cemrom iulie 2018
update 12 Nov 2018

Mistreții, vectorul incontrolabil al PPA

Vestea că pesta porcină africană a pătruns și în România a strecurat un fior de gheață în inimile tuturor celor care sunt conștienți de grozăvia acestei boli. Deși nu este periculoasă pentru oameni, boala face prăpăd printre porci. Literatura de specialitate spune că în zonele afectate doar unul din zece porci, sălbatici sau domestici, scapă cu viață. Dar, ceea ce este și mai greu de acceptat este că animalele bolnave, după sacrificare sau după moarte, trebuie incinerate sau îngropate adânc. Virusul, care rămâne pe orice fel de țesut, este deosebit de rezistent și i-ar transforma în purtători pe toți cei care ar consuma carnea animalelor bolnave. În mediu natural, virusul PPA poate rezista luni de zile. În congelator supraviețuiește până la doi ani.

Porcii sălbatici trebuie împuținați

În condițiile prezentate e lesne de înțeles de ce s-a declanșat o asemenea îngrijorare, la limita panicii.

Porcii din mai multe ferme și gospodării au fost sacrificați și arși ori îngropați de-a valma, chiar și dacă a existat în respectiva populație suină doar un singur animal bolnav. Specialiștii cu care am stat de vorbă susțin că aceasta a fost o exagerare. Mai logic ar fi fost ca animalele să fie sacrificate, apoi să se preleveze probe pentru analize de la fiecare în parte. Pe măsura apariției rezultatelor, carnea refrigerată a fiecărui animal sănătos putea fi consumată.

Oricum s-ar prezenta situația și oricare ar fi sursa primului focar de PPA, un lucru este cert: mistreții sunt unul dintre principalii factori de răspândire a bolii. Circulația lor este incomparabil mai greu de controlat față de cea a animalelor domestice. În plus, mai spun specialiștii, numărul mare al porcilor sălbatici din România ar putea face ca viteza de răspândire a PPA să fie mai mare decât s-ar putea bănui. Așadar, concluzia este clară: mistreții trebuie împuținați, în unele zone până la dispariție. Dar cum se poate face acest lucru, este o altă chestiune complicată, despre care am stat de vorbă cu specialiștii.

Modelul ceh se poate aplica și în România

Octavian Anghel, director comercial al RNP ROMSILVA, este de părere că situația poate fi rezolvată, dar cu două condiții: persoanele abilitate trebuie să se miște rapid și să fie alocate resurse suficiente. Domnia sa a propus deja un plan de acțiune, bazat pe experiența din Cehia. Acolo, în iunie 2017, într-o localitate din sud-estul țării au fost descoperite două cadavre de porci mistreți infectate cu PPA. Planul de acțiune a implicat atât măsuri legislative, cât și măsuri economice și administrative. În jurul locului unde au fost găsite cele două cadavre a fost instituită o zonă de protecție cu risc ridicat, în centrul căreia se găsea zona contaminată. Suprafața acestei zone a fost inițial de cca 1.000 km², iar apoi a fost redusă la cca 460. În jurul acestei zone a fost instituită o altă zonă, întinsă pe 8.500 km², de vânătoare intensivă. În zona cu risc ridicat toți mistreții uciși se predau centrelor de ecarisaj. Pentru a se stimula acest lucru s-au acordat stimulente substanțiale: pentru împușcare, câte 160 euro/mistreț până în 50 kg și 320 pentru cei peste; pentru compensarea cărnii, câte 40 euro/porc tânăr, 80 euro/porc de un an și 128 euro/porc matur, iar pentru fiecare hoit găsit, câte 200 euro. În zona de vânătoare exclusivă au fost, de asemenea, împușcați toți mistreții. Pentru fiecare animal împușcat s-a acordat un premiu de 80 euro, iar pentru fiecare carcasă găsită, 120 euro. Carnea mistreților împușcați a fost supusă analizelor și, pentru cei sănătoși, dată în consum.

În plus, în zona de vânătoare intensivă au fost permise și mijloace care în mod normal sunt interzise, cum ar fi folosirea dronelor și a dispozitivelor de termoviziune, a armelor cu lunetă, a luminilor pe timp de noapte ș.a.m.d. La vânătoare au fost chemate și armata și forțele de ordine, ba chiar și militari NATO de pe teritoriul ceh. În perioada iunie 2017 – 1 februarie 2018 bilanțul a fost următorul: în zona contaminată, din cei 241 de mistreți găsiți morți, 190 au fost diagnosticați pozitiv la testul PPA, iar din cei 604 împușcați, doar 16. În zona limitrofă, din jurul zonei infestate, niciun mistreț nu a fost găsit ca fiind purtător de PPA, deși au fost analizate probe de la 90 de animale găsite moarte și 1.711 împușcate. În zona de vânătoare intensivă au fost împușcați 12.600 de mistreți, toți sănătoși. După 1 februarie 2018, când la cererea CE a fost redusă zona de risc ridicat, până în prezent doar în zona contaminată au mai fost identificate cazuri pozitive, respectiv 12 dintre cele 91 de cadavre descoperite și unul singur dintre cei 20 de porci împușcați. În rest, până în luna iulie nu s-a mai identificat niciun animal bolnav, deși în celelalte zone monitorizate s-au împușcat aproape 5.000 de mistreți, iar 46 au fost găsiți morți.

Trebuie să ne organizăm rapid!

„Așadar, un model există și s-a dovedit eficient“, consideră dl Anghel. Dar domnia sa avertizează că, pentru a aplica acest model, e necesară o organizare rapidă. „Trebuie să ne mișcăm înaintea virusului. Deocamdată, în zona Deltei Dunării mistreții nu se mișcă prea mult spre zonele limitrofe. Însă, odată cu venirea toamnei, când hrana se va reduce, vor începe să se miște. Și atunci va fi perioada optimă pentru vânătoare. Așadar, undeva după jumătatea lui septembrie – începutul lui octombrie trebuie să avem deja cadrul legislativ necesar, precum și mijloacele financiare pentru recompense. Aceste recompense, despăgubiri, stimulente sunt esențiale pentru a obține sprijinul populației. Oamenii trebuie să înțeleagă ce se petrece și să se implice. Altfel nu se vor putea obține rezultatele dorite și situația nu va putea reveni la normal“, apreciază acesta.

La rândul său, dl Mugurel Constantin Drăgănescu, președintele executiv al AGVPS, consideră că este absolut necesară reducerea populației de mistreți la scara întregii țări. Capacitatea de suport în zonele de habitat a acestora este depășită. În condițiile unei densități mari, răspândirea PPA se poate face rapid“, ne-a declarat. La rândul său, consideră că vânătoarea tuturor mistreților din Delta Dunării este un lucru care nu se poate face decât pe hârtie. „Trebuie înțeles că animalele circulă, se ascund, nu vin pur și simplu în bătaia puștii. În general, vânătorile de la care participanții se întorc cu mâna goală nu sunt atât de rare precum s-ar crede“. Pe de altă parte, domnia sa a exprimat o oarecare îndoială legată de răspândirea virusului PPA printre mistreți: „Din cei mult peste 500 de porci împușcați de membrii asociației noastre în toată țara, nu s-a găsit niciunul infestat.“

Pe de altă parte, ROMSILVA a găsit 17 mistreți morți, toți confirmați pozitiv la PPA, pe cinci din cele 15 fonduri cinegetice pe care le gestionează în Delta Dunării, ne-a informat dl Octavian Anghel.

Alexandru GRIGORIEV

Articole înrudite