reclama youtube lumeasatuluitv
update 18 Sep 2019

INDAGRA 2018 - reapariția tractorului românesc

Era în decembrie 1946, la scurt timp după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial și în anul cumplitei secete din 1946. Totuși, românii au găsit resursele morale ca în halele Întreprinderii Aeronautice Române (IAR) să construiască primul tractor IAR-22.

Scepticii nu credeau că românii vor fi în stare să fabrice tractoare. Ba unii chiar afirmau că „sunt în stare să mă arunc sub roțile primului tractor românesc“. Din fericire, nu au mai avut acel curaj, mai ales că tractorul IAR-22 avea roți metalice cu pinteni.

Uzina de tractoare din Brașov a crescut repede și în anii 1950-1951 a scos tractoarele pe șenile KD-35 și KDP, precum și tractoare cu roți de cauciuc UTOS-2, 22 și 26 (27) (UTOS – Uzina de tractoare Orașul Stalin).

În perioada 1963-1965 au fabricat și îmbunătățit tractorul de bază al agriculturii românești – Universal 650. Deja în anul 1968 s-a diversificat fabricația de tractoare și au apărut tractoarele din grupa 400 cu destinații pentru cultura mare, pentru legumicultură, vie și pomi. În 1975 a apărut la Craiova tractorul A-1800 A și TIH-445, iar la Codlea – Brașov tractorul Hc-445. Din 1976 au început să se fabrice tractoare pe șenile la Miercurea-Ciuc. Industria producătoare de tractoare în România luase mari proporții, la sfârșitul anului 1974 fabricându-se 400.000 de tractoare.

Tractoarele românești erau din ce în ce mai perfecționate, mai competitive, astfel că la Târgurile Instrucționale din domeniu de la Leipzig, Zagreb, Brno au primit Medalia de Aur.

În perioada anilor ’80 în România se fabricau peste 30 de tipuri de tractoare, în peste 300 de tipodimensiuni, de la 25-30 CP la 180-360 CP (cai putere). România devenise o putere, pe plan mondial, în domeniul construcției de tractoare. Se produceau 30.000-40.000 de tractoare pe an, din care peste 80% se exportau în peste 100 de țări de pe toate continentele, inclu­siv în țări cu vechi tradiții în domeniu precum SUA, Japonia, Franța, Germania, Italia ș.a. În Egipt se găseau peste 80.000 de tractoare românești, iar în Iran peste 270.000. Din păcate, aceste frumoase rezultate sunt ca un vis.

Ultima dată am întâlnit Uzina Tractor Brașov (UTB) la Indagra în 2004, când a prezentat o gamă variată de tractoare cu design modernizat. Directorul general al UTB a prezentat atunci o conferință în care arăta greutățile prin care trece uzina. L-am întrebat de ce nu a făcut nicio restructurare, reorganizare și retehnologizare a uzinei și a rămas cu același număr de salariați, deși produce de zece ori mai puține tractoare. Nu a avut în conducere un român inimos, curajos și nici guvernul nu l-a ajutat cu nimic, motivând că „industria românească este un morman de fiare vechi“. Așa s-a ajuns ca în anul 2007 să falimenteze.

În 2008 a apărut un întreprinzător egiptean care a încercat să continue fabricarea tractoarelor la Băicoi – Prahova, dar fără rezultat.

Cine scoate noul tractor românesc?

În 1953 s-a înființat la Reghin Întreprinderea de Reparații Utilaje și Mecanisme (IRUM), care în 1972 scoate primul tractor forestier cu motor Perkins. În 1999 ing. Mircea Oltean, un român plin cu inițiativă, cumpără pachetul majoritar de acțiuni de la IRUM și devine director general al acesteia cu gândul de a produce tractoare agricole. El era patronul unei întreprinderi „Mavi Prod“ a familiei (Mircea – Andrei – Violeta).

În 2007 s-a încercat o colaborare cu UTB falimentar, dar nu s-a reușit. În 2010 se produce primul tractor agricol la IRUM Reghin sub licență Belarus. Patronul Oltean întărește sectorul de cercetare al IRUM și cu specialiștii acestui sector reușește ca în 2018, anul Centenarului, să fabrice tractorul 100% românesc.

TAGRO = Tractor Agricol Românesc

Acest tractor a fost prezentat la INDAGRA 2018. Este un tractor cu design modernizat, dar păstrează linia tradițională a tractoarelor românești.

Credem că merită să fie felicitați atât dl ing. Mircea Eugen Olteanu câr și întregul colectiv de la IRUM Reghin și să le cerem să producă multe și perfecționate tractoare care să împânzească Câmpia României.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU