Pesta porcină africană nu se sperie de vorbe!

Pesta porcină africană (PPA) a pus pe jar atât autoritățile publice, dar și o mare parte a populației din mediul rural. Lucru de altfel firesc, având în vedere implicațiile unei astfel de epizootii. Din nefericire, unele dintre autoritățile competente par a nu fi înțeles încă amploarea și efectul PPA, atâta vreme cât nu încearcă să lămurească populația asupra acestui aspect. Căci, așa cum au evidențiat la unison reputați specialiști, principalul obstacol împotriva răspândirii acestei cumplite epidemii îl constituie acțiunile concertate ale populației. Dacă gospodarii nu vor pricepe cât de necesar este să colaboreze cu autoritățile totul este zadarnic. Tocmai din acest motiv revenim asupra unor aspecte referitoare la ce poate lăsa în urmă epizootia.

Cum ar fi un Crăciun fără porc? Vedem peste trei luni!

Un lanț întreg de dezechilibre sunt pe cale de a veni mână în mână cu boala. Moartea porcilor din gospodării este doar un prim aspect, peste care oamenii ar putea trece destul de ușor datorită despăgubirilor ce se acordă în schimbul porcilor pierduți. Dar, după apariția unui caz nou în focar, timp de 90 de zile este interzisă creșterea altor animale. Tradus în termeni simpli, înseamnă un Crăciun fără porc pentru țăranii români. Or, sacrificatul porcului este unul dintre obiceiurile definitorii pentru însăși esența românismului. Ba chiar mulți sunt orășenii care în preajma Crăciunului se îndreaptă spre rudele de la țară cu gândul la o bucată de șoric sau la o porție de pomana porcului, făcută mai digerabilă cu o cană de țuică fiartă. Deja pentru peste 6.000 de gospodării acesta a devenit un vis imposibil. Procentual, raportat la numărul total de gospodării din țara noastră, cu mult peste un milion, pare insignifiant, mai ales dacă ne gândim că acestea au crescut în anul trecut 2.578.272 de porci, conform datelor INS.

Însă o astfel de abordare nu ar duce decât la o liniștire temporară, la amânarea momentului în care boala se va întinde cu o viteză năucitoare. În acest sens vom povesti cum președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca, a avertizat, pe 3 august, Prefectura Arad, cerând, în numele mai multor primari ai localităților din județ, măsuri legislative. „În acest moment avem opt județe afectate, socotite deja contaminate. (...) Viteza de răspândire a epidemiei este de 18 km/săptămână. Numărul județelor afectate va crește, conform prognozelor Comisiei Europene, la 13 într-o lună de acum înainte.“ Prognoza sumbră a fost confirmată, din nefericire. Pe 19 septembrie, ministrul Daea afirma, la postul public de televiziune, că PPA a ajuns în al 13-lea județ!

Șacalii, mai periculoși decât mistreții!

Deci, citând o veche expresie populară, „rău se aude, rău se vede!“. Și încă suntem în partea de început. Deocamdată, până la încheierea recoltării porumbului, populațiile de mistreți sunt încă stabile. Dar probabil că în următoarele două săptămâni vor începe să se miște. Iar mistreții sunt, așa după cum afirmă atât reprezentanții RNP ROMSILVA, cât și cei ai AGVPS și ai DSV, un vector foarte important și greu de controlat al bolii. Mistreții sunt urmați de alți prădători, care se hrănesc cu cadavrele animalelor răpuse de boală. Aceștia, deși nu dezvoltă boala, devin un vector secundar, chiar mult mai periculos decât mistreții. De departe, cel mai periculos este șacalul auriu, mai ales în Delta Dunării. „Pădurarii îmi povestesc că în Deltă nu se mai aud noaptea urletele șacalilor. În schimb, ziua îi vezi stând la soare, pe marginea apei, cu burțile pline“, spune dl Octavian Anghel, director comercial al ROMSILVA. Tradus în limbaj comun, asta înseamnă că, la ora actuală, șacalii se bucură de o abundență de hrană nemaiîntâlnită. Cadavrele mistreților omorâți de PPA sunt pentru ei o pradă pentru care nu trebuie să lupte în niciun fel și care li se oferă din abundență. În aceste condiții sunt de așteptat două lucruri. În primul rând, numărul șacalilor va crește exponențial, în condițiile în care cantitatea de hrană disponibilă este, cel puțin pe termen scurt, mult mai mare decât necesarul. Dar această hrană este infestată cu PPA.

Toamna poate agrava situația

Desigur că, cel puțin deocamdată, nu au niciun motiv să părăsească zona. Dar, în momentul în care numărul de mistreți morți din Delta Dunării va scădea, chiar până la dispariție, atunci între șacali va apărea o criză alimentară. Practic, se va crea un dezechilibru ecologic, de care omul nu va fi răspunzător. Rezultatele vor fi cel puțin două. Primul este că șacalii înfometați vor ataca masiv gospodăriile locuitorilor Deltei, încercând să găsească acolo de mâncare. Al doilea rezultat, și mai periculos, este că haite de șacali flămânzi vor începe să migreze spre alte zone, în căutarea hranei. Doar că aceste animale, pe lângă faptul că foamea le va face agresive, vor fi și purtătoare de PPA, pe deasupra. Acestea sunt motivele pentru care reducerea numărului șacalilor din Delta Dunării ar trebui să se facă urgent și radical. Dar pentru aceasta este nevoie de un cadru legal care să permită o vânătoare cu adevărat eficientă a celor 1.300 de mistreți și 2.400 de șacali din Deltă. Altfel, toate planurile rămân doar vorbe goale, iar PPA nu se sperie de vorbe.

Alexandru GRIGORIEV