PRIAevents, alături de partenerii săi, organizează Pria Gala Fermierilor din România și Targ de Joburi in Agricultura.

Această ediție aduce in special și o noutate TARG DE JOBURI IN AGRICULTURA.

Acest eveniment reprezintă reuniunea anuală a fermierilor din România și a domeniilor conexe. Premiile fermierilor din România reunesc comunitatea agricolă românească într-o ceremonie extrem de prestigioasă care va fi si transmisa în direct dintr-o locație cu semnificație deosebită pentru agricultură.

Premiile recunosc și recompensează excelența, încurajează inovarea și creează un mediu de lucru care inspiră creativitatea, calitatea, seriozitatea și schimbul de bune practici. Apreciem, de asemenea, crearea locurilor de muncă, implicarea în comunitate, tinerii fermieri, femeile din agricultură.

Pentru câștigători, primirea unui astfel de premiu, mai ales în aceasta perioadă, când activitatea fermierilor este una de importanță crucială și ei au foarte multe provocări, este un moment foarte special.

Astfel, va fi organizat cel mai important eveniment destinat agriculturii și creșterii acesteia, dar si dezvoltării fermierilor din România din acest an, și totodată vor fi dezbateri alături de fermieri, autorități și companii conexe și pentru a se găsi cele mai bune soluții pentru aceste momente de încercare, dar și pentru a descoperii oportunitățile pe care le pot avea.

Agricultura este vitală pentru întreaga lume. România acordă o atenție deosebită acestui sector, cel mai important al economiei sale și ar trebui să găsească modalitățile de susținere a  fermierilor pentru că fermierii au unul dintre cele mai importante roluri pentru omenire și pentru economie.

De aceea, se va răspunde la întrebările:

• Cum putem crește agricultura României?
• Cum putem ajuta fermierii?
• Care sunt poveștile lor de succes?
• Cu ce provocări se confruntă în această perioadă?
• Ce oportunități își pot crea?
• Cum putem digitaliza agricultura? De la procesul de cultivare, producție și apoi vânzare?
• Cum putem exporta din România spre alte țări?

AGENDA:

9,30 – Înregistrarea participanților și Welcome Coffee

10,00-11,45 – Panel online – Cum putem crește afacerile fermierilor din România?

Temele pe care le vom aborda:

-Ce masuri concrete ia statul pentru companiile din agricultură – ferme, procesatori si producători?

-Care este bilanțul pentru 2022? Cum prevedem că va fi anul agricol 2023?

-Cum ne putem pregăti din timp ca sa fie un 2023 cu mai multe rezultate?

-Agricultura de precizie – folosirea tehnologiei pentru a eficientiza costurile în procesul de producție agricolă

-Agricultura bio. Se poate dezvolta mai repede?

-Ce provocări si ce oportunități sunt pentru agricultura in aceasta perioada?

-Fondurile europene sau alte modalități de finanțare pentru fermieri

-Ce spun consultanții si avocații? Cum pot ajuta prin expertiza lor?

-Cum sunt finanțate fermele de familie si fermele mai mari din Republica Moldova?

-Cum se face pregătirea forței de munca in acest domeniu?

-Rolul asociațiilor și clusterelor agricole

-Cu ce provocări se confruntă fermierii români în agricultură? De ce au nevoie pentru a-și crește afacerile?

-Care sunt poveștile lor de succes? Cum au învățat să facă business și cum ne pot împărtăși din experiența lor? Ce sfaturi au pentru cei care se vor să înceapă un business în sectorul agricol?

11,45 -12,45 – Decernarea premiilor

Acest proiect unic în România care celebrează educația face parte din deosebit face parte din seria evenimentelor unice si organizate în premieră de PRIAevents și partenerii săi în România.

Cu o experiență de peste 12 ani în organizarea evenimentelor premium, echipa PRIAevents este recunoscută pentru organizarea evenimentelor de succes din cele mai reprezentative sectoare ale economiei în România, Republica Moldova și în Bulgaria !

Pentru că seceta a pârjolit culturile fermierilor, Agrii România este alături de fermieri, prin campania ”Agrii, în sprijinul fermierilor afectați de secetă”, ce se desfășoară în perioada 01 septembrie-31 octombrie 2022.

Concret, Agrii România oferă tuturor fermierilor, clienți ai companiei un ajutor pentru a putea avea culturi de toamnă bine răsărite. Astfel, pentru fiecare hectar de cultură calamitată în anul 2022, compania oferă fermierilor, clienți Agrii, în mod GRATUIT un biostimulator ce se aplică pe suprafața de un hectar pentru tratamentele de toamnă la culturile de cereale păioase sau cele de rapiță.

Suprafața calamitată va fi dovedită prin proces verbal de constatare și evaluare a pagubelor.

„Ne bucurăm că am lansat această campanie, prin care Agrii sprijină fermierul afectat de secetă. De fiecare dată am demonstrat că ne pasă de fermierul nostru, și că trebuie să fii în ferma lui cu soluții pentru a depăși anumite obstacole pe care le întâlnim uneori în sectorul agricol. Anul acesta seceta a pârjolit hectare întregi de culturi, fapt pentru care Agrii a demarat această campanie de a oferi în mod GRATUIT un biostimulator pentru a fi utilizat în tratamentele de toamnă la cereale păioase și rapiță”, a afirmat dr. Valerian Iștoc, Business Developement Director.

Așadar, dacă sunteți client Agrii trimiteți procesul verbal de constatare a pagubelor, iar compania se va ocupa de livrarea biostimulatorului.

Campanie valabilă în limita stocului disponibil. Regulamentul este disponibil pe www.agrii.ro

Pentru mai multe detalii: (PR, Comunicare şi Relaţii cu presa)

Contact: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Tel: +40747 033 842/ +40747 686 868

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat lista fermierilor care au solicitat finanțare pentru dezvoltarea fermelor mici (submăsura 6.3 din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020). Acest Raport de selecție lunar, publicat pe pagina de internet a AFIR în data de 12.08.2022, conține lista cererilor de finanțare depuse online în perioada 27 octombrie – 26 noiembrie 2021 (respectiv, etapa a treia din sesiunea 2021 a submăsurii 6.3).

În urma procesului de evaluare și de selecție, 1.334 de investiții în ferme mici sunt selectate pentru a primi fonduri în valoare totală de 20.010.000 de euro. Totodată, în cadrul acestui Raport, sunt incluse și 256 de proiecte declarate neeligibile, alte 11 cereri de finanțare neconforme și 20 de proiecte care au fost retrase de către solicitanți.  

Sprijinul acordat fermierilor prin această linie de finanțare este 100% nerambursabil și are valoarea de 15.000 de euro/ proiect. Finanțarea pentru dezvoltarea fermelor mici se acordă în baza unui plan de afaceri, în două tranșe (75% din sprijin la primirea deciziei de finanțare și 25% în maximum trei ani de la primirea deciziei de finanțare).

„Selecția cererilor de finanțare depuse pentru submăsura 6.3, în etapa a treia, încheie practic procesul de evaluare și analiză al tuturor proiectelor depuse până în prezent pentru perioada de tranziție 2021 – 2022. Această perioadă a însemnat un efort administrativ imens pentru Agenție și, din păcate, un timp de așteptare foarte mare a rezultatelor de către beneficiari, lucru pe care am încercat cu toate resursele disponibile să îl atenuăm. Ar fi simplu să motivăm faptul că lansarea concomitentă a tuturor liniilor de finanțare în partea a doua a anului 2021 a dus la suprasolicitarea administrativă a AFIR, dar ceea ce contează este faptul că întregul personal a lucrat la toată capacitatea posibilă. Acești bani europeni, deosebit de importanți, vor putea ajunge la fermierii, procesatorii și antreprenorii din mediul rural românesc, plățile trebuind decontate până la 31 decembrie 2025.” a precizat Dorin OPREANU, Directorul general al AFIR.

Facem precizarea că pentru perioada 2021 – 2022, experții AFIR au primit și evaluat 28.522 de solicitări de finanțare în valoare de 2,37 miliarde de euro. Dintre acestea, au fost selectate până în prezent 17.534 de proiecte însumând 1,15 miliarde de euro.

Mulți tineri încep afaceri de la zero fără niciun fel de experiență anterioară în agricultură, în timp ce alții vin din familii de agricultori și se înscriu la facultăți de profil care îi ajută să dezvolte o afacere în domeniu. Ambele cazuri se aplică „mănușă“ tânărului inginer agronom Alexandru Stamatin, care administrează o fermă vegetală, cu o suprafață nu foarte mare, de doar 240 ha, în localitatea Târzii, comuna Oltenești, județul Vaslui. Totul a pornit începând cu anul 2019, când era student la Facultatea de Agricultură din Iași, pe-atunci motivat să ducă mai departe visul părinților săi, ne spune tânărul vasluian.

Proaspăt inginer cu inițiativă, ferma familiei e pe mâini bune

„Am început să administrez această fermă din toamna anului 2019, când eram la începutul anului doi de facultate, în momentul în care părinții mei au luat decizia de a nu se mai ocupa de fermă, respectiv de o suprafață de 62 ha, cu utilaje vechi și neperformante. Pentru că am știut și am văzut cât de greu le-a fost părinților mei să țină toți copiii în școli și facultăți, dar și să strângă bani pentru a investi în teren, nu am putut să las să se aleagă praful de afacerea începută de ei și atunci am simțit că e momentul să intervin. Astfel am luat decizia de a mă ocupa și administra singur ferma. Așa că, în luna octombrie 2019, am reușit să accesez un leasing pentru un tractor nou de 150 CP, să îl pot folosi pentru lucrările grele ale solului (arat, scarificat, pregătit), astfel încât să pot lucra o suprafață de teren mai mare într-un timp mai scurt față de cât reușeam cu vechiul tractor și neperformant pe care îl aveam în fermă, la momentul respectiv. Tot în toamna acelui an am reușit să măresc suprafața la 82 ha de teren. Lucrurile au fost mai grele la început pentru că nu știam ce presupune această meserie, dar am avut și un mare sprijin de la fratele meu, care a terminat și el Facultatea de Agricultură, în anul 2014. În prezent, la nici 3 ani de când am început să administrez ferma de unul singur, am ajuns să lucrez o suprafață de cca. 240 ha, să achiziționez două tractoare noi și o combină (prin leasing-uri și credite), dar să și cumpăr utilaje noi și performante, cu care reușesc să fac lucrări de calitate. Momentan nu am accesat fonduri europene, însă urmează. Am așteptat să termin Facultatea de Agricultură din Iași pentru a obține titlul de inginer și pentru a avea mai mult timp să mă ocup doar de fermă. Sper ca pe viitor, în următorii 5-10 ani, să ajung printre fermierii de top din acest județ sau chiar din această regiune a României“, adaugă proaspătul inginer agronom vasluian.

Planuri de viitor: construirea unei hale de dimensiuni mari pentru stocarea cerealelor

Familia Stamatin a început să se ocupe de cultura mare încă de la începutul anilor 2000, dar pe o suprafață foarte mică de teren, adaugă tânărul vasluian. „Majoritatea culturilor erau destinate nutriției animalelor deoarece pe atunci creșterea animalelor era mai profitabilă decât o fermă vegetală, plus că ambii părinți sunt de profesie tehnicieni veterinari. În prezent, pe suprafața totală de teren cultivăm rapiță, grâu, orz, porumb, floarea-soarelui, mazăre și sfeclă pentru zahăr.

Tânărul fermier a început, ușor-ușor, să achiziționeze utilaje cât mai noi și mai performante pentru o agricultură de precizie, începând de la prelucrarea terenului până la întreținerea culturilor și respectiv recoltarea acestora. „În fiecare sezon cumpărăm câte 1-2 utilaje, fie prin plata cash, fie prin leasing. La momentul actual dispun de toată gama de utilaje de care am nevoie pentru a efectua toate lucrările la momentul cât mai optim și cu o calitate a lucrărilor cât mai ridicată. Distribuția materiei prime se face cu vânzare directă din câmp la traderii de cereale din zonă, fiind în plan construirea unei hale de dimensiuni mari pentru stocarea unei părți din recoltă“, mai specifică acesta.

Culturi compromise aproape în totalitate, salvarea poate veni de la cultura de sfeclă pentru zahăr

Legat de situația dramatică din câmp, respectiv seceta cruntă care bate la poarta fiecărei ferme în parte din județ, culturile de toamnă, rapiță, grâu și orz din ferma de la Târzii s-au menținut destul de bine până la începutul lunii iunie. „Păreau destul de promițătoare, dar lipsa precipitațiilor în momentul înfloririi și a umplerii boabelor și-a spus cuvântul. Pentru anul acesta producțiile nu sunt mulțumitoare față de anul agricol 2021, dar putem să spunem că sunt cât de cât decente. Cultura de floarea-soarelui are nevoie de foarte multă apă în această perioadă și de la momentul înfloritului până la umplerea boabelor, a fost o perioadă critică din cauza lipsei apei. Putem spune că dacă nu va ploua în perioada următoare în cazul florii-soarelui eventuala producție nu va reuși să achite nici măcar cheltuielile de înființare a culturii. În schimb, la porumb, lucrurile sunt și mai rele. Până în momentul de față cultura de porumb este compromisă în procent de circa 70%. În mare parte, în această zonă a județului, dar și a acestei regiuni, porumbul s-a uscat sau este în proces de uscare fără a-și mai forma inflorescențele, existând riscul să nu recoltăm niciun bob de pe majoritatea parcelelor sau doar izolat și acolo producția de boabe va fi foarte slabă din punct de vedere cantitativ. Putem spune că ne confruntăm cu un an foarte asemănător celui din 2020, când producțiile la cereale păioase și floarea-soarelui nu au trecut de 1.000-1.200 kg/ha, iar la porumb producțiile au lipsit pe întreaga suprafață cultivată la vremea respectivă. La cultura de sfeclă pentru zahăr avem însă ceva speranțe, încă se prezintă destul de bine față de florea-soarelui și porumb. Fiind primul an în care cultivăm sfeclă, așteptările nu sunt foarte mari. Până la venirea temperaturilor foarte ridicate din luna iunie și începutul lunii iulie se prezenta foarte bine, însă seceta își spune cuvântul încă. Sperăm ca măcar la această cultură să ne putem scoate investiția în acest an pentru că la celelalte culturi de primăvară nu am reușit“, încheie Alexandru Stamatin din Târzii, comuna Oltenești, județul Vaslui.

Beatrice Alexandra MODIGA

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că începând de luni, 8.08.2022, eliberează adeverințe pentru beneficiarii ajutoarelor naționale tranzitorii și/sau sprijinului cuplat în sectorul zootehnic, care doresc să acceseze credite bancare.

În acest sens, pentru a veni în sprijinul fermierilor, APIA a încheiat convenții cu instituțiile bancare și nebancare și cu fondurile de garantare din domeniul agricol privind finanțarea capitalului de lucru pentru desfășurarea activităților curente pentru beneficiarii ajutoarelor naționale tranzitorii și/sau sprijinului cuplat în sectorul zootehnic.

Astfel, potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință care atestă depunerea de către beneficiar, în Campania 2022,  a Cererii unice de plată pentru schemele de ajutoare naționale tranzitorii și/sau sprijin cuplat în sectorul zootehnic, precum și numărul de animale confirmate în urma efectuării unui prim control administrativ.

Totodată, prin adeverința eliberată de APIA, se confirmă că fermierul, la data emiterii Adeverinței, nu face obiectul excluderilor de la plată pentru schemele din sectorul zootehnic și că acesta îndeplinește condițiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite, în conformitate cu legislația în vigoare.

Cuantumurile înscrise în convenții sunt următoarele:

• Ajutorul Național Tranzitoriu în sectorul lapte - schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul lapte (ANTZ 7 - L) – 61,25 lei/ tonă;
• Ajutorul Național Tranzitoriu în sectorul carne - schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul carne (ANTZ 8-C) - 213,20 lei/cap;
• Ajutorul Național Tranzitoriu speciile ovine/caprine - schema cuplată de producție, (ANTZ 9) – 15,21 lei/cap;
• Sprijin cuplat categoria bivoliţe de lapte – 510,10 lei/tonă;
• Sprijin cuplat categoria taurine din rase de carne - 824,60 lei/cap;
• Sprijin cuplat categoria vaci de lapte – 1159,00 lei/tonă;
• Sprijin cuplat viermi de mătase – 289,40 lei/kg gogoși;
• Sprijin cuplat categoria ovine / caprine – 54,61 lei/cap.

Conform prevederilor Convenției, dobânda aferentă contractului de finanțare pentru beneficiarii sprijinului acordat de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură este de RON-ROBOR 6M + maxim 2%.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN - SA (FGCR) şi Fondul Național de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii IFN - SA (FNGCIMM) garantează creditele acordate de bănci fermierilor.

Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare și FGCR/ FNGCIMM vor fi postate pe site-ul instituției, la adresa: www.apia.org.ro, în secțiunea Convenții, Acorduri, Protocoale.

Cultura de soia aduce fermierilor un profit rezonabil, de aceea este important să se acorde o atenție sporită fiecărei etape din lucrările agrotehnice, și anume însămânțare, irigare, îngrășăminte, cultivare. Soia este una dintre oleaginoasele bogate în substanțe proteice (39-42%), substanțe extractive neazotate, grăsimi (19-22%), vitamine (A, D, E) şi săruri minerale. Chiar dacă această cultură este iubitoare de apă și necesită o cantitate mai mare față de celelalte culturi, conform statisticilor în România s-a observat o creștere a numărului fermierilor care cultivă soia. Munteanu George, din comuna Măxineni, județul Brăila, este unul dintre fermierii care fac acest lucru și are deja o experiență de 7 ani în cultivarea soiei.

Lucrările agrotehnice recomandate

Interlocutorul nostru susține că, într-adevăr, cultura de soia poate fi una profitabilă, dar că, pentru a avea o recoltă bogată, este nevoie de multe eforturi. „Avem un sistem de irigare, dar chiar și așa întâmpinăm probleme în acest sens. În cazul celor 10 ha de soia, dacă realizăm 3-4 irigații a câte 30 l/m², estimăm o producție de 4-4,5 tone. În ceea ce privește costurile pe producție, anul acesta le estimăm la cca. 7.850 lei pe hectar. De-a lungul timpului ne-am confruntat cu o serie de probleme, una dintre acestea fiind furtul din câmp. Din păcate, nu avem încă o soluție în acest sens. De asemenea, schimbările climatice afectează culturile de soia. Sunt primăveri foarte reci și secetoase, iar apoi, când încep ploile, cantitățile de precipitații sunt foarte mari și apare problema băltirilor“, a mărturisit fermierul. Deoarece județul Brăila este într-o zonă de luncă, în cazul culturii de soia băltirile pot fi prevenite prin realizarea unei arături adânci de cca 40 cm. Apoi, peste iarnă este necesar să se treacă cu un disc sau grapă pentru a nivela pământul și a nu pierde apa. După care urmează lucrarea de combinator odată cu semănatul, aplicarea îngrășămintelor și realizarea a trei tratamente cu erbicide.

Orice profit are și un risc

Fermierul ne-a mărturisit că există cerere pe piața de desfacere chiar și în România. De aceea, producția pe care o obține o valorifică în țară. „La nivelul Brăilei avem două cooperative. Una dintre ele este cooperativa Braicoop, înființată în 2009. Toată producția trece prin această cooperativă pentru a obține un preț mai bun. Din păcate, chiar dacă fac parte dintr-o cooperativă, fermierii nu sunt stimulați. Nu avem mari avantaje din această asociere în afară de faptul că ne ajută să obținem unele reduceri la achiziția inputurilor. Dacă eu, spre exemplu, îmi doresc să implementez un proiect în fermă, nu obțin niciun punctaj suplimentar pentru faptul că sunt membru într-o cooperativă. Cooperativele nu ne pot veni mai mult în ajutor deoarece legile nu permit acest lucru. Acum câțiva ani avantajele erau altele. De exemplu, dacă făceam parte dintr-o cooperativă luam 10 puncte pe proiect european. În plus, există acum un alt impediment. Pentru că am și alte culturi, iar ferma are cca 550 ha, nu pot accesa fonduri europene. Explicația este că o fermă de dimensiunea aceasta este considerată o unitate mare. Eu nu o văd încă ca pe o fermă mare“, a explicat George Munteanu.

Fermierii știu deja că orice profit are și un risc și că cea mai mare influență asupra culturilor o exercită natura. O producție sănătoasă depinde în mare parte de ploi și temperaturi.

„Să fii fermier este o muncă grea. Uneori estimăm o producție, iar la final o ploaie puternică ne poate distruge jumătate de cultură. De aceea este nevoie de multă răbdare și, în primul rând, de pasiune pentru agricultură. Dormim câte 4-5 ore pe noapte, iar în restul timpului suntem pe câmp. Îmi doresc ca și generațiile viitoare să îndrăgească această meserie. Încercăm să-i atragem, deși nu-i vedem atât de dornici de a face agricultură.“ – George Munteanu

Statisticile arată că suprafața terenurilor cultivate cu soia a crescut de la 155.000 ha în 2019 la 195.000 ha în 2021, iar producția medie a crescut de la 2.045 kg/ha în 2015 la 2.630 kg/ha în 2019. A crescut și prețul de comercializare la tonă, statisticile indicând o creștere de la 1.468 lei în 19.12.2018 la 2.373 lei la sfârșitul anului 2021.

Liliana POSTICA

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat lista viitorilor beneficiari ai Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 care au solicitat finanțare în etapa a III-a, 2022, a submăsurii 4.1 (pachetul 4.1.5), în etapa a III-a, 2022, a submăsurii 4.2 (plante proteaginoase) și în etapa a III-a, 2022, a submăsurii 6.3 (zona montană).

În urma procesului de evaluare și de selecție a cererilor de finanțare depuse online în cea de-a treia etapă a sesiunii deschise pentru submăsura 4.1 (Investiții în exploatații agricole), au fost selectați pentru finanțare 165 de fermieri care s-au încadrat la pachetul 4.1.5 (investiții în zootehnie – producție primară, condiționare și marketing). Pentru acești fermieri s-au alocat din PNDR o sumă în cuantum total de aproximativ 139 milioane de euro.

În cadrul aceleiași etape a sesiunii, au fost depuse 237 de cereri de finanțare (în valoare de 191 de milioane de euro), din care, pe lângă cele 165 de cereri selectate pentru finanțare, au fost declarate eligibile și alte 17 cereri, dar fără finanțare, din cauza epuizării fondurilor disponibile. Alte 53 de cereri de finanțare nu au îndeplinit condițiile pentru a fi declarate eligibile (49 proiecte sunt neeligibile și 4 neconforme) și alte două cereri au fost retrase.

De asemenea, AFIR a publicat Raportul de selecție lunar pentru etapa a III-a, 2022, a submăsurii 4.2 (Sprijin pentru investiții noi, extindere și modernizare în procesarea/ marketingul produselor agricole) pentru plante proteaginoase. Pentru investițiile în procesarea, au fost selectate 18 proiecte în valoare de 15,7 milioane de euro, cu care AFIR va încheia în perioada următoare contracte de finanțare. În total, în această etapă, au fost depuse și evaluate de către experții AFIR 36 de proiecte însumând peste 33 de milioane de euro, din care, suplimentar celor 18 proiecte selectate, 7 proiecte au fost declarate eligibile fără finanțare, 7 cereri de finanțare au fost declarate neeligibile, iar 4 proiecte au fost retrase de către solicitanți.

În același timp, AFIR a publicat și Raportul de selecție lunar aferent etapei a III, 2022, a submăsurii 6.3 (Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici) din zona montană. Având în vedere solicitările de finanțare depuse și aprobate, fondurile disponibile au fost epuizate integral și astfel că, după finalizarea procesului de evaluare a tuturor celor 119 cereri de finanțare depuse în această etapă, 81 de proiecte, în valoare de 1,2 milioane de euro, au fost declarate eligibile fără finanțare, și alte 34 de proiecte au declarate neeligibile, 2 neconforme și 2 au fost retrase.

Toate rapoartele de selecție sunt documente publice și poate fi consultate pe pagina oficială a Agenției, la secțiunea Rapoarte și Liste, accesând www.afir.info - Rapoarte de selecţie.

Agricover – liderul pieței de agribusiness din România, anunță atingerea pragului de 1.000 de fermieri utilizatori ai platformei de agricultură digitală Crop 360 lansată de companie la sfârșitul anului trecut. Aceasta reprezintă cea mai rapidă rată de adoptare a tehnologiei digitale în fermele din România. Suprafața exploatată de fermierii utilizatori depășește 250.000 de hectare

„Avem astăzi o platformă integrată de agricultură digitală dezvoltată în strânsă legătură cu fermierii noștri parteneri pentru a răspunde nevoilor lor reale, aducând cele mai performante instrumente digitale pentru eficientizarea activității din fermă și luarea deciziilor corecte în timp real. Atingerea unui număr de 1.000 de fermieri utilizatori într-un timp atât de scurt nu este o surpriză și vine să confirme utilitatea soluțiilor oferite în cadrul platformei. Ne propunem să continuăm dezvoltarea funcționalităților prin construirea de instrumente care aduc plus valoare afacerilor fermierilor, susținând dezvoltarea agriculturii sustenabile și conectând fermierii de astăzi cu agricultura de mâine“, a declarat Liviu Dobre, director general Agricover Holding.

Microsoft este partenerul tehnologic ales pentru construcția platformei, oferind soluții de tip cloud și instrumente care fac ca platforma Crop 360 să simplifice munca fermierilor și să îi ajute să-și gestioneze cât mai bine culturile agricole, eficientizând în același timp utilizarea resurselor.

360 – Conectăm fermierii de astăzi cu agricultura de mâine

Platforma integrată Crop 360 permite fermierilor să folosească cele mai noi tehnologii de agricultură digitală pentru a crește performanța fermei și a se alinia cerințelor Uniunii Europene pentru o agricultură sustenabilă. Soluțiile digitale integrate în platformă includ:

• Sprijin decizional pentru activitățile din fermă: geolocalizarea parcelelor importate din APIA, imagini satelitare și date meteo, monitorizarea complexă a culturilor, planificarea lucrărilor în câmp etc.
• Instrumente utile de management al afacerii: managementul contractelor de arendă, sistem de management al depozitelor pentru stocuri (sămânță, produse de protecția și nutriția plantelor).
• Gestionarea digitală a interacțiunii cu Grupul Agricover: modul de tip e-care și platforma de comerț electronic pentru Agricover Distribution, interfață digitală de tip selfcare cu Agricover Credit IFN.

Grupul CIECH și-a anunțat extinderea afacerii de agrobusiness în România prin înființarea CIECH Agro România. Noua companie are sediul în București și deservește clienții din domeniul agricol din martie 2022. Investițiile în constituirea activității locale sunt estimate la 6,5 milioane euro în următorii 3 ani. Care sunt produsele din portofoliu și ce planuri are compania aflăm de la Codrin Mălina, Head of Sales CIECH Agro România.

Reporter: Grupul CIECH este deja de 4 luni pe piața românească. Care au fost principalele provocări de la momentul intrării pe piață și până acum?

Codrin Mălina, Head of Sales CIECH Agro România: Să construiești o echipă, o rețea de distribuție de la zero, să aduci un portofoliu semnificativ incluzând și un produs inovator, complet nou, într-o piață competitivă și să propui și un concept de servicii și asistență tehnică nou pentru fermieri, toate în același timp, sunt cumva provocări inerente începuturilor, dar asta nu le diminuează din impact sau din contribuția la adrenalina crescută a echipei. Din fericire, avem o echipă cu peste 15 ani de experiență în industrie și am reușit să depășim această încărcare crescută. Până acum, am început colaborări cu mai mulți distribuitori naționali, dar și locali, iar pentru trimestrul întâi al acestui am ajuns să depășim bugetul propus.

Rep.: Ce produse aveți în portofoliu și cum ajută acestea fermierii în mod concret?

C.M.: Aș începe lista cu HALVETIC, care este o inovație a grupului CIECH, un ierbicid care reușește performanța de a da aceleași rezultate cu ale ierbicidelor clasice, dar cu numai jumătate din substanța activă, glifosat, astfel că produce și economie și diminuează impactul în mediu, răspunzând exigențelor de sustenabilitate și protecție a mediului în domeniul agricol. Portofoliul total al CIECH Agro România cuprinde acum 15 produse – erbicide, fungicide și insecticide pentru cereale, porumb și alte culturi. Gama de erbicide cuprinde și alte 10 produse pe lângă Halvetic® precum Agrosar® 360 SL, Haksar® 750 SL, Haksar® Turbo 340 SL, Fenuxar® 69EW, Labrador® Extra 50 EC, Nikosar® 060 OD, Sarokspyr® 250 EC, Terbustar® 500 SC, Toscana® 75 WG, Faworyt® 300 SL. Din gama de fungicide și insecticide fac parte produsele Pol-Sulphur® 800 SC, Azoksar® 250 SC, Tarcza® ŁAN EXTRA 250 EW și Flanco® 10 WP. Fiecare produs menționat mai sus asigură o protecție eficace a recoltelor datorită calității înalte a ingredientelor fiecăruia dintre ele, precum și a profesionalismului cu care acestea sunt produse.

Rep.: Recent, CIECH Agro România a anunțat o nouă tehnologie disponibilă și pe piața românească – Better Glyphosate Technology (BGT), tehnologie ce stă la baza erbicidului Halvetic. De ce ar cumpăra fermierii un astfel de produs, ce plusvaloare le aduce și care sunt costurile în raport cu rezultatele obținute?

C.M.: Halvetic permite reducerea la jumătate a dozei de substanță activă (glifosat) pe hectar, menținând aceeași eficacitate și, totodată, reducând semnificativ impactul asupra mediului. Este un produs cu o combinație unică a tuturor ingredientelor cheie (sistem de adjuvanți și alți aditivi) care măresc eficiența substanței active și contribuie la retenția crescută a acesteia pe suprafața plantei. Acest lucru îl face ușor de utilizat de către fermieri, permițându-le astfel să facă economie de timp și bani.

Halvetic este eficient în combaterea a numeroase specii de buruieni, poate fi utilizat după recoltarea cerealelor și a rapiței de iarnă și în miriști, pentru combaterea buruienilor înainte de răsărire la porumb, precum și în livezi și în zone nearabile. Tehnologia brevetată BGT® a fost testată pe scară largă în diferite condiții de sol și climatice din Europa și din lume.

Rep.: Care sunt preocupările Grupului CIECH privind schimbările climatice și agricultura durabilă?

C.M.: Neutralitate climatică până în 2040, reducerea cantității de energie necesară în procesele de producție, protecția resurselor naturale sunt câteva dintre angajamentele asumate de Grupul CIECH în strategia sa ESG lansată în 2021. Astfel că, până în 2026, CIECH intenționează să reducă emisiile de dioxid de carbon cu 33%. Ca producător de produse de protecție a plantelor, Grupul CIECH monitorizează constant schimbările de pe piața agricolă. Inovatoarea tehnologie BGT („Better Glyphosate Technology“) reprezintă răspunsul Grupului CIECH la provocările legate de trecerea la o agricultură mai durabilă și Pactul Ecologic European. În strategia Grupului pentru 2022-2024, extinderile ulterioare ale Agro Business se bazează pe introducerea unor astfel de produse inovatoare precum Halvetic, care vor sprijini agricultura durabilă.

Rep.: Ce alte soluții mai aveți în vedere în viitorul apropiat pentru piața din România?

C.M.: Pentru viitorul apropiat ne propunem extinderea portofoliului actual de produse, inițierea proceselor de digitalizare și automatizare necesare în extinderea rețelei de distribuție care să ofere mai rapid fermierilor români produsele noastre de înaltă calitate. Avem în vedere atât creșterea portofoliului actual pentru a acoperi o gamă mai largă de culturi, cât și înregistrarea de noi substanțe active atât de necesare pe o piață agricolă cum este România, precum și pentru a acoperi exigențele fermierilor care sunt din ce în ce mai inovatori și mai deschiși în a aplica noi produse și tehnologii de ultimă generație.

Simona Nicole DAVID

Iuliean Horneț a dezvoltat o tehnologie inedită prin care cocenii, paiele și alte deșeuri pot fi transformate în energie verde. Acesta ne-a vorbit despre modul de funcționare a invenției sale și avantajele pe care le oferă fermierilor.

Factura la energie termică se reduce cu minimum 50%

Arzătoarele pe peleți înlocuiesc arzătoarele pe gaze, motorină, ulei, păcură, GPL, CLU etc. de la echipamente noi sau folosite, facilitând accesul la o energie termică ieftină și ecologică. Rezultatele obținute cu ocazia omologării noului arzător au fost excepționale: randament peste 94%, emisii de CO sub 250 mg/m³, COV sub 10 mg/m³ și emisiile de particule de sub 7,4 mg/Nm³. Astfel s-au creat condițiile tehnice necesare fabricării arzătoarelor pe peleți tip injector și, spune inventatorul, putem renunța la injectoarele și arzătoarelor pe gaze, motorină, ulei, păcură, GPL, CLU, etc. Cu aceste arzătoare se obține energie verde, iar economia la factura de energie termică se reduce cu minimum 50%.

Invenția lui Iuliean Horneț poate fi utilizată atât în industrie, cât și în agricultură sau construcții, uz rezidențial. Arzătoarele care folosesc peleți fabricați din biomasă, în locul celor care utilizează combustibili fosili, poluanți, reduc costurile pentru energie, dar și emisiile de CO și particule. Utilizarea energiei regenerabile într-o firmă sau fabrică determină creșterea eficienței energetice a întregii companii, produsele realizate au cost de producție competitiv, iar compania își îmbunătățește imaginea corporativă prin respect pentru mediu.

Totodată, acestea mai au și avantajul că sunt singurele arzătoare ce colectează cenușă în exteriorul schimbătorului de căldură, au sistem de autocurățare și de accelerare a arderii în cazul folosirii peleților inferiori energetic. Prezintă un randament de 96-99%, oferă acces la un combustibil ieftin, ecologic, rapid regenerabil, iar utilizatorul devine independent față de politicile de taxe și accize la combustibili fosili, de rețele de transport și distribuție.

O hală de 800 mp se încălzește cu 10 euro pe zi

Inventatorul ne-a vorbit și despre modul de funcționare a arzătoarele cu peleți pentru tuburi radiante. Acest tub radiant produce trei surse de căldură, astfel că fermierii pot încălzi cu el o hală întreagă, inclusiv birourile din ea, dar și apa de la grupul sanitar. „Gazele din instalație pornesc într-un circuit integrat prin sistem și produc o rezervă de temperatură de 130-150 de grade Celsius, depinde cât de mare e hala. Prin acest circuit se asigură și posibilitatea de a produce apă caldă. Mai exact, apa rece care pătrunde în tub trece prin rezervă și se încălzește. Pentru că temperatura de ardere este foarte mare, de cca 1.300 de grade Celsius, țeava se înroșește și este necesar să fie răcită cu un ventilator. Acest lucru este valabil și pentru arzător. Prin acest sistem încălzesc birourile și hala la 20 de grade Celsius“, ne explică inventatorul.

Prin comparație cu orice alt sistem de încălzire cu aer, pentru o hală de 800 de metri, birouri și grup sanitar pentru care se încălzește apa utilizarea acestui tub radiant presupune un consum de 2 euro pe oră. Adică 10 euro pe zi. Mai mult de 5 ore nu funcționează pentru că, atunci când a ajuns la 18 grade Celsius, se oprește.“

Generatorul de căldură este o „fabrică de bani“

Arzătoarele de la tubul radiant pot fi folosite și pentru alte tipuri de cazane. Cele pe lemne, spre exemplu, pot deveni ecologice și mai eficiente folosind aceste arzătoare. „Eu încălzesc acum pe peleți zonele Cheile Grădiștei și Fundata. Pe un cazan de 2 megawaţi, am pus două arzătoare de câte 600 de kilowaţi, deci 1,2 megawaţi și e deja prea mult pentru cazanul acela. Așadar le mai strunesc un pic. Dacă le-aș da drumul la maximum aș arunca practic căldura pe coș. Or, noi ne dorim să atingem temperatura și viteza de ardere pe care ne-o permite cazanul. Dacă puneam, spre exemplu, 3/1,3 megawaţi era prea mult și inutil. Alte tehnologii sunt generatoarele de aer cald, cu 600 de kilowați, pe care fermierii le pot folosi pentru a-și usuca cerealele. După terminarea sezonului, generatorul poate fi folosit pentru a produce căldură sau energie. Ca atare, poate fi folosit contracost de alți fermieri care doresc să-și încălzească serele, spre exemplu. Aceste generatoare de aer cald sunt o fabrică de bani. Fermierul poate câștiga de trei ori mai mulți bani prin vânzarea de energie decât prin valorificarea recoltelor. De aceea trebuie să facem din România o țară independentă energetic. Pentru că avem cu ce. Fermieri, sunteți bogați!“ a conchis Iuliean Horneț.

Anca Lăpușneanu

În perioada de tranziție 2021 – 2022, peste 28.000 de fermieri, procesatori, antreprenori și autorități publice au solicitat fonduri europene în valoare de 2,37 de miliarde de euro pentru agricultură și dezvoltare rurală.

Până în acest moment, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a selectat pentru finanțare 14.364 de proiecte de investiții, însumând 768,9 milioane de euro. Dintre acestea, AFIR încheiat 8.474 de contracte de finanțare cu o valoare de 149,7 milioane de euro – procesul de contractare este în desfășurare. Pentru decontarea investițiilor sau achizițiilor realizate în cadrul proiectelor contractate, precum și pentru plățile compensatorii acordate fermierilor prin Agenția de Plăti și Intervenție pentru Agricultură, AFIR a transferat în conturile beneficiarilor 433,8 milioane de euro.

„Avem 21.708 fermieri care au solicitat fonduri europene în valoare de peste 1,5 miliarde de euro, o sumă ce reflectă nevoia de finanțare tot mai mare a investițiilor în exploatații agricole, pentru dezvoltarea fermelor mici și pentru instalarea tinerilor fermieri. De asemenea, am primit și solicitări care vizează înființarea grupurilor de producători, cooperarea în sectorul agricol și cel pomicol, dar și decontarea primelor de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor. În urma procesului de selecție, AFIR a încheiat 8.065 contracte de finanțare pentru investiții în sectorul agricol, a căror valoare se ridică la peste 83 de milioane de euro. Pentru proiectele contractate, am reușit să efectuăm, până în acest moment, plăți de 58,7 milioane de euro”, a declarat Directorul general al AFIR, Dorin OPREANU.

Pentru procesarea produselor agricole și pomicole, AFIR a primit 322 de cereri în valoare de 209,8 milioane de euro, din care s-au selectat pentru finanțare 51 de proiecte, în valoare de 41,3 milioane de euro. Procesul de contractare este în derulare.

Sectorul neagricol a atras 5.968 de antreprenori care au depus la AFIR solicitări de finanțare a investițiilor din mediul rural de peste 504 milioane de euro. Având în vedere fondurile disponibile, au fost selectate până acum 648 de cereri de finanțare, în valoare de 60 de milioane de euro și au fost contractate 359 de proiecte de 20,2 milioane de euro. Plățile efectuate către beneficiarii acestor contracte sunt de 10,6 milioane de euro, până la această dată.

În vederea finanțării infrastructurii de acces agricolă, autoritățile publice au solicitat fonduri în valoare de 156,4 milioane de euro, prin intermediul celor 161 de cereri de finanțare depuse. Dintre acestea, AFIR a selectat 59 de proiecte care însumează 55,1 milioane de euro și a încheiat 47 de contracte de finanțare pentru drumuri agricole, în valoare de 44,2 milioane de euro. Plățile efectuate pentru infrastructura agricolă sunt, la acest moment, de 4,4 milioane de euro.

Precizăm că, până la demararea Programului Național Strategic 2023 – 2027 (PNS), fondurile disponibile pe durata perioadei de tranziție 2021 – 2022 se ridică la 3,26 miliarde de euro, din care 2,57 miliarde reprezintă contribuția Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și 692 milioane de euro sunt fonduri provenite din Instrumentul de Redresare al Uniunii Europene (EURI).

Istoria oieritului în judeţul Botoşani se împletește aproape peste tot cu civilizaţia rurală şi este una dintre cele mai vechi îndeletniciri pe care le-au practicat oamenii locului. Tradiţia oii Țurcane pe care o creşteau gospodarii de aici este secundată acum de o altă tradiţie, cea a oii Karakul. Există chiar și o distincţie pe care o râvnesc crescătorii aici.

Satul Bătrânești din comuna Gorbănești, județul Botoșani, are aproape 70 de familii și peste 2.000 de oi. Cu un astfel de raport nu e de mirare ca Fermierul Anului să fie de aici. Constantin Palade are cca 560 de oi, cu tot cu tineret, aproape toate Karakul, rasă pură, și a reușit să-i impresioneze pe specialiștii din juriu prin calitatea pielicelelor, a oilor și mieilor. „Mulțumesc încă o dată Asociației Moldoovis pentru acordarea premiului Fermierul Anului care onorează munca pe care o prestez la animalele din rasa Karakul. Colegii mei de breaslă să aștepte pentru că le va veni și lor rândul.“

Constantin Palade se ocupă de mic copil cu creșterea oilor, moștenește de la părinți această îndeletnicire. „Sunt multe probleme, dar n-am să mă plâng pentru că noi, crescătorii de oi, suntem cei mai rezistenți oameni. Din nefericire, și cei mai hăituiți din toate părțile, mai ales de autorități, dar încerc să fiu optimist, cu zâmbetul pe buze“, mai spune crescătorul botoșănean.

Anul acesta fătările au decurs foarte bine în ferma de la Bătrânești. „Să știți că am avut o primăvară bună, deși a fost puțin cam secetă. Oaia Karakul se pretează foarte bine și pentru această situație. Au început fătările în luna februarie, iar anul acesta am vândut mielul în carcasă cu 35 lei/kg, de la poarta fermei. Din cauza creșterii costurilor pot spune că prețul de comercializare nu a fost chiar mulțumitor, dar, până la urmă, gândindu-mă că și cumpărătorul nostru suferă, cred că a fost bine pentru noi toți. Fiecare rasă are calitățile ei, dar oaia aceasta, Karakul, este specializată pentru pielicele. Este important însă să spunem că, pentru a vedea aceste pielicele de calitate, trebuie întreprinsă foarte multă muncă. În cazul meu este vorba și despre munca părinților și a bunicilor. Mai frumos ca la țară și ca în sectorul de creștere a animalelor nu este nicăieri. Sunt însă nevoit să încerc să reduc efectivul de animale deoarece, din cauza lipsei personalului, nu avem cu cine lucra“, încheie Constantin Palade, Fermierul Anului în județul Botoșani, crescător de oi Karakul.

Beatrice Alexandra MODIGA

PRIAevents, în parteneriat cu  USAMV Cluj-Napoca, vă invită să luați parte la GALA FERMIERILOR DIN TRANSILVANIA și TÂRG DE OPORTUNITĂȚI CARIERĂ ÎN AGRICULTURĂ-24 mai 2022, ora 9:30, care va avea loc la USAMV Cluj-Napoca. Vom aborda subiectele cele mai interesante pentru comunitatea acestora si vom reuni fermierii din toata Romania.

Partenerii evenimentului sunt: Garanti BBVA, HEKTAR, AGROSEL, SERE TRANSILVANIA, FERME TRANSILVANIA, MICHELIN, AGROTRANSILVANIA CLUSTER, FABRICA DE CONSULTANȚĂ și SYSCAD SOLUTIONS.

Acest eveniment reprezintă reuniunea anuală a fermierilor din Transilvania a reprezentanților domeniilor conexe agriculturii.

GALA FERMIERILOR DIN TRANSILVANIA reunește comunitatea agricolă din Transilvania ( dar și din alte zone pentru ca va fi transmisă și live) într-o ceremonie extrem de prestigioasă la USAMV Cluj-Napoca pe 24 mai 2022, ora 9:30.și  în direct de la 10,00.

Premiile recunosc și recompensează excelența, încurajează inovarea și creează un mediu de lucru care inspiră creativitatea, calitatea, seriozitatea și schimbul de bune practici. Apreciem, de asemenea, crearea locurilor de muncă, implicarea în comunitate, tinerii fermieri, femeile din agricultură.

Pentru câștigători, primirea unui astfel de premiu, mai ales în aceasta perioadă, când activitatea fermierilor este una de importanță crucială, este un moment foarte special.

ÎN PREMIERĂ, vom include și Târg de Oportunități de Carieră în Agricultură, unde vor participa atât fermieri, companii, specialiști și studenți și Universităților Agricole din România. Așadar,  organizăm în premieră o GALĂ și un TÂRG DE OPORTUNITĂȚI CARIERĂ ÎN AGRICULTURĂ.

Astfel, vom organiza cel mai important eveniment destinat agriculturii și creșterii acesteia, dar și dezvoltării fermierilor din Transilvania din acest an.

Dezbatem alături de fermieri, autorități și companii conexe și găsim cele mai bune soluții pentru aceste momente, dar descoperim si oportunitățile pe care le pot avea.

Punem fermierii în legătura cu finanțatorii si supermarketurile, furnizorii de diverse soluții, de semințe și utilaje și găsim soluțiile de colaborare!

Agricultura este vitală pentru întreaga lume.

România acordă o atenție deosebită acestui sector, cel mai important al economiei sale.

Prezentarea premiilor este un eveniment major pentru agricultură și o sărbătoare a tot ceea ce este minunat în agricultura românească.

AGENDA

09.30 – Înregistrarea participanților si Welcome Coffee Break

10.00 – Start eveniment

10.05-12.00 – Panel online - Agricultura 2021. Investiții. Proiecte. Colaborări. Green. Povești de succes

12.00- 12.30 –Festivitatea de premiere: Gala Fermierilor din Transilvania. Prezentarea fiecărui premiant și discursuri

12.30-13.30 – Networking Lunch

Temele pe care le vom aborda: Ce masuri concrete ia statul pentru companiile din agricultură – fer procesatori si producători? Cum putem beneficia de prevederile PAC 2021-2027? Ne concentra mediu si pe digitalizare? Cum arata stadiul plății subvențiilor în acest moment? Green deal și agricultura de precizie - folosirea tehnologiei pentru a eficientiza costurile în procesul de producție agricolă Agricultura bio. Se poate dezvolta și mai mult? Ce provocări si ce oportunități sunt pentru agricultura in aceasta perioada? Importanța produselor românești în strategia retailerilor. Ce trebuie să știe partenerii locali ai rețelelor comerciale pentru a avea cat mai multe produse prezente la raft? Cum pot avea o colaborare de lungă durată și fructuoasă? Codul de bune practici agricole Cercetarea și importanța acesteia pentru dezvoltarea agriculturii în Romania Ce spun consultanții si avocații? Cum pot ajuta prin expertiza lor? Cum sunt finanțate fermele de familie si fermele mai mari din Romania? Legea terenurilor agricole 2021. Status Cum se face pregătirea forței de munca in acest domeniu? Învățământul dual in agricultura in Romania. Cum se poate crește numărul absolvenților? Rolul asociațiilor și clusterelor agricole Cu ce provocări se confruntă fermierii români în agricultură? De ce au nevoie pentru a-și crește afacerile? Care sunt poveștile lor de succes? Cum au învățat să facă business și cum ne pot împărtăși din experiența lor? Ce sfaturi au pentru cei care se vor să înceapă un business în sectorul agricol?

Conferința PRIA Agriculture Transilvania &Gala Fermierilor din Transilvania  face parte din seria conferințelor organizate de PRIAevents  care aduc în atenție cele mai importante și mai actuale teme de dezbatere din fiecare domeniu și beneficiază de o prezență mare a participanților și a mass – mediei. Cu o experiență de peste 12 ani în organizarea evenimentelor premium, echipa PRIAevents este recunoscută pentru organizarea evenimentelor bine documentate din cele mai reprezentative sectoare ale economiei în România, Moldova și Bulgaria.

Veți avea ocazia să întâlniți cei mai importanți lectori din domeniu, dar și să faceți schimb de opinii și experiență cu participanții preocupați de același subiecte ca voi. Exemplele, studiile de caz și noutățile vor fi adevărate surse de învățare și dezvoltare pentru activitatea pe care o desfășurați.

Pentru mai multe detalii accesați : https://priaevents.ro/

Pentru participarea la eveniment completați : https://priaevents.ro/inregistrare

După o revenire spectaculoasă, echipa Al Dahra Agricost și-a revendicat victoria în meciul decisiv din cadrul Campionatului Național de Fotbal al Fermierilor, organizat de Asociația Producătorilor de Porumb din România. Meciul, disputat în localitatea Fundata, județul Brașov, a avut ca miză nu doar câștigarea trofeului campionatului, ci și o excursie în Statele Unite ale Americii.

„Mândru că sunt fermier, mândru că sunt fotbalist“

O zi plină de fotbal, așa am putea numi ziua de 5 mai deoarece cele opt echipe calificate în etapa finală au oferit un adevărat regal fotbalistic, cu mult peste așteptările multor spectatori și telespectatori, dacă ținem cont de faptul că pe teren nu s-au aflat fotbaliști profesioniști, ci agricultori de elită. 

Maria Group și Sporting Agro (Slobozia), Fertillia și Aldahra Agricost (Constanța), VestAgro Timișoara și PoliAgro (Timișoara), Agronils și Miracolul Naturii (Iași) au fost echipele calificate în etapa finală.

S-au jucat 4 meciuri, apoi semifinalele, iar finala a avut loc între echipele Aldahra Agricost și Maria Group. A fost un meci al orgoliilor și al dorinței, iar brăilenii au demonstrat încă o dată că scorul de 2-0 este cel mai periculos scor din fotbal. După finalizarea celor două reprize de 15 minute, echipa din Insula Mare a Brăilei a câștigat cu scorul de 4-2, iar bucuria jucătorilor a fost cu atât mai mare, cu cât și-au revendicat victoria în fața campioanei en titre.

În cadrul festivității de premiere, Alina Crețu, director executiv APPR și inițiatoarea acestei competiții, a declarat: „Vreau să felicit toate cele 32 de echipe participante în acest campionat și sperăm să avem ediții tot mai bune an de an și să arătăm că agricultura și fermierii României sunt ceea ce trebuie să fie, adică imaginea acestei țări, sunt performanți și sunt cei care contribuie la dezvoltarea spațiului rural. Satul românesc are nevoie de fermieri buni și acolo unde agricultura este performantă înseamnă că oamenilor le este bine. Felicitări încă o dată tuturor!“

În cadrul celei de-a doua ediții a Campionatului Național de Fotbal al Fermierilor, sponsorul oficial compania Corteva Agriscience a oferit un premiu inedit: o excursie în Statele Unite ale Americii, ce va avea loc în perioada 16-24 septembrie pe așa-numita „Centură a porumbului“, în 5 state americane.

În uralele spectatorilor, fotbaliștii fermieri de la Aldahra Agricost au ridicat trofeul campionatului, scandând: „Campionii, campionii“. Da, cu adevărat campioni! Și la fotbal și la agricultură!

În cadrul festivității de premiere au mai fost premiați:

• Veteranul Campionatului Național de Fotbal al Fermierilor: George Covrig, echipa Alisa ATC – 60 de ani;
• Golgheterul Campionatului Național de Fotbal al Fermierilor – Ionuț Vâlcu, echipa Maria Group – 14 goluri;
• Cel mai bun portar al Campionatului Național de Fotbal al Fermierilor – Alin Mihai, Aldahra Agricost.

Larissa DINU

După aproape doi ani de mandat, primarul comunei Unirea, județul Brăila, Teodora Puia, a reușit să implementeze în comună o serie de proiecte care, speră, vor contribui la dezvoltarea acesteia. Comuna are o suprafață de 62.5 ha și aproximativ 2.399 de locuitori, fiind situată la doar 20 km de orașul Brăila. Ca structură administrativ – teritorială, comuna este compusă din 2 localități, Unirea și Valea Cânepei.

Cele mai importante proiecte realizate prin PNDL2

Cu multă perseverență, primarul Teodora Puia a preluat proiectele vechi din comună și a implementat altele noi, astfel, consideră ea, acestea ar contribui la modernizarea comunei. Două din cele mai importante proiecte sunt prin Ministerul Dezvoltării și prin Proiectul Național de Dezvoltare Locală (PNDL2). Unul dintre proiecte vizează modernizarea străzii principale din Unirea, iar la ora actuală este finalizat în proporție de 80%. Acest proiect presupune asfaltarea a 8 km de drum între cele 2 localități, cu o investiție totală de cca 8 milioane de lei. Cel de-al doilea proiect este inițiat prin PNDL2 și presupune un alt drum de legătură, modernizat, între Unirea și Valea Cânepei, pe o lungime de 4 km, care va beneficia de o investiție de 6 milioane de lei.

„Am preluat aceste proiecte de la vechea conducere... Dar, din păcate, din cauza unor probleme cu muncitorii lucrările au fost blocate. Totuși, mă bucur că în 2021 am reușit să le repornesc și să intrăm pe un făgăraș normal. Mi-am propus ca, până la sfârșit de mandat, toată comuna să fie modernizată din punctul de vedere al străzilor. De aceea, țin să preciz că, la ora actuală, comuna deține cca 4 km de străzi neasfaltate, însă marele nostru noroc este să avem oportunitatea de depunere a unui nou proiect prin Programul Național de Investiții Anghel Saliny. Acest proiect presupune asfaltarea celor 4 km rămași. Cererea ne-a fost aprobată și estimez că în luna august – septembrie o să încheiem contractul de finanțare cu Ministerul Dezvoltării și, desigur, să intrăm cu dreptul în acest nou proiect“, ne-a declarat primarul.

Agricultura, de bază

Locuitorii din comuna Unirea se ocupă preponderent cu agricultura. O mare parte dintre ei dețin suprafețe mici și mari cu culturi de cereale sau legume/fructe. Totodată, localnicii au oportunitatea ca 60% din producția de legume/fructe pe care o dețin să o valorifice la o fabrică locală, „Cămara cu fructe“. Aici procesatorii cumpără producția de legume/fructe și o transformă în conserve.

O altă activitate a locuitorilor din Unirea este creșterea de animale, în special ovine sau bovine. Astfel, pe raza comunei se află un efectiv de cca 700 - 800 de capete. Însă, un lucru important este că fermierii dispun și de sprijin din partea primăriei. În acest sens, Teodora Puia precizează: „Primăria vine în sprijinul crescătorilor de animale prin punerea la dispoziție, prin contracte de închiriere, a pășunii comunale. Fermerii care nu dispun de suprafețele necesare pentru a-și crește și dezvolta afacerea vin și închiriază teren din pășunea comunală. Se plătește o taxă de închiriere de teren și un impozit de teren. Taxa nu este mare, cca 300 – 400 de lei pe ha pentru un an. Dacă este să estimăm, terenul se arendează cu cca 1.000 – 1.500 de lei, de aceea consider că este un ajutor din partea noastră pentru fermieri. Dezvoltarea lor înseamnă și dezvoltarea noastră ca și comunitate. La ora actuală avem cca 400 ha de pășune închiriate.“

Comuna Unirea prin Asociația ACOR

De asemenea, Teodora Puia consideră că este important ca mediul rural să se dezvolte în permanență și de aceea entitățile socio-economice din comună trebuie să fie promovate. Astfel, în 2020 s-a alăturat Asociației Comunelor din România (ACOR), din județul Brăila, unde a și fost aleasă secretară a asociației.

„Prin intermediul asociației ACOR încercăm să facem remarcați localnicii zonei deoarece cu siguranță merită și au ce arăta și ce spune. Totodată, comunele sunt sprijinite și de Ministerul Dezvoltării, dar și de Consiliul Județean. Acesta, în fiecare an cofinanțează proiecte în toate comunele din județ. De exemplu, anul trecut în comuna Unirea au fost 2 proiecte în confinanțare cu Consiliul Județean, prin care am reabilitat școala din comună și am construit un teren multifuncțional de sport în Valea Cânepei. În prezent funcționează 2 școli gimnaziale și 2 grădinițe, câte o școală și câte o grădiniță în fiecare localitate.“

Proiectul „A doua șansă“

Prin proiectul „A doua șansă“ din comuna Unirea li se oferă tinerilor care nu și-au finalizat studiile primare sau gimnnaziale posibilitatea să și le finalizeze. Programul a demarat în 2016, iar la început s-a înființat doar o grupă compusă din 12 tineri. Dar, în timp, cererile pentru acest program au crescut. În momentul de față sunt 3 grupe cu 36 de tineri și se preconizează că, până în 2026, aceștia își vor finaliza studiile gimnaziale. Acest program poate fi accesat de către toate categoriile de vârstă de peste 18 ani.

Investiția în educația copiilor este importantă

„În ciuda a celor ce se speculează, pot să spun că sunt multe proiecte de finanțare. De exemplu, îmi propun ca în cadrul programului PNRR să depun 4 cereri de finanțare, să finalizez PUG-ul, să reabilitez energetic clădirea grădiniței din Valea Cânepei. Totodată, îmi doresc să implementez un proiect pentru pistele de biciclete și să achiziționăm și un microbuz școlar. În 2021 am depus și un proiect pentru digitalizarea școlilor. Consider că este foarte important să investim în educația copiilor deoarece o comunitate educată are și viitor“, a conchis primarul comunei Unirea, Teodora Puia.

Liliana Postica

Care sunt provocările actuale pentru fermierii din județul Covasna și cum îi ajută Ministerul Agriculturii prin Direcția pentru Agricultură ne explică directorul executiv DAJ Covasna, ing. Kozma Béla.

Rep.: Domnule director Ing. Kozma Béla, reprezentați Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în teritoriu, respectiv în județul Covasna. Cum sunt ajutați fermierii de aici să implementeze politicile agricole?

Ing. Kozma Béla, director executiv DAJ Covasna: Prin DAJ Covasna se asigură, la nivel judeţean, implementarea politicilor şi strategiilor MADR. DAJ Covasna desfășoară activități de asistenţa tehnică, informare, îndrumare și consiliere pentru obţinerea fondurilor europene şi naţionale în rândul fermierilor, activități-suport pentru gestionarea asistenței financiare nerambursabile europene – activități care contribuie în mod direct și indirect la gestionarea programelor europene, precum și la absorbția fondurilor europene nerambursabile. Instituția noastră realizează activități de consiliere şi asistenţă tehnică, economică, managerială şi juridică pentru constituirea şi funcţionarea formelor asociative în agricultură, asocierile corecte și viabile fiind foarte benefice, mai ales că există din ce în ce mai multe măsuri de sprijin financiar care să favorizeze dezvoltarea unor astfel de structuri. DAJ Covasna, prin centrele zonale, acordă fermierilor consultanță privind legislația națională și comunitară din domeniu și îndrumă producătorii în vederea alinierii la aceste norme. Prin acțiunile de informare și cursurile de instruire oferite beneficiarilor măsurilor compensatorii ale PNDR (cum ar fi M10 – agromediu și climă sau M11 agricultura ecologică), DAJ contribuie la realizarea unor obiective PAC, cum ar fi combaterea schimbărilor climatice și gestionarea durabilă a resurselor naturale, precum și conservarea zonelor rurale și a peisajelor. DAJ Covasna asigură formare profesională continuă producătorilor agricoli în funcție de nevoile identificate în teritoriu, în concordanță cu obiectivele şi tematicile prioritare ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, instituția – ca furnizor autorizat de formare profesională – având pe paleta sa de programe cursuri de calificare în meseriile apicultor (la această calificare fiind furnizor excluziv în județ), lucrător în creșterea animalelor sau tractorist (agricol).

Rep.: Ce programe au fost derulate prin DAJ?

Ing. Kozma Béla: Instituția noastră derulează anumite programe de minimis: cel pentru susținerea producției de usturoi sau, în anumiți ani, cel de susținere a producției de legume cultivate în spații protejate / Programul Tomata, precum și ajutorul de minimis acordat apicultorilor pentru compensarea pierderilor din cauza fenomenelor meteo nefavorabile, pierderi care pot compromite producția de miere.

Parametrii schemei de ajutor de minimis, pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi, derulat prin DAJ Covasna în anul 2021 (HG 108/2019, HG 436/2021):

• Nr. solicitanți înscriși în program: 13;
• Nr. solicitanți care livrează usturoi: 9;
• Suprafața pentru care se acordă sprijin (ha): 7,78 ha;

• Suma aprobată: 113 724,14 lei.

Un alt sprijin al unui program derulat de DAJ CV: Programul pentru stimularea angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură și industria alimentară aprobat prin L 336/2018 care se poate considera încheiat cu succes. În perioada august 2019 – decembrie 2021 DAJ Covasna a putut număra 11 angajatori înscriși în program cu 33 de tineri beneficiari. În această perioadă s-a virat în contul angajatorilor suma totală de 213.348 lei, din care în anul 2021 suma de 104.302 lei. Se pune un accent deosebit pe promovarea produselor agroalimentare tradiționale/autohtone, consultanții agricoli ai DAJ Covasna îndemnând producătorii și meșteșugarii să participe la târgurile organizate prin rotație în diferitele localități ale județului. Totodată, s-au creat noi modele de consum, cum ar fi cel al „consumatorului responsabil“, acesta accentuând importanța alegerii unor produse agroalimentare locale, mai sănătoase; devine din ce în ce mai importantă conștientizarea consumatorilor în privința impactului alegerilor noastre de zi cu zi asupra economiei locale. DAJ Covasna verifică și înaintează către MADR documentațiile operatorilor depuse în vederea atestării produselor alimentare obținute conform rețetelor consacrate românești. În ceea ce privește vânzarea terenurilor agricole situate în extravilan (pe teritoriul județului Covasna), DAJ Covasna realizează controlul aplicării procedurii dreptului de preempțiune, procedura de emitere a avizelor necesare înstrăinării terenurilor. În anul 2021 s-au înregistrat 542 de oferte de vânzare și s-au emis 251 de avize finale/avize potențial cumpărător. Documentațiile privind scoaterea definitivă/temporară a terenurilor aflate în extravilan tot la DAJ se depun, în anul 2021 fiind emise de către instituția noastră 8 decizii în acest sens. Totodată, emitem diferite avize și autorizații, cum ar fi cele pentru înființarea plantațiilor de pomi și arbuști fructiferi (6 în anul 2021). Direcția pentru agricultură avizează contractele de producere, cumpărare, livrare și plată a rădăcinilor de sfeclă (89 de contracte avizate pentru o suprafață conformă de 968,06). Tot de noi ține și emiterea autorizațiilor pentru cultivarea plantelor ce conțin substanțe stupefiante și psihotrope (mac și cânepă). În ceea ce privește întocmirea documentației specifice și eliberarea avizelor consultative în vederea obținerii atestatului de producător: în anul 2021 consultanții zonali ai instituției au eliberat 1.585 de astfel de avize. Operatorii în agricultura ecologică au obligația de a-şi înregistra activitatea la direcția pentru agricultură județeană. Iată situația operatorilor înregistrați în Agricultura ecologică în anul 2021/județul Covasna:

– Operatori înscriși în AE (nr.), din care: 170

• Producători 155
• Procesatori 5
• Comercianți 7
• Floră spontană 1
• Exportatori 1
• Importatori 1

– nr. familii de albine cu statut ecologic 175

Suprafața totală în agricultura ecologică (suprafața certificată + cea aflată în conversie) – ha 9.422,04

Rep.: Care este cea mai mare provocare în acest moment?

Ing. Kozma Béla: Cea mai mare provocare actuală este scumpirea extremă a îngrășămintelor și a combustibilului și, în general, a energiei, precum și instabilitatea pieței. Sper ca fermierii să valorifice toate oportunitățile oferite de PAC și să aibă ambiția și forța de a răspunde la provocări. Totodată, sper pentru anul 2022 condiții agrometeorologice favorabile.

Ce se cultivă în Covasna

În Covasna, principalele culturi sunt de cereale (28.652 de hectare cu o producție de 132.097 tone), în topul cerealelor fiind grâul comun de toamnă (16.377 hectare cu o producție de 75.455 de tone), leguminoasele pentru boabe (225 de hectare cu o producție de 471 de tone), pe primul loc fiind mazărea boabe uscată (150 de hectare cu o producție de 374 de tone), plantele uleioase (3.190 de hectare cu o producție de 8.138 de tone), dintre care: floarea-soarelui, rapiță, soia, muștar, mac. Mai sunt cultivate plante pentru alte industrializări (1.257 de hectare cu o producție de 43.938 de tone), dintre care: sfeclă de zahăr (1.100 de hectare cu o producție de 42.575 de tone), sorg pentru mături și salcie energetică. Pe suprafețe mici (5 hectare) mai sunt cultivate și plante medicinale și aromatice, precum și cartofi, legume de câmp și în solarii, pepeni, plante de nutreț, plante pentru semințe, fructe. De asemenea, în județ există o suprafață totală de pajiști naturale (pășuni și fânețe) de 102.591 hectare.

Simona-Nicole David

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că până la data de 12 mai 2022 inclusiv, se depun cereri de solicitare pentru următoarele scheme de ajutor de stat, respectiv:

• Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin;
• Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin;
• Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul avicol.

Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat este de 453.899 mii lei și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2022 și este repartizată astfel: 

a) 170.250 mii lei pentru sectorul bovine; 

b) 167.649 mii lei pentru sectorul suine; 

c) 116.000 mii lei pentru sectorul avicol. 

Cererile de solicitare a ajutorului de stat și documentele justificative se vor depune în funcție de tipul de ajutor de stat solicitat la: 

a) Centrele APIA pe raza căruia au sediul social sau își au domiciliul sau unde au depus cererea unică de plată în anul 2021, în cazul ajutorului de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin; 

b) Centrele APIA pe raza cărora își au sediul social sau unde au depus cererea de solicitare pentru măsura 14 - Bunăstarea animalelor - pachetul a) - Plăți în favoarea bunăstării porcinelor, din cadrul PNDR 2014-2020, în anul 2021, în cazul ajutorului de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin; 

c) Centrele APIA pe raza cărora își au sediul social sau la centrul județean al APIA unde au depus cererea de solicitare pentru măsura 14 - Bunăstarea animalelor - pachetul b) - Păsări, din cadrul PNDR 2014-2020, în anul 2021, în cazul ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul avicol; 

Cererile de solicitare a ajutorului de stat se pot  transmite si prin poștă, cu condiția asumării prin semnătură de către beneficiar/reprezentant legal pe fiecare pagină a documentului transmis.

Valoarea totală a ajutorului ce poate fi acordată pentru fiecare beneficiar nu depășește echivalentul în lei a 290.000 euro, la cursul de schimb valutar stabilit de Banca Națională a României, valabil la data intrării în vigoare a Ordonanței de Urgență nr. 51/2022.

Plata ajutorului de stat se efectuează până la data de 30 iunie 2022.

Nu se acordă plăți ulterior datei de 30 iunie 2022 dacă se constată că acestea nu au putut fi efectuate dintr-o cauză imputabilă beneficiarului, respectiv nedeclararea unui cont valid la APIA. 

Informațiile privind beneficiarii, condițiile de eligibilitate, documentele ce însoțesc cererea de solicitare a ajutorului de stat, precum și Ghidurile solicitantului se regăsesc publicate pe site-ul APIA www.apia.org.ro , accesând următorul link: Ajutoare pentru susţinerea activităţilor agricole din sectoarele suin / avicol / bovin / ovine - caprine / legume-fructe, cartofi și vitivinicol în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19 - APIA .

Legislație:

OUG nr. 51/2022 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectoarele bovine, suine și avicol în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19.

APIA, mereu alături de fermieri!

Pentru tinerii fermieri anul de producție 2022 pare că va fi un adevărat câmp de luptă. Provocările acestui început de sezon agricol îi pune pe gânduri destul de mult, mai ales că viitoarele producții sunt condiționate de forțele naturii, spune Ovidiu Vasilachi, fermier în zona Parincea, judeţul Bacău. Acesta administrează o întreprindere individuală cu profil agricol, respectiv cultură mare, care gestionează circa 100 ha.

„Nu mi-am dorit să fiu fermier“

„Părinții au început să facă agricultură după Revoluție, ulterior am preluat eu activitatea familiei și încerc să o dezvolt cât mai bine și eficient din punct de vedere economic. Cât am fost copii, eu şi fratele meu mai mic, Gabriel, am stat mai mult pe lângă tata și l-am ajutat la muncile câmpului. Așa am învăţat multe aspecte tehnice. În prezent, culturile predominante în ferma noastră sunt cerealele, grâu și orzoaică, porumb, floarea-soarelui, dar mai semănăm și lucernă pentru comercializare. Încercăm să avem din punct de vedere economic, calitativ și cantitativ rezultate cât mai bune, iar asta implică foarte mult timp și un studiu foarte avansat pentru a obține rezultate eficiente“, mărturisește Ovidiu. În scurta istorie a fermei, acesta ne-a precizat că totul a pornit prin 2010, când stâlpul familiei, tatăl lui, a suferit un accident vascular, iar el a fost nevoit să-i stea alături. „Ușor, ușor şi-a revenit şi mi-a sugerat să încerc să dezvolt afacerea, să continui ceea ce a început el. Am fost de-acord, iar din anul 2011 am început o activitate independentă în agricultură“, mai adaugă acesta.

Potrivit fermierului, nu este ușor să fii agricultor pentru că este o meserie condiționată de natură. „Cheia succesului ține de Dumnezeu și de capriciile naturii. Primul factor de care depindem în totalitate este apa, iar dacă vrem producții mari și de calitate avem nevoie și de apă. Apoi este important aportul de îngrășăminte organice sau chimice, administrate trifazial sau dublu fazial. Este un proces care poate duce la obținerea unor rezultate cât mai bune. 2021 a fost un an foarte bun pentru mine; din ceea ce am agonisit în timpul anilor am reușit să cumpăr un tractor și încercăm și anul acesta să avem rezultate similare. Tot profitul pe care îl obținem în societate îl reinvestim.“

Unde-i unu’, nu-i putere. Unde-s doi, puterea creşte!

Primele investiţii au fost făcute în utilaje agricole deoarece Ovidiu a încercat să crească performanţele în producţie, prin apelarea la tehnologii moderne. Conştient de nevoia de specializare în domeniul de activitate, a urmat şi cursurile la Facultatea de Agricultură Iași, absolvindu-le în vara 2019. În același an a reuşit să achiziţioneze o semănătoare modernă pentru prăşitoare şi să demareze lucrările de modernizare a unei vechi hale industriale din zonă pentru a o transforma în spaţiu de depozitare a recoltelor. Pentru anul 2020 proiectase finalizarea lucrărilor la depozit şi achiziţionarea unei semănători noi pentru cereale. Spre agricultură s-a îndreptat şi fratele lui, Gabriel. „Lucrăm amândoi pentru a reduce cheltuielile cu forţa de muncă. Pe cei care vin din spatele nostru, dacă au de gând să facă agricultură, îi îndrum spre acest sector doar dacă au acea conexiune cu natura, dacă simt că au un drum în acest domeniu“, specifică Ovidiu.

În ceea ce privește situația culturilor de toamnă, tânărul fermier spune că are emoții în această primăvară. „Din punctul meu de vedere suntem în întârziere, avem un deficit de apă foarte mare, încercăm cumva să putem administra și îngrășăminte. Înfrățirea este foarte mică la cultura de grâu și orz. Nu știm cum va fi, așteptăm.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Daniel Marcu, este administratorul fermei IF Voinea Ion Nelu din comuna Negoi, județul Dolj, acordă o atenție deosebită controlului buruienilor. Atenția sa se sporește atunci când este vorba de cultura de porumb, iar anul acesta a folosit pachetul Porumb Super la recomandarea specialiștilor Agricover

Pachetul Porumb Super este un pachet cu care Agricover a venit în întâmpinarea problemelor fermierilor, și conține doua erbicide de top: Fornet Extra si Osorno

Fornet Extra are o selectivitate ridicată pentru toți hibrizii de porumb. Se aplică pentru combaterea gramineelor anuale când acestea sunt în faza de 2-4 frunze până la înfrățit, iar pentru cele perene, momentul optim este când majoritatea buruienilor (pir, costrei, mohor) sunt răsărite și au ajuns la 15-20 cm înaltime.

Dozele recomandate sunt de 0,5-0,75 l/ha, în funcție de gradul de infestare și dezvoltarea buruienilor din cultură, cu doza maximă recomandată în cazul buruienilor apărute din rizomi.

OSORNO este un produs selectiv la porumb, pe baza de mesotrione din grupa triketonelor. Este, de asemenea, un erbicid sistemic care afectează metabolismul biosintezei carotenoizilor.

 OSORNO este preluat de frunze sau rădăcini, translocat apoi acro și bazipetal în plantă. Efectul vizual este de albire a frunzelor și necrozare a țesuturilor meristematice ale buruienilor afectate. Primele simptome apar evident după 5-7 zile, iar moartea buruienilor are loc după aproximativ 14 zile

Se aplică postemergent de la 2 la 8 frunze ale porumbului (BBCH 12-18), buruieni dicotiledonate de la răsărire până la stadiul de 4-6 frunze și buruieni monocotiledonate pana la stadiul de înfrățire.

Aplicarea la buruienile dicotiledonate se face din faza de răsărire până la 4-6 frunze, iar la graminee până la înfrățire. Porumbul să fie în faza de 2 până la 8 frunze. Se va aplica o dată pe sezon.

În programele de combatere printr-o singură trecere se poate foarte bine asocia cu produse pe bază de nicosulfuron (ex. FORNET EXTRA 6 OD).

În standardul erbicidelor postemergente, oferă unul dintre cele mai largi spectre combaterea buruienilor dicotiledonate. Are o eficacitate deosebită asupra buruienilor ,,problemă”, inclusiv pălămida și prezintă un efect rezidual semnificativ pentru a combate buruienile cu frunză lată, inclusiv a speciilor rezistente: Chenopodium, Solanum nigrum.

Oferă posibilitatea de a adapta doza la spectrul de buruieni și crește eficacitatea în amestecul cu nicosulfuron.

Nu necesită adăugarea unui adjuvant suplimentar.

De asemenea, pentru combaterea dicotiledonatelor perene se poate amesteca cu produse specifice.

Folosirea acestui erbicid în combinație cu nicosulfuron crește eficacitatea.

„Ferma noastră lucrează cu compania Agricover de circa 6 ani de zile. Colaborarea mea cu Agricover este foarte bună atât în ceea ce privește livrarea la timp a produselor, cât și din punct de vedere tehnic. Pot aprecia că au oameni excelenți”, ne-a mărturisit Daniel Marcu

https://agricover.ro/