Kuhn GMx aprilie2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 9 Apr 2021
Lumea Satului

Lumea Satului

Daniel Constantin: Industria berii din România este un model de utilizare a producţiei agricole

Industria berii din România este un model de utilizare a producţiei agricole pe tot lanţul, a declarat, marţi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, într-o conferinţă de profil.

"Industria berii din România este un model de utilizare în producţie pe tot lanţul agricol. Cred că lucrurile au evoluat destul de bine. Din fericire, nu putem vorbi de evaziune pentru că sectorul este în totalizate fiscalizat. Practic, 98% din consumul de bere de pe piaţa românească este asigurat din producţia internă şi doar 2% din importuri", a spus Constantin.

Potrivit sursei citate, România nu stă la fel de bine şi la materia primă folosită în industria berii, respectiv la orz şi hamei.
"Din păcate, la materia primă lucrurile nu stau la fel de bine la principalele ingrediente folosite la bere, pentru că suprafeţele şi volumul au scăzut în mod constant la orz şi hamei în ultimii ani. Dacă în anii '90 aveam o suprafaţă cultivată cu hamei de 270.000 hectare, acum mai avem numai 240 de hectare, chiar dacă sprijinul este destul de consistent şi sectorul beneficiază de un sprijin suplimentar. Poate nu este suficient, dar există 119 euro la hectar de la UE, la care se adaugă şi sprijinul suplimentar de la buget", a adăugat şeful MADR.

De asemenea, în ceea ce priveşte orzul şi la această cultură suprafaţa a scăzut semnificativ în ultimii ani.
''În 2011 am avut o suprafaţă cultivată cu orz de 515.000 hectare, iar în 2012 de 414.000 hectare. Producţia medie a fost la orz de 3,1 tone la hectar anul trecut şi de numai 2,4 tone anul acesta, din cauza secetei. Anul trecut am avut un an de excepţie în agricultură, chiar dacă nu s-au făcut lucruri extraordinare, ci pentru că a plouat când trebuie. Cu toate acestea, dacă la hamei asigurăm doar 10% din necesar din producţia internă, la orz asigurăm 50% din producţie'', a subliniat ministrul Agriculturii.

Daniel Constantin participă marţi la o conferinţă privind importanţa generării de valoare adăugată pentru produsele agricole prin includerea lor în circuitul de procesare, evenimentul fiind axat pe industria berii din România, care are un rol dovedit de multiplicare la nivelul sectorului agricol.

Sursa: AGERPRES

INDAGRA 2012 - Targul international de produse si echipamente in domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii si zootehniei

INDAGRA2012

In perioada 31.10 - 04.11.2012, ROMEXPO, in parteneriat cu Camerele de Comert si Industrie din Romania organizeaza, sub patronajul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, cea de-a XVII-a editie a Targului International de produse si echipamente in domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii si zootehniei  - INDAGRA.

Evenimentul reprezinta cea mai complexa manifestare de acest gen din Romania destinata promovarii potentialului zootehnic autohton, produselor traditionale bio, cat si a soiurilor de vin romanesti recunoscute international.

Tematica sub care se desfasoara aceasta editie vizeaza reprezentanti din Romania si strainatate din domeniile:

  • Producatori si distribuitori de utilaje agricole, echipamente pentru irigatii
  • Producatori si distribuitori de seminte si material saditor, ingrasaminte, sere si solarii
  • Producatori si distribuitori de echipamente zootehnice, pentru cresterea animalelor si pasarilor, abatorizare
  • Producatori si distribuitori de produse si echipamente in domeniul horticulturii si viticulturii
  • Prestatori de servicii financiare si asigurari
  • Prestatori de servicii de consultanta si formare profesionala in domeniu
  • Proiectare si distributie de software dedicat

Cunoscut fiind faptul ca cele mai bune afaceri sunt cele incheiate prin contact direct, INDAGRA isi propune sa devina timp de cinci zile cadrul ideal de ofertare, negociere si contractare dintre cele mai mari companii din industrie si specialistii din domeniul agricol. De asemenea, fermierii aflati in cautarea de solutii alternative la problemele intampinate in cadrul propriilor exploatatii sau interesati de rase de animale care sa aduca mai mult profit, vor beneficia cu aceasta ocazie de o platforma optima de dezvoltare a afacerilor.

In scopul facilitarii dialogului intre participanti, organizatorii, impreuna cu partenerii evenimentului, vor oferi si in acest an un bogat program de evenimente conexe ce va cuprinde concursuri, mese rotunde, demonstratii si prezentari, totul intr-o atmosfera antrenanta ce coincide perfect cu sezonul agricol autumnal 2012.

  

INDAGRA 2011 in cifre

Editia anterioara a targului a reunit un numar de 380 de firme expozante care au expus pe o suprafata totala de peste 30.000 mp. Gradul de internationalizare al manifestarii a fost de 32 %, iar numarul de vizitatori care au trecut pragul Centrului Expozitional a fost unul record, de peste 48.000 de persoane.

In urma acestui bilant, INDAGRA a obtinut categoria 1 de acreditare din partea Asociatiei Globale a Industriei de Targuri – UFI, plasand astfel evenimentul pe primele locuri in topul manifestarilor de profil din lume.

Pentru mai multe detalii va invitam sa accesati site-ul dedicat evenimentului www.indagra.ro

 

Contact ROMEXPO:

Andreea Bordeanu – Specialist PR

Tel: 021 207.70.00 Int. 1113

Mobil: 0757.065.654          

E-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

www.romexpo.ro

Teleorman: S-a încheiat semănatul la orz şi orzoaică

Semănatul orzului s-a încheiat în judeţul Teleorman, fermierii depăşind suprafaţa programată iniţial, circa 16.000 de hectare, cu peste 20%.

Purtătorul de cuvânt al Direcţiei pentru Agricultură Teleorman, Stelian Găină, a declarat luni pentru AGERPRES că, de asemenea, a fost finalizată însămânţarea la orzoaică pe cele aproximativ 4.120 de hectare cuprinse în prevederile campaniei de toamnă.

Potrivit sursei citate, cea mai importantă lucrare a perioadei, semănatul grâului, s-a făcut pe mai mult de 85% dintr-un total de circa 164.430 de hectare.

O altă cultură, rapiţa, a fost însămânţată pe 81% din programul de 28.900 de hectare, dar perioada optimă din tehnologie a fost depăşită de mai mulţi producători. Restanţe mari se înregistrează la plantele de nutreţ, unde din 1.650 de hectare s-au semănat aproximativ 40%.

Deşi în ultima perioadă vremea s-a menţinut frumoasă, chiar călduroasă, lucrările de pregătire a patului germinativ şi semănatul s-au desfăşurat în această toamnă în Câmpia Teleormanului în condiţii deosebit de dificile, din cauza lipsei îndelungate a precipitaţiilor.

"Seminţele puse în pământ au nevoie acum de ploaie, altfel putând apare riscul compromiterii viitoarei recolte încă de la înfiinţarea acestor culturi", a precizat sursa citată.

Sursa: AGERPRES

Caraş-Severin: Numărul controalelor silvice, în creştere

Numărul controalelor privind exploatarea masei lemnoase şi respectarea regulilor silvice de exploatare a crescut, în acest an, faţă de 2011, cu aproape 530%, eficienţa acestor controale fiind tradusă în valoarea amenzilor aplicate, care a crescut, de asemenea, cu 186 de procente.

"Dacă anul trecut s-au efectuat 296 de controale, cu o valoare a sancţiunilor de 16.100 lei, anul acesta, numărul controalelor a crescut la 1.558, iar cel al amenzilor, la 30 mii lei. În schimb, analiza pe numărul de controale, volum confiscat, valoarea materialului confiscat, numărul şi cuantumul amenzilor aplicate, se poate concluziona că acestea sunt în scădere, la societăţi comerciale care se ocupă cu prelucrarea, depozitarea şi comercializarea lemnului, ca de altfel şi cu circulaţia materialului lemnos', a declarat luni, la Reşiţa, Romel Buzescu, directorul Inspecţiei Silvice şi de Vânătoare Caraş-Severin.

Principalele nereguli pentru care au fost aplicate amenzi se referă la depozitarea de materiale lemnoase fără documente de provenienţă, transportul de materiale lemnoase cu avize de însoţire necompletate corespunzător, neasigurarea pazei pădurii de către proprietarii persoane fizice şi juridice prin structuri silvice autorizate. Alte nereguli întâlnite pe parcursul controalelor sunt tăierile ilegale de arbori nemarcaţi şi nedestinaţi procesului de exploatare forestieră, sau neutilizarea, lipsa raportării şi a operării datelor în sistemul informaţional integrat de urmărire a materialelor lemnoase. 

Directorul Inspecţiei Silvice şi de Vânătoare Caraş-Severin susţine că se constată o oarecare scădere a fenomenelor contravenţionale şi infracţionale, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, fapt datorat acţiunilor de control întreprinse împreună şi cu alte instituţii abilitate. 

De altfel, luni, în şedinţa Colegiului Prefectural Caraş-Severin, a fost aprobat şi Planul de măsuri privind organizarea acţiunilor de control desfăşurate în comun de căztre Inspecţia Silvică şi de Vânătoare, cu organele de poliţie, Direcţia Silvică, Garda Financiară şi Garda de Mediu Caraş-Severin.

Sursa: AGERPRES

Mehedinţi: Soluţii pentru stoparea fenomenului de deşertificare

O suprafaţă de aproximativ 20.000 hectare terenuri agricole cu sol nisipos din sudul judeţului Mehedinţi sunt afectate de fenomenul de deşertificare.
Preşedintele Asociaţiei de Producători Agricoli Mehedinţi, Cornel Stroescu, a declarat, luni, pentru AGERPRES că această situaţie este urmarea defrişării abuzive a perdelelor forestiere de protecţie şi a desfiinţării culturilor cu viţă de vie şi a plantaţiilor de pomi fructiferi care fixau solul şi opreau înaintarea nisipurilor.

''Suprafeţele de terenuri situate în perimetrul comunelor Burila Mare, Gogoşu, Pătulele, Jiana, Devesel şi Pristol sunt scoase în procent de aproape 80% din circuitul agricol, pe ele nu se mai poate cultiva nimic din cauza eroziunii solului'', a precizat Stroescu.

Potrivit sursei citate, singurele soluţii pentru fertilizarea acestora ar fi reabilitarea sistemelor de irigaţii Cujmir-Izvoarele şi Crivina-Vînju Mare care totalizează o suprafaţă amenajată de 70.000 hectare, refacerea perdelelor de protecţie şi înfiinţarea de noi plantaţii de pomi fructiferi, viţă de vie şi arbori care se pot uşor adapta la condiţiile solului din zonele respective.

''Este necesară o strategie pentru diminuarea efectelor fenomenului de deşertificare. De asemenea, guvernanţii trebuie să asigure fonduri pentru ca în următorii ani o parte din Mehedinţi şi din judeţele învecinate - Dolj şi Olt, să nu devină un adevărat deşert'', a concluzionat Stroescu.

Sursa: AGERPRES

APDRP: Plăţi de 700 de milioane de euro pentru investiţii în modernizarea fermelor şi în unităţile de procesare

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a efectuat plăţi de aproape 700 de milioane de euro către beneficiarii care au efectuat investiţii în modernizarea fermelor şi în construirea unor spaţii de depozitare şi unităţi de procesare, valoarea totală a proiectelor contractate fiind de aproape 1,6 miliarde de euro.
Potrivit datelor APDRP, furnizate AGERPRES, Agenţia de plăţi a primit pe măsura 121 'Modernizarea exploataţiilor agricole' din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 7.219 cereri de finanţare, din care au fost contractate 2.047 de proiecte cu o valoare nerambursabilă de aproximativ 789 milioane de euro. Această sumă reprezintă 75,65% din alocarea totală pentru această măsură de finanţare, alocare în sumă de 1,04 miliarde de euro. Totodată, au fost efectuate plăţi totale în valoare de 395 milioane de euro. 

De asemenea, măsura 123 'Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere' a fost accesată de 2.482 de beneficiari, fiind semnate până în prezent 1.038 de contracte de finanţare în valoare publică de peste 810 milioane de euro. Aceste sume includ Schemele de Ajutor de Stat valabile doar pe parcursul anului 2008, dar şi noua Schemă N578 din anul 2010. Pentru proiectele de creştere a valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere au fost efectuate plăţi în valoare de peste 291 de milioane de euro. În cazul acestei măsuri de finanţare, valoarea proiectelor contractate reprezintă 74,74% din totalul de 1,08 miliarde de euro bani publici nerambursabili alocaţi până în anul 2013.

APDRP a plătit până în data de 11 octombrie 2012, suma de 4,11 miliarde de euro din fondurile alocate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007 - 2013. La această valoare se adaugă suma de 571 de milioane de euro acordată deja României de către Comisia Europeană ca prefinanţare. 
Până în prezent au fost depuse pe PNDR 139.299 cereri de finanţare, din care au fost selectate 67.965 de cereri. Proiectele contractate, în număr de 64.359, însumează peste 5 miliarde de euro din cele 7,34 miliarde de euro, care reprezintă suma totală alocată măsurilor de investiţii pe care APDRP le implementează.

Sursa: AGERPRES

BRD prefinanţează fermierii ce beneficiază de plăţi naţionale directe complementare

BRD-Groupe Société Générale a semnat o nouă convenţie cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, în baza căreia vor fi acordate credite de finanţare a capitalului de lucru beneficiarilor de plăţi naţionale directe complementare (PNDC) pentru sectorul zootehnic, pentru anul 2012.

Potrivit unui comunicat al băncii remis luni AGERPRES, graţie acestui nou acord, deţinătorii de ovine, caprine şi bovine vor putea beneficia de prefinanţarea a 90% din valoarea sumelor de încasat, certificate prin Adeverinţa APIA, în baza unei documentaţii simplificate.

"Agricultura reprezintă o zonă de interes pentru BRD. Pentru a veni în întâmpinarea fermierilor, banca a creat atât credite pentru nevoi curente - creditul pentru campania agricolă, creditul în baza certificatelor de depozit "Primul Siloz", credite de prefinanţare a subvenţiilor APIA - SAPS/Axa II/Bunăstarea animalelor), cât şi credite specifice de investiţii, inclusiv cele acordate pentru sprijinul proiectelor cu cofinanţare din fonduri europene", se menţionează în comunicatul citat.

BRD - Groupe Société Générale este cea de-a doua bancă din România după totalul activelor şi are cea de-a patra capitalizare bursieră la BVB. BRD face parte din Grupul Société Générale, unul dintre cele mai mari grupuri de servicii financiare din zona euro. AGERPRES

Premierul Ponta spune că la rectificarea bugetară vor fi ajutaţi agricultorii afectaţi de secetă

Premierul Victor Ponta a anunţat luni că a discutat cu colegii din Uniunea Social Liberală (USL, alianţă, la guvernare) principalele direcţii de rectificare bugetară, care prevăd, între altele, un sprijin substanţial pentru agricultorii afectaţi de secetă.

"Am discutat cu colegii din USL principalele direcţii de la rectificarea bugetară, care va avea loc ori la sfârşitul acestei săptămâni ori săptămâna viitoare, rectificare prin care ne vom ţine de cuvânt cu lucrurile pe care le-am promis în campanie, în opoziţie - în primul şi în primul rând un sprijin substanţial pentru agricultură şi pentru acele persoane afectate de secetă. Şi sunt foarte mândru şi bucuros că putem să-i ajutăm pe oamenii afectaţi de secetă, pe agricultorii care au astfel de probleme (...) Ştiu că banii pe care noi îi dăm reprezintă doar o mică parte din ceea ce se va primi de la Uniunea Europeană şi că, dacă în ceea ce priveşte fondurile structurale şi de coeziune din cauza gravelor nereguli comise în perioada 2099-2011 sunt foarte mari probleme, din fericire, la plăţile directe în ceea ce priveşte politica agricolă comună stăm foarte bine", a spus premierul, într-o conferinţă de presă la finalul reuniunii USL.

La rectificarea bugetară, a mai precizat şeful Executivului, vor fi alocaţi bani pentru achitarea tuturor datoriilor către însoţitorii persoanelor cu handicap, către plata arieratelor autorităţilor locale.

"Avem un angajament cu FMI de a reduce arieratele în zona autorităţilor locale. Acolo, în ultimii ani, a fost un fel de haiducie, s-au dat la câţiva de la Partidul Democrat Liberal (PDL, în Opoziţie) şi în rest la nimeni niciun leu", a afirmat premierul.

Rectificarea mai prevede bani pentru funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI), unde, potrivit premierului, erau nişte mari restanţe, dar şi pentru redeschiderea unor spitale şi pentru deblocarea unui număr de posturi importante în sistemul sănătăţii.

Nu în ultimul rând, Victor Ponta s-a referit la pensiile militare din sistemul apărării naţionale şi de securitate naţională şi interne.

"Există încă o problemă discutată în USL şi pe care o vom discuta şi la nivel guvernamental - cu Ministerul Finanţelor şi Ministerul Apărării Naţionale. Putem să găsim o soluţie pentru pensiile militare, atât cele din sistemul apărării naţionale, cât şi cele din celelalte sisteme - sistemul de securitate naţională şi MAI. Dacă reuşim şi acest lucru, înseamnă practic că am reuşit în aceste şase luni de guvernare să îndreptam cea mai mare parte din lucrurile nedrepte făcute de preşedintele Băsescu şi guvernele sale", a susţinut premierul Ponta.

Sursa: AGERPRES

Absorbţia fondurilor comunitare: un pas înainte şi doi-trei pe loc şi în 2012

Analiza Mediafax: Rata de absorbţie reală a fondurilor structurale şi de coeziune a fost, în luna septembrie, de doar 0,01%, Comisia Europeană rambursând direct României puţin peste un milion de euro, în condiţiile în care sunt blocate plăţile pe principalele cinci programe operaţionale. Potrivit statisticii publicate de Ministerul Afacerilor Europene (MAEur), la 30 septembrie rata de absorbţie reală pentru fondurile structurale şi de coeziune disponibile prin cele şapte programe operaţionale a crescut la 9,70% faţă de 9,69% la 30 august, în această lună nivelul plăţilor directe de la Comisia Europeană crescând doar cu 1,19 milioane de euro.

Plăţile pe care le face Comisia Europeană sunt întrerupte de la începutul lunii iulie pentru patru dintre cele programe operaţionale - transport, mediu, regional şi creşterea competitivităţii, în timp ce POSDRU a intrat în procedură de presuspendare de la începutul lunii august.

In prezent, sunt aşteptate pentru luna octombrie deciziile Comisiei privind efectuarea de corecţii financiare pentru cele patru programe şi respectiv suspendarea sau reluarea plăţilor pe unele dintre axele celor patru programe, iar pentru POSDRU reluarea plăţilor ar putea fi decisă de Comisia Europeană abia în decembrie.

Tehnocratul Leonard Orban, ministrul Afacerilor Europene, anunţa în ianuarie că România trebuie să obţină în 2012 cel puţin şase miliarde de euro, dintre care 3,5 miliarde pe politica de coeziune, iar 2,5 miliarde de euro din fondurile pentru agricultură şi dezvoltare rurală. La acel moment, Bucureştiul tocmai obţinuse reluarea condiţionată de către Bruxelles a rambursărilor, după ce acestea fuseseră întrerupte în vara lui 2011 pentru a se remedia problemele descoperite la derularea în anii anteriori a programelor operaţionale.

După ce rata absorbţiei a crescut cu circa 1% pe lună în perioada primăverii, în cele trei luni de vară a încetinit vizibil, fiind la sfârşitul lui august la 9,69%, cu circa 850 de milioane de euro, bani reali intraţi în România de la începutul anului. Efortul de atragere a fondurilor UE a fost afectat de întreruperea de către Comisia Europeană a plăţilor pe cele cinci programe operaţionale cu cele mai mari alocări de fonduri, de ordinul a miliarde de euro.

 

Întârzieri şi probleme de sistem, reparate doar parţial din mers

La sfârşitul lui 2011, după cinci ani de la aderare, rata reală de absorbţie era de 5,5% şi puţin peste un miliard de euro plăţi directe pe instrumentele de coeziune, dintr-un total disponibil de 19 miliarde de euro pentru cele şapte programe operaţionale: transport (5,7 miliarde euro), mediu (5,6 mld), regional (4,3 mld), resurse umane (3,5 miliarde), creşterea competitivităţii (2,55 mld), dezvoltarea capacităţii administrative (208 milioane euro) şi asistenţă tehnică (170 milioane).

In ciuda semnării până la sfârşitul 2011 a 7.740 de contracte, în valoare de peste 11 miliarde euro, problemele se acumulaseră la implementarea proiectelor, afectată de birocraţie şi capacitate administrativă slabă, pe fondul şi al tăierii salariilor funcţionarilor şi blocării angajărilor. Derularea proiectelor cu achiziţii publice ridicase, de asemenea, suspiciuni evidente, pe proiecte din mai multe judeţe ale ţării Pentru rezolvarea problemelor semnalate a fost înfiinţat în septembrie 2011 Ministerul Afacerilor Europene. Sarcina acestuia era să remedieze, din afară însă, deficienţele care au băltit din 2007 la nivelul ministerelor şi autorităţilor de management ale programelor, precum şi să aducă noi soluţii de facilitare şi scurtare a drumului efectiv al banilor din trezoreria Bruxelles-ului către beneficiarii români. Principalele soluţii propuse pentru a aduce banii, mai repede şi mai mulţi, au fost prioritizarea a 150 de proiecte mari, generatoare de creştere economică palpabilă, reducerea la maxim 45 de zile a procesării în România a facturilor, înainte de trimiterea la Bruxelles, angajarea de personal contractual suplimentar.

Ministrul Afacerilor Europene promitea şi că vor fi lăsate în urmă problemele ultimilor cinci ani. "N-a existat coordonare inclusiv politică încă de la început, n-a existat o coerenţă a tuturor proceselor atât instituţionale, cele referitoare la capacitatea administrativă, cele legislative şi în momentul de faţă nu facem altceva decât să reparăm, să reparăm, să reparăm ceea ce se poate repara", a comentat Orban.

Cei 35 de miliarde de euro alocaţi României pentru exerciţiul 2007-2013 au ca termen limită pentru utilizare anul 2015, iar Bucureştiul promitea să se angajeze în acest an într-o cursă contra cronometru în utilizarea banilor UE. ""Imaginaţi-vă că 3,5 miliarde înseamnă să absorbi într-un an de 3,5 ori mai mult decât în primii cinci ani", spunea Orban. El arăta, pe 10 februarie, că România are "din fericire" varianta accesării fondurilor europene, pe fondul involuţiei investiţiilor străine în România. "Acum câţiva ani, probabil în 2008, aveam în jur de 16 miliarde de euro, anul trecut am avut investiţii directe de aproximativ două miliarde de euro. România are foarte puţine instrumente sau motoare de creştere economică în cursul acestui an şi în anii care vor veni. Din fericire, pentru un stat precum România există pe hârtie alocate fonduri comunitare. Principalul motor de dezvoltare este cel al creşterii semnificative a ratei de absorbţie a fondurilor", afirma ministrul Orban. El privea la exemplul Poloniei, care în 2007-2011 a reuşit să atragă plăţi efective de 18 miliarde de euro de la Comisia Europeană şi să îşi asigure constant creşterea economică, pe fondul recesiunii din restul UE.

 

Riscul de pierdere a miliarde de euro prin dezangajare

Obiectivul ambiţios pentru 2012 era justificat şi de faptul că, nefolosite la timp, sume de ordinul miliardelor de euro din banii rezervaţi pentru România pot fi pierdute prin dezangajare la sfârşitul acestui an şi mai ales la final de 2013. "Riscurile majore sunt la sfârşitul lui 2013, când sumele real absorbite vor trebui să fie mai mari de opt miliarde de euro. Dacă eforturile de anul acesta vor fi întrerupte, dacă nu va exista continuitate, dacă va exista cel mai mic accident, efectele se vor simţi foarte puternic la sfârşitul lui 2013, când se va pune problema pierderii a miliarde de euro", avertiza Orban în februarie.

In prezent, riscul de dezangajare pentru România la final de 2012 este de circa 950 milioane de euro, potrivit datelor prezentate public de MAEur.

 

Obiectiv strategic

În acest an au început şi durele negocieri la nivelul statelor membre şi Comisiei Europene pe marginea alocării bugetului UE pentru perioada 20142020, iar pentru a-şi susţine obiectivul de a obţine mai mult de 35 miliarde de euro, România trebuie să dovedească rezultate în actualul exerciţiu bugetar, avertizau comisarii europeni încă din 2010-2011. Obiectivul atragerii fondurilor europene este de siguranţă naţională, avertiza în martie şi preşedintele Traian Băsescu în martie, care trasa sarcină SRI să urmărească prioritar modul de contractare a banilor UE, el indicând două zone problematice, respectiv cea a consultanţilor şi cea a semnării contractului după desemnarea câştigătorului.

 

Noi întreruperi de plăţi

Cu toate acestea, în martie se anunţa de către Comisia Europeană întreruperea plăţilor pe programul POSDRU, fiind invocate deficienţe grave în sistemul de control şi monitorizare, apărute pe parcursul ultimilor ani printr-o flexibilizare nepermisă a reglementărilor iniţiale, după cum arăta ministrul Orban. Comisia a reluat ulterior, după două luni, plăţile intermediare, cu condiţia unor audituri interne şi externe, precum şi a unei corecţii financiare preventive de 10% pe unele dintre facturi.

Au urmat noi avertismente că şi alte patru programe operaţionale cu plăţi reluate în decembrie 2011 riscă noi întreruperi, din cauza persistenţei neregulilor, însă cel care le lansase, ministrul Orban, a fost menţinut ca o garanţie a continuităţii pentru partenerii europeni şi în guvernul Victor Ponta instalat la începutul lunii mai.

Preşedintele Băsescu încerca pe de altă parte în mai să câştige timp, prin adresarea către Consiliul European şi Comisie a unei solicitări de extindere cu un an, până în 2016, a perioadei de absorbţie pe actualul exerciţiu.

Axa agendei europene s-a mutat apoi brusc în mai şi iunie pe tema reprezentării la Consiliul European, iar la începutul lunii iulie apărea periferică, pe fondul tumultului politic intern, vestea întreruperii plăţilor de către Comisie, pe lângă problematicul POSDRU, şi pentru celelalte programe operaţionale cu bugete de ordinul miliardelor de euro - transport, de mediu, regional, de competitivitate. Au urmat noi audituri şi proceduri de remediere a deficienţelor semnalate.


Plăţile nu s-au reluat, se fac corecţii, obiectivele din 2012 par tot mai greu de atins

Plăţile pe aceste programe au rămas întrerupte până în acest moment, fiind prelungită peste vacanţa de vară aşteptarea prezentării de către Comisia Europeană a rezultatelor auditurilor, fiind anticipate însă de MAEur "deficienţele majore" în derularea procedurilor de achiziţii publice aferente unor proiecte. La începutul lui septembrie au apărut însă veştile despre corecţiile financiare definitive care vor fi aplicate de Comisia Europeană orizontal pe diferite axe ale programelor operaţionale, în cazul POSDRU fiind vorba de un procent de 25%, adică peste 75 milioane de euro.

Pentru celelalte programe corecţiile sunt estimate între 10% şi 25%, fiind în curs procedura de conciliere, iar ministrul Orban a menţionat o cifră totală de ordinul a "câteva sute de milioane de euro". Aceşti bani corectaţi ar putea fi realocaţi condiţionat României şi refolosiţi în anii următori pe programe mai corect gestionate.

 

Reacţiile externe şi interne

Iar încrederea Comisiei Europene în capacitatea României de a folosi eficient şi corect banii este din nou serios pusă sub semnul întrebării. "în timp ce eforturi mari au fost făcute în ultimul an, capacitatea de absorbţie rămâne extrem de scăzută, iar România riscă să piardă sume însemnate de bani care ar fi putut avea un impact pozitiv major pentru cetăţenii şi afacerile din România. Preşedintele Barroso a făcut apel la Guvern să ia măsurile imediate necesare pentru îmbunătăţirea capacităţii administrative şi a procedurilor de achiziţii publice", a fost diagnosticul pus de preşedintele Comisiei, după întâlnirea de la Bruxelles cu premierul Ponta, în urmă cu o lună.

Totodată, în septembrie, Dalia Grybauskaite, preşedintele Lituaniei, ţară UE cu o rată actuală de absorbţie de peste 50% şi membră alături de România a grupului Prietenii Coeziunii, a ţinut să facă apel, într-o vizită la Bucureşti, către politicienii români să depăşească rivalităţile interne şi să se ocupe eficient de fondurile europene, şansă care nu trebuie irosită.

Deşi "doamna de fier" a Lituaniei nu a spus explicit, România, ţară cu rol principal în iniţiativa Prietenii Coeziunii, prin situarea la coada clasamentului absorbţiei poate afecta poziţia de negociere a ţărilor beneficiare de fonduri de coeziune. Se ştie că este deja foarte dură bătălia noilor membri UE de a obţine cât mai mulţi bani în perioada 2014-2020 de la contribuabilii mari ai bugetului UE, ţări afectate şi ele de recesiune şi creşterea euroscepticismului.

Vocilor oficiale s-au adăugat zgomotos şi cele ale beneficiarilor programului POSDRU, unii dintre aceştia nemaibeneficiind de plăţi europene în proiectele derulate de mai bine de un an, riscând astfel închiderea proiectelor, concedieri şi chiar executări silite pentru neplata obligaţiilor. Guvernul a promit că unele resurse financiare vor fi direcţionate de Ministerul Finanţelor pentru efectuarea de plăţi interne în programul POSDRU.

 

Promisiunea unui nou minister

Dincolo de încercările puterii de a arunca asupra celeilalte părţi vina pentru lipsurile ultimilor ani, răspunsul Guvernului român a fost şi promisiunea că, în cazul câştigării de către USL a alegerilor din decembrie, va fi înfiinţat în noul Executiv un minister al fondurilor europene.
Care să pregătească pentru 2014 acreditarea noului cadru instituţional şi strategia cheltuirii fondurilor europene din următorul exerciţiu bugetar şi să asigure că nu va mai fi repetată greşeala din ultimii ani, a managementului deconcentrat.

Noul minister ar trebui să gestioneze mai bine direcţia şi modul de folosire a banilor UE, după modelul polonez. Potrivit ministrului Orban, înfiinţarea noii structuri nu va da multe roade fără rezolvarea şi a problemelor restante privind achiziţiile publice şi conflictele de interese.


Salarii mai mari pentru funcţionari

O altă măsură de la 1 ianuarie 2013, anunţată de către ministrul Orban, este egalizarea salariilor tuturor funcţionarilor care lucrează cu fonduri europene la nivelul cel mai ridicat existent acum pentru cei mai bine plătiţi astfel de bugetari, adică cei din Ministerul Dezvoltării Regionale, diferenţele actuale la salarii cu încadrări similare fiind şi de la 1 la 3...

Funcţionarii din sistem vor trebui stimulaţi, presiunea şi responsabilitatea absorbţiei în ritm alert a unor mari sume de bani europeni fiind de aşteptat să crească în următorii ani, înainte de epuizarea termenului limită de folosire a banilor. Termen care rămâne 2015, reluarea de către preşedintele Băsescu, după revenirea la Palatul Cotroceni, a cererii de prelungire cu un an, până în 2016, neavând sorţi de izbândă deoarece partenerii europeni au considerat că "a trecut momentul potrivit".

Sursa: Monitorul de Galati

APDRP dublează posturile de conducere

Concursul pentru angajarea celor 8 directori generali adjuncţi la nivel regional şi a 42 de directori la nivel judeţean a avut loc vineri la Ministerul Agriculturii. Cele 50 de posturi suplimentare, care le dublează pe cele existente, vor fi plătite din fondurile PNDR 

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a organizat vineri un concurs pentru angajarea a nu mai puţin de 50 de cadre de conducere, respectiv 8 directori generali adjuncţi pentru, cele 8 centre regionale şi 42 de directori pentru cele 42 regionale, dublând astfel numărul posturilor de conducere şi, inclusiv, costurile de salarizare.

Cele 50 de salarii ale noilor directori vor fi plătite, pe o "perioadă determinată" neclară, Nota de fundamentare fiind în contradicţie din acest punct de vedere cu cele specificate în ordonanţa de urgenţă.

Astfel, potrivit OUG 24/2012, suplimentarea posturilor se face până în 2013 inclusiv, iar în Nota de fundamentare până în 2020...
Potrivit anunţului APDRP, vineri s-a organizat concurs "pentru ocuparea posturilor vacante de conducere, cu contract individual de muncă pe perioadă determinată", posturile de directori generali adjuncţi gradul II fiind "vacante" (după cum susţine anunţul) la Centrele Regionale de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală din Nord-Vest; Sud-Est; Sud-Muntenia; Sud-Vest Oltenia; Vest România; Nord-Vest; Centru; Bucureşti- Ilfov.
Pentru cele 42 de Oficii Judeţene de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, aflate în fiecare judeţ al ţării s-a organizat concurs pentru ocuparea posturilor de "director gradul II".

Pentru ocuparea posturilor de directorii generali adjuncţi de gradul II candidaţii trebuie să aibă studii superioare de lungă durată, vechime în specialitate minimum 5 ani, vechime în funcţie de conducere n r ar costa / î salariile noilor U directori' mii. lei APDRP minimum 3 ani şi cunoştinţe medii de operare a calculatorului.

Pentru ocuparea posturilor de directori de gradul II candidaţii trebuie să aibă studii superioare de lungă durată, vechime în specialitate minimum 3 ani, vechime în funcţie de conducere minimum 1 an şi cunoştinţe medii de operare a calculatorului.

 

Suplimentarea posturilor se face în baza OUG 24/2012 care prevede angajarea până în 2013...

Dublarea numărului de posturi la APDRP se face în baza OUG 24 din august 2012 pentru modificarea OUG 13/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea APDRP, prin reorganizarea Agenţiei SAPARD.

Potrivit acesteia, directorii oficiilor judeţene de plăţi pentru dezvoltare rurală şi pescuit se subordonează directorului general adjunct al centrului regional de plăţi pentru dezvoltare rurală şi pescuit de care aparţine oficiul judeţean, iar directorii adjuncţi se subordonează directorilor oficiilor judeţene de plăţi pentru dezvoltare rurală şi pescuit.

Directorii generali adjuncţi ai centrelor regionale de plăţi pentru dezvoltare rurală şi pescuit şi directorii oficiilor judeţene de plăţi pentru dezvoltare rurală şi pescuit se încadrează cu contract individual de muncă pe perioadă determinată, pe bază de concurs, pe perioada derulării Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, dar nu mai târziu de data ultimei plăţi efectuate din FEADR.

 

... iar Nota de fundamentare până în 2020

Potrivit Notei de fundamentare a actului normativ, angajarea pe perioadă "determinată" a directorilor se face "având în vedere necesitatea elaborării documentelor programatice pentru perioada 2014-2020, în vederea implicării active şi formale a Agenţiei în colaborarea cu Autoritatea de Management a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale".

Astfel, se suplimentează numărul total de posturi al Agenţiei prin redistribuirea unui număr de 29 de posturi vacante din cadrul Direcţiilor pentru Agricultură judeţene şi a unui număr de 21 de posturi vacante din structura Inspectoratului de Stat pentru Testarea şi înregistrarea Soiurilor, instituţii din subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

"Cheltuielile de personal aferente funcţiilor nou create de directori generali adjuncţi ai centrelor regionale de plăţi pentru dezvoltare rurală şi pescuit, respectiv funcţiilor de directori ai oficiilor judeţene de plăţi pentru dezvoltare rurală şi pescuit, se suportă din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi de la bugetul de stat, aşa cum sunt prevăzute în capitolul "Cheltuieli directe" din măsura 511 "Asistenţă tehnică" din cadrul PNDR", se arată în Nota de fundamentare.

 

Cele 50 de salarii suplimentare ar costa PNDR 2,5 mii. lei în plus în fiecare an

Potrivit veniturilor salariale postate pe site-ul instituţiei, anul trecut APDRP a avut 1.503 angajaţi, dintre care 8 directori ai Centrelor regionale şi 42 de directori adjuncţi, fiecare director de centru regional încasând lunar între 4.950 şi 5.625 lei, iar directorii adjuncţi între 4.095 şi 5.880 lei.
Luând în calcul că fiecare dintre cei 8 noi directori generali adjuncţi angajaţi la centrele regionale va încasa cel puţin 5.000 lei pe lună, rezultă că PNDR va plăti 40.000 lei pe lună şi 480.000 lei pentru fiecare an.

în cazul celor 42 de noi directori ai oficiilor judeţene la un minim de 4.000 lei pe lună PNDR va scoate din buzunar 168.000 lei şi 2,016 mii. lei într-un an.
Cumulate, cele 50 de noi posturi vor aduce costuri suplimentare de 2,5 mii. lei anual...

Sursa: Curierul National

Abonează-te la acest feed RSS