli grave la alte animale şi la oameni, precum şi prin agresarea fizică a populaţiei;
• să respecte normele legale pentru autorizarea activităților de producere și procesare a produselor alimentare rezultate pentru consum public și valorificarea acestora numai în locuri sau spaţii autorizate sanitar veterinar;
• educaţia sanitară a populaţiei, a personalului care lucrează cu animalele şi consumă produsele obţinute de la acestea prin:
• achiziționarea alimentelor, în special a cărnii, a laptelui, a peştelui şi a ouălor numai din spații sau unități înregistrate sanitar veterinar, evitând comerțul „stradal“;
• evitarea consumului de produse şi subproduse de origine animală necontrolate sanitar veterinar sau nepreparate termic;
• asigurarea igienei corporale a animalelor şi a mediului în care habitează acestea.

Medicii veterinari, în colaborare cu autoritățile locale, cu crescătorii de animale, cu operatorii din domeniul alimentar își propun să acționeze cu competență, profesionalism și fermitate pentru a impune respectarea legii, intervenind prin mijloace profilactice sau de combatere în toate cazurile de apariție a unor boli transmisibile. Astfel se asigură protejarea sănătății animalelor, prevenirea transmiterii bolilor de la animale la om, contribuind implicit la apărarea sănătății publice, la protejarea mediului, dar și la îndeplinirea altor priorități economice și sociale.

Dr. Ioan Viorel Penţea

Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu