În perioada 9-10 iulie a avut loc prima ediție a Producătorilor din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, Iașul în bucate tradiționale, ecologice, montane, târg organizat de Primăria Municipiului Iași, Academia Română, Filiala Iași, și Direcția pentru Agricultură Județeană Iași, în Parcul Expoziției.

„Evenimentul, unicat în zona Moldovei, a fost dedicat consumatorilor ieșeni, precum și producătorilor atestați tradițional, ecologic sau montan din zona de nord-est a țării. Astfel, cu sprijinul Direcțiilor pentru Agricultură din regiunea Moldovei, la eveniment au participat producători din toate cele 6 județe din nord-estul țării din domeniul patiseriei, produselor lactate, preparatelor din carne și pește, producători de vinuri, producători de dulcețuri și zacuști, producători de fructe și legume ecologice și apicultori. Prin organizarea acestui târg, ne propunem promovarea și încurajarea consumului de produse alimentare, realizate după rețete tradiționale, populare în zona de nord-est a țării. În același timp, se urmărește stimularea spiritului antreprenorial, precum și crearea de noi canele de vânzare, pentru valorificarea producțiilor agroalimentare obținute în fermele de mărime medie și mică din regiune“, a declarat Gabriel Vasile Hoha, directorul executiv DAJ Iași.

Dan Marius Sezonov, consilier în cadrul oficiului de Dezvoltare Piatra Neamț, din cadrul Agenției Naționale a Zonei Montane, unitate componentă a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a fost prezent la eveniment și recomandă produsele din zona montană. „La această ediție a evenimentului desfășurat la Iași avem o serie de producători care au prezentat publicului larg consumator produse de origine animală, vegetală și apicolă, care sunt certificate de către Agenția Națională a Zonei Montane, pe procedură, cu mențiunea de calitate facultativă de Produs montan. Este o schemă de calitate europeană care certifică originea, calitatea produselor care se obțin numai în zona montană, în Arcul Carpatic al României. La nivelul acestui târg sunt prezenți producători din Neamț, Bacău și din zona de Nord a județului Suceava. Recomand tuturor consumatorilor să consume cu încredere un produs care are mențiunea Produs montan întrucât este sănătos, curat și reflectă cu adevărat calitatea din zona montană.“

Totodată, prin intermediul acestui eveniment, organizatorii urmăresc să promoveze o alimentație sănătoasă în rândul ieșenilor, precum și dezvoltarea culturii pentru produsele culinare tradiționale, a specificat Ioan Sebastian Brumă, organizatorul târgului.

În cadrul târgului a avut loc și Atelierul de gătit pentru copii, cu produse de la producători locali, atelier care are o puternică componentă educativă în ceea ce privește alimentația sănătoasă. Acesta a făcut parte din acțiunile de promovare a alimentației sănătoase și de creștere a gradului de încredere a consumatorilor urbani în produsele alimentare locale. Atelierul este gândit pentru copii, deoarece ei reprezintă vectori de formare și informare în familiile lor.

Evenimentul a fost organizat în cadrul Proiectului Cities2030, finanțat de Comisia Europeană prin programul Orizont2020 (www.cities.eu). Primăria Municipiului Iași și Academia Română, Filiala Iași, sunt partenerii din România în cadrul acestui proiect, alături de alți 39 de parteneri din țările Europei. Evenimentul constituie o activitate a hub-ului inovativ Food for Iași Living Lab (www.fill.rdrp.ro).

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO

„Schema de calitate «Produs montan» a fost creată la nivel european pentru a transmite cumpărătorilor un mesaj puternic privind valoarea adăugată a produselor alimentare care provin din zona montană și sunt obținute în condițiile dificile de practicare a agriculturii în zonele montane. În anul 2000 a avut loc primul pas pentru crearea acestei scheme de calitate europene prin recunoașterea specificității și promovarea produselor alimentare din zonele de munte în cadrul Declarației finale a Convenției europene a zonelor montane din Europa, Euromontana, desfășurată la Trento, Italia, iar în anul 2005 s-a semnat Carta Europeană a produselor agroalimentare de munte de calitate de către 69 de semnatari proveniți din 12 țări europene, inclusiv România.“ Fragmentul de față este parte a unei discuții mai ample legate de proiectele pentru dezvoltarea zonei montane, iar răspunsurile vin din partea dnei Mirela Candrea, consilier principal în cadrul Agenției Naționale a Zonei Montane. Articolul de față vine cu informații privitoare la procedura de certificare a produselor montane.

Ce documente sunt necesare

Procedura de certificare este realizată de către Agenția Națională a Zonei Montane prin intermediul personalului din Oficiile de Dezvoltare Montană(ODM) în baza Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 174/2021. În vederea dobândirii dreptului de utilizare a mențiunii „produs montan“, solicitantul depune/transmite documentația la ODM, prin una din cele 4 modalități disponibile: depunere fizică la ODM, transmitere prin servicii de curierat sau poștale, transmitere în format electronic pe e-mail sau prin accesarea platformei www.produsmontan.ro.

Documentația trebuie să cuprindă:

• cererea (anexa nr.1 la Ordinul nr. 174/2021);
• caietul de sarcini (anexa nr. 2 la Ordinul nr. 174/2017);
• documente de identificare (copie CI, certificat de înregistrare, certificat constatator, atestat de producător);
• documente care dovedesc activitatea desfășurată (extrase: APIA, SIINIA, Registrul Agricol, documente de înregistrare sanitar-veterinară, registru de fermă, borderouri de achiziție, facturi fiscale, contracte etc., după caz, pentru a se atesta faptul că materia primă are origine montană, iar procesarea se realizează tot în zona montană).

În ce condiții se înregistrează produsul

Dacă reprezentantul ODM constată că unitatea de producție este situată în zona montană, iar documentele depuse/transmise sunt suficiente și specifice categoriei de produs, se deplasează la solicitant pentru a verifica dacă cele prezentate în caietul de sarcini corespund cu realitatea și cu prevederile Ordinului  nr. 174/2021. În urma verificării la fața locului, reprezentantul ODM întocmește un Proces verbal de constatare privind îndeplinirea condițiilor și transmite documentația completă pe platforma ANZM, de unde este preluată și procesată de personalul compartimentului Produs Montan în vederea emiterii deciziei. Dacă documentația este completă și prezintă trasabilitatea clară a produsului/produselor, se înregistrează produsul/produsele în Registrul Național al Produselor Montane (RNPM) și se emite decizia. Dacă sunt neclarități se solicită completarea documentației.

După primirea deciziei, beneficiarul deschide un registru special de autocontrol pentru fiecare produs în parte (anexa nr. 3 din Ordinul nr. 174/2021).

Beneficiarul va inscripționa pe eticheta produselor agroalimentare înregistrate în Registrul național al produselor montane logo-ul „produs montan“ şi poziţia în registru. Agenția Națională a Zonei Montane, prin centrele regionale de dezvoltare montană, efectuează activități de verificare și control conform tematicii aprobate de directorul general al ANZM. Verificarea se realizează după notificarea prealabilă a beneficiarului. Scopul verificărilor este de a se constata dacă se respectă în continuare condițiile de acordare a dreptului de utilizare a mențiunii „produs montan“.

Produsele care pot fi atestate

Certificarea se poate obține pentru următoarele produse:

• produse de origine animală procesate sau neprocesate (lapte și produse din lapte, carne și produse din carne, ouă etc.):
• produse obținute de la animale din zone montane și care sunt prelucrate în aceste zone;
• produse obținute din animale crescute cel puțin în ultimele două treimi ale vieții lor în zone montane, dacă produsele sunt prelucrate în aceste zone;
• produse obținute din animale transhumante, crescute cel puțin o pătrime din viață în transhumanță și care au păscut pe pășuni din zone montane;
• produse apicole, dacă albinele au colectat nectarul și polenul doar în zone montane;
• produse de origine vegetală, procesate sau neprocesate doar dacă plantele/ciupercile/ produsele din flora spontană sunt cultivate/crescute în zone montane.

La finalul anului trecut, în Registrul Național al Produselor Montane erau înregistrate 3.147 de produse.

Existența logo-ului „produs montan“ pe etichetă aduce plusvaloare produselor și beneficii producătorilor deoarece acestea vor fi privite de către cumpărători ca fiind de calitate superioară cu origine certificată și obținute într-o zonă cu un grad redus de poluare.

Întreaga procedură de obținere a dreptului de utilizare a mențiunii „produs montan“ este gratuită, fiind un sprijin din partea statului român pentru producătorii din zona montană.

D.Z.

În perioada 17-19 mai, la Dărmănești, județul Bacău a avut loc cea de-a doua ediție a Târgului Gospodăriilor de Produse Montane, "La Porțile Nemirei- tradiții și obiceiuri", eveniment marca "Fabricat în Dărmănești" și organizat de autoritățile locale, în parteneriat cu Gal Valea Muntelui, Degustarium și Livada Minunată. Ajuns la a doua ediție, târgul vine în sprijinul micilor producători de produse tradiționale din zona Valea Trotușului și Valea Muntelui. Organizatorii și-au propus să aducă mai aproape de conștiința publică, importanța dezvoltării agricole din regiunile montane.

Noutate: abator mobil containerizat

În cele trei zile de târg au fost prezenți gospodari din 14 localități, iar pentru producătorii și vizitatorii prezenți au fost deschise ateliere de lucru și, în premieră, un abator mobil, organizat de Asociația Crescătorilor de Vaci Bălțată Românească Tip Simmental, prin inițiativa și sprijinul Grupurilor de Acțiune Locală din județul Bacău.

Cea de-a doua ediție a Târgului de Produse din Gospodăriile Montane, "La Porțile Nemirei",  a reunit producători din 14 localități de pe Valea Trotușului și Valea Muntelui. Primarul orașului Dărmănești, Constantin Toma, spune că au fost expuse produse din gospodăriile proprii, preparate după rețete vechi de sute de ani, 100% ecologice. Față de anul trecut, acesta a văzut mai mult curaj la mulți dintre ei producători, cu toate că la prima ediție, unii dintre aceștia erau timizi, în acest an  au devenit mai receptivi, cu produse autorizate, ambalate mult mai profesionist. Noutatea din acest an a fost reprezentată de un abator mobil containerizat. „În afară de faptul că numărul expozanților a crescut, am văzut prezenți mulți antreprenori locali, oameni care au investit în turism, care au pensiuni și care sunt interesați de a cumpăra aceste produse ecologice, spre a le valorifica clienților lor. De altfel, anul trecut la prima ediție am avut solicitări, în speță, din partea crescătorilor de animale, respectiv să aducem acel concept de abator mobil în zonă. Ne-am conformat și în acest an am reușit să aducem un abator mobil containerizat, care a trezit foarte mare interes crescătorilor de animale. Am înțeles că, în perioada următoare Guvernul României va aloca și resurse financiare pentru a putea fi achiziționat, fie de grupurile de producători, fie de asociațiile crescătorilor de animale. Sperăm că, în perioada următoare, pe raza județului Bacău și nu numai, să apară asemenea unități de abatorizare, pentru că vin în sprijinul crescătorului și a consumatorului“, a declarat Constantin Toma, primarul orașului Dărmănești.

Zoltan Haller, vicepreședintele Asociației Crescătorilor de Vaci Bălțată Românească din Brașov, a fost prezent la Dărmănești cu un astfel de abator mobil containerizat. Acesta reprezintă singura asociație din țară, care conduce registru genealogic la rasa Bălțată Românească. Asociația are 13.500 de membrii, cu circa 200.000 de vaci de lapte, înscrise în registrul genealogic și se ocupă în special de ameliorarea rasei Bălțatei Românești. „Am venit să prezentăm noutăți și soluții, să arătăm ce am făcut noi, astfel încât și fermierii din zona aceasta să aibă venituri mai mari. Abatorul mobil containerizat permite sacrificarea de ovine, caprine și suine în zile separate, astfel încât crescătorii să aibă profit, iar consumatorii să fie deserviți 7 zile din 7, cu carne proaspătă. Tot conceptul  reprezintă 55.000 de euro, iar noi acordăm și finanțare. Abatorul mobil este format din trei zone mari, respectiv zona de așteptare, care este reprezentată de un țarc, unde animalele sunt pregătite pentru sacrificare, o altă zonă este de asomare/sângerare, plus zona curată, camera frigorifică, zona de tranșare și de vânzare, și nu în ultimul rând vestiarul. Acest abator este un produs, pe care l-am lansat în luna octombrie, iar în momentul de față sunt în jur de 60 de unități, la nivel de țară. Băcăuanii l-au privit ca un bun necesar, iar în această zonă putem spune că există deschidere pentru achiziția a cel puțin două unități“, ne precizează Zoltan Haller, vicepreședintele Asociației Crescătorilor de Vaci Bălțată Românească din Brașov.

Magazine locale și "coșul săptămânal"

Vlad Mihai Ochiroș, voluntar în cadrul GAL Valea Muntelui, a fost implicat direct în organizarea acestui eveniment. Acesta a precizat că a doua ediție este mai bună decât prima și speră să fie mai puțin reușită decât următoarele, deoarece vrea să ridice miza și să integreze cât mai mult partea de soluții, vis-à-vis de micii fermieri, în ceea ce privește atestarea produselor și creșterea valorii adăugate a muncii crescătorilor de animale. Acesta mai precizează că se vine în sprijinul producătorilor, cu privire la modul de comercializare a produselor din această zonă. „Ne-am propus în perioadă 2014-2020 să finanțăm două locații la nivel asociativ între crescătorii de animale, iar de aici apare provocarea, deoarece vrem să finanțăm transformarea, să nu se mai vândă animalele vii, ci să poată fi sacrificate, transformate și procesate în cadrul fermelor, la nivel colectiv, și în felul acesta să fie mai simplu atestate produsele. Nivelul la care suntem acum este cel în care ținem legătura cu potențialii beneficiari, (...) este un proces mai greoi, dar care se va realiza până la urmă. Practic, cred că va fi provocarea care o să scoată de pe Valea Muntelui, produsele locale, despre care se tot vorbește acum și se vede foarte mult în Vest, respectiv magazine locale, în jurul orașelor mari. Vrem pe viitor să gândim un magazin, cât se poate de mic la o intrare principală în municipiul Bacău, unde să fie ușor de accesat, dar care să ofere conceptul acesta de "coșul săptămânal", precizează Vlad Mihai Ochiroș.

Ca partener la acest eveniment a fost și cooperativa Degustarium. Ramona Pal,  a afirmat faptul că această formă de asociere a adunat în jur de 40 producători din zona Ghimeșului și promovează produsele locale. „Degustarium este partener la acest proiect și sprijinim producătorii mici, care produc produse din ferma proprie. De altfel, încercăm împreună cu aceștia să facem și agroturism, pentru că ne dorim ca oamenii să vină în zonă, să guste și să cumpere produsele noastre și totodată să creăm o comunitate, care primește produse sănătoase. Important este că producătorii din această zonă au început să iasă și să se promoveze“, adaugă Ramona Pal.

Gospodarii produselor montane 

Cei prezenți au putut redescoperi gustul adevăratelor produse locale de pe întreaga Vale, dar și admira o expoziție de animale, cu cele mai frumoase exemplare ale crescătorilor din această zonă de munte.

Printre producători am întâlnit-o pe Elena Roman, care are o fermă mai mult de familie, de cca. 20 de ani în Dărmănești, județul Bacău, de oi, capre și vaci. De obicei, produsele acesteia sunt din lapte de oaie: brânză în coajă de brad și la burduf, urdă dulce, brânză frământată și caș dulce. „Mă ocup de această fermă de 20 de ani. Am moștenit-o de la părinții mei, iar între timp m-am asociat cu unul dintre frații mei. Inițial, am început cu aproximativ 18 animale, iar acum am ajuns la un efectiv de 700 de oi, plus mieii, în jur de 400 de capete. Pe lângă oi, avem și 100 de capre și acestea cu iezi, plus vaci și viței. Produsele le vând de acasă, am clienții mei, care cumpără an de an, iar la piață ies prea puțin“, ne spune Elena Roman.

La târg, Vasilica Ciobaniuc a adus brânză frământată, urdă și caș. Aceasta are un efectiv de 500 de oi și 30 de vaci, iar de 30 de ani se dedică în totalitate animalelor. „Am început în urmă cu 30 de ani, cu circa 10 oi și 10 mieluți, pe care le-am tot sporit (...), ne-au fost dragi atât mie, cât și soțului, cu toate greutățile pe care le-am întâmpinat pe parcursul anilor. Întâi am avut oi breze, apoi ne-am axat pe bucălăi, iar încet -  încet încercăm să ameliorăm specia. Având în vedere că suntem de mulți ani pe piață, vindem în piața orașului, dar mai sunt și cumpărători care vin și achiziționează produse de acasă. Fiind în zonă de munte nu putem realiza în totalitate nutrețurile, de aceea cumpărăm, mai ales că aceste animale trebuie hrănite și purtate corespunzător“,  adaugă Vasilica Ciobaniuc, fermier din Comănești, județul Bacău.

Beatrice Alexandra MODIGA