goodwill mai2022 top
update 17 May 2022
Lumea Satului

Lumea Satului

În Suceava suprafețele cultivate cu cartofi scad de la an la an

În ultimii 10 ani, în judeţul Suceava suprafeţele cultivate cu cartofi au înregistrat o scădere continuă. Dacă la începutul anilor 2000 în judeţ erau cultivate peste 30.000 ha cu cartofi, anul trecut au mai fost cultivate 17.122 ha cu cartof, iar în 2020 o suprafaţă de 17.797 ha. Inclusiv Staţiunea de Cercetare Agricolă din Suceava, care era cel mai mare cultivator de cartof din judeţ, a renunţat la această cultură, singurele loturi fiind cele pentru cercetare. Cartoful a ajuns pe locul trei – patru într-unul dintre judeţele considerate printre cele mai mari cultivatoare de cartofi din ţară. Putem vorbi de aproape o înjumătăţire a suprafeţei cultivate, ceea ce înseamnă foarte mult şi privind producţia, deşi fermierii mai mari au acum o rată de producţie mai bună, existând vârfuri de producţie şi de 20 de tone la hectar în unele ferme.

Cultivatorii de cartofi din judeţul Suceava spun că situaţia de la începutul anului 2022 îşi are originile în toamna anului 2020 când, pe fondul pandemiei provocate de Covid-19, fermierii trăgeau un semnal de alarmă şi aduceau la cunoştinţa Ministerului Agriculturii necesitatea subvenţionării acestei culturi în condiţiile în care preţul de vânzare a cartofului a atins minimul istoric de 0,30 lei/kg. În primăvara anului 2021, după cheltuieli serioase cu depozitarea, cartoful pentru consum de calibru >50 mm s-a comercializat cu preţuri care nu au depăşit 0,5 lei/kg pentru că de procesare nu se poate discuta, în acest moment în România fiind doar fabrici de procesare a cartofului sub formă de chips. Pentru această industrie este nevoie de anumite soiuri, iar sprijinul  financiar oferit de stat este foarte mic, anul trecut, numai în judeţul Suceava, suprafaţa însămânţată cu cartofi a scăzut cu peste 600 de hectare la fermierii mari.

Cheltuieli mai mari cu sămânţa, lucrările agricole şi depozitarea

Conform centralizării făcute la sfârșitul anului trecut de Direcția Agricolă Suceava, din cele  17.122 ha cultivate cu cartofi, 80 ha au fost cu soiuri semitimpurii, 320 ha cu soiuri de vară și 16.722 ha cu cartof de toamnă. Pentru că aproximativ 5.000 ha sunt în zona montană, cu o producție sub 10 t/ha, media producției pe județ a fost în anul 2021 de 5-6 t/ha pentru semitimpurii și de vară și de 18 t/ha pentru cartofii de toamnă.

Fermierii mari, care cultivă suprafeţe de peste 10 hectare și care fac şi producţie de calitate, spun că nu vor creşte semnificativ suprafeţele cultivate anul acesta, principalele cauze fiind dublarea şi chiar triplarea preţului la îngrăşăminte, creşterea preţului la motorina folosită de tractoare la prelucrarea solului, însămânţare, tratamente, recoltare, transport. Producţia depinde de sămânţă, de cantitatea şi calitatea ei, iar în acest an sămânţa este insuficientă. De la an la an au fost tot mai puţini producători autohtoni de sămânţă de calitate, iar sămânţa din import s-a scumpit foarte mult. Fermierii spun că şi cheltuielile de depozitare au crescut foarte mult din cauza creșterilor de preț la energia electrică, păstrarea cartofilor fiind la fel de importantă ca şi producerea lor. Tuberculul de cartof conţine aproximativ 75% apă, iar, dacă nu sunt îndeplinite toate condiţiile de pregătire pentru însilozare şi păstrare, temperaturi constante situate în +4 şi +8°C în funcţie de destinaţie (consum, sămânţă, chips), ventilaţie mecanică cu aer răcit, pot apărea foarte uşor boli în timpul depozitării. Este vorba despre aşa-numitele boli de păstrare: putregaiul umed, putregaiul uscat, putregaiul din cauza manei, etc. iar pagubele sunt foarte mari. La toate acestea se adaugă şi un uşor deficit de umiditate din sol, care, dacă se va accentua, va limita producţia sau, dacă va fi un an ploios vor fi cheltuieli mai mari cu combaterea dăunătorilor.

„Cartoful este greu de cultivat, necesită utilaje şi forţă de muncă. La cartof nu se poate fără muncă, oricât de performante ar fi utilajele. Cui nu are utilajele proprii îi va fi foarte greu să se reorienteze acum, de la un an la altul. Dacă mă raportez la investiţia din 2021, preţul practicat în primăvară este corect. Anul acesta, la ce costuri sunt, când o tonă de îngrăşământ a ajuns 1.000 de euro, e clar că nu se mai poate face producţie la acelaşi preţ. Estimez că voi cultiva 8-10 hectare în acest an şi cred că preţul la cartof sigur va creşte“, a explicat fermierul Florin Mirăuţ, cultivator de cartofi la o fermă din satul Moara.

Cultivatorii de cartofi spun că, dacă eşti specializat pe producţia de cartofi, te poţi adapta greu pentru o altă producţie. În cazul culturii cartofului, utilajele și tehnologia sunt specifice, nu pot fi folosite petru o altă cultură, doar cele pentru pregătirea terenului sunt universale.

Creşterea preţului cartofului este mai mică la producători și mai mare la vânzători

Micii fermieri spun că până acum investiţia nu se merita, fiind vorba de multă muncă, cheltuieli sporite şi preţ de vânzare scăzut. Situaţia s-a schimbat însă în primăvara acestui an, când preţul cartofului a crescut semnificativ, cu aproximativ 30% la producător şi chiar mai mult în magazine.

Dacă în toamnă kilogramul de cartofi se vindea în judeţul Suceava cu 0,8 până la 1,2 lei, în luna aprilie cartofii pleacă de la producător cu un preţ de 1,3-1,5 lei kilogramul, în magazine un kilogram depăşeşte 3 lei, iar în pieţele agroalimentare preţurile variază de la 2 la 3 lei, în funcţie de calitate.

Deşi datele de pe piaţă indică o creştere a preţului cartofului, specialiştii din cadrul Direcţiei Agricole Suceava spun că nu se aşteaptă la creşteri semnificative şi imediate ale suprafeţelor cultivate cu cartof şi asta din cauza măririi costurilor lucrărilor la hectar. Creşterea preţului la motorină, la sămânţă, îngrăşăminte şi, nu în ultimul rând, la substanţele de combatere a dăunătorilor şi a bolilor fac ca, într-un an cu o producţie de aproximativ 10-12 tone la hectar, preţul de 1 leu/kg să nu mai acopere cheltuielile fermierilor.

Cartoful pentru sămânţă ocupă suprafeţe foarte mici

Chiar dacă este o cultură subvenţionată, cartoful pentru sămânţă ocupă suprafeţe foarte mici pentru că fermierii nu vor să îşi rişte afacerile în domeniul agricol. Ei spun că ideal ar fi să multiplicăm mai multă sămânţă în România, în funcţie de soiuri adaptate fiecărei regiuni. Pentru că acest proces de multiplicare este totuşi destul de costisitor, din cauza inputurilor, acesta ar trebui făcut în primul rând în staţiunile de cercetare. La Suceava exista pe vremuri Staţiunea de Cercetare Agricolă, unde se obțineau rezultate foarte bune.

Aceste culturi cu sămânţă sunt foarte costisitoare, anul trecut depăşind 40.000 lei/ha la clasa A. Există riscul ca într-un an ploios, cu mulţi dăunători şi în care tratamentele nu pot fi efectuate la timp, culturile să poată fi în orice moment declasate, respinse sau, şi mai grav, carantinate. Carantinarea fermei din cauza depistării unui organism de carantină presupune distrugerea întregii culturi de cartofi sau a oricărei cantităţi de cartof dacă boala apare după depozitare şi interzicerea producerii de cartof pentru următorii 5 ani.

Micii cultivatori îşi vând producția la marginea drumului

În judeţul Suceava sunt şi micii cultivatori care vând o parte din producție la marginea drumului deoarece nu au condiţii de păstrare. Ei spun că au suprafeţe mici, de la câţiva ari până la 1-2 hectare și că în primul rând cultivă cartofi pentru consumul familiei, pentru animalele din gospodărie, dar şi pentru vânzare. Cultivatorii de cartofi pe terenurile din jurul gospodăriilor spun că folosesc ca îngrăşământ gunoiul de grajd provenit de la animalele din gospodărie şi îşi asigură sămânţa din producţia proprie, de la o recoltă la alta şi de aceea au producțiile cele mai mici şi cele mai mari probleme cu bolile foliare, îndeosebi cu mana.

Dacă în toamnă vor putea vinde cartofii cu peste 1,5 lei/kilogram, ei spun că îşi vor recupera cheltuielile.

Pentru a veni în sprijinul fermierilor, specialiștii Direcției Agricole Suceava acordă consultanță  privind tehnologia  de producere a  cartofului  în  condițiile în care sămânța  provine din import și tehnologia trebuie  adaptată  schimbărilor climatice, cursuri de formare profesională, consultanță privind constituirea de forme asociative – cooperative și grupuri de producători.

După cum a debutat anul agricol 2022, fermierii suceveni se aşteaptă la producţii, în general, bune la cartof.

Silviu Buculei

Corteva Agriscience, o nouă investiție în stația de la Afumați

Compania Corteva Agriscience își extinde producția de semințe de floarea-soarelui în România printr-o investiție de 14 milioane de euro în stația de la Afumați. Proiectul investițional, constând într-o nouă unitate de depozitare și condiționare, va permite companiei să scurteze lanțul de aprovizionare, să-și sporească atât capacitatea de reacție și de livrare, dar și capacitatea de prelucrare la nivel european. Suma totală investită în unitatea de producție a semințelor din Afumați a depășit, astfel, 74 milioane de euro.

eveniment corteva2

Beneficii pentru agricultura românească

La inaugurarea noii linii de procesare au participat fermieri, cercetători, reprezentanți ai Ambasadei Statelor Unite, precum și ministrul Agriculturii, domnul Adrian Chesnoiu, care a apreciat investiția ca fiind un important pas în dezvoltarea agriculturii românești.

eveniment corteva6

„Investițiile în agricultură sunt de o importanță crucială, mai ales în actualul context social și economic. Sprijinul pentru dezvoltarea afacerilor sustenabile din agricultură, parteneriatul strâns și dialogul constant cu fermierii și cu cei care contribuie la menținerea unui nivel ridicat al producției românești sunt principiile fundamentale după care îmi ghidez activitatea la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. România are un potențial uriaș de producție agricol și cred că astăzi asistăm la o dovadă că se poate adăuga valoare oricărei materii prime obținute din agricultură. Felicit Corteva Agriscience România pentru contribuția pe care o are prin această investiție asupra extinderii rolului agriculturii românești în plan european (…) Să ne uităm ce se întâmplă peste graniță, în Ucraina, un stat producător de materii prime, care a perturbat întreaga lume prin faptul că agricultura de acolo nu mai poate livra produse. De aceea cred că noi toți trebuie să gândim perspectivele de dezvoltare mult mai atent și pe fundamente mult mai durabile, care să nu aibă în vedere profitul imediat, ci continuitatea parteneriatului către viitor. Dacă reușim să facem acest lucru, și nu am nicio temere că nu va fi așa, atunci România va avea un loc important în harta marilor producători de produse agro-alimentare“, a declarat ministrul Agriculturii.

Printre invitații de seamă prezenți la Afumați s-a numărat și reprezentantul Ambasadei Statelor Unite ale Americii la București, domnul Shane Dixon, care a declarat: „Succesul Corteva Agriscience la nivel mondial, inclusiv în România, se datorează eforturilor permanente de a colabora cu fermierii, de a le respecta nevoile și de a identifica soluții inovatoare pentru a răspunde acestor cereri. Noua linie de floarea-soarelui este doar un alt exemplu al contribuției companiei Corteva la agricultura locală, companie ce se axează pe calitate, inovație și durabilitate.“

eveniment corteva4

Rapiditate în execuție și noi locuri de muncă

Compania furnizează în România aproximativ 300 de locuri de muncă, iar noua investiție va permite crearea a 20 de noi posturi contractuale.

Domnul Jean Ionescu, directorul Corteva Agriscience România și Republica Moldova, a declarat: „Corteva îmbogățește viețile a mii de fermieri și consumatori din Europa cu tehnologii și practici îmbunătățite pentru a combate foametea globală și a asigura progresul pentru generațiile viitoare. Cu ajutorul noii investiții vom sprijini fermierii să obțină rezultate mai bune și să răspundă cererii tot mai mari de semințe de floarea-soarelui de înaltă calitate, în contextul unor eforturi continue menite să îi ajute pe fermieri să își îmbunătățească performanțele.“

eveniment corteva5

Mai mult decât atât, directorul companiei susține faptul că, prin deschiderea noii linii, semințele vor ajunge la poarta fermierilor mult mai rapid. În acest moment, stația de la Afumați depășește capacitatea de 1,6 milioane de saci de porumb standard, adică saci ce conțin 80.000 de boabe germinabile, iar la floarea-soarelui, capacitatea va fi de peste 400.000 de saci.

Larissa DINU

Aldahra Agricost, prima și la fotbal

După o revenire spectaculoasă, echipa Al Dahra Agricost și-a revendicat victoria în meciul decisiv din cadrul Campionatului Național de Fotbal al Fermierilor, organizat de Asociația Producătorilor de Porumb din România. Meciul, disputat în localitatea Fundata, județul Brașov, a avut ca miză nu doar câștigarea trofeului campionatului, ci și o excursie în Statele Unite ale Americii.

„Mândru că sunt fermier, mândru că sunt fotbalist“

O zi plină de fotbal, așa am putea numi ziua de 5 mai deoarece cele opt echipe calificate în etapa finală au oferit un adevărat regal fotbalistic, cu mult peste așteptările multor spectatori și telespectatori, dacă ținem cont de faptul că pe teren nu s-au aflat fotbaliști profesioniști, ci agricultori de elită. 

Maria Group și Sporting Agro (Slobozia), Fertillia și Aldahra Agricost (Constanța), VestAgro Timișoara și PoliAgro (Timișoara), Agronils și Miracolul Naturii (Iași) au fost echipele calificate în etapa finală.

S-au jucat 4 meciuri, apoi semifinalele, iar finala a avut loc între echipele Aldahra Agricost și Maria Group. A fost un meci al orgoliilor și al dorinței, iar brăilenii au demonstrat încă o dată că scorul de 2-0 este cel mai periculos scor din fotbal. După finalizarea celor două reprize de 15 minute, echipa din Insula Mare a Brăilei a câștigat cu scorul de 4-2, iar bucuria jucătorilor a fost cu atât mai mare, cu cât și-au revendicat victoria în fața campioanei en titre.

În cadrul festivității de premiere, Alina Crețu, director executiv APPR și inițiatoarea acestei competiții, a declarat: „Vreau să felicit toate cele 32 de echipe participante în acest campionat și sperăm să avem ediții tot mai bune an de an și să arătăm că agricultura și fermierii României sunt ceea ce trebuie să fie, adică imaginea acestei țări, sunt performanți și sunt cei care contribuie la dezvoltarea spațiului rural. Satul românesc are nevoie de fermieri buni și acolo unde agricultura este performantă înseamnă că oamenilor le este bine. Felicitări încă o dată tuturor!“

În cadrul celei de-a doua ediții a Campionatului Național de Fotbal al Fermierilor, sponsorul oficial compania Corteva Agriscience a oferit un premiu inedit: o excursie în Statele Unite ale Americii, ce va avea loc în perioada 16-24 septembrie pe așa-numita „Centură a porumbului“, în 5 state americane.

În uralele spectatorilor, fotbaliștii fermieri de la Aldahra Agricost au ridicat trofeul campionatului, scandând: „Campionii, campionii“. Da, cu adevărat campioni! Și la fotbal și la agricultură!

În cadrul festivității de premiere au mai fost premiați:

  • Veteranul Campionatului Național de Fotbal al Fermierilor: George Covrig, echipa Alisa ATC – 60 de ani;
  • Golgheterul Campionatului Național de Fotbal al Fermierilor – Ionuț Vâlcu, echipa Maria Group – 14 goluri;
  • Cel mai bun portar al Campionatului Național de Fotbal al Fermierilor – Alin Mihai, Aldahra Agricost.

Larissa DINU

Zilele Horticulturii Bucureștene. Sărbătoarea naturii și a florilor

La începutul lunii mai, Bucureștiul a fost gazda unui eveniment remarcabil care ne-a mai descrețit frunțile și ne-a umplut sufletul de bucurie.

Cel mai frumos eveniment al primăverii, Zilele Horticulturii Bucureștene, s-a desfășurat în perioada 5-8 mai, în cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din Capitală.

Organizatorii au pregătit un program complex și intens cu patru zile de conferințe, ateliere, demonstrații și expoziție horticolă cu vânzare. Din multitudinea de evenimente organizate cu acest prilej, am să mă opresc doar la câteva care mi s-au părut mai deosebite.

Vedeta manifestării a fost, fără îndoială, expoziția horticolă. Aceasta a fost pe măsura tuturor așteptărilor. Toți cei care au venit aici, în cele patru zile ale HORTUS FLORSHOW ROMÂNIA, au putut cumpăra flori de tot felul, pomi, arbuști fructiferi, semințe, răsaduri, instrumentar horticol și multe altele.

Foarte interesante au fost și demonstrațiile practice din pomicultură, pe tema mecanizării și digitalizării.

Multă lume a vrut să vadă „grădina biointensivă – culturi ecologice pe suprafețe mici urbane“. Astfel, pe o suprafață de câțiva metri pătrați erau cultivate plante diferite, care se susțineau și se apărau unele pe altele. Deci nu era nevoie de intervenție cu pesticide ori îngrășăminte chimice.

În parcul dendrologic al universității bucureștene a fost organizat un workshop în care a fost prezentat un sistem permeabil de pavaj care permite drenarea lejeră a apei. Aș mai aminti și de sera de cercetare Hortinvest, unde studenții se pregătesc asemenea colegilor lor din Olanda, dar și de Parcul Științific și Tehnologic pentru Agricultură România – China, unde se încearcă aclimatizarea în România a unor plante valoroase din Orient. Au fost patru zile de neuitat pentru toți participanții la această remarcabilă sărbătoare a naturii, florilor și horticultorilor nu doar din București, ci din întreaga țară.

La final, aș vrea să vă mai spun că organizatorii acestui eveniment au avut o idee remarcabilă. Concret, au inclus în programul Zilelor Horticulturii Bucureștene un moment aparte: sărbătorirea seniorilor horticulturii românești. Închipuiți-vă ce-au simțit și trăit cele șapte persoane (astăzi în vârstă de 80 de ani și chiar mai mult) care au însemnat ceva pentru horticultura noastră atunci când au văzut că cineva își mai aduce aminte de ele. Au fost momente unice, de mare sensibilitate, care i-au emoționat pe cei care au fost sărbătoriți cu acest prilej. Sigur, despre această sărbătoare a seniorilor horticulturii românești s-ar putea spune încă multe…

Ne oprim aici, dar nu înainte de a mai preciza că această minunată sărbătoare a primăverii s-a desfășurat sub semnul bujorului, pentru a susține în continuare inițiativa de a proclama această floare drept Floare Națională a României.

M. Eftimie

Întoarcerea Mioriței

După o scurtă drumeție în Bucegi, iata-mă străbătând la pas un sat de la poalele munților. Pace, liniște, reculegere… Observ un lucru interesant… Marea majoritate a tinerilor pe care-i întâlnesc pe drum privesc fix înainte, nefiind prea interesați de ce se întâmplă în jurul lor. Țin minte de când eram copil, adolescent și mergem la pas prin satele bunicilor că nu exista să nu primești un „Bună ziua!“, de la oricine… Copii, adulți, vârstnici, toată lumea simțea nevoia să te salute… Acum, cel puțin din ce-am văzut prin unele sate în ultimii ani, în afară de bătrâni nimeni nu te mai prea bagă în seamă. Dar eu mă încăpățânez și salut pe toată lumea… Stau și mă întreb cum se va termina toată povestea asta. Cu depopularea satelor și, dacă nu așa, poate cu înghețarea inimilor?

În actuala conjunctură, dar și a ultimilor ani am sentimentul că nu va mai dura mult și Miorița se va întoarce. Văd pe la TV cum tot mai mulți conaționali își fac planuri să vină acasă de pe meleagurile străine. Se pare că s-au cam săturat de „străinătățuri“. Se pare că s-au cam săturat să fie „domni“ și vor înapoi…

Deja lucrurile au început să se miște în sensul ăsta. Potrivit unei statistici din luna aprilie, mai mult de 100.000 de români părăsesc, în fiecare an, oraşele pentru a se muta în mediul rural. Odată cu pandemia şi cu creşterea costurilor utilităţilor, a scumpirii vieţii la oraş, fenomenul tinde să ia amploare, arată o analiză realizată de Arabesque & Mathaus, preluată de Adevărul. Astfel, potrivit datelor statistice, peste 250.000 de români s-au mutat, în cei doi ani de pandemie de Covid-19, de la oraş la ţară. Mai mult, Institutul Naţional de Statistică afirmă că numai în 2020, în anul de vârf al crizei sanitare, 116.491 de persoane au renunţat la viaţa din oraş pentru cea din mediul rural. În sens invers, adică din localităţile mici către oraşe, s-au mutat numai 77.825 de persoane. Diferenţa netă dintre cele două fluxuri migraţioniste s-a dublat faţă de anii anteriori. În ultimii doi ani tendinţa migraţiei către mediul rural s-a accentuat, afirmă specialiştii, dovadă că, în 2022, din totalul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale, 69,0% sunt pentru zona rurală. „Oamenii au ales să îşi construiască sau să cumpere o casă la ţară, să se mute acolo. Motivele sunt multiple şi au legătură cu schimbările comportamentale impulsionate de pandemie. Restricţiile pandemice, poluarea din marile oraşe, costurile de întreţinere şi munca remote se află în prim-plan“, arată analiza Arabesque & Mathaus.

De ce fac oamenii asta, de ce dau orașul pe sat? Probabil s-au săturat de viața „trepidantă“ de prin metropole și preferă să dea statutul de orășean pe cel de „țăran“.

Țăran, țăran, dar măcar liniștit la cap și cu pace-n inimă. Altceva nici nu mai contează.

Ion Bogdan

Prețul grâului a explodat. India interzice exportul cerealelor de bază

Autoritățile indiene au anunțat interzicerea exporturilor de grâu la numai câteva zile după ce preconiza un nivel record al livrărilor (aprox. 10 milioane de tone de grâu). Astfel, conform relatărilor BBC, prețul grâului s-a majorat semnificativ pe piețele internaționale după ce India a interzis exportul cerealelor de bază.

Interzicerea exporturilor vine în contextul în care un val de căldură a afectat culturile de grâu din India, ducând prețurile interne la un nivel record. Conform fermierilor din USA, prețul grâului a crescut cu până la 5,9%, fiind cel mai ridicat nivel din ultimele două luni. Deși India este al doilea mare producător de grâu din lume, nu a fost până acum un exportator important, deoarece cea mai mare parte a recoltei sale este vândută pe piețele interne. Însă în contextul în care exporturile din Ucraina s-au prăbușit după invazia rusă, piața se orientează către India, aceasta fiind apreciată ca un potențial în compensarea deficitului de grâu pentru alte țări.  

În ultima perioadă, prețul grâului a crescut cu aproximativ 60% pe piețele mondiale.

Totodată, Guvernul indian a declarat că va permite exporturile susținute doar de scrisori de credit care au fost deja emise și către țările care solicită livrări „pentru a-și acoperi nevoile de securitate alimentară“. De asemenea, oficialii guvernamentali au declarat că interdicția nu este permanentă și că ar putea fi revizuită.

Decizia guvernului Indian a fost criticată de miniștrii agriculturii din cadrul Grupului celor șapte națiuni (G7). Dacă toată lumea începe să impună restricții la export sau să închidă piețele, acest lucru ar agrava criza, a declarat ministrul german al alimentației și agriculturii, Cem Ozdemir. G7 este o organizație formată din cele mai mari șapte economii avansate din lume, care domină comerțul global și sistemul financiar internațional. Din acestea fac parte: Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și Statele Unite

ONU a declarat că prețurile mondiale la alimente au scăzut ușor în aprilie, dar rămân cu aproape 30% mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea prețurilor la alimente, împreună cu o creștere bruscă a costului energiei, au dus la creșterea inflației în întreaga lume.

(sursă: digi24.ro)

Liliana POSTICA

300 milioane euro capital de lucru pentru agricultură, pescuit și industria agroalimentară

Buget orientativ alocat: 300 mil euro (50 mil euro-micro-5000 euro si 250mil euro-mari)

Proiect - Prevederile din prezentul document pot suferi modificări până la publicarea în varianta finală a procedurii de implementare a schemei de ajutor de stat.

Obiectivul schemei îl reprezintă susținerea IMM-urilor în cadrul programului de relansare economică cu finanțare din fonduri externe nerambursabile în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19, prin acordarea de ajutoare temporare cu valoare limitată acelor IMM-uri care se confruntă cu un deficit sau chiar cu indisponibilitatea lichidităților

 OBIECTIV SPECIFIC

Grant pentru capital de lucru pentru sectoarele agricultură, piscicultură, acvacultură și industrie alimentară

IMM-urile cu domeniile de activitate eligibile din anexa nr. 2 și:

a) au înregistrat profit operațional din activitatea curentă, în unul dintre ultimele trei exerciții financiare înainte de depunerea cererii de finanțare pentru obținerea grantului, potrivit situațiilor financiare depuse conform legii;

b) dispun de coparticipare la constituirea capitalului de lucru în procent de minimum 15% din valoarea grantului la data utilizării grantului pentru capital de lucru, potrivit prevederilor legale în vigoare;

c) mențin sau, după caz, suplimentează numărul de salariați, față de data depunerii cererii, pe o perioadă de minimum 6 luni, la data acordării granturilor, cu excepția situațiilor în care contractele individuale de muncă sunt încheiate pentru sezonieri sau/și zilieri.

BENEFICIARI ELIGIBILI ȘI CRITERII DE ELIGIBILITATE

Cheltuielile eligibile în cadrul prezentei scheme sunt următoarele:

a) cheltuieli privind stocurile de materii prime, materiale, mărfuri, precum și alte categorii de stocuri necesare activității curente/operaționale desfășurate de beneficiari;

b) datorii curente și restante față de furnizorii curenți, inclusiv față de furnizorii de utilități, potrivit contractelor încheiate;

c) cheltuieli privind chiria pe bază de contract încheiat și/sau cheltuieli privind arenda sau redevența pe bază de contract de arendă sau contract de concesiune aferente terenurilor agricole;

d) cheltuieli privind achiziția de servicii necesare activității curente, cu excepția serviciilor de consultanță, studiilor și altor categorii de servicii indirecte;

e) cheltuieli privind achiziția de obiecte de inventar, inclusiv obiecte de inventar de natura mijloacelor fixe necesare reluării activității curente;

f) cheltuieli privind achiziția de echipamente, utilaje, instalații, tehnologii, dotări independente necesare reluării activității;

g) cheltuieli privind plata datoriilor către bugetul statului

CHELTUIELI ELIGIBILE

SUME NERAMBURSABILE

(1) Valoarea sprijinului din fonduri externe nerambursabile pentru capital de lucru se stabilește astfel:

a) pentru IMM-urile cu cifra de afaceri aferentă anului 2019 cuprinsă între 5.000 și13.500 euro, valoarea grantului este de 5.000 euro;

b) pentru IMM-urile cu cifra de afaceri aferentă anului 2019 mai mare de 13.501 euro, valoarea grantului poate fi de până la 15% din cifra de afaceri și nu poate depăși suma 120.000 euro. Pentru IMM-urile cu cifra de afaceri cu echivalentul în euro de peste 1 milion de euro, valoarea maximă a ajutorului este de 120.000 euro.

(2) Valoarea granturilor pentru capital de lucru nu include cofinanțarea beneficiarilor de ajutor de stat la constituirea capitalului de lucru, în procent de minimum 15% din valoarea grantului solicitat.

VALOAREA MAXIMĂ A GRANTULUI

A - Agricultură, silvicultură și pescuit

01 - Agricultură, vânătoare și servicii anexe

011 - Cultivarea plantelor nepermanente

0111 - Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase

0112 - Cultivarea orezului

0113 - Cultivarea legumelor și a pepenilor, a rădăcinoaselor și tuberculilor

0116 - Cultivarea plantelor pentru fibre textile

0119 - Cultivarea altor plante din culturi nepermanente

012 - Cultivarea plantelor din culturi permanente

0121 - Cultivarea strugurilor

0124 - Cultivarea fructelor semintoase si samburoase

0125 - Cultivarea fructelor arbuștilor fructiferi, capsunilor, nuciferilor si a altor pomi fructiferi

0126 - Cultivarea fructelor oleaginoase

0127 - Cultivarea plantelor pentru prepararea băuturilor

0128 - Cultivarea condimentelor, plantelor aromatice, medicinale si a plantelor de uz farmaceutic

0129 - Cultivarea altor plante permanente

013 - Cultivarea plantelor pentru inmultire

0130 - Cultivarea plantelor pentru inmultire

014 - Creșterea animalelor

0141 - Creșterea bovinelor de lapte

0142 - Creșterea altor bovine

0143 - Creșterea cailor si a altor cabaline

0145 - Creșterea ovinelor si caprinelor

0146 - Creșterea porcinelor

0147 - Creșterea pasarilor

0149 - Creșterea altor animale

015 - Activități in ferme mixte (cultura vegetala combinata cu creșterea animalelor)

0150 - Activități in ferme mixte (cultura vegetala combinata cu creșterea animalelor)

016 - Activități auxiliare agriculturii si activități după recoltare

0161 - Activități auxiliare pentru producția vegetala

0162 - Activități auxiliare pentru creșterea animalelor

0163 - Activități după recoltare

0164 - Pregatirea semințelor

03 - Pescuitul și acvacultura

031 - Pescuitul

0311 - Pescuitul maritim

0312 - Pescuitul in ape dulci

032 - Acvacultura

0321 - Acvacultura maritima

0322 - Acvacultura in ape dulce

10 - Industria alimentară

101 - Producția, prelucrarea si conservarea carnii si a produselor din carne

1011 - Prelucrarea si conservarea carnii

1012 - Prelucrarea si conservarea carnii de pasare

1013 - Fabricarea produselor din carne (inclusiv din carne de pasare)

102 - Prelucrarea si conservarea pestelui, crustaceelor si molustelor

1020 - Prelucrarea si conservarea pestelui, crustaceelor si molustelor

103 - Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor

1031 - Prelucrarea si conservarea cartofilor

1032 - Fabricarea sucurilor de fructe si legume

1039 - Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor n.c.a.

104 - Fabricarea uleiurilor si a grasimilor vegetale si animale

1041 - Fabricarea uleiurilor si grasimilor

1042 - Fabricarea margarinei si a altor produse comestibile similare

105 - Fabricarea produselor lactate

1051 - Fabricarea produselor lactate si a branzeturilor

1052 - Fabricarea inghetatei

106 - Fabricarea produselor de morarit, a amidonului si produselor din amidon

1061 - Fabricarea produselor de morarit

1062 - Fabricarea amidonului si a produselor din amidon

107 - Fabricarea produselor de brutarie si a produselor fainoase

1071 - Fabricarea painii; fabricarea prajiturilor si a produselor proaspete de patiserie

1072 - Fabricarea biscuitilor si piscoturilor; fabricarea prajiturilor si a produselor conservate de patiserie

1073 - Fabricarea macaroanelor, taiteilor, cus-cus-ului si a altor produse fainoase similare

108 - Fabricarea altor produse alimentare

1081 - Fabricarea zaharului

1082 - Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei si a produselor zaharoase

1083 - Prelucrarea ceaiului si cafelei

1084 - Fabricarea condimentelor si ingredientelor

1085 - Fabricarea de mancaruri preparate

1086 - Fabricarea preparatelor alimentare omogenizate si alimentelor dietetice

1089 - Fabricarea altor produse alimentare n.c.a.

109 - Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor

1091 - Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de ferma

11 - Fabricarea băuturilor

110 - Fabricarea băuturilor

1106 - Fabricarea maltului

1107 - Producția de bauturi racoritoare nealcoolice; producția de ape minerale si alte ape imbuteliate

172 - Fabricarea articolelor din hârtie și carton

1721 - Fabricarea hârtiei si cartonului ondulat si a ambalajelor din hartie si carton

contact2

contact

Fermierii din Moldova se adună la SFATUL GRÂNARILOR – AGRIVENTURA 2022

ASOCIAȚIA GRÂNARII organizează în perioada 30 iunie - 2 iulie prima ediție a evenimentului SFATUL GRÂNARILOR – AGRIVENTURA 2022. Evenimentul este unul de amploare și va reuni fermieri din întreaga regiune de Nord-Est a țării pe Platforma experimentală de la Podu Iloaiei, în cadrul fermei PANIFCOM.

Organizatorii își propun ca în acest an să reunească sub o singură cupolă trei evenimente similare, organizate anul trecut și dedicate cultivatorilor de grâu, porumb și floarea soarelui.

Prima ediție a evenimentului SFATUL GRÂNARILOR – AGRIVENTURA 2022 va cuprinde demonstrații de tehnică agricolă, standuri expoziționale de prezentare a peste 100 de companii și branduri naționale și internaționale de utilaje agricole, companii producătoare de semințe, standuri și echipamente zootehnice, inputuri, furnizori de soluții complete pentru ferme, prestatori de servicii pentru agricultură.

Fiecare din cele trei zile va avea specificațiile sale cultural-educative.

O parte a evenimentului va fi dedicată prezentării Platformelor experimentale pentru culturile de grâu, porumb și floarea-soarelui. Scopul principal este de a cunoaște potențialul hibrizilor și a soiurilor testate în cadrul acestor platforme și de a evidenția cele mai bune rezultate pentru zona județului Iași.

A doua parte a evenimentului este dedicată târgului de utilaje agricole, demonstrațiilor agricole în câmp, furnizorilor de inputuri, servicii și produse pentru agricultură.

În cadrul evenimentului va fi organizată și „Conferința anuală GRÂNARII”, la care vor participa oficialități ale statului, europarlamentari, reprezentanți ai mediului universitar, fermieri și reprezentanți ai structurilor asociative.

A treia parte este dedicată activităților cultural educative, în cadrul acțiunii „Elogiul Satului Românesc”. În program vor fi incluse diverse activități, inclusiv pentru copiii fermierilor de astăzi, marii fermieri de mâine.

„Ne dorim ca acest eveniment să fie deschis atât specialiștilor, fermierilor sau autorităților, cât și publicului larg, pentru a înțelege determinarea și pasiunea pe care noi o punem în activitatea noastră, pentru o agricultură cât mai sănătoasă și mai eficientă. Agricultura este un domeniu strategic, mai ales în contextul crizei actuale din Ucraina, iar noi, fermierii din Moldova, trebuie să ne evidențiem și să ne creștem relevanța agricolă regională și europeană. Pentru că agricultura este o activitate care ne privește toți, așteptăm cât mai multă lume alături de noi, de la copiii de grădiniță până la seniori”, declară domnul Emil Bălteanu, președintele Asociației Grânarii.

Asociația se adresează fermierilor din 9 județe din nord-est-ul României, însemnând în jur de 6.000 de fermieri, cu o suprafață totală lucrată de peste 1,2 milioane de hectare.

Asociația Grânarii Iași funcționează ca o asociație non-profit, înființată în anul 2017, având un număr de 145 membri fermieri ce lucrează o suprafață de peste 48.000 ha. Asociația Grânarii este membru al APPR, care alături de alte 3 organizații importante (PRO AGRO, UNCSV, LAPAR) formează Alianța pentru Agricultură și Cooperare, una dintre cele mai reprezentative „voci” ale fermierilor în relația cu instituțiile, la nivel național și internațional.

—--------

CONTACT

website: www.granarii.ro

email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Agriventura 2022

Rolul stratului de mulci la îmbunătățirea fertilității solului

Stratul de mulci reprezintă operațiunea de împrăștiere la suprafața terenului a unor materiale de natură organică precum paie, vreji, pleavă, turbă, gunoi de grajd, tulpini tocate de porumb, sorg, floarea-soarelui etc.

În majoritatea cazurilor această operațiune se realizează concomitent cu lucrarea de recoltare deoarece combinele sunt prevăzute cu aparate de tocat și cu ventilatoare care împrăștie uniform tocătura pe suprafața recoltată.

O acțiune asemănătoare se realizează și prin lucrarea de dezmiriștit când rădăcinile, miriștea și paiele tocate se amestecă cu stratul superficial al solului. Un rol de mulci pot avea și culturile verzi care protejează solul, asigură o bună acumulare și conservare a apei în sol, iar în final îmbogățesc solul în materie organică.

Principalele avantaje ale stratului de mulci constau în:

  • Acumulează și conservă mai bine apa din precipitații, chiar din ploile torențiale care altfel s-ar scurge cu repeziciune la suprafața solului și ar provoca fenomenul de eroziune. Totodată, stratul de mulci împiedică pierderea apei prin evaporare, acest fenomen fiind diminuat de 3 ori.
  • Protejează solul de acțiunea mecanică a picăturilor de ploaie, stratul de mulci fiind un tampon care amortizează forța de cădere a acestora.
  • Are rol de reglare a temperaturii solului atât în perioada de vară, cât și iarna. Vara s-a constatat că în timpul arșiței, când temperatura în aer era de 48°C, la 1 cm sub stratul de mulci se înregistrau 27°C, favorizând creșterea nestigherită a rădăcinilor și o intensă activitate microbiologică. În timpul iernii, stratul de mulci protejează culturile de îngheț. Prezența stratului de mulci asigură o reducere a amplitudinii temperaturii între zi și noapte cu peste 6°C.
  • Reduce gradul de îmburuienare a culturilor deoarece buruienile abia răsărite sunt înăbușite de stratul de mulci și mor înainte de a începe procesul de fotosinteză.
  • Contribuie la formarea și menținerea structurii solului.

Materia organică din stratul de mulci prin descompunere formează humus care, împreună cu argila din sol, formează liantul (cimentul) de unire a particulelor elementare de sol în agregate structurale. În solul structurat regimul aerohidric se găsește în condiții optime cu 2/3 apă și 1/3 aer. Stratul de mulci reduce procesul de tasare-compactare, menținând solul structurat.

  • Asigură o corectă permeabilitate a solului prin afânarea corespunzătoare. Afânarea nu trebuie să fie exagerată deoarece circulă aerul prin sol și antrenează apa pe care o evaporă.

Totodată, excesul de aerisire intensifică mineralizarea humusului cu formarea de elemente nutritive peste capacitatea de consum a plantelor și surplusul este levigat. Afânarea nu trebuie să depășească nivelul de dezvoltare a sistemului radicular (200 cm) pentru că, în acest caz, apa se pierde în pânza freatică.

Existența materiei organice în stratul de mulci este sursa de formare a humusului. Dacă există humus, există agregate structural stabile care asigură o bună porozitate a solului și, deci, o corectă permiabilitate care realizează înmagazinarea și păstrarea apei în sol.

Experiențele au demonstrat că, din precipitațiile căzute, în sol cu structură corespunzătoare, solul ușor permiabil se infiltrează 85%, iar în solul fără structură, sol greu permiabil, se înfiltrează 30-40% din precipitații.

  • Stratul de mulci, până la urmă, constituie un valoros îngrășământ. Din analize a rezultat că 1 t paie de grâu furnizează solului 5 kg de azot, 2,1 kg de P2O5 și 9,5 kg de K2O. După cerealele păioase se asigură solului 1.500 kg/ha humus, iar de la tulpinile de porumb 2.000 kg/ha humus. Din humusul format, 2/3 se mineralizează și furnizează elementele nutritive, iar 1/3 intră în rezerva solului.
  • Prin urmare, stratul de mulci asigură și nutriția plantelor, reducându-se necesarul de îngrășăminte.
  • În stratul de mulci se menține un raport echilibrat de humificare/mineralizare. Materia organică, în condiții optime de umiditate și temperatură, se descompune și rezultă humus care, la rândul său, se mineralizează și rezultă elemente nutritive pentru plante.

Cele două procese, humificare / mineralizare, în prezența stratului de mulci se mențin în echilibru.

În stratul de mulci acționează și ciupercile, producând o anumită acidificare a solului.

Multiplele avantaje oferite de stratul de mulci trebuie să determine cât mai mulți fermieri să facă toate eforturile pentru realizarea lui.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Agricultura în zona montană, potențial de dezvoltare și limitări

„Dintotdeauna, zona montană a României, care cuprinde peste 30% din teritoriul național, a reprezentat un areal cu constrângeri naturale severe, cu tradiții multiseculare și forme de activitate economică și de viață umană, mai ales în domeniul de bază, cel agrozootehnic, marcate de specificitate profundă, neasimilabilă zonelor de câmpie şi zonelor colinare.“ În articolul de față continuăm discuția cu Mirela Candrea, consilier principal în cadrul Agenției Naționale a Zonei Montane pe tema dezvoltării agriculturii din zona montană.

Apicultura și piscicultura, în expansiune

Agricultura montană din România este desfășurată în mare parte tradițional, în sistem extensiv, caracterizată prin ferme de mici dimensiuni și cu o producție redusă. Din acest motiv, pentru a fi performante, aceste ferme trebuie să fie orientate către calitate. Astăzi, agricultura montană este axată în principal pe creșterea extensivă a animalelor, în special bovine și ovine, pe culturile agricole permanente, cum sunt plantațiile de arbuști fructiferi, livezi, precum și pe culturile agricole anuale de cartof, rădăcinoase.

În anul 2021 efectivele de animale înregistrate în Zona montană PNDR (658 UAT) au fost: bovine – 535.182, ovine – 1.762.002, caprine – 173.605, suine – 183.334. În  Zona Montană extinsă (948 UAT) au fost înregistrate 704.459 – bovine, 2.837.672 – ovine, 304.751 – caprine, 335.302 – suine. În ultimii ani, în special datorită schimbărilor climatice, apicultura în zona montană cunoaște o dezvoltare accentuată. Trebuie, de asemenea, menționată și dezvoltarea din ultima decadă a pisciculturii axate pe creșterea păstrăvului în zona montană.

În ceea ce privește punctele forte ale zonei montane acestea sunt multiple, de la existența resurselor naturale aflate în stare bună de conservare, tradiție în domeniul creșterii animalelor în sistem extensiv, până la disponibilitatea unor materii prime agricole şi nonagricole de calitate. Astfel a crescut numărul de unități de procesare a materiilor prime agroalimentare din zona montană, producția de produse aă de produse agroalimentare înregistrate pe scheme de calitate a devenit mai variată.

De ce este dificil și care sunt factorii favorabili

Potrivit dnei Candrea, cele mai frecvente probleme pe care le întâmpină fermierii sunt accesul dificil la instrumentele de finanţare, reticența în ceea ce priveşte asocierea în cooperative, grupuri de producători care să asigure o producţie unitară, posibilități de creare a infrastructurii depozitare, de procesare și comercializare, precum şi reducerea cheltuielilor de exploatare. În plus, nu există o comunicare eficientă între actorii implicaţi în lanţul alimentar, iar producătorii au cunoștințe de marketing reduse și ca urmare promovarea produselor este deficitară.

Zona montană a României este un furnizor de materii prime alimentare de calitate, acest aspect putând fi bine valorificat pe termen lung, în primul rând datorită creșterii cererii de produse obținute din agricultură durabilă și care provin dintr-un teritoriu care conservă o largă biodiversitate. Accentuarea crizei alimentare la nivel mondial este un alt factor care contribuie la această valorificare pe termen lung. Existența tradiţiilor şi cunoştinţelor legate de producerea şi procesarea produselor montane, cumulate cu existența schemei de calitate europene „Produs montan“, reprezintă, de asemenea, o oportunitate pentru dezvoltarea afacerilor din domeniul agroalimentar în zona montană. Astfel, valorificarea superioară a acestor produse agroalimentare, a patrimoniului natural și cultural montan poate fi realizată prin dezvoltarea afacerilor din domeniul turismului rural montan.

De asemenea, trebuie menționate și afacerile cu caracter neagricol care pun în valoare resursele locale (lemn, piatră, lână etc.) și serviciile de care au nevoie comunitățile montane.

Ce afaceri se pot dezvolta aici

Ținând cont de resursele pe care zona montană le pune la dispoziția antreprenorilor, aici se poate înființa o varietate de afaceri. Astfel, se poate practica agricultura ecologică de orice tip, producția se poate valorifica prin intermediul Punctelor Gastronomice Locale, se pot înființa ferme zootehnice extensive (vaci din rase de carne, ovine, caprine bivolițe, porci din rase autohtone etc.), unități de sacrificare și prelucrare a cărnii, unități de colectare, spălare și prelucrare a lânii. O altă afacere o poate constitui creșterea vacilor de lapte cu vânzare directă a laptelui prin distribuitoare automate de lapte amplasate în apropierea piețelor locale, dar și dezvoltarea unor centre de colectare şi / sau prelucrare a laptelui. Apicultura și piscicultura sunt, așa cum am menționat mai sus, două ramuri aflate în expansiune. În sectorul vegetal se poate miza pe cultura cartofului, rădăcinoaselor, arbuștilor fructiferi și cânepii, dar și pe înființarea centrelor de colectare şi prelucrare a fructelor de pădure, a ciupercilor şi/sau a plantelor medicinale şi aromatice, din flora spontană şi/sau cultură în zona montană. Un alt tip de afacere pretabilă pentru această regiune este înființarea unităților de procesare a biomasei (de exemplu fabricarea de peleți din biomasă, obținerea uleiurilor aromatice din plante etc.) sau dezvoltarea crescătoriilor de vânat şi complexurile de vânătoare. Alte domenii care se bucură deja de recunoaștere sunt cele ale artizanatului și meșteșugurilor, al turismului rural / agroturismul / ecoturism / ecvestru / cultural / gastronomic, dar și cel de prelucrarea superioară a lemnului (mobilier etc). (D.Z.)


  • Prioritățile pentru zona montană sunt reducerea depopulării și creșterea nivelului de trai prin sprijinirea înființării de activități agricole și neagricole, creșterea gradului de procesare a materiilor prime montane, punerea în valoare a produselor montane și crearea lanțurilor alimentare scurte, creșterea nivelului de educație a populației, conservarea biodiversității, conservarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural.
  • Pe 16 decembrie 2021, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat prin consens o rezoluție prin care anul 2022 este proclamat „Anul Internațional al Dezvoltării Durabile a Munților“.

 

Abonează-te la acest feed RSS