Schimbările climatice vor avea un impact din ce în ce mai mare asupra securităţii alimentare a UE în general. Se așteaptă ca încălzirea globală să genereze efecte mixte şi inegal distribuite în întreaga UE. Într-un scenariu de încălzire moderat, se preconizează că regiunile sudice din Europa vor fi afectate în mod negativ de încălzirea globală şi de deficitul de apă. De asemenea, se preconizează că pe termen mediu şi lung schimbările climatice vor afecta din ce în ce mai mult România şi sectorul său agricol.

În acest context, valorificarea eficientă a unor resurse furajere locale precum boabele de sorg (Sorghum L) și secară (Secale cereale), ca soluții nutriționale alternative la cerealele energetice și evidențierea efectelor favorabile asupra performanțelor productive ale puilor de carne, a reprezentat un aspect important abordat de specialiști din INCDBNA-IBNA Balotești, în cadrul proiectului ADER 1.4.2, finanțat de MADR. Datorită randamentelor mai mari, capacității bune de iernat și toleranței îmbunătățite la secetă, noii hibrizi de sorg și secară pot fi o alternativă atractivă la cultivarea porumbului, grâului sau orzului, în special pe soluri nisipoase infertile. Ca urmare, profitabilitatea utilizării noilor hibrizi de sorg și secară în hrana animalelor este mai mare în comparație cu alte cereale (de exemplu: porumb, grâu).

Sorgul (Sorghum bicolor L. Moench) reprezintă o opțiune cu importanță în creștere pentru sectorul zootehnic. O serie de argumente întăresc această afirmație: sorgul este o cereală care necesită mai puțină apă, fiind adaptabilă la zonele semiaride la soluri cu fertilitate redusă. Este o cultură larg răspândită pe glob, ocupând locul 5 în lume după grâu, porumb, orez și orz (https://www.feedipedia.org).

În ultimii ani, cultura sorgului a luat amploare și în România datorită adaptabilității la zonele semiaride, la soluri cu fertilitate redusă, a rezistenței la secetă și a cheltuielilor de producție reduse comparativ cu cultura porumbului. Conform EUROSTAT, în România suprafața cultivată și producția de sorg obținută, în perioada 2015-2020, a înregistrat o creștere semnificativă.

În anii secetoși, sorgul este o alternativă valoroasă pentru porumb atât sub aspect nutrițional, valoarea nutritivă a celor două cereale fiind apropiată, dar și din punct de vedere economic, în ultimii ani fiind mult mai ieftin. Cercetările în domeniul producerii plantelor au evoluat în crearea unor noi varietăți de sorg ce reprezintă o sursă excelentă de proteine și energie pentru păsări și valoare nutritivă asemănătoare în proporție de 95% cu cea a porumbului. Un avantaj foarte important este acela că sorgul prezintă risc redus de contaminare cu micotoxine comparativ cu porumbul.

În pofida conținutului ridicat de proteine din sorg, de circa 11%, digestibilitatea anumitor aminoacizi esențiali, cum ar fi lizina, și treonina, este relativ mai scăzută decât cea a porumbului, iar carotenul se găsește în cantități reduse. Problema principală a sorgului o prezintă variabilitatea concentrației de tanini, așa-ziși factori antinutriționali, ce interferează în metabolismul și absorbția nutrienților; reducerea conținutului în tanini are ca efect îmbunătățirea digestibilității nutrienților, mai ales cea a proteinei. Există mai mult de 30 de specii de sorg, dintre care una este dirijată spre consumul uman, iar restul spre consumul animalelor. Datorită conținutului redus în tanini al noilor varietăți create (0,5-1%; denumite varietăți low-tanin), sorgul poate fi folosit ca cereală unică în hrana animalelor.

Secara (Secale cereale) este o cereală extrem de adaptată la condițiile mai vitrege de sol şi climă din România, comparativ cu grâul, cu care se înrudește, cel puțin ca aspect fenotipic. Secara se dezvoltă mai bine în zonele cu climă răcoroasă și uscată, adaptându-se mai bine ca grâul la acest climat.

Studii anterioare au investigat posibilitățile de înlocuire în hrana puilor de carne a porumbului cu secară, însă limitarea ratei de includere a fost dată de prezența unor factori antinutriționali de tipul polizaharidelor non-amidon (non starch polysaccharides; NSP), precum arabinoxilanii, care pot duce la o vâscozitate crescută a digestei și o absorbție deteriorată a nutrienților care, la rândul lor, deprimă performanța de creștere.

Sorg – caracterizare nutrițională

Analiza chimică brută efectuată în cadrul INCDBNA-IBNA Balotești, la 4 hibrizi de sorg (Tabel), a confirmat faptul că sorgul are un potențial nutrițional valoros prin conținutul proteic ridicat (10,93-12,50%), și valoare energetică comparabilă cu cea a porumbului (3.307-3.320 EM kcal/kg).

Secara – caracterizare nutrițională

Analiza chimică brută efectuată în cadrul IBNA Balotești, la hibridul Suceveana achiziționat de la SCDCPN Dăbuleni, a confirmat faptul că secara are un potențial nutrițional valoros atât prin conținutul proteic (11,83%), cât și prin valoarea energetică comparabilă cu cea a grâului (3.040 EM kcal/kg).

Eficiența utilizării boabelor de sorg sau de secară în structura rețetelor de nutreț combinat pentru pui de carne a fost studiată în Biobaza IBNA Baloteşti, pe un efectiv de 400 de pui din hibridul comercial Ross 308 (perioada de vârstă 0-42 zile). Rezultatele obținute privind perfor­manțele productive au demonstrat faptul că atunci când nutrețurile sunt corect echilibrate în energie, proteine și aminoacizi limitanți, boabele de sorg sau de secară pot fi utilizate până la un nivel de substituire a porumbului de 100%, respectiv 50%, fără a avea efecte negative asupra sporului în greutate și al gradului de valorificare a hranei.

Tabel. Compoziția chimică și valoarea nutritivă

sorgul tabel

Dr. ing. Georgeta CIURESCU

sorgul secara suceveana

IBNA Balotești

Luând în considerare, pe de o parte, importanța cărnii de pasăre și calitatea acesteia și, pe de altă parte, cererea tot mai mare a consumatorilor pentru produse naturale, utilizarea în hrana puilor de carne a aditivilor microbieni care acționează ca probiotic asociat cu ingrediente bogate în acizi grași polinesaturați omega-3 ar putea reprezenta o modalitate practică de a îndeplini aceste cerințe.

De-a lungul timpului, mai multe semințe de oleaginoase (in, camelină, cânepă, rapiță) și leguminoase (mazăre, linte, năut, fasoliță) au fost propuse ca soluții alternative naturale pentru a îmbogăți hrana cu compuși bioactivi (acizi grași, aminoacizi, antioxidanți naturali, fibre solubile etc.).

Dintre acestea, semințele de in (Linum usitatissimum L.) sunt considerate un ingredient valoros pentru conținutul ridicat de ulei (35-45%), cu un profil unic de acizi grași polinesaturați, în special acid α-linolenic (până la 50% din conținutul total de ulei), dar și proteine (20-30%), fibre solubile, lignani, vitamine și minerale (Jia şi col., 2014; Beheshti Moghadam și Cherian, 2017; Hăbeanu și col., 2019; Gheorghe și col., 2020). Cu toate acestea, utilizarea semințelor de in în hrana puilor de carne este limitată din cauza factorilor antinutriționali (de exemplu, mucilagii, glicozide cianogenice, inhibitori de tripsină și acid fitic), care pot afecta negativ sănătatea gastrointestinală, digestibilitatea nutrienților și performanțele puilor de carne (Apperson și Cherian 2017). Extrudarea este o metodă adecvată pentru a reduce factorii antinutriționali din semințele de in (Anjum şi col., 2013; Kostadinović şi col., 2016), pentru a modifica structurile lipidelor și carbohidraților, și pentru a reduce vâscozitatea digestei ileale (Pirmohammadi şi col., 2019).

in extrudat

Totodată, ca răspuns la preocupările emergente de sănătate publică cu privire la reglementările și siguranța alimentară, mai multe studii au investigat aditivii funcționali pentru hrana păsărilor, cum ar fi probioticele, pentru a îmbunătăți capacitatea imunologică naturală și rolul lor în menținerea sau îmbunătățirea sănătății intestinale, a performanțelor și produselor avicole (Al-Sagan şi col., 2020; De Cesare şi col., 2020). Una dintre cele mai utilizate bacterii lactice ca probiotic este Lactobacillus acidophilus (L. acidophilus), din familia Lactobacillaceae, datorită nepatogenității și efectelor benefice asupra metabolismului gazdei, de exemplu, modularea micro-biotei intestinale, dezvoltarea și stimularea sistemul imunitar intestinal (De Cesare şi col., 2020).

Studiul recent efectuat de Gheorghe și col., (2020) în cadrul INCDBNA-Baloteşti, a evaluat efectele includerii în hrana puilor de carne Ross 308 a semințelor de in extrudat (6 și 12%) și adaosul de L. acidophilus D2/CSL concentrație 1,0 x 109 UFC/kg (20 g tonă furaj) asupra performanțelor productive, indicilor de calitate ai carcasei, greutății organelor imune, răspunsul lipo-proteic plasmatic și microflora intestinală.

Rezultatele au arătat că nivelul de semințe de in extrudat sau suplimentarea cu L. acidophilus nu influențează semnificativ performanțele de creștere ale puilor de carne, indicii de calitate ai carcasei și greutatea organelor imune, cu excepția reducerii semnificative a procentului de grăsime abdominală în carcasă. Factorul de eficiență al producției crește semnificativ odată cu adăugarea probioticului. Nivelul de semințe de in extrudat din hrană a fost corelat semnificativ cu scăderea colesterolului total în plasmă, a trigliceridelor și a concentrațiilor de lipoproteine cu densitate mică (LDL-colesterol), în timp ce adaosul de probiotic a fost corelat semnificativ cu scăderea plasmatică a colesterolului total. La nivel intestinal, adaosul de probiotic reduce semnificativ pH-ul cecal și populațiile bacteriene patogene (Staphylococcus spp. și E. coli) și crește populațiile benefice de Lactobacillus spp. și raportul lactobacili: E. coli.

lactobacillus acidophilus

În concluzie, utilizarea semințelor de in extrudat până la un nivel de 12% în hrana puilor de carne și suplimentarea cu L. acidophilus are efecte pozitive asupra stării de sănătate prin  reducerea lipidelor plasmatice și a populației bacteriane patogene de E. coli la nivel cecal, fapt ce se reflectă în performanțele productive.

Dr. ing. Anca GHEORGHE

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală-Balotești

Șrotul de soia este folosit ca sursă proteică de referință în industria de nutrețuri combinate pentru păsări. Cu toate acestea, piața șroturilor de soia înregistrează o mare fluctuație în privința aprovizionării, ceea ce conduce și la oscilații mari ale prețului de comercializare. Importurile de șroturi de soia necesită din partea țării noastre un efort valutar considerabil, afectând negativ balanța de plăți și încasări valutare, iar pe de altă parte se creează o dependență a sectorului avicol față de aceste importuri. Interdicția cultivării de soia modificată genetic în România și interzicerea utilizării făinurilor de origine animală (făină de peşte, carne, oase şi sânge) în alimentația păsărilor face și mai critică situația creșterii păsărilor în țara noastră.

Soia (Glycine max) este o plantă de cultură care nu întâlnește condiții climatice optime în țara noastră (excepție făcând unele zone din sudul țării) necesare realizării unor producții corespunzătoare cantitativ și calitativ. Pe de altă parte, eficiența productivă a șroturilor de soia în creșterea păsărilor este dependentă în mare măsură de eficiența tratamentului termic la care sunt supuse boabele de soia, în vederea distrugerii unor factori antinutriționali (de exemplu, inhibitorii de tripsină şi chimotripsină şi ureaza, substanţe inhibitoare care întârzie creşterea sau provoacă anumite tulburări metabolice). Tratamentul termic incorect aplicat (temperatură și timp de acțiune) duce la scăderea dramatică a gradului de utilizare a proteinelor din hrană de către păsări. În plus, acest tratament aplicat boabelor de soia generează cheltuieli suplimentare care, în final, conduc la creșterea costului de producție al nutrețului.

Pe plan mondial a crescut foarte mult interesul pentru a maximiza nivelul de utilizare a unor ingrediente proteice produse la nivel local, inclusiv a boabelor de leguminoase (Laudadio and Tufarelli 2010, Dotas și colab. 2014, Zdunczyk și colab. 2014, Koivunen și colab. 2016). În România, cultivarea și mai ales utilizarea boabelor de leguminoase (mazăre, fasole, linte, năut, lupin alb – liber de alcaloizi) în hrana păsărilor nu a fost și nu este promovată ca în alte țări, deși constituie o alternativă viabilă la șroturile de soia provenite din importuri, atât din punct de vedere bioproductiv cât și sub aspect economic și ecosanogen (aceste boabe prezintă avantajul că nu sunt modificate genetic și, în plus, conțin grăsimi bogate în acizi grași polinesaturați din seria omega-3, care sunt considerați benefici pentru sănătatea omului). Folosind ingrediente furajere alternative și durabile, pentru a substitui o parte din șrotul de soia poate fi una dintre strategiile de reducere a costurilor cu furajarea în sectorul avicol. În acest context este necesară evaluarea acestor surse alternative, de proteine cu valoare biologică ridicată, care pot fi disponibile pe plan local, sustenabile și, în același timp, și economice.

prel Linte 3 b

Lintea (Lens culinaris) devine disponibilă ocazional pentru industria de nutrețuri, în special atunci când aceste boabe sunt declasate calitativ pentru consum uman (cum ar fi: leziuni la îngheț, decolorarea sau deteriorarea boabelor). Aceste boabe nu prezintă nicio pro­blemă atunci când sunt utilizate ca hrană pentru păsări, de toate vârstele. Interesul pentru utilizarea boabelor de linte în alimentația puilor de carne se justifică în primul rând prin conținutul relativ ridicat în proteine (25,6-28,9%, per kg substanță uscată), a profilului în aminoacizi esențiali (în special lizină, 7 g/100 g proteina), dar mai ales datorită conținutului mic de factori antinutriționali comparativ cu soia și prin valoarea energetică ridicată (12,8 MJ energie metabolizabilă/kg). Totodată, boabele de linte reprezintă o sursă destul de bogată în săruri minerale (calciu, fosfor, fier asimilabil, zinc, seleniu etc.) și vitamine (tiamină, riboflavină și niacină).

IBNA Baloteşti, ca urmare a unor serii de experimente (program NUCLEU, proiect PN16-41.01.02, finanțat de Ministerul Cercetării și Inovării) efectuate pe pui broiler de găină (hibridul Cobb 500) în condiții de fermă, în Biobaza experimentală, recomandă utilizarea boabelor de linte (Lens culinaris, var. Eston și Anicia) în cantități de 200 g/kg nutreț de tip starter, cu posibilitatea creşterii nivelului de încorporare până la 400 g/kg la puii în faza de finisare (se înlocuieşte până la 58% din şrotul de soia, respectiv 41% din proteina nutrețului combinat).

Noile nutrețuri asigură atât menținerea performanţelor de creștere, a randamentului la sacrificare, dar mai ales obținerea unor produse avicole de calitate, prin îmbunătățirea caracteristicilor nutritive ale cărnii (piept, pulpe), în sensul scăderii ponderii acizilor grași saturați în favoarea celor polinesaturați, de tipul omega-3 (benefici pentru consumatori), comparativ cu nutrețul clasic (pe bază de șrot de soia). Totodată, se influențează pozitiv principalii indici de eficiență, respectiv rata de eficienţă a utilizării proteinei și rata de eficienţă a utilizării energiei. În plus, se reduce efortul valutar al României, prin reducerea importului de şrot de soia.

Dr. ing. Georgeta CIURESCU,

INCDBNA – IBNA, Balotești

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti