„Flori de toamnă“, un regal al speciilor vegetale

Un grup de arheologi români și chinezi au descoperit rămășițele unui copil din secolele VIII – IX î.Hr. în comuna Dobrovăț, județul Iași. Descoperirea a fost făcută la situl arheologic din comuna ieşeană în urma unui proiect de colaborare care a început în urmă cu mai bine de 5 ani. Iată ce au găsit într-o groapă de peste 2.000 de ani vechime.

Începând cu anul 2019, Institutul de Arheologie din Beijing a început finanțarea unui proiect de săpături arheologice în localitatea Dobrovăț. Este vorba despre o așezare din perioada culturii Cucuteni, veche de 6.000 de ani. În luna august a.c., cercetătorii au descoperit un mormânt în care se afla scheletul unui copil.

Descoperire importantă făcută de arheologii chinezi și români

În luna august a.c., arheologii au dezgropat rămășițele unui copil care avea undeva între trei sau patru ani. Mormântul are o vechime de peste 2.000 de ani, fiind situat undeva între secolele IX-VIII, înainte de Hristos. Cercetătorii au reușit să dateze mormântul datorită bucăților de ceramică descoperite, aparținând culturii Cozia-Saharna.

„Am făcut o descoperire interesantă, însă nu este din perioada culturii Cucuteni. Este vorba despre un mormânt al unui copil din epoca bronzului târziu sau chiar de la începutul epocii fierului. Am găsit scheletul, este al unui copil de trei-patru ani, însă nu am putut determina care este sexul său, deoarece este prea mic. Pe lângă schelet, am găsit bucăți de material, probabil din hainele lui, iar sub el erau niște oase de animal și o unealtă de piatră, doar atât. Deocamdată, vom continua cercetările până la mijlocul lunii septembrie, când vom încheia campania de anul acesta“, a precizat dr. Chenghao Wen de la Institutul de Arheologie din Beijing.

Asemănarea cu o cultură din China

În anul 2018, un localnic din Dobrovăț a observat un obiect ceramic pictat, îngropat parțial. Acesta l-a scos la suprafață și și-a dat seama că este ceva inedit. Bucata de ceramică a ajuns pe mâna arheologilor din Iași, care au realizat că în zonă există un sit important. Dr. arheolog Magda Lazarovici a făcut o expoziție în China despre cultura Cucuteni, iar chinezii au văzut imediat asemănările dintre cele două culturi. Institutul de Arheologie de la Beijing finanțează o parte din proiect și a trimis un specialist ca să facă săpături.

Coordonatorul sitului este dr. arheolog Magda Lazarovici împreună cu soțul ei, dr. prof. Gheorghe Lazarovici. Chengao Wen este arheologul din China care a venit în 2019 la Dobrovăț, având alături șapte studenți chinezi. Proiectul este pe o perioadă de cinci ani, însă în pandemie nu s-au mai organizat săpături, iar abia în 2023 au reluat lucrările.

Scopul final al proiectului este de a depista toate asemănările dintre cultura Cucuteni și cultura YangShao din China. Colaborarea se va finaliza în anul 2026, iar ulterior, vor fi analizate toate datele și rămășițele descoperite.

Beatrice Alexandra MODIGA

La fel ca plantele, tendințele legate de amenajarea grădinilor se dezvoltă greu și, odată apărute, nu scapi așa ușor de ele. De aceea, experții în domeniu spun că trendurile peisagistice din 2024 (influențate de societatea și cultura contemporană) se împletesc cu cele perene din domeniu. Astfel, grădinile vor deveni un adevărat sanctuar sustenabil, din care poți culege buchete cu flori colorate, fructe, chiar și legume, și în care te poți conecta cu natura sau te poți simți ca într-o vacanță.

Betula pendula este un arbore care emană o cantitate foarte mare de oxigen, fiind utilizat în terapiile antistres. De aceea ing. dr. Roxana Pascu, peisagist la Iași, îl recomandă cu căldură în toate amenajările:

„Având în vedere trendul de anul acesta, toată lumea își dorește o amenajare în care să fie relaxat, să se bucure de frumusețea plantelor, de măreția gazonului. De aceea, în 2024, trendul tinde să aibă accente din ce în ce mai mult spre verde, culoare care ne destresează, de plante care emană oxigen și, de ce nu… spre frumusețea florilor, care prin efemeritatea lor ne bucură. Eu sunt Roxana, doctor în amenjarea grădinilor și împreună cu Jarylo Art am realizat această minunăție, în care lavanda este cu adevărat o vedetă în acest sezon. Pe lângă lavandă, vă mai puteți bucura de frumusețea ierburilor decorative, a coniferelor care, indiferent de anotimp, sunt spectaculoase și deloc de neglijat, dar și de frumusețea frunzelor de Acer crimson king și, bineînțeles, de acele de Larix decidua, singurul conifer de la noi din țară care își pierde frunzele în sezonul de iarnă și este vedetă toamna, având un colorit galben spectaculos. Lichidanbarul și Corilusul, adică popular alunul, în această perioadă au un contrast spectaculos. Aidoma contrastului dintre Iuca și lavandă, care mereu se completează, prin cromatica gri a frunzelor de lavandă în sezonul de iarnă și verdele frumos al frunzelor.“

Zonă de fire pit și animale domestice

Grădina reprezintă o continuitate a spațiului în care locuim, de aceea oglindirea ei în clădire poate fi luată în calcul în momentul în care se realizează proiectul de amenajare, dar și multe alte aspecte, mai adaugă doctorul în amenjarea grădinilor.

„Zebrina se numără printre speciile decorative de ierburi care își pot găsi cu succes loc în amenajările noastre. Animalele domestice pot fi integrate cu succes în designul amenajărilor și pot fi transformate în ceva spectaculos, de care să ne bucurăm atât privirea, cât și papilele gustative. Tradiționalul grătar în 2024 a fost înlocuit de zona de fire pit, atât de îndrăgită și de utilizată în fiecare sezon. Aici poți să te bucuri cu prietenii de o seară de vară frumoasă, dar poți să faci și un grătar, fără ca spațiul clădirii tale să își piardă din zonele alocate plantelor.“

Haideți în livadă!

Pomii fructiferi sunt mereu bineveniți într-o amenajare atât timp cât le găsim locul potrivit, punctează peisagista.

„Ca de exemplu, acest vișin arată spectaculos amplasat în livadă, te poți bucura și de fructe, dar și de frumusețea lui, ca arbore în sine. Fructele de pădure își pot găsi și ele loc în amenajarea ta și te poți bucura de gustul lor pe tot parcursul sezonului.“

Grădina de legume poate fi integrată cu succes în designul amenajării, încheie ing. dr. Roxana Pascu, peisagist la  Iași.

„După cum puteți observa, există jardiniere cu roșii, castraveți, bostani și multe alte legume care și-au găsit locul în această amenajare.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Un grup de studenți de la Universitatea de Științele Vieții Iași au realizat un produs inedit ce are la bază cozi de ciuperci și lichid obținut din fierberea năutului, în cadrul ediției a X-a a Concursului Național „Ecotrophelia“ România 2024, un concurs european de inovație în domeniul alimentar, care evidențiază creațiile și talentele studenților și transformă sectorul alimentar al viitorului. Acesta a avut loc în perioada 12-14 iunie, alături de Asociația Specialiștilor de Industrie Alimentară din România (ASIAR). Preparatul se numește FungiYo și este o pastă vegană, din care au fost obținute aperitivul, felul principal și desertul. Cele trei produse sunt realizate din aceleași ingrediente, însă cantitatea lor schimbă gustul fiecăruia.

Patru studenți de la USV Iași au realizat un produs alimentar inedit din codițe de ciuperci

Grupul de studenți, format din Eduard Horlescu, Cristina Dandeș, Livia Bărbuță și Cătălin Scripcă, de la Facultatea de Agricultură, specializarea Tehnologia Prelucrării Produselor Agricole, a realizat din resturi alimentare pasta vegană FungiYo.

FungiYo Prep, FungiYo Core și FungiYo Bliss sunt obținute din exact aceleași ingrediente, însă faptul că au fost puse în cantități diferite face ca gustul să fie distinct.

„Am realizat o pastă vegană obținută din 80 la sută produse reutilizate, cum ar fi scorțișoară, pectină, tescovină de la mere; mai are în compoziție ștevie, sare, pudră de roșcove și făină din semințe de dovleac. Baza produsului este codița de pleurotus și aquafaba, care este obținută prin fierberea năutului. Avem trei feluri din produsul nostru, prep, care este un aperitiv, core, care este un fel principal și bliss, care este un desert. Aperitivul este mai ușor, felul principal este mai intens, cu mai multă sare, iar desertul este dulce. Produsele noastre, FungiYo Prep, FungiYo Core și FungiYo Bliss sunt create din aceleași subproduse, dar în proporții diferite, oferind un gust unic fiecărei varietăți. Dorim să ne extindem spre piața europeană, noi credem foarte mult în produsul nostru, care este unul corect, sigur și calitativ“, spune Eduard Horlescu, student la USV Iași.

Produsul este realizat din alimente reutilizabile

Cei patru studenți de la USV Iași au lucrat timp de șase luni pentru a realiza un produs finit de calitate.

„Am lucrat la acest produs aproximativ șase luni, am început cu prelucrarea ideilor, apoi am căutat distribuitori și oameni care să ne ajute pentru a obține acest produs și am început testarea pentru a ajunge la un produs final. Ideea este sută la sută originală. Pot spune că am făcut multe variante pentru că am tot schimbat, am tot adăugat ingrediente, iar până să ajungem la produsul final au fost multe încercări“, mai spune Eduard Horlescu, student la USV Iași.

Pasta vegane FungiYo este soluția pentru consumatorul modern în ceea ce privește o dietă echilibrată.

Ecotrophelia 2024, ediția națională în cifre și informații importante

Ecotrophelia 2024 este un concurs european de inovație în domeniul alimentar, care evidențiază creațiile și talentele studenților și transformă sectorul alimentar al viitorului

Pentru domeniul alimentar, competiția reprezintă o veritabilă revelație și o platformă de excepție pentru inovație și inspirație în dezvoltarea unor produse alimentare eco-inovative, de calitate, destinate consumului uman, prietenoase cu mediul înconjurător și este deschisă tuturor studenților înscriși la programele de studii de licență și masterat. Aceasta facilitează exploatarea creativității infinite și a energiei studenților cei mai întreprinzători, sprijiniți de universitățile și instituțiile de învățământ superior de prestigiu. Astfel, rețeaua „Ecotrophelia“ reprezintă un model educațional de referință susținut de Uniunea Europeană (UE), ce joacă un rol organizatoric în promovarea inovației și antreprenoriatului în rândul studenților.

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO

{gallery}articole/2024/07.iulie_2024/retete{/gallery}

Prezentarea, degustarea şi jurizarea a peste 50 de preparate înscrise la Concursul Naţional „Identificare de produse tradiţionale“ a avut loc sâmbătă, pe 30 martie 2024. Ediţia a VI-a a competiţiei organizate de Universitatea de Ştiinţele Vieţii „Ion Ionescu de la Brad“ (USV) Iaşi, Facultatea de Ingineria Resurselor Animale şi Alimentare (FIRAA), în parteneriat cu Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Iaşi, a început de la ora 10,00 şi s-a desfăşurat în Holul de Marmură al facultăţii. Evenimentul a fost dedicat elevilor şi studenţilor care s-au înscris individual sau în echipă, încă de pe 26 februarie când a fost lansată invitaţia, fiind coordonaţi de câte un cadru didactic.

Tineri veniţi din toată ţara la USV Iaşi

Spre deosebire de primul an, numărul preparatelor la această ediţie a fost mai mare. În plus, cei mai mulţi dintre tinerii care s-au prezentat la concurs provin din sud-estul ţării.

„La cea de a VI-a ediţie a concursului «Identificare de produse tradiţionale» avem concurenţi din sud până în nord: Suceava, Botoşani, Bacău, Iaşi şi chiar din judeţul Călăraşi, două licee. Anul trecut am avut unul, le-a plăcut atât de mult, au răspândit informaţia şi deja anul acesta în competiţie avem două licee din Călăraşi. Ediţia aceasta se remarcă, aşa cum constatăm de la fiecare ediţie la alta, prin numărul tot mai mare de produse. Dacă la prima ediţie am avut 29 de preparate în competiţie, acum avem deja 83“, a declarat conf. univ. dr. Mihaela Ivancia, prodecan al FIRAA.

Una dintre probele pe care au trebuit să o respecte toţi participanţii a constat în aducerea unei dovezi care să reflecte vechimea reţetei tradiţionale.

„Ne bucurăm că tinerii sunt interesaţi de produsele tradiţionale, de acest concurs. Vor să scormonească în cuferele de reţete ale bunicilor lor, să afle cum se mânca la vremea lor şi le aduc acum în faţă. Ei sunt obligaţi să aducă dovada vechimii reţetei. Noi ne-am propus prin acest concurs să-i şi stimulăm spre cercetare. Să se documenteze, să vadă, de aceea se numeşte «identificare», la final să spună că au într-adevăr un produs tradiţional“, a adăugat aceasta.

Totuşi, ce face ca un produs să fie tradiţional? După cum a menţionat specialistul, în primul rând vechimea, de cel puţin 30 de ani, apoi ingredientele şi metoda de preparare.

Reţeta „aluaţelelor“ din Călăraşi

Deşi au concurat elevi şi studenţi de la instituţii diferite de învăţământ, cu toţii au surprins juriul cu preparate tradiţionale care de care mai gustoase şi arătoase.

Spre exemplu, o echipă de elevi din Călăraşi a stârnit curiozitatea celor prezenţi cu reţeta „aluaţelelor“.

„Acestea sunt făcute din cocă veche. După ce s-a învechit coca se pune în apă şi mălai şi se împătureşte cu mălai până când devine o cocă plină. După aceea se lasă la înmuiat în apă, se pune şi făină până iese un aluat ca de pâine. Şi aşa va ieşi o pâine cu mălai“, a declarat Ionuţ Valentin, elev al Liceului Pedagogic „Ştefan Bănulescu“ din Călăraşi.

„La fel, avem şi «scutecele Domnului». Acesta este un preparat pe care l-am învăţat de la o vecină de-ale noastre.“

Povestea „mămăligii în pături“

O elevă de clasa a XI-a de la Colegiul Agricol şi de Industrie Alimentară „Vasile Adamachi“ din Iaşi a prezentat o reţetă care face parte dintr-o poveste a celor mai în vârstă, parcă ruptă din basme.

„Noi avem mămăligă în pături şi sarmale în foi de varză cu afumătură. Povestea mămăligii în straturi este despre un copil care era întotdeauna nemulţumit de ceea ce îi făceau părinţii şi vorbea foarte mult. De aceea, mama şi tatăl său au construit un fel de plan pentru el. L-au păcălit pe copil, făcându-i pe plac, acesta devenind şi mai alintat, iar lingura cea magică din bucătărie a cerut oalelor un sfat. Dintr-un colţ, ceaunul cel vechi i-a răspuns: «Adu-mi ce îţi cer eu şi tu faci». Lingura era foarte bulversată, dar l-a ascultat, sperând că îl va mulţumi pe cel mic. Aşadar, i-a făcut mămăligă în straturi copilului care, într-un final, a fost împlinit şi mulţumit“, a menţionat Alexandra Nicoleta.

Beatrice Alexandra MODIGA

În ultima vreme am văzut în multe dintre grădini o floare roz, în formă de pâlnie, foarte decorativă. Denumirea ei științifică este Oenothera speciosa și este o plantă ornamentală, cu înflorirea abundentă și care este vizitată de o mulțime de polenizatori.

Primulele de seară, cum sunt numite popular, sunt însă niște capcane mortale pentru Macroglossum stellatarum, o specie de molie din familia Sphingidae. Atrase de nectarul primulelelor de seară, moliile-sfinx rămân prinse în capcana plantei. Limba lor lungă, adaptată pentru a pătrunde în pâlniile mari ale florilor, rămâne blocată în floare.

Cu toate încercările de a se elibera, moliile-sfinx au parte de o moarte groaznică dacă nu sunt salvate de cineva. În încercarea de a se elibera, acești polenizatori extraordinari ai florei native se supraîncălzesc, se deshidratează și agonizează până mor.

Molia-sfinx este insecta copilăriei mele! Mă minunam de ele în fiecare seară când veneau să viziteze grădina cu regina-nopții, niște flori albe, delicate și foarte parfumate care înfloresc doar noaptea. De câte ori revăd aceste insecte îmi aduc aminte de grădina cu flori și de părinții mei. Îmi pare rău să văd că sfârșesc așa din cauza unei flori! Gândiți-vă de două ori înainte să o plantați! Avem atât de multe specii de plante native foarte frumoase încât aceasta chiar nu este necesară.

Laura ZMARANDA

Cele mai cunoscute fructe ale sezonului sunt cireșele. Unii dintre noi apreciem fie cireșele mai acrișoare și mai mici, fie suntem cuceriți de sortimentele noi, mai mari (până la 33 de milimetri) și mai dulci sau poate de cireșele albe. Nu omitem forma, mărimea, poate chiar nici suculența, culoarea, gustul sau aroma. Așadar, am luat livezile de cireșe la pas din județul Iași, să vedem care sunt cele mai căutate de către consumator.

La Ferma Todirești prefer Marysa

„Sunt cele mai mari pe care le avem la noi. E un soi din Italia. Cred că au undeva la 32-33 de mm. Toată lumea le apreciază și vorbește despre soiul Marysa. Mai avem Black Star și altele.“

Costel Filip, un pomicultor de 38 de ani din comuna Todirești, județul Iași, se ocupă de afacerea cu cireși de mai bine de 10 ani, lăudându-se cu 20 de soiuri în livadă.

„Am fost plecat în străinătate și banii de acolo i-am investit în cireși. Avem aproximativ 7 hectare, dintre care 2 hectare de cireșe, 1 ha de prun, struguri de masă, dar și cca 1 hectar cu pepene galben. Am absolvit Școala Profesională de Electronică, după care am plecat din țară cum pleca toată lumea în urmă cu 20 de ani, fiind atras de mirajul străinătății. Acolo am lucrat în domeniul construcțiilor, iar când reveneam acasă întotdeauna căutam un mod de relaxare și îl găseam într-o mică livadă. Astfel, încet-încet am început să investesc în fiecare an în livadă. Primii pomi plantați au fost în 2010“, ne spune ieșeanul.

Micii producători, „carnea de tun“

Condițiile climatice sunt foarte dificile în ultimul timp pentru pomii fructiferi, adaugă pomicultorul.

„Dat fiind faptul că sunt tot mai intense descărcările electrice, grindina, brumele târzii de primăvară, lipsa apei, ne confruntăm cu diverse probleme pe care încercăm să le ținem sub control. La noi e clar, ca mici producători suntem «carnea de tun» pentru că niciodată nu reușim să ținem pasul cu cei mari care au zeci, sute de hectare. Dar dacă ai ambiție și nu de fiecare dată te gândești la câștig, încet-încet reușești să răzbați. Pe viitor încercăm să ne extindem; anul acesta chiar încercăm să accesăm un proiect european prin Programul »Instalarea tânărului fermier“, dar o să vedem și în funcție de ce ne rezervă viitorul“, punctează micul pomicultor.

2024 este un an bunișor pentru cireșe, specifică acesta.

„Am avut o mică perioadă cu înghețuri; noi ne aflăm într-o zonă mai de deal și ne-a afectat o mare parte din livada de cireșe, au rămas mai puține în pom, dar s-au făcut de un calibru foarte frumos. Provocările sunt foarte mari, sunt ani în care nu-mi scot nici cheltuielile, e foarte greu, trebuie să ai foarte mare curaj. Consider că, dacă nu ai curaj și dacă te gândești doar la câștig, nu are rost să te apuci de așa ceva.“

Soiurile vechi Stella și Van pierd teren în fața soiurilor noi

Prețul cireșelor la acest moment variază între 10-20 lei/kg, în funcție și de calitatea acestora.

„Cele mai frumoase pe care le-am avut noi s-au vândut undeva la 18 lei/kg. Consumatorul preferă soiul Marysa, un soi foarte frumos, are și calibru, iar oamenii se uită și la dimensiunea fructului; Stella este la fel un soi dulce-acrișor, destul de vechi care ușor-ușor începe să dispară din cauza soiurilor noi mult mai valoroase, care pun o umbră pe cele vechi. În total, cred că avem 18-20 de soiuri, majoritatea fiind aduse din străinătate. Am adus ce am crezut noi că se pretează pe vânzare și, bineînțeles, să fie fructele de calitate. Sunt soiuri noi, certificate. Ce predomină la noi sunt «Stella» și «Van», care încep să dispară, din păcate. Soiurile noi, practic, diferă prin gust, calibru, rezistența la crăpare, la ger. Pentru un pomicultor contează toate aceste caracteristici și, bineînțeles, să nu fie așa sensibile la crăpat. Necesită un pic mai multă atenție, oricum. Trebuie să ai irigare și multă implicare“, a adăugat acesta. Alte variante de cireșe pe care le întâlnim în livada ieșeanului sunt: Carmen, Uriaș de Bistrița, Tamara, Grace Star, Germersdorf și altele.

Ieșenii vor mânca, în câțiva ani, două noi soiuri de cireșe

Cătălin Găină, un tânăr de 36 de ani, absolvent al Facultății de Horticultură USV Iași, specializarea Horticultură, promoția 2012, este șef de fermă și reprezintă brandul Panere din Cotnari, județul Iași, la firma Fructis Trading SRL, și are două noi soiuri de cireș, care sunt în testare. Perioada până când acestea pot fi scoase pe piață se poate întinde chiar pe câțiva ani.

„Avem două soiuri noi, căutate pe piață, momentan sunt în testare, iar când vom le vom avea în scară largă, vom ieși cu ele pe piață. Ele sunt omologate și vrem să vedem cum se climatizează la noi, vom planta în viitor, le vom avea pe rod în următorii trei, patru ani, deci o să dureze până când vom scoate aceste noi soiuri pe piață“, specifică inginerul horticol.

Producția ajunge la export...

Suprafața pomicolă administrată de tânărul ieșean este de de 60 de hectare, cu două ferme la Deleni și la Cucuteni, dar grupul de producători este mult mai mare.

„Pentru cine a făcut tehnologie, respectiv a utilizat tratamente fitosanitare și irigații, a investit în plantații tinere moderne, anul acest se anunță cu rezultate. O parte din producția noastră ajunge la export și am câștigat teren pe partea aceasta datorită soiurilor pe care le cultivăm, soiuri care se caută nu doar în România, ci și pe piața internațională. Avem soiurile Cordia și Regina, care ne-au ajutat foarte mult pentru că sunt productive, rezistente. Anul acesta estimăm o producție bună, mulțumitoare, având în vedere condițiile climatice. A fost și anul trecut un an bun, având în vedere că avem irigații. Am accesat proiecte europene și vrem în continuare să mai modernizăm ferma pomicolă cu proiecte europene pentru că sunt la îndemână, de exemplu trebuie să plantăm în jur de 15 hectare cu soiuri noi. Noi vrem să venim pe piață și cu soiuri târzii, pentru că mai toți au soiuri timpurii, să ne ducem chiar până la 5 august cu cireșele. În spatele acestor lădițe de cireșe suntem o echipă de oameni care muncesc cot la cot“, încheie Cătălin Găină, șef de fermă la brandul Panere din Cotnari, județul Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

De curând, pe 13 iunie 2024, la Ferma Soloneț, din comuna Trifești, județul Iași, la Grupul de firme Domeniile Lungu, compania Syngenta a organizat evenimentul A.I. ferma la tine în palmă, un bun prilej de a prezenta fermierilor din Regiunea Moldovei noutățile companiei.

Platforma pregătită special pentru acest eveniment a fost organizată în comuna Trifești, sat Soloneș, județul Iași, unde fermierii interesați au aflat noutățile despre produsele de protecția plantelor și despre tehnologiile Syngenta pentru culturile de rapiță, cereale, porumb și floarea-soarelui, în condițiile pedo-climatice ale anului agricol 2023-2024. Loturile demonstrative ale Grupului Domeniile Lungu au avut o suprafață de 10 ha, cu următoarele culturi: rapiță, grâu, porumb și floarea-soarelui.

În premieră, s-au prezentat soluții biologice de înaltă clasă, de exemplu biostimulatorul VIXERAN®, cu triplă acțiune pentru fixarea azotului atmospheric. Acesta conține bacteria endofitică Azotobacter salinestris tulpina CECT 9690, care fixează azotul atmosferic și îl transformă într-o formă ce poate fi absorbită de plante. Totodată, au fost prezentate și serviciile digitale, de exemplu INTERRA® Scan, unul dintre serviciile de cartografiere a solului cu cea mai înaltă rezoluție din lume. Acesta aduce noi tehnologii pentru a furniza hărți de înaltă rezoluție a solului nutritiv, texturi și carbon, spre a se determina cu exactitate condiționarea solului și suportul nutrițional.

Experții Syngenta au mai explicat aspecte concrete despre tehnologii complete Syngenta (semințe, programe și produse de protecție a plantelor), pentru utilizarea cât mai rațională a resurselor agricole tot mai limitate; soluții inovative de protecție a plantelor, cum este și noua tehnologie A.I.R.™, la floarea-soarelui.

Ce spun fermierii?

Unul dintre fermierii pe care i-am întâlnit la acest eveniment a fost Franco Popinciuc, inginer agronom la ferma familiei, în localitatea Guranda, județul Botoșani, care utilizează produsele companiei Syngenta.

„Am 25 de ani, sunt absolvent al Facultății de Agricultură USV Iași, iar în momentul de față sunt inginer agronom la propria fermă pe care o administrez împreună cu tatăl meu. De ce am ales agricultura? Pentru un simplu motiv: am crescut în acest domeniu, în acest mediu și am prins drag foarte tare de ea. Administrez împreună cu tatăl meu în jur de 500 de hectare de teren arabil, iar culturile pe care le avem sunt cereale (grâu, porumb) și oleaginoase (floarea-soarelui și rapiță). Începutul acestui an a fost unul dificil, care ne-a dat foarte multe bătăi de cap, dar în momentul de față grâul și-a revenit datorită aplicări unor tratamente fitosanitare specifice și ploii care, chiar dacă a fost un pic mai întârziată, a venit la timp cât să putem obține și producții rezonabile“, încheie Franco Popinciuc, fermier în Guranda, județul Botoțani.

George Mihai Crăciun este un alt tânăr interesat de cele mai noi tehnologii oferite de această companie, care în acest moment activează ca inginer agronom în cadrul Grupului Agricultorul Grup la societatea SC Agro Tehnogrup din județul Bacău.

„Cred că provocarea cea mai mare a unui inginer agronom este timpul petrecut pe parcelă, în fermă, care se întinde undeva la 12-14 ore pe zi. Dar, dacă totul se face cu plăcere, atunci nu mai contează sacrificiile, totul se rezumă la dragostea pentru plante care depășește orice așteptare.

Syngenta este una dintre companiile cu care lucrăm foarte bine, folosim foarte mult hibrizi de floarea-soarelui. Așteptăm să vedem noile tehnologii apărute anul acesta“, ne-a declarant ing. agronom George Mihai Crăciun, de la societatea SC Agro Tehnogrup din Onești, județul Bacău.

Încheiem interviurile de pe platformă cu tânărul Ștefan Dohotariu, inginer agronom din anul 2022 la SC Agricola 96 Țigănași din cadrul Grupului de firme Semtop.

„Astăzi, ne aflăm pe câmpurile domnului inginer Vasile Lungu, de la compania Astra Trifești, pentru a viziona și a afla noutățile de acest an ale companiei Syngenta. În momentul de față sunt inginer-șef la SC Agricola 96 Țigănași și administrez undeva la 5.000 de hectare de teren arabil și încă 300 de hectare de fâneață și pășuni. Avem o activitate destul de diversă, în general noi producem semințe. Avem o suprafață destul de mare de loturi de hibridare de porumb și floarea-soarelui, dar producem și loturi mai mici de cereale păioase, mai nou producem și sorg. Cred că cea mai problematică situație pe care o avem noi acum este forța de muncă, din ce în ce mai des ne confruntăm cu angajați care își doresc salarii foarte mari pe care noi nu putem să le susținem din punct de vedere finaciar. Agricultura are și părți frumoase pentru că lucrăm în natură. Încurajez toți tinerii să lucreze în acest domeniu pentru că oferă siguranța zilei de mâine“, încheie Ștefan Dohotariu, inginer agronom la SC Agricola 96 Țigănași din cadrul Grupului de firme Semtop.

Beatrice Alexandra MODIGA

Asociația „Grânarii – Dă-te pe brazdă“ Iași, membră a Forumului APPR, a organizat Ziua Grâului 2024, eveniment ce a avut loc la începutul lunii iunie 2024 la ferma Evi Blossom SRL, sub administrarea familiei Stan (Viorel și fiul său, Tiberiu Dan), din comuna Victoria, județul Iași. Fiind o expoziție a spicului, manifestarea a cuprins: 30 hectare cu loturi demonstrative oficiale, 8 hectare pe care s-au efectuat testări ale unor formule noi de fertilizare foliară, 25 soiuri de grâu, testate în condiții reale din câmp, 3 soiuri de orz, 8 companii, reprezentate pe zona de genetică vegetală, 9 companii, pe segmentele de inputuri și tehnologii agricole, 12 companii expozante, câteva sute de participanți, în majoritate fermieri care au venit cu ținte exacte de interes profesional.

Trece cultura de grâu testul secetei?

A fost o manifestare cu știință și suflet care a reunit sute de fermieri, producători locali, specialiști din învățământul și cercetarea științifică de profil, reprezentanți ai unor instituții și autorități implicate în sistemul agroalimentar și chiar consumatori. Ziua Grâului a fost un bun prilej de a celebra munca și dedicarea agricultorilor noștri, precum și de a discuta despre cele mai noi tehnologii și practici în cultivarea grâului. Evenimentul a inclus prezentări ale experților din domeniu, demonstrații ale echipamentelor agricole moderne, precum și discuții despre politicile agricole și sustenabilitate.

Agricultura este în șah!

Suprafața totală din zona care a găzduit evenimentul Ziua Grâului 2024 a fost de 75 hectare.

„Ne aflăm în comuna Victoria, unde a avut loc o platformă de testare a mai multor soiuri de grâu și nutriție foliară. Evenimentul a fost organizat de Asociația Grânarii, membră a Forumului APPR, și am testat în total 25 de soiuri de grâu de cea mai bună genetică pe care o avem în momentul de față pe piața din România, plus soiul Martor și trei soiuri de orz. În plus, au mai fost testări de nutriție foliară de la mai multe firme. Soiurile au fost pe o suprafață de cca 30 de hectare, nutriția foliară undeva la 10 hectare, plus alte testări ale noastre pe aproximativ 30 hectare. Pentru cultura de grâu a fost un an dificil, am început în luna octombrie fără rezerva de apă, apoi a plouat în primii 20-30 cm de sol, astfel cultura s-a dezvoltat foarte bine până în luna aprilie. Însă, începând cu data de 20 aprilie am intrat într-o secetă pronunțată, mai bine de o lună jumătate nu au fost precipitații absolut deloc, iar timp de o lună planta în sol nu a găsit apă. Plantele de grâu au fost într-un moment foarte dificil, înainte de înflorit, în timpul înfloritului și după înflorit până la umplere. Ulterior, au venit precipitații în cantitate de 70 de litri și asta a făcut ca și cultura să învie, dar din punctul de vedere al cercetării este extraordinar, pentru că putem vedea acum care au fost soiurile care au rezistat la secetă. Putem evalua vizual, analizăm spicul și vom verifica și la recoltă. Combina intră în câmp în scurt timp și vom da verdictul final. Asta ne va arăta ce putem alege pentru a rămâne profitabil în această piață tumultoasă. În două-trei săptămâni se va recolta“, încheie Tiberiu Stan, administrator al fermei Evi Blossom SRL, la cel mai așteptat eveniment al agricultorilor din județul Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

Direcția pentru Agricultură Județeană Iași, în parteneriat cu Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Dancu Iași, Colegiul Agricol și de Industrie Alimentară „Vasile Adamachi“ Iași, Stupina Prisaca Moldovei, Stâna Omușoru și Stâna Muscalu, a organizat în perioada 9 aprilie – 31 mai programul „O zi la fermă“.

Te-ai întrebat cum laptele, brânza, mierea ajung în magazin pentru ca, mai apoi, să te poți bucura de toate aceste bunătăți la tine acasă?

Specialiștii Direcției Agricole Iași și antreprenorii deschid fermele din Iași pentru elevi. Și asta pentru că, subliniază directorul Direcției Agricole din Iași, Gabriel Hoha, mulți copii nu mai au bunici la țară și au văzut oi sau văcuțe doar în desene animate sau în clipuri pe Internet. Numărul școlilor care se înscriu în programul „O zi la fermă“ este mare, iar organizatorii spun că locurile se epuizează vazând cu ochii.

„Știm că îți place să afli lucruri noi, să vizitezi și să descoperi tu singur fiecare animăluț în parte și ce ne oferă acestă zi de zi, care sunt caracteristicile unui lapte proaspăt muls, cum se transformă laptele în brânză și smântână, cum din frumusețea unei flori și munca neobosită a albinelor ne putem bucura de mierea dulce și atât de sănătoasă. Pentru curioșii interesați de legumele și fructele proaspete am pregătit o vizită în solarii și livadă. Vom afla toate aceste informații prin intermediul discuțiilor interactive cu specialiștii noștri, prin joc și activități practice în cadrul fermelor de profil“, specifică Gabriel Hoha.

Câinele, pisica, calul, vaca, oițele, capra, porcul, găina... din telefonul care derulează un clip pe YouTube răsună sunetele animalelor. Mulți dintre copiii din ziua de astăzi, fără bunici la țară, învață animalele domestice din clipuri de pe Internet sau din desene animate.

Și cum la market pepeni sunt tot anul, iar căpșune poți cumpăra și iarna, la lecția despre roadele fiecărui anotimp răspunsurile par a copia ofertele de la sectorul de legume-fructe. Așa că Direcția Agricolă din Iași a lansat programul „O zi la fermă“.

Gabriela Păsărin, coordonator proiect, a subliniat următoarele:

„Sunt copii care nu au avut posibilitatea să vadă încă un stup sau niște ovine, ori bovine. Să afle cum decurg lucrurile într-o fermă. Tocmai de aceea, Direcția pentru Agricultură Județeană Iași, alături de partenerii săi, vine în sprijinul lor astfel încât aceștia să aibă ocazia să vadă cum decurg lucrurile într-o fermă, într-o stupină, să vadă cum arată o livadă, niște solarii, cum se desfășoară lucrurile în cadrul unei stațiuni pentru cercetare-dezvoltare pentru creșterea bovinelor. Mă refer la stațiunea din Dancu.“

Înscrierile au debutat, iar programul s-a desfășurat în perioada 9 aprilie-31 mai. Directorul Direcției Agricole din Iași, Gabriel Hoha, spune simplu: „Practic, a pornit de la telefoanele pe care le primeam și noi de la școli din municipiul Iași de a le facilita o intrare la una din fermele pe lângă Iași. Pentru că, după cum știm, copiii sunt foarte curioși și cu siguranță foarte mulți dintre ei nu au apucat să ajungă într-o astfel de fermă. De aici a plecat ideea noastră să facem un lucru organizat astfel încât să venim cu informații practice, utile pentru viitorii părinți, ca să zic așa. Iar scopul acestui proiect este de a le stimula și interesul, dar și dezvoltarea cunoștințelor. Pentru a vedea în mod normal ce înseamnă munca din spatele unui kilogram de lapte sau de brânză, ce se ascunde în spatele unui măr pe care într-adevăr îl găsim pe tot parcursul anului. Deci lucrurile astea încercăm noi cu partenerii noștri să le dezvăluim copiilor și, de ce nu, să-i determinăm să vină de mult mai multe ori, nu doar în Săptămâna Verde sau în Școala Altfel, să facă aceste vizite la fermierii din jurul Iașului.“

Directorul științific de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor, Dancu Iași, Sabina Vălean, îi așteaptă pe elevi cu mici experimente provocatoare. „Da, eu sunt în fermă în momentul de față. Am pregătit pentru copii câteva experimente demonstrative. Cum se poate verifica, spre exemplu, calitatea laptelui, dacă smântâna este falsificată sau nu este falsificată? Și, de asemenea, am pregătit o vizită în baza experimentală ca să vadă puțin din tehnologiile de creștere la vaca de lapte, cum sunt crescute animalele și cum este această interacțiune cu animalele. Pentru că, din păcate, mulți dintre ei nu au avut ocazia de a se apropia prea mult de animale, ba chiar mai mult de atât. Sunt copii care poate nu au văzut până acum vaci de aproape. Și atunci, în cadrul vizitei noastre, ne-am propus să poată să experimenteze puțin din toate lucrurile menționate anterior.

Transportul elevilor la activități și retur intră în responsabilitatea unităților de învățământ“, au transmis reprezentanții Direcției pentru Agricultură Județeană Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Iași (ADI ZMI), în colaborare cu Primăria Municipiului Iași și S.C. ECO-Piața S.A, a organizat prima ediție a Pieței Metropolitane din acest an, care a avut loc în municipiul Iași la finele lunii aprilie, în Piața Agroalimentară din Dacia. Evenimentul a adus împreună producători locali, meșteșugari pricepuți și comunitatea într-o atmosferă plină de tradiție și diversitate.

Cu o istorie bogată și o atmosferă plină de viață, Piața Metropolitană găzduiește o varietate impresionantă de comercianți locali ce pun la dispoziție produse proaspete și de calitate. De la fructe și legume proaspete până la produse lactate de la ferme regionale și delicatese de patiserie, piața este o destinație ideală pentru cei care apreciază gustul autentic al preparatelor locale.

Susținând producătorii locali și promovând tradițiile gastronomice autentice, Piața Metropolitană încurajează comunitatea din Iași să descopere farmecul comerțului tradițional. Aici, clienții pot interacționa direct cu producătorii, să descopere povestea din spatele produselor locale și să sprijine economia locală.

Piața Metropolitană din Iași este un loc în care gustoasele arome, culorile vii și zâmbetele sincere se întâlnesc, creând o atmosferă plină de autenticitate și bucurie.

Directorul General al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Iași (ADI ZMI), Grigore Nepotu, a declarat: „Piața Metropolitană este un loc ce reflectă diversitatea și bogăția culturii și tradițiilor noastre, punându-le în valoare prin intermediul produselor locale expuse. Ne mândrim că putem susține aceste mici afaceri locale și că putem promova consumul produselor de calitate, proaspete și autentice. Așteptăm cu nerăbdare să oferim vizitatorilor nostru o experiență de neuitat, plină de aromă și culoare. Vă așteptăm cu brațele deschise la Piața Metropolitană din Iași.“

Beatrice Alexandra MODIGA