Holera aviară (HA), denumită şi pasteureloza aviară, este o boală contagioasă care afectează păsările domestice şi sălbatice: găini, curci, raţe, gâşte, porumbei, păuni, fazani, lebede, potârnichi şi vrăbii. Această boală este produsă de Pasteurella multocida.

Mortalitatea poate ajunge la 100%, curcile fiind cele mai sensibile, urmate de palmipede.

Receptivitatea la HA este mult influenţată de factori externi, precum umiditatea, frigul, supraaglomerarea şi variaţiile bruşte de temperatură.

Atât tineretul galinar şi palmiped cu vârsta peste 2-3 luni, cât şi păsările adulte sunt mai receptive. Epizotiile majore de HA apar toamna, dar evoluează şi iarna, inclusiv în primăverile răcoroase.

Sursele de infecţie sunt reprezentate de păsările bolnave sau de diverse alte surse contaminante secundare, cum ar fi apa, furajele, vehiculele, şoarecii, şobolanii, căpuşele, muştele, vrăbiile şi chiar oamenii. O particularitate a HA este că poate să apară spontan prin autoinfecţie a pasteurelelor care se găsesc în mod uzual pe mucoasele păsărilor.

Simptomatologie

HA poate evolua supraacut (septicemic), caz în care debutează brusc cu febră, abatere, învineţirea crestei şi a bărbiţelor, convulsii şi moarte, după 5-6 ore sau chiar câteva minute. Păsările aparent sănătoase se zbat şi mor rapid.

Forma acută a bolii este cel mai des întâlnită, cu diaree sau/şi tulburări respiratorii, iar creasta şi bărbiţele se învineţesc, moartea survenind în 1-2 zile.

În forma cronică apar diareea continuă, apetitul capricios, slăbirea progresivă, tusea, jetajul, strănutatul, artritele şi abcesele în sinusuri sau subcutanat.

În general, dacă într-o gospodărie individuală mor şi galinaceele, şi palmipedele se poate suspiciona HA, iar dacă mor masiv doar galinaceele, care nu sunt vaccinate contra pseudopestei aviare (PPA), iar palmipedele rezistă, se poate suspiciona PPA.

Leziuni

În formele supraacute şi acute apar hiperemia generală pasivă şi congestia întregii carcase, însoţite de hepatosplenomegalie. Pe epicard, apar petesii şi echimoze: aspect de „cord stropit cu fucsina“.

Prognosticul este foarte grav în formele supraacută, acută şi subacută şi rezervat în celelalte forme.

Diagnosticul se face prin examenul anatomopatologic şi de laborator (bacteriologic).

Profilaxia specifică se realizează prin vaccinarea cu vaccinul mixt contra PPA + HA, respectiv PESTIHOLVAC FORTE, în doză de 0,3 ml la găină, curcă, fazan, bibilică; şi HOLEPAL în doză de 2 ml / raţă şi 4 ml / gâscă.

Profilaxia nespecifică

Este absolut necesar să se efectueze decontaminarea, dezinsecţia şi deratizarea adăposturilor de păsări cu unul dintre următoarele produse: CATIOROM, DECON­TAMINOL sau PURSEPT, iar decontaminarea apei de băut se recomandă a fi făcută continuu cu pro­dusul PURSEPT sau ALBASTRU DE METILEN.

Combaterea căpuşelor, păduchilor hematofagi sau malofagi, a puricilor şi a insectelor zburătoare se asigură atât prin aspersarea adăposturilor, cât şi a ustensilelor cu ROMPARASECT 5% s.a., în concentraţie de 2-3 m l/ litru de apă, repetată la interval de 2 săptămâni.

Tratamentul recomandat este cel cu antibiotice, precum ENROFLOXAROM (individual cu comprimate sau injectabil la păsările cu apetit abolit; şi apoi cu soluţia buvabilă: 1-2 ml/litru de apă/zi, încă 7, chiar 10 zile) sau DOXIROM 10%/AMOXILROM/ OXITETRACICLINĂ/ OXIROM/AMOXINEOVIT.

Simultan se va administra COMPLEX POLIVITAMINIC BUVABIL/VITA B COMPLEX/NUTRI VITA-MIN-AMINO/BIOVIT PLUS comprimate.

Dr. Cătălin TUDORAN,

Laboratorul de Diagnostic Romvac Company SA

Revista Lumea Satului nr. 7, 1-15 aprilie 2017 – pag. 40