Romania

Vlașca 2008. Cooperativa giurgiuveană după model franțuzesc

Vlașca 2008. Cooperativa giurgiuveană după model franțuzesc

De ceva vreme se tot vorbește despre asocierea fermierilor ca fiind o necesitate. Unii încă nu sunt convinși de modul în care ar putea fi ajutați, însă există și fermieri care înțeleg beneficiile și înființează cooperative. Un model de „așa da“ este cooperativa Vlașca 2008 din județul Giurgiu, care în numai 8 ani de activitate numără 50 de membri.

Sursa de inspirație, cooperativa Euralis

Cum a evoluat activitatea cooperativei în cei 8 ani de activitate ne-a vorbit domnul Cosma Măroiu, unul dintre inițiatori și președintele consiliului de administrație: „Inițiativa a aparținut unei grup de 18 membri după care și alți fermieri, conștientizând avantajele cooperativei, ni s-au alăturat. În acest mo­ment suntem 50 de membri și împreună lucrăm 50.000 de ha. În prezent, prin cooperativă facem achiziția de inputuri, dar și vânzarea producțiilor. Vânzarea nu înseamnă că vinde cooperativa, ci reprezintă o operațiune de intermediere între membrii cooperatori și traderi. În acest sens strângem recoltele și licităm în funcție de ce dorește fiecare membru să vândă. Trebuie menționat că niciun membru nu este constrâns cum și când să vândă, avem însă regula ca 70% dintre inputuri să fie achiziționate prin cooperativă și 70 % din producție să fie vândute tot așa. Cumva ne-am inspirat din activitatea celor de la Euralis, deși și lor le-au trebuit mulți ani până să ajungă la ceea ce au astăzi. Diferența e dată de faptul că în Franța totul se face prin această formă asociativă. Cooperativa cumpără inputurile, preia producția și dă banii fermierului. Ne mai trebuie și timp să ajungem ca ei.“

Cotizație fixă și susținere continuă

Pentru ca o cooperativă să funcționeze foarte bine este nevoie și de un capital, iar acest lucru îl știu și fermierii giurgiuveni, fiecare cotizând cu suma fixă de 2.000 de lei/an, indiferent de mărimea fermei. Pentru ca un fermier să poată fi membru trebuie să lucreze cel puțin 100 de hectare. „Și în ceea ce privește fondurile am început cu pași mărunți, să nu speriem fermierii. Acum fiecare membru plătește o cotizație de 2.000 de lei/an, indiferent de suprafața pe care o lucrează. Se face și o diferență între mărimea fermei atunci când vorbim despre cea de a doua cotizație. Din inputurile cumpărate prin cooperativă care se fac prin licitație, fiecare plătește 2,5 % în funcție de volumul pe care îl achiziționează, bani care revin cooperativei. După o perioadă de la înființare, din fondurile adunate am economisit și ne-am achiziționat un sediu unde au loc toate întâlnirile și licitațiile. De asemenea, am achiziționat și un autoturism, dar și GPS-uri pentru fermierii ce au probleme la APIA și trebuie să își măsoare terenurile. La vânzare, cooperativa noastră fixează prețul. Nu obținem neapărat cu mult peste ceea ce ne oferă traderii, dar cu siguranță din vânzare se adună ceva profit. Iar la inputuri, prin discounturile obținute, se poate considera că, o dată la 4 ani, fermierul nu le plătește“, a mai completat președintele consiliului de administrație.

Cooperativa are un consiliu administrativ, dar și un angajat permanent. Toate deciziile se iau în cadrul adunării generale și, chiar dacă în acest moment toți membrii sunt din județul Giurgiu, aceasta nu este o condiție necesară pentru a fi înscris în asociație. Domnul Măroiu a precizat faptul că și fermierii din județele limitrofe pot opta pentru înscrierea în asociație, dar a precizat că sediul central va rămâne mereu în acest județ.

Cum lucrurile merg bine, planurile de viitor nu se lasă așteptate. Unul dintre cele mai importante puncte de pe agenda membrilor Vlașca 2008 este înființarea unui fond mutual al cooperativei. „Din fondul actual putem ajuta un fermier mai mic, care are și obligații mai mici. Pentru pagube mai mari cauzate de fenomenele meteorologice sau în eventualitatea în care un fermier are au accident ne trebuie sume mai mari. De aceea ne gândim cumva să contribuim mai mult, eventual să înființăm un fond mutual al cooperativei. Este unul dintre următorii pași. Avem bani puși deoparte pentru achiziționarea unui tir, încercăm să facem și alte activități care să contribuie la dezvoltarea cooperativei și implicit a fermierilor“, a conchis Cosma Măroiu.

Ion BANU,
Loredana Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr. 17, 1-15 septembrie 2016 – pag. 24-25

cooperative agricole, Giurgiu, Vlasca 2008

Alte articole: