abonament lumea satului

update 24 Nov 2017

Șrotul de camelină și șrotul de in, surse alternative în hrana rumegătoarelor, efecte la nivelul metabolismului ruminal

Utilizarea în hrana animalelor a subproduselor de la obținerea uleiurilor reprezintă o bază pentru strategii alternative de furajare, având un rol important în reducerea deficitului de nutreţuri, permițând în același timp reducerea poluării mediului înconjurător și reducerea competiţiei cu consumul uman sau industrial.

Camelina (Camelina sativa) este o plantă care creşte bine pe terenuri marginale, cu input-uri agricole mai mici comparativ cu alte culturi (low-cost), adaptată la umiditatea scăzută a terenului, care preferă clima mai rece, creşte repede şi se pretează bine la rotaţia culturilor. Camelina este din ce în ce mai utilizată pentru obţinerea uleiului de calitate pentru combustibili şi alte utilizări industriale, precum şi pentru industria alimentară (sursă de acizi graşi polinesaturați, cu un raport optim între acizii grași ω-3 și ω-6), care are toate şansele să se dezvolte în viitor.

Inul (Linum usitatissimum) este originar din India, fiind cultivat printre primele plante și utilizat inițial pentru conținutul în fibre, dar și pentru proprietățile alimentare și medicinale. Inul pentru ulei poate suporta mai ușor perioadele de secetă, fiind o plantă care se adaptează relativ bine la capriciile vremii. Acesta se folosește din ce în ce mai mult în industria alimentară atât datorită gustului său plăcut, cât și datorită conținutului ridicat în acizi graşi polinesaturați ω-3 (α-linolenic), cu efecte benefice multiple asupra sănătății omului.

Șroturile de camelină și de in, ca subproduse obținute în urma extracției uleiului din semințe prin presare la rece, reprezintă surse importante de proteină (între 30-40% raportat la substanța uscată) și grăsime (între 10-15%), cu un conținut ridicat de acizi grași polinesaturați, cu precădere ω-3, care permit îmbunătățirea conținutului în acizi grași ω-3 din produsele animaliere, și pot avea efecte benefice și asupra activității de reproducție a animalelor. De asemenea, există studii care relevă faptul că șrotul de in determină și o reducere a emisiilor de metan, cu efecte benefice asupra mediului. În plus, datorită conținutului ridicat în antioxidanți naturali, cresc stabilitatea grăsimilor împotriva oxidării.

Există relativ puține referințe bibliografice, precum și date incerte și insuficiente în ceea ce privește degradabilitatea ruminală, efectele asupra metabolismului ruminal etc. a șroturilor de camelină și de in. În acest context, în cadrul INCDBNA – IBNA Baloteşti a fost derulat un experiment pe batali fistulizați, în cadrul proiectului ADER 622, finanțat de MADR, care a vizat estimarea efectelor asupra mediului ruminal a șroturilor de camelină, respectiv de in, obținute prin presare la rece, ca surse vegetale alternative, cu un conținut favorabil în acizi grași polinesaturați, cu precădere ω-3, care au înlocuit în totalitate șrotul de floarea-soarelui, utilizat în mod obișnuit în structura nutrețului combinat al animalelor. La o participare de 11,5% din totalul rațiilor (echivalent substanță uscată), cu o rație de bază alcătuită din fân de borceag de primăvară, utilizarea șrotului de camelină, respectiv de in în hrana batalilor fistulizați, nu a determinat diferențe notabile în ceea ce privește parametrii ruminali (pH, concentrația de amoniac, concentrația în acizi grași volatili), ceea ce indică faptul că atât șrotul de camelină cât și cel de in pot înlocui șrotul de floarea soarelui fără efecte negative la nivelul metabolismului ruminal. Raportul între AGV individuali, precum și evaluarea semicantitativă a bacteriilor din rumen și a dinamicii acestora, prin tehnica PCR, sugerează faptul că înlocuirea șrotului de floarea-soarelui cu șrotul de camelină, respectiv de in, a influențat mediul ruminal (structura populațiilor bacteriene), dar această influență nu s-a regăsit, în mod vizibil, în efecte notabile asupra nivelului parametrilor ruminali principali.

Lipsa efectelor asupra parametrilor ruminali indică faptul că la o participare de 11-12% în rațiile rumegătoarelor, șroturile de camelină, respectiv de in pot înlocui șrotul de floarea-soarelui, fără a avea efecte negative asupra performanțelor productive.

Smaranda Toma, Cătălin Dragomir, Ana Cișmileanu, Cătălina Voaideș, Ancuța Nedelcu