În cadrul târgului IndAgra de anul acesta am discutat cu Oleg Tîrsană, reprezentant al Pepinierei Voinești din Republica Moldova, despre rentabilitatea înființării plantațiilor de nuci și despre soiurile pe care pepiniera le pune la dispoziția fermierilor români prin intermediul companiei 4Agro. În rândurile următoare prezentăm caracteristicile primelor două soiuri din portofoliul Pepinierei Voinești.

Chandler

soi de nuca chandler

Soiul Chandler provine dintr-o încrucișare realizată la Universitatea Davis din California, în 1963, între soiul Pedro și hibridul UC 56-224. A fost introdus în cultură în anul 1979, devenind între timp cel mai popular soi de nuc plantat în Statele Unite. În condițiile țării noastre, pomul are vigoare redusă de creștere și necesită tăieri de suprimare a formațiunilor de rod pentru a evita supraîncărcarea cu recoltă și problemele care rezultă. La acest soi sunt deosebit de importante tăierile de formare și de fructificare pentru menținerea potențialului de productvitiate, a dinamicii creșterii și calibrului fructelor. Datorită dezmuguritului tardiv, Chandler are o mai bună rezistență la înghețurile tardive de primăvară, este puțin mai rezistent la antracnoză decât soiurile autohtone, dar este mai sensibil la bacterioză decât Lara, Fernor sau Ferjean. Chandler are fructificare de tip lateral: circa 90% din mugurii laterali formează recoltă. Acest soi este considerat drept unul dintre cele mai productive din selecția americană și constituie în prezent o referință la plantarea livezilor de nuc în SUA și alte țări cu climă caldă. Chandler produce nuci cu coajă subțire și miez foarte calitativ. Miezul reprezintă circa 50% din greutatea nucii, se extrage foarte ușor și, conform unor surse, are capacitate de conservare mai bună decât alte soiuri americane (dintre soiurile moldovenești, Pescianski are aceeași proprietate).

Serr

soi de nuca serr

Acesta este un soi american creat în cadrul unui complex program de selecție condus de către amelioratorii Serr și Forde și a fost obținut prin încrucișarea în anul 1958 a soiului Payne cu un nuc de origine afgană, PI 159568. Soiul a fost omologat în 1968, deci predatează Chandler cu 11 ani. În Republica Moldova, Serr a fost introdus întâmplător în anul 2007, odată cu importul și plantarea unui lot de pomi de soiul Fernor proveniți de la o pepinieră din Franța. În același timp, în paralel, în 2014 Pepiniera Voinești a importat ramuri altoi de Serr de la un nucicultor italian bine cunoscut. După mai mulți ani de cercetări, suntem bucuroși să vă putem prezenta rezultatele cercetărilor noastre, fiind și primii specialiști ai nucului nu doar din Republica Moldova, dar și din România și Ucraina care au reușit pentru prima dată să observe și să vină cu informații despre soiul Serr și comportamentul său în condițiile regiunii. În ianuarie 2022, Pepiniera Voinești a depus o cerere de omologare a soiului în Moldova și va deveni menținătorul acestui soi. În septembrie 2021 s-au împlinit 5 ani de studii și observații pe care colaboratorii noștri le-au întreprins pentru a acumula cât mai multe informații despre Serr în perspectiva introducerii sale în cultură. Plantația în care am urmărit soiul se află în zona de centru a Republicii Moldova, terenul aflându-se într-o depresiune unde riscul înghețurilor târzii de primăvară, dar și incidența gerurilor mari din timpul iernii sunt semnificative. Cu toate acestea, pomii s-au dezvoltat constant și nici înghețurile de revenire, nici gerurile nu i-au afectat niciodată, de unde si concluzia că Serr se adaptează foarte bine la clima țării noastre și, prin deducere, am putea afirma același lucru și despre România. Harold I. Forde, unul dintre cei doi autori ai soiului, spunea despre Serr că acesta „prosperă în adversitate“, adică are acea abilitate suprinzătoare de a crește și fructifica bine chiar și în condiții dificile. Aflăm că Forde se referea în special la situații de replantare a nucului după nuc, la zonele foarte aride și fiebinți unde Serr se adaptează ușor, fructele sale nefiind sensibile la arsura solară, care în verile fierbinți afectează sever alte soiuri.

Dezmuguritul la Serr este relativ timpuriu, la circa 5-7 zile după Pescianski. Soiul nu necesită polenizatori, ceea ce simplifică sarcina înființării proiectelor de livezi, dar și asigură loturi omogene cu 100% puritate varietală în producția de nuci. Pomii au vigoare de creștere foarte bună, care îi face mult mai ușor de adaptat în zone aride, în special în absența irigării. Rezistența sa la bacterioză și alte maladii a fost confirmată prin observațiile noastre în tot acest interval de timp. Cu toate acestea, în anii ploioși soiul poate fi atacat de bacterioză, de aceea recomandăm 3 tratamente de bază cu fungicide cuprice alternante, de la dezmugurit până după legarea fructelor. Am putut constata și o rezistență foarte bună la viermele mărului, dar acest aspect va trebui reconfirmat în condiții de plantații mai mari în timp. Fructificarea la Serr este laterală în proporție de circa 55-60%. Pomii tineri nu par să se încarce cu recoltă la fel de timpuriu ca Chandler, ceea ce, în opinia noastră, reprezintă un avantaj, pomul conservându-și energia pentru a dezvolta elementele primare de schelet. Recoltarea fructelor este timpurie, fiind primul dintre toate soiurile americane pe care le avem în colecție care ajunge la maturitate, ce survine la cca 6-10 zile după Pescianski.

Calitatea producției la Serr este remarcabilă, după cum vedeți și din fotografiile din această publicație care ne aparțin cu drept de autor. Sudura valvelor este foarte bună, coaja este subțire, dar rezistentă. Nuca are o alură foarte atractivă și specifică unui soi de cultură și cântărește în medie 14 g. Miezul reprezintă 58% din greutatea nucii, este de calitate excepțională și, chiar dacă autorii vorbesc despre 70-80% light, testele pe care le-am făcut noi atestă mai curând 90% extra light.

Laura ZMARANDA

Sibișel 44, soi selecționat de SCDP Geoagiu, este un pom de vigoare mijlocie, cu coroană piramidală largă, ramuri de schelet lungi și destul de groase garnisite cu formațiuni de rod mixte. Nucul are o comportare foarte bună la boli. Fructul este de mărime mare (14,5 grame), cu formă ovoidală cu vârful ascuțit și bază rotunjită. Miezul reprezintă 48% din greutatea fructului și conține 65,40% substanțe grase și 18,40% substanțe proteice.

soiuri nuci tabel 1

Ciprian, soi obținut la SCDP Geoagiu, este un nuc de vigoare mijlocie cu coroană piramidală deschisă, ramuri de schelet lungi și groase și formațiuni de rod mixte, cu rezistență foarte bună la bolile specifice nucului. Fructul are formă ovoidală de mărime mijlocie 12,5-13,5 grame, iar miezul reprezintă 49-50% din greutatea fructului și conține 66,70% substanțe grase și 17,50% substanțe proteice.

soiuri nuci tabel 2

Sfaturi utile

Iată câteva recomandări pe care vi le oferim, de care trebuie să țineți cont înainte de achiziționarea de material săditor. Înălțimea puietului achiziționat nu este relevantă pentru dezvoltarea ulterioară a nucului. Majoritatea comercianților de puieți stabilesc prețul materialului săditor în funcție de înălțime. Această metodă este doar o găselniță de marketing dacă luăm în considerare faptul că, în anul plantării care urmează, puietul trebuie tăiat la aproximativ 60-70 cm. Astfel, raportul înălțime/preț devine irelevant.

E necesar să identificați punctul de altoire a pomului deoarece există anumite practici comerciale care vă pot induce în eroare. Punctul de altoire este foarte vizibil și ușor de depistat – aflat la distanță de o palmă de la baza rădăcinii, loc unde se distinge nodul destul de mare și locul de îmbinare dintre port­altoi și altoi. Dacă aceste puncte nu sunt observate, atunci puietul respectiv nu este altoit.

Reguli de plantare

În momentul plantării, punctul de altoire trebuie să fie la o palmă deasupra pământului tasat, iar partea mai bombată să fie poziționată spre nord. Pe timpul vegetației trebuie să se asigure un perimetru adecvat puietului, adică o formă circulară în cazul terenului plan și o formă semicirculară în cazul terenurilor în pantă, în suprafață de circa un metru diametru. Lucrarea este necesară pentru a reține apa pe o perioadă mai lungă de timp și, totodată, pentru menținerea humusului în jurul pomului.

Până la trei ani după plantare este necesară o aerisire a terenului. Lucrarea se execută cu scarificatorul printre rânduri, dar nu mai aproape de un metru distanță față de puiet (adică la limita zonei semicirculare). Aerisirea solului contribuie la oxigenarea mai bună a rădăcinilor și astfel pomul va deveni mai viguros într-un timp mult mai scurt. După trei ani, aerisirea solului se va face mai rar și printr-o altă metodă.

Jupânești, soi de nuc obținut la ICDP Piteşti-Mărăcineni, este un soi productiv cu rezistență sporită la ger și la bolile specifice. Perioada de înflorire este semitimpurie, de tip protogin. Fructul este mijlociu, oval, cu vârful proeminent. Greutatea medie a fructului este de 11,2 grame, iar randamentul în miez este de 51,9%, de culoare gălbuie și cu gust plăcut. Coaja este cafenie, iar miezul conţine lipide și substanțe proteice. Maturarea are loc în prima jumătate a lunii octombrie.

soiuri nuci jupanesti

Şuşiţa, soi de nuc obținut la SCDP Târgu-Jiu, este soi productiv care intră de timpuriu pe rod, are rezistență sporită la ger, greutatea medie a fructului este de 12 grame, nuca este de formă ovoidă, iar randamentul în miez este de peste 50,6%. Miezul este de culoare alb-pal, de o calitate foarte bună, are gust foarte bun, dulce, crocant, conține lipide și substanțe proteice. Maturarea nucilor are loc la începutul lunii octombrie.

soiuri nuci susita

Nucul românesc poate produce la maturitate între 1.600 și 2.200 kg/ha. La nivel de pom producția ar fi de 15-20 kg/pom, adică 4-5 găleți de nuci/pom. Aceste calcule sunt foarte simple și, totodată, ușor de probat. Puteți face cu ușurință o comparație cu un nuc comun, care se află în curtea multor gospodării rurale. Veți putea constata că se pot culege în jur de 5-6 găleți de nuci și chiar mai mult de pe urma fiecărui nuc. Una dintre principalele diferențe dintre un nuc de soi și un nuc comun este dată, printre altele, de perioada la care acesta ajunge la maturitate; dacă nucul de soi ajunge la maturitate la 7 ani, cel comun se va dezvolta abia după mai bine de 15 ani de viață. În plus, un nuc comun nu își va păstra caracteristicile de gust și de dimensiune a fructului în comparație cu un nuc de soi.

soiuri nuci tabel 1

La înființarea unei livezi se va ține cont de locul în care a fost creat fiecare soi de nuc, precum și de locul în care urmează să fie plantat. Respectarea condițiilor pedoclimatice specifice fiecărui soi în parte sunt importante pentru a reduce la minimum riscurile de inadaptare a puietului la zona livezii.

Soiurile românești de nuc au fost create și păstrate în Stațiunile de Cercetare și Dezvoltare Pomicolă din țară. Lipsa surselor de finanțare a pus aceste institute în imposibilitatea de a înmulți aceste soiuri la scară comercială, care ar fi putut furniza material săditor atât de necesar înființării de noi livezi. Acesta, pe lângă lipsa unei strategii de exploatare pomicolă a terenurilor disponibile la nivel național, reprezintă principalul motiv pentru care astăzi nu avem mari suprafețe de livezi de nuc înființate din soiuri autohtone.

soiuri nuci tabel 2

Geoagiu 65, un soi dezvoltat de către SCDP Geoagiu, este un nuc semiviguros, productiv, rezistent la ger, intră repede în rod, începând din anul 6-7 de plantare, având rezistență bună la ger și la bolile specifice nucului. Greutatea medie a fructului este de 15 grame, iar randamentul în miez este de 50%, conține 69% substanțe grase şi 17,5% substanțe proteice. Tegumentul este de culoare gălbuie-închis. Gustul este plăcut aromat. Maturarea fructelor are loc în a doua jumătate a lunii octombrie. (vezi tabel)

Sibișel 252, dezvoltat de asemenea de către SCDP Geoagiu, este un soi productiv de vigoare mijlocie, care intră repede în rod, începând din anul 6-7 de la plantare, rezistă bine la ger și la bolile specifice nucului. Greutatea medie a fructului este de 12-13 grame, iar randamentul în miez este de 46-50%. Conține lipide, substanțe proteice și are un gust plăcut, aromat. Maturarea nucilor are loc în a doua jumătate a lunii septembrie. (vezi tabel)

Calitatea și productivitatea soiurilor românești sunt confirmate de premiile și distincțiile de calitate obținute prin participarea în anii ’80 la diferite concursuri tema­tice, interne și internaționale. Apoi, după Revoluție, pe când în Europa erau în plin avânt soiurile care au suferit modificări genetice, în România institutele și-au rezumat activitatea strict la activitățile de păstrare a soiurilor.

Soiurile de nuc românesc nu sunt modificate genetic, iar acesta este argumentul suprem atunci când vine vorba de calitatea fructului. Calitatea în detrimentul cantității a fost mereu principala preocupare a institutelor de cercetare românești. Este dovedit faptul că soiurile românești de nuc pot atinge și chiar depăși productivitatea unui soi străin, dacă sunt îndeplinite aspectele de întreținere.

Soiurile de nuc românești au fost create pentru climatul și pământul țării noastre. Orice soi străin are nevoie de o aclimatizare locală, proces care durează cel puțin 5/6 generații de la altoire. Este o dezinfor­mare totală faptul că o plantă se poate aclimatiza instant într-o altă țară. Zona de aclimatizare a unei plante este de asemenea foarte importantă, de exem­plu o plantă creată în sudul țării nu are parametrii de supraviețuire și de productivitate în zona nordică sau centrală a ţării.

Patricia Alexandra POP

Materialul de față este inspirat din ceea ce am întâlnit în Republica Moldova: nuci cât vezi cu ochii! Nuci în livezi, nuci pe sute de kilometri, de-o parte și de alta a drumurilor naționale, raionale, locale, care joacă rol și de perdele forestiere de protecție, nuci în grădini, curți, liziere, terenuri aparent nefolosite etc. Este, dacă vreți, copacul național. Sau, cum spun ei, „mina de aur“ a țării. Și la noi s-a impus, cândva, pentru cei care mai țin minte, o politică de înființare și extindere a plantațiilor de nuc. Chiar și astăzi avem o lege specială, numai că noi n-am protejat ce-am avut și nici nu ne-am grăbit să extindem plantațiile.

Piața mondială de nuci este dominată de China, Iran, SUA, Turcia, Mexic. Într-un clasament întocmit de FAO în 2012, România ar fi al 10-lea mare producător din lume, cu o producție de 30.546 tone, ceea ce înseamnă sub 1% din producția globală. Din țară nu avem date certe; vorbind despre speciile pomicole, MADR trece nucul la „și altele“. Așa că nu se cunoaște suprafața cultivată în clipa de față. Tot ceea ce se știe este că, în 1989, aveam 3.800 ha livezi de nuc, iar prin 2010 am rămas cu 1.490-1.750 ha! În acest caz am fi mult după Republica Moldova, care vehicula încă din 2013 că ar deține plantații pe 14.000 ha! În Europa în TOP 10 se mai înscriu Ucraina și Franța și vine tare din urmă Polonia.

În ultimii 5-6 ani există o oarecare tendință de creștere a suprafețelor, prin înființarea unor livezi noi; cea mai mare suprafață cultivată la noi este de 50 ha. Spre comparație, în Republica Moldova există o plantație de 750 ha! Vă propunem astăzi, în ideea că vor mai fi fermieri care să înființeze livezi, să vorbim despre soiurile de nuc, unul dintre principalele elemente de reușită într-o astfel de afacere.

Soiuri românești, obținute prin hibridare și selecția unor biotipuri locale

livada cu nuci

ICDP Pitești – Mărăcineni, Argeș:

Argeșean – soi viguros, productiv, rezistent la ger, înflorire semitârzie, cu fructe mari, ovoidale, de 24 grame, cu un randament în miez de 51,8%, ajunge la coacere în septembrie, producție - 2 tone/ha;

Jupânești – semiviguros, rezistent la ger, boli și dăunători, fruct mijlociu, oval, cu coajă subțire, care se sparge ușor în mână, miez în procent de 52% din greutatea fructului, maturare în septembrie, producție 1,8 tone/ha, dar rodește constant și intră pe rod în anul 4-5 de la plantare;

Muscelean – viguros, productiv, rezistent la ger și boli, fruct mare (14,5 g), alungit, coajă potrivit de tare, miez crocant, intră pe rod în anul 6-7 de la plantare, se recoltează după 20 septembrie;

Brătia – viguros, productiv, rezistent la ger, fructe mari (13,8 g), cu un randament în miez de 48% din greutatea fructului, rodire în anul 6-7 de la plantare, producție 2,2 tone/ha, la o densitate de 100 pomi/ha. La Mărăcineni s-au mai creat soiurile Mihaela și Roxana. Din păcate, pentru sezonul de plantare 2016-2017, în anunțul SCDP de material săditor disponibil la vânzare nu se regăsește nucul!

SCDP Iași (Miroslava):

Miroslava – vigoare mijlocie, coroană globuloasă, intrare pe rod în anul 6-7, fruct mare (14,2 g), rotund-elipsoidal, ușor alungit, recoltare în septembrie, producție de 3,1 tone/ha, atinsă în anul 20-22 de la plantare, la o densitate de 100 pomi/ha;

Anica – vigoare medie, coroană globulară, fruct mare (14 g), ovoid, asimetric, randament în miez de 57%, intrare pe rod în anul 6-7, recoltare în septembrie, cu o productivitate maximă de 2,9 tone/ha (anul 20-22, 100 pomi/ha);

Ovidiu – vigoare medie, fruct de 13,9 grame, coajă subțire, miez cu un randament de 53,2% din greutatea fructului, intrare pe rod în anul 7, producție maximă de 2,8 tone/ha (anul 20-22, 100 pomi/ha);

Velnița – vigoare medie, coroană globulară, capacitate de rod pe lăstarii terminali și laterali, fructe mari (13,5 g), randament în miez de 51,2%, intră pe rod în anul 7, producție 2,7 tone/ha.

SCDP Iași are în stoc și pune în comercializare nuc selecționat și nuc altoit din soiurile descrise mai sus.

SCDP Geoagiu-Hunedoara:

Geoagiu 65 – soi semiviguros, fruct mare (14 g), elipsoidal, ușor ascuțit, miez cu un randament de 51,2%, intrare pe rod în anul 6-7, capacitate de producție de 3,7 tone/ha, recoltare în septembrie;

Sibișel 252 – vigoare mică, fruct mijlociu (12-13g), ovoidal, coajă care se sparge ușor, miez cu un randament de 49% din greutatea fructelor, intrare pe rod în anul 6, producție de 1,8 tone/ha. Varianta Sibișel 44 duce producția la 3,2 tone/ha;

Germisara – fruct foarte mare (15,5 g), randament în miez de 50%, intrare pe rod în anul 6-7, capacitate de producție de 3 tone/ha. Tot aici au mai fost produse soiurile Claudia, Orăștie, Sibișel precoce, Sarmis, Ciprian.

SCDP Târgu-Jiu, Gorj:

Novaci – semiviguros, fruct mijlociu (11,7g), randament în miez de 47%, intrare pe rod în anul 6-7, capacitate de producție de 1,8 ton/ha;

Peștișani – soi viguros, foarte rezistent, fructe mijlocii (10 g), randament în miez de 50%, intrare pe rod în anul 6-7, producție 1,5 tone/ha. Alte soiuri create – Șușița, Victoria.

SCDP Vâlcea:

Valrex – vigoare mijlocie, rezistent la ger și secetă, fruct mare (14 g), coajă subțire, randament în miez de 48,8%, intrare pe rod în anul 5 de la plantare, producție 2,5 tone/ha;

Valmit – foarte viguros, rezistent la ger, secetă și boli, fruct mijlociu (12,9 g), randament în miez de 52%, intră pe rod în anul 5 de la plantare, producție 2,1 ton/ha;

Valcor – viguros, rezistent la ger și secetă, fruct mediu (12,8 g), randament 51%, intrare pe rod în anul 6, producție 1,6 tone/ha. Din păcate, SCDP Vâlcea a anunțat că, pentru sezonul de plantare 2016-2017, nu mai are material disponibil la vânzare.

Soiuri din Republica Moldova

Codrene – viguros, foarte rezistent la înghețuri și dăunători, fruct mare, miez gustos, intrare pe rod în anul 5, randa­ment maxim 3,4-4 tone/ha;

Pescianski – coaroană rotunjită, fruct de mărime medie, rotund-oval, coajă subțire, miez dens, intrare pe rod în anul 5-6, producție de 1,4 tone/ha în primul an de producții și randament maxim de 3,5-4 tone/ha (densitate la hectar, 156-208 pomi);

Cogâlniceanu – fructe mari, cilindrice, coajă puternică, miez mare, cu un randament de 58% din greutatea fructului, intrare pe rod în anul 5-7, în funcție de densitate și forma de conducerea a coroanei, producție de 3-4 tone/ha;

Chișinău – soi tardiv, cu coacere mai târzie cu 3-4 săptămâni decât restul soiurilor, fructe medii, de 10 g, rotunde, miez uleios, întrare pe rod în anul 6-7, producție de 2,2-2,8 tone/ha;

Costiujeni – vigoare medie, cel mai rezistent la secetă, nu necesită tratamente fitosanitare, fruct mare (14,5 g), rotund, întrare pe rod în anul 7-8, producție 2-2,5 tone/ha;

Cazacu – coroană deasă, viguroasă, fruct mediu (10 g), coajă de grosime medie, randament în miez de 60%, intrare pe rod în anul 6-8, producții de 2,2-2,8 tone/ha. Alte soiuri moldovenești: Fălești, Lungulețu, Călărași, Corjeuți, Schinoasa.

Cele mai solicitate soiuri în România

Chandler – soi american, fructificare pe ramurile laterale, fruct mijlociu (11-13,7 g), greutatea miezului în coajă de 52-55%, coacere în septembrie-octombrie, intrare pe rod în anul 4-5, potențial de producție 4,5 tone/ha

(6 tone/ha, în condiții de irigare);

Franquette – soi francez, foarte rezistent la îngheț, înflorire târzie, vigoare mijlocie, coacere în octombrie, fruct de 12 g, potențial de producție, 2 tone/ha.

Maria BOGDAN

Revista Lumea Satului nr. 21, 1-15 noiembrie 2016 – pag. 20-21

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti