În Ședința de Guvern din data de 14 septembrie 2023 a fost aprobată Hotărârea privind acordarea unui sprijin de urgență pentru sectorul cerealelor și cel al semințelor oleaginoase. Valoarea sprijinului unitar excepțional sub formă de grant este de 2 lei/litru de motorină, pentru cantitatea totală de 152.458.321,08 litri de motorină corespunzătoare culturilor de porumb, orz, rapiță, floarea-soarelui.

Beneficiarii sprijinului de urgență sunt producătorii agricoli, indiferent de forma de organizare, care au depus o  cerere unică de plată în anul 2022, pentru o suprafața determinată de minimum 1 ha în cadrul ajutorului național tranzitoriu 1, pentru una sau mai multe dintre culturile de porumb, orz, rapiță, floarea-soarelui și care au depus în anul 2023 cerere de plată pentru intervențiile din sectorul vegetal, până la termenul limită de depunere.

”Prin adoptarea acestui act normativ, o parte dintre fermierii români din sectorul vegetal beneficiază de un sprijin total din partea Guvernului de 3,63 de lei/litrul de motorină folosit în lucrările agricole efectuate în anul 2022, ceea ce înseamnă cam jumătate din prețul carburantului”, a declarat ministrul Florin BARBU.

Resursele financiare totale pentru această schemă de sprijin sunt de 304.916.642,16 lei din care 147.118.905 lei FEGA și 157.797.737,16 lei de la bugetul de stat.

Sprijinul se acordă în baza Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2023/1343 al Comisiei din 30 iunie 2023 și are în vedere compensarea producătorilor agricoli din sectorul vegetal pentru pierderile economice cauzate de creșterea importurilor de cereale și semințe oleaginoase din Ucraina.

Autoritatea responsabilă cu implementarea sprijinului de urgență este Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură, atât prin aparatul central, cât și prin structurile sale teritoriale. Plata acestui sprijin urmează a se face până la data de 31 decembrie 2023.

Reamintim că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale derulează în continuare Programul de rambursare a accizei la motorina folosită în agricultură, prin care fermierii au primit deja, pentru anul 2022, 1.63 lei/litrul de motorină utilizată în agricultură. Sprijinul de urgență prevăzut în prezentul act normativ este suplimentar ajutorului de stat amintit.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a postat în secțiunea Transparență Instituțională de pe site-ul instituției un proiect de Hotărâre privind acordarea unui sprijin de urgență pentru sectorul cerealelor și cel al semințelor oleaginoase. Valoarea sprijinului unitar excepțional sub formă de grant este de 2 lei/litru de motorină, pentru cantitatea totală de 152.458.321,08 litri de motorină corespunzătoare culturilor de porumb, orz, rapiță, floarea-soarelui.

Beneficiarii sprijinului de urgență sunt producătorii agricoli, indiferent de forma de organizare, care au depus o  cerere unică de plată în anul 2022, pentru o suprafața determinată de minimum 1 ha în cadrul ajutorului național tranzitoriu 1, pentru una sau mai multe dintre culturile de porumb, orz, rapiță, floarea-soarelui și care au depus în anul 2023 cerere de plată pentru intervențiile din sectorul vegetal, până la termenul limită de depunere.

”Am gândit acest sprijin de urgență pentru fermierii români din sectorul vegetal, care au avut un an extrem de dificil. Astfel, fermierii vor primi un sprijin financiar pentru 50% din consumul de motorină din anul 2022. Sprijinul se acordă beneficiarilor pentru suprafețele aferente cererii de plată unică pe suprafață depusă în anul 2022 pentru minimum 1 ha cu una sau mai multe dintre culturile de porumb, orz, rapiță, floarea-soarelui”,  a declarat ministrul Florin - Ionuț BARBU.

Resursele financiare totale pentru această schemă de sprijin sunt de 304.916.642,16 lei din care 147.118.905 lei FEGA și 157.797.737,16 lei de la bugetul de stat.

Sprijinul se acordă în baza Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2023/1343 al Comisiei din 30 iunie 2023 și are în vedere compensarea producătorilor agricoli din sectorul vegetal pentru pierderile economice cauzate de creșterea importurilor de cereale și semințe oleaginoase din Ucraina.

Autoritatea responsabilă cu implementarea sprijinului de urgență este Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, atât prin aparatul central, cât și prin structurile sale teritoriale. Plata acestui sprijin urmează a se face până la data de 31 decembrie 2023.

Reamintim că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale derulează în continuare Programul de rambursare a accizei la motorina folosită în agricultură, prin care fermierii au primit deja, pentru anul 2022, 1.63 lei/litrul de motorină utilizată în agricultură. Sprijinul de urgență prevăzut în prezentul act normativ este suplimentar ajutorului de stat amintit.

Proiectul poate fi consultat aici https://www.madr.ro/proiecte

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că a demarat autorizarea la plată a schemelor de sprijin cuplat în sectorul vegetal Campania 2022.

Potrivit art.1, alin (5) din Hotărârea de Guvern nr. 510 din 26 mai 2023 pentru aprobarea plafoanelor financiare alocate măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru anul de cerere 2022 - “Cuantumul pentru fiecare măsură de sprijin cuplat în sectorul vegetal se calculează de către APIA, prin raportarea plafoanelor financiare prevăzute în legislație la suprafețele eligibile pentru anul 2022”, au rezultat următoarele cuantumuri:

 Plățile pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul vegetal se fac în lei, la cursul de schimb de 4,9490 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2022 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 379 din 3 octombrie 2022.

Sursa: apia.org.ro

Începând cu anul 2017, Ferma Țuțu îmbină sectorul vegetal cu cel zootehnic și de procesare. Totul a început din dorința de a începe un nou business în familie, unul care să producă hrana proaspătă pentru consumatori. Tânărul crescător, Ionuț-Lucian Iorga din Luncavița, o comună din județul Tulcea, crede în ideea de fermă familială. Ca urmare, a înființat în urmă cu 5 ani o microfermă de vaci. Rasa pe care o crește este Fleckvieh și toate animalele sale au certificat de origine.

Fleckvieh, o rasă adaptată pentru Dobrogea

„În anul 2017 am achiziționat 14 juninci și un taur de reproducție, iar în momentul de față avem un efectiv de 70 de bovine. Suprafața agricolă este de 50 ha pe care le folosesc strict pentru obținerea furajelor necesare în zootehnie. Structura culturilor este repartizată astfel: lucernă, porumb, orz, triticale. Am investit pe partea de origine și toate animalele au certificat de origine. Am ales Fleckvieh deoarece am avut în trecut rasa Holstein, dar în mediul climatic din Dobrogea aceasta nu era cea mai potrivită. Rasa Fleckvieh este una mult mai rezistentă la boli, la afecțiunile podale, dar cel mai important aspect este că am mizat pe faptul că este o rasă mixtă lapte-carne“, ne spune tânărul din Luncavița.

Tot laptele pe care îl produce Ferma Țuțu este prelucrat în regie proprie, în mica fabrică de produse lactate (caș, telemea, brânză proaspătă, smântână).

„Intenționăm să ne mărim paleta de produse lactate în viitorul apropiat. Tot laptele pe care îl producem este prelucrat în mica fabrică de produse lactate. Comercializăm zilnic laptele la dozatorul din localitate și colaborăm cu peste 10 magazine, la nivel de județ, pentru care distribuim produsele noastre lactate“, adaugă tânărul fermier. În Ferma Țuțu randamentul la sacrificare este unul destul de bun, iar producția de lapte la nivel de fermă este mulțumitoare, cca 22 l/cap de animal. Momentan, sistemul de furajare este unul tradițional, rația bazându-se în principal pe lucernă și un amestec de concentrate administrate în momentul efectuării mulsului“, ne mărturisește crescătorul.

„Efectivele de animale scad, fermele se desființează“

Ionuț-Lucian Iorga, viitor medic veterinar, face performanță în ferma familiei și crede cu ardoare în viitorul fermei familiale. Acesta este student în ultimul an la Facultatea de Medicină Veterinară din Iași, iar pentru el cheia succesului este munca. „Noi, tinerii fermieri, următoarea generație, cred că avem o mare responsabilitate, și anume să producem în țara noastră. Efectivele de animale scad, tot mai multe ferme se desființează, iar cele care rezistă acum sunt cele care vor furniza alimente în anii următori“, mărturisește acesta.

Investiția într-un astfel de domeniu este una ridicată, în special dacă se dorește a deveni o fermă modernă, însă cheia succesului este munca, la care se adaugă efortul pe care îl depui zilnic, alături de angajații pe care îi ai în fermă, spune tânărul fermier. „Consider că munca în zootehnie, mai ales pe partea creșterii bovinelor de lapte, trebuie să o faci cu drag.“ De la înființarea fermei, familia Iorga a încercat anual să o dezvolte

Zootehnia diferă de la specie la specie, mai spune tânărul din Luncavița. „Cel mai important este ca omul să fie documentat, să aibă măcar cunoștințe minime legate de specia de animale pe care dorește să o crească, iar apoi să aprofundeze periodic cunoștințele.“

„În următorii ani intenționez să accesez fonduri europene cu ajutorul cărora să-mi tehnologizez ferma. Îmi place ceea ce fac, iar cel mai mulțumit mă simt atunci când știu că există oameni care consumă din produsele pe care le producem și care apreciază munca pe care o depunem în fermă zi de zi.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), efectuează plata ajutorului excepțional acordat producătorilor agricoli din sectorul vegetal.

Suma autorizată la plată este în valoare de peste 56,4 milioane lei și se acordă solicitanților care au accesat această formă de ajutor de stat, în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1032/18.08.2022, din finanțare externă nerambursabilă conform Anexei la Regulamentul delegat (UE) 2022/467.

Valoarea grantul financiar unitar este de 875 lei/ha, echivalentul sumei de 176,80 euro/ha, stabilit la rata de schimb de 4,9489 lei pentru 1 euro în conformitate cu  prevederile alin. (6) al art.1 din Regulamentul delegat (UE) 2022/467.

Suma care se acordă beneficiarilor este obținută prin înmulțirea grantului financiar unitar, exprimat în lei/hectar, cu suprafața declarată cu plantații pomicole pe rod și/sau cu arbuști fructiferi și/sau cu plantații viticole pe rod cu struguri pentru vin, din cererea unică de plată 2022, exprimată în hectare și nu poate depăși valoarea maximă de 175.000 lei/ beneficiar.

Reamintim că obiectivul acestei scheme de susținere financiară l-a reprezentat asigurarea unui grant financiar producătorilor agricoli din sectorul vegetal pentru susținerea unor cheltuieli angajate în perioada 24 februarie - 12 august 2022, cu achiziția de resurse materiale, respectiv de produse fertilizante și/sau produse de protecție a plantelor și/sau motorină, necesare în anul 2022 pe suprafețele cu plantații pomicole pe rod și/sau cu arbuști fructiferi și/sau cu plantații viticole pe rod cu struguri pentru vin, care utilizează eficient resursele, gestionează nutrienții și aplică metode de producție favorabile mediului și climei prin activitatea agricolă de întreținere a plantațiilor pe care o desfășoară.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), informează potențialii beneficiari că, în perioada  19 august - 2 septembrie 2022 inclusiv, primește Cereri de solicitare a ajutorului excepțional acordat producătorilor agricoli din sectorul vegetal, în conformitate cu Hotărârea nr. 1032/18.08.2022 privind acordarea unor ajutoare excepționale producătorilor agricoli din sectorul vegetal, publicată în Monitorul Oficial nr. 817/2022.

Această schemă de susținere financiară are ca obiectiv asigurarea unui grant financiar producătorilor agricoli din sectorul vegetal, pentru susținerea unor cheltuieli angajate în perioada 24 februarie - 12 august 2022, cu achiziția de resurse materiale, respectiv de produse fertilizante și/sau produse de protecție a plantelor și/sau motorină, necesare în anul 2022 pe suprafețele cu plantații pomicole pe rod și/sau cu arbuști fructiferi și/sau cu plantații viticole pe rod cu struguri pentru vin, care utilizează eficient resursele, gestionează nutrienții și aplică metode de producție favorabile mediului și climei prin activitatea agricolă de întreținere a plantațiilor pe care o desfășoară.

Cererile se depun/transmit (prin fax/poştă/eletronic) la Centrele APIA unde au depus Cererea unică de plată 2022.  APIA pune la dispoziția solicitanților formulare pretipărite ale cererii de solicitare ajutorului excepțional, încărcate cu datele preluate din IACS - Cererea unică de plată 2022: date de identificare, suprafete și culturi (coduri de cultură) declarate, iar aceștia trebuie să le verifice/completeze/corecteze dacă este cazul.

Documentele atasate cererii sunt următoarele:

1. copie a documentelor justificative de achiziție de la furnizori a resurselor materiale necesare, respectiv produse fertilizante, motorină, produse de protecție a plantelor, după caz, emise în perioada 24 februarie 2022 - 12 august 2022;
2. copie document coordonate bancare în condițiile în care coordonatele bancare sunt diferite față de coordonatele bancare înscrise în cererea unică de plată 2022;
3. declarație pe proprie raspundere privind înregistrarea în scopuri de TVA - Anexa 11 din Ghidul solicitantului:

-pentru solicitanții neplătitori de TVA va fi decontată întreaga valoare înscrisă în documentul justificativ de achiziție;

-pentru solicitanții înregistrați ca plătitori de TVA aceasta nu se decontează prin ajutorul excepțional.

Documentele depuse/transmise în copie de către beneficiar, vor purta sintagma “conform cu originalul”, vor fi datate și însușite prin semnătură de către beneficiar.

Beneficiarii trebuie să îndeplinească următoarele condiții de eligibilitate:

a) să solicite ajutorul excepțional prin depunerea cererii la centru APIA la care este arondat;

b) să fie înregistrați în evidențele APIA cu cererea unică de plată 2022 cu suprafețe declarate de teren cu plantații pomicole pe rod și/sau cu arbuști fructiferi și/sau cu plantații viticole pe rod cu struguri pentru vin, prevăzute la codurile menționate în anexa nr.1; suprafețele declarate se încadrează în intervalul de la minim 0,1 ha inclusiv, până la maxim 200 ha inclusiv chiar dacă suprafețele declarate în cererea unică 2022 sunt mai mari de 200 ha;

c) să achiziționeze resurse materiale pe bază de documente justificative, precum documente fiscale respectiv factura, bon fiscal, din care să rezulte datele de identificare ale solicitantului respectiv nume și prenume/denumire, în perioada 24 februarie-12 august 2022;

d) să mențină suprafața aferentă culturilor pentru care beneficiază de ajutor excepțional, în anul de cerere 2023.

Grantul financiar unitar este în cuantum de 875 lei/ha, echivalentul sumei de 176,80 euro/ha, stabilit la rata de schimb de 4,9489 lei pentru 1 euro în conformitate cu  prevederile alin. (6) al art.1 din Regulamentul delegat (UE) 2022/467.

Suma care se acordă beneficiarilor este obținută prin înmulțirea grantului financiar unitar, exprimat în lei/hectar, cu suprafața declarată cu plantații pomicole pe rod și/sau cu arbuști fructiferi și/sau cu plantații viticole pe rod cu struguri pentru vin, din cererea unică de plată 2022, exprimată în hectare și nu poate depăși valoarea maximă de 175.000 lei/ beneficiar.

În cazul în care suma de plată calculată prin înmulțirea grantului financiar unitar, exprimat în lei/hectar, cu suprafața declarată cu plantații pomicole pe rod și/sau cu arbuști fructiferi și/sau cu plantații viticole pe rod cu struguri pentru vin, din cererea unică de plată 2022, exprimată în hectare este mai mare decât valoarea totală a documentelor justificative depuse pentru resursele materiale achiziționate, atunci se aprobă suma reprezentând valoarea totală a documentelor justificative. În cazul în care sumă calculată este mai mică decât valoarea totală a documentelor justificative depuse pentru resursele materiale achiziționate, atunci se aprobă această sumă calculată.

Resursele financiare totale necesare implementării schemei de ajutor sunt de 126.150,673 mii lei, echivalentul sumei de 25.490,649 mii euro stabilit în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (6) din Regulamentul delegat (UE) 2022/467, care se asigură astfel:

a) 63.075,3364 mii lei, echivalentul sumei de 12.745,3245 mii euro, finanțare externă nerambursabilă conforma Anexei la Regulamentul delegat (UE) 2022/467;

b) 63.075,3364 mii lei, echivalentul sumei de 12.745,3245 mii euro, de la bugetul de stat în conformitate cu prevederile art.2 din Regulamentul delegat (UE) 2022/467 și în limita prevederilor bugetare aprobate pe anul 2022 Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu această destinaţie. În situaţia în care sumele centralizate depăşesc resursele financiare aprobate cu această destinaţie, valoarea ajutorului excepțional se reduce proporţional pentru toţi beneficiarii.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că au fost stabilite cuantumurile aferente Ajutoarelor Naţionale Tranzitorii (ANT) pentru anul de cerere 2021 și s-a demarat procesul de autorizare la plată a acestor scheme.

În conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.294/02.03.2022 pentru aprobarea plafoanelor alocate ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectoarele vegetal și zootehnic pentru anul de cerere 2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 211/03.03.2022, valoarea plafonului este de 223.976.951 euro și se asigură de la bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). 

În tabelele de mai jos regăsiți cuantumurile stabilite în conformitate cu actul normativ menționat.

VEGETAL

ZOOTEHNIC

Plățile se efectuează în lei, la cursul valutar de 4,9475 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2021 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 398 din 1 octombrie 2021.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) aduce la cunoștința opiniei publice că începând de vineri, 07 mai 2021, a demarat autorizarea la plată a schemelor de sprijin cuplat în sectorul vegetal Campania 2020.

Potrivit art. 1, alin (6), din Hotărârea de Guvern nr. 492 din 28.04.2021 pentru aprobarea plafoanelor financiare alocate măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru anul de cerere 2020 - “Cuantumul pe unitatea de măsură pentru fiecare măsură de sprijin cuplat în sectorul vegetal se calculează de către APIA, prin raportarea plafoanelor financiare prevăzute la alin( 5) la suprafețele eligibile pentru anul 2020”, au rezultat următoarele cuantumuri:

Plățile pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul vegetal se fac în lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2020 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 323 din 01 octombrie 2020.

Vineri, 23.04.2021 a avut loc ședința Adunării Generale a Uniunii Naționale de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – U.N.C.S.V., unde au fost primite 7 noi cooperative agricole în echipă, ajungând la 32.

Cooperativele agricole reunite în U.N.C.S.V. însumează peste 386 de persoane juridice și 118 fizice. Membri afiliați în cooperativele agricole din uniune, exploatează suprafețe între 1.5 ha și 1900 ha.

Cooperativele agricole autentice nu sunt o alternativă, ci singura cale optimă de reducere semnificativă a riscurilor principale la care sunt expuși agricultorii individuali, indiferent de mărimea lor. Rolul cooperativelor este să ajute la optimizarea costurilor membrilor și să aducă valoare adăugată produselor prin investiții în comun. Cooperativele agricole performante trebuie să răspundă nevoilor majorității membrilor, scopului pentru care au fost create și să combine negocierea cu mutualizarea, standardizarea și optimizarea.

Cooperativele participante au făcut schimb de experiență, dezbătut problemele cu care se confruntă atât în desfășurarea și eficientizarea activității cooperativelor cât și a exploatațiilor unde își desfășoară activitatea, a proiectelor legislative care îi impactează, trasat direcția pe care o va urma uniunea și reactualizat obiectivele U.N.C.S.V..

Un element important în cadrul discuțiilor, a fost legat de îmbunătățirile care trebuiesc aduse pentru a avea soluții integrate, privind managementul riscului comercial și agroclimatic.

Misiunea de bază a U.N.C.S.V. este încurajarea fenomenului dezvoltării și eficientizării activității fermierilor prin cooperative agricole consolidate, sustenabile și durabile, care să aibe capacitatea de a întări puterea de negociere a fermierilor în lanțul agroalimentar.

Sursa: uncsv.ro

Sunt dovezi istorice că, mai ales în perioadele de criză, cooperativele agricole moderne sunt alternative de echilibrare economico-socială, a puterii de negociere, veniturilor pe lanțul agro-alimentar și suntem convinși că vor continua să întărească această realitate și în contextul actualei crize provocate de pandemia de coronavirus.

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – U.N.C.S.V., reamintește tuturor cooperativelor agricole din România că prin modificările și completările aduse la Legea Cooperației Agricole nr. 566/2004, au obligația actualizării actelor constitutive conform prevederilor nou introduse și înregistrarea la Oficiul Registrului Comerțului până la 20 aprilie 2021.

Pentru a nu aglomera birourile ORC aproape de termenul limită, recomandăm organizarea din timp, în condiții de siguranță a Adunărilor Generale, pregătirea propunerilor de modificare a actelor constitutive și depunerea acestora începând cu luna martie 2021. Alături de modificările actelor constitutive, este de nevoie de elaborarea, aprobarea și respectarea altor documente interne precum:

• Regulamente interne urmărind relațiile dintre cooperativa agricolă și membri;
• Contract cadru între cooperativă și membru, încheiat pe o perioadă de minimum 3 ani de zile;
• Fișa de post director executiv cooperativa agricolă.

Pentru buna funcționare, dezvoltare și consolidare a formelor cooperatiste moderne, reiterăm necesitatea respectării principiilor cooperatiste stabilite de Alianța Internațională a Cooperativelor și tragem un semnal de alarmă prin care solicităm respectarea prevederilor art. 12 alin (2) care interzice societăților comerciale sau societăților pe acțiuni din România, să folosească sintagma cooperativă agricolă, coop sau cooperativa, în denumirea, brandurile, mărcile înregistrate ale societăților, în promovarea entităților care nu au statutul de cooperativă/societate cooperativă și forma de organizare corespunzătoare. Cei care sunt convinși de beneficiile asocierii în cooperative, sunt bineveniți să preia principiile cooperatiste, toate drepturile și obligațiile specifice cooperativelor și să acorde părți sociale partenerilor implicați în activitate.

Principalele modificări de avut în vedere la actualizarea actelor constitutive sunt:

• Definirea cooperativei agricole active conform lit. g) a art. 9;
• Completarea obligațiilor membrilor, art. 16 alin. (6), lit. f). cu respectarea regulamentelor interne și lit. g). să acopere integral eventualele prejudicii cauzate cooperativei agricole;
• Menționarea expresă că angajații și prestatorii de servicii cu profesie liberală răspund solidar față de cooperativă, de modul în care își îndeplinesc atribuțiile și sunt responsabili pentru erorile personale comise, în conformitate cu art. 19 alin (2) și legislația în vigoare;
• Precizarea obligativității încheierii între membrii și cooperativă a unui contract pe minimum 3 ani, conform alin. (3) al art. 19;
• Completarea actelor constitutive cu modificarea regulamentelor interne, urmărind relațiile dintre cooperativa agricolă și membri conform art. 24 lit. c);
• Introducerea obligațiilor prevăzute la art. 29 alin. 21 și 22 prin care un fermier poate fi membru într-o singură cooperativă pe același sector de activitate și pentru cooperativele cu o vechime mai mare de 2 ani, să aleagă în Consiliul de Administrație doar membri cooperatori deținători de părți sociale cu o experiență în cooperativă de minimum 2 ani;
• Prevederea expresă că atât cooperativele agricole cât și membrii acestora nu se încadrează în categoria întreprinderilor afiliate conform art. IV alin. (2) din Legea nr. 265/2020;
• Precizarea în actele constitutive că Legea Cooperației Agricole nr. 566/2004 se completează în mod corespunzător cu prevederile Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, republicată, cu modificările ulterioare.

România, sectorul agroalimentar și fermierii au nevoie de cooperative agricole autonome, independente, rentabile și consolidate!

U.N.C.S.V. s-a implicat activ în perfecționarea cadrului legislative specific cooperativelor agricole și își manifestă disponibilitatea de a veni cu informații suplimentare pentru clarificarea tuturor aspectelor din activitatea cooperativelor, inclusiv în relațiile cu membrii acestora, putând împărtăși din experiența membrilor.     

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – U.N.C.S.V., reamintește membrilor cooperatori și cooperativelor agricole că entitățile înființate și funcționale în baza prevederilor Legii 566/2004, actualizată și Legea 1/2005, actualizată, fiind constituite din membri fondatori și acționari, persoane fizice și juridice, care se supun prevederilor acestora, sunt obligate să dețină părți sociale de maximum 20%.

În conformitate cu art. 8 lit. d) din Legea cooperației agricole, unul din principiile cooperatiste este cel al autonomiei și independenței cooperativei agricole, potrivit căruia cooperativele agricole sunt entități juridice autonome bazate pe autoajutorare și sunt controlate de către membrii lor, aceștia având până la maximum 20% din Capitalul social.

Această participație este mai mică de pragul de 25%, așa cum este prevăzut în Legea 129/2019, actualizată, art. 4, alin. 2., lit. a),  de unde rezultă că acestea nu se încadrează în respectiva prevedere și, ca urmare, nu trebuie să depună declarația privind beneficiarul real.

UNCSV consideră că nu este necesar să fie depusă această declarație, deoarece în Legea nr. 129/2019 la Art.4 (2) 1. sunt prevăzute următoarele: persoana sau persoanele fizice care dețin ori controlează în cele din urmă o persoană juridică prin exercitarea dreptului de proprietate, în mod direct sau indirect, asupra unui număr de acțiuni sau de drepturi de vot suficient de mare pentru a-i asigura controlul ori prin participația în capitalurile proprii ale persoanei juridice sau prin exercitarea controlului prin alte mijloace, persoana juridică deținută sau controlată nefiind o persoană juridică înregistrată la registrul comerțului ale cărei acțiuni sunt tranzacționate pe o piață reglementată și care este supusă unor cerințe de publicitate în acord cu cele reglementate de legislația Uniunii Europene ori cu standarde fixate la nivel internațional. Acest criteriu este considerat a fi îndeplinit în cazul deținerii a cel puțin 25% din acțiuni plus o acțiune sau participația în capitalurile proprii ale persoanei juridice într-un procent de peste 25%;

În cazul persoanelor exceptate de la depunerea declarației beneficiarului real se încadrează și persoanele juridice care au asociați persoane fizice, conform alin. (11) art. 59 din Legea 129/2020.

În acest sens UNCSV a solicitat O.N.R.C. să emită o clarificare publică în teritoriu, privind obligația depunerii declarației privind beneficiarul real pentru cooperative agricole, având în vedere că termenul este 1.11.2020.

Guvernul alocă de la bugetul de stat 1,463 miliarde de lei pentru susținerea activităților  din sectoarele vegetal și zootehnic în contextul crizei generate de pandemia COVID-19, precum și despăgubirea fermierilor.

Despăgubirile pe categorii au fost anunțate de ministrul Agriculturii, Adrian Oros, într-o conferință de presă organizată vineri, 4 septembrie, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Acestea sunt:

- 119.560 mii lei pentru sectorul suine

- 109.800 mii lei pentru sectorul avicol

- 49.948 mii lei pentru sectorul apicol

- 35.700 mii lei pentru sectorul bovine

- 59.500 mii lei pentru sectorul vitivinicol

De asemenea, ministrul Adrian Oros a mai amintit că despăgubirile pentru fermierii ale căror culturi înființate în toamna anului 2019 au fost afectate de secetă sunt în valoare de 1.088.409 mii lei.

Potrivit ministrului, toate aceste despăgubiri se vor derula prin APIA, care, în această perioadă, va lucra și sâmbăta.

Data până la care se pot depune cererile de solicitare ale fermierilor este 15 septembrie. Cererile de solicitare se pot descărca accesând linkul bit.ly/cereri-ajutor-stat-COVID-19.

Submăsura 17.1 "Prime de asigurare a culturilor, a animalelor şi a plantelor" din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020) va fi deschisă în intervalul 11 mai - 30 noiembrie 2020 şi va începe cu sectorul vegetal, iar perioada în care se vor putea depune cererile de finanţare aferente contractelor de asigurare pentru sectorul zootehnic va fi comunicată ulterior şi anunţată pe pagina de internet.

Ministerul Agriculturii preciza că sesiunea de depunere a cererilor de finanţare va dispune de o alocare totală de aproximativ 40 milioane euro.

"O noutate importantă este faptul că se va organiza o sesiune anuală de primire a cererilor de finanţare, faţă de sesiunea precedentă, când existau sesiuni diferite pentru culturile de primăvară şi pentru cele de toamnă. Precizăm că, faţă de anul trecut, Ghidul solicitantului aplicabil pentru sesiunea din acest an include o serie de îmbunătăţiri şi simplificări. Astfel, o primă modificare o reprezintă intensitatea unică a sprijinului financiar care este acum de 70% din valoarea primei de asigurare eligibile şi plătită efectiv de către fermier (solicitantul finanţării), faţă de sesiunea anterioară când intensitatea era calculată în funcţie de dimensiunea exploataţiei asigurate", precizează AFIR.

O altă simplificare se referă la eliminarea obligativităţii de a prezenta extrasul din Registrul Agricol şi acceptarea documentelor aferente plăţilor prin POS pentru justificarea plăţii a cel puţin 50% din valoarea integrală a primei de asigurare. Totodată, a fost simplificată şi Cererea de finanţare, în sensul eliminării obligativităţii de a completa suprafeţele asigurate pentru fiecare parcelă, precum şi a calculului privind dimensiunea economică a exploataţiei.

Pentru a beneficia de sprijinul financiar disponibil în cadrul submăsurii 17.1, solicitanţii trebuie să fie fermieri activi, să încheie cu o societate de asigurări un contract pentru riscurile eligibile prevăzute de Ghidul solicitantului şi să se angajeze să plătească valoarea integrală a primei de asigurare în cuantumul şi la termenele prevăzute în contract.

Riscurile eligibile în cadrul acestei linii de finanţare sunt fenomenele climatice nefavorabile, respectiv: seceta, arşiţa, inundaţiile, grindina, îngheţul (timpuriu de toamnă, de iarnă sau târziu de primăvară), ploile torenţiale sau ploile excesive şi de lungă durată, furtuna, vijelia, uraganul sau tornada.

De asemenea, printre riscurile eligibile pentru finanţare se numără şi infestările cu organisme de carantină dăunătoare plantelor prevăzute în HG nr. 563/2007, cu modificările şi completările ulterioare. Prin intermediul submăsurii 17.1 sunt eligibile pentru decontarea asigurărilor şi riscurile asociate bolilor animalelor care figurează în Anexa II la Regulamentul (UE) nr. 652/2014 şi care nu fac obiectul despăgubirilor prin alte programe cu finanţare europeană sau naţională.

În cazul producerii unui fenomen climatic nefavorabil sau a infestării cu organisme de carantină dăunătoare plantelor acesta trebuie să fie recunoscute în mod oficial de către autorităţile competente din România, menţionează AFIR.

"În contextul actual al secetei, dublat de pandemia de coronavirus, venim în sprijinul fermierilor prin relansarea acestei submăsuri, care vine cu o serie de simplificări şi avantaje şi îi încurajăm pe toţi să-şi asigure culturile, prin încheierea acestor asigurări, pentru care Ministerul acordă prin PNDR o finanţare de 70% din valoarea primei, indiferent de dimensiunea fermelor", a precizat recent ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

În ceea ce priveşte sesiunea organizată anul trecut, din cele 1.077 cereri de finanţare eligibile, până la această dată au fost contractate 998 cereri cu o valoare de aproximativ 1,75 milioane de euro, fiind plătite 800 din acestea, diferenţa reprezentând cereri aflate în diferite stadii de contractare sau plată.

Sursa: Agerpres

Ziua Cooperativelor de Cultură Mare, ediția a V-a, eveniment organizat de Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) la sfârşitul lunii ianuarie în Bucureşti, a adus în prim-plan patru modele de cooperative de succes prin care se arată că în UNCSV este unitate și diversitate, fiind prezentate cooperative din zone agricole diferite, de dimensiuni mici, medii, mari, cu înființare în perioade diferite.

Prin acest eveniment s-a dorit facilitarea unui dialog real şi constructiv între cooperativele agricole de cultură mare, funcţionale şi autorităţile responsabile pentru a evidenția necesitatea consolidării cooperativelor agricole din România.

Dobrogea Sud: 10 ani de cooperare

Prima cooperativă dată ca exemplu de succes a fost Dobrogea Sud din judeţul Constanţa. Ionuţ Lungoci, directorul executiv, le-a vorbit celor prezenţi despre paşii parcurşi de această cooperativă, domeniul de activitate şi cifra de afaceri, după 10 ani de activitate. „La început am fost 12 membri, iar ulterior, în 2009, „furia eliberării adeverinţelor“ ca membru cooperator pentru accesarea de fonduri europene a dus la creşterea bruscă, în doi ani, la 35.000 ha şi 60 de membri. În momentul respectiv nu mai aveam cifră de afaceri, nici nu mai ştiam cu cine să luăm legătura deoarece membrii înscrişi nu mai răspundeau la telefon. După doi ani a fost trierea, sub formă de selecţie naturală; membrii care tranzacţionau au rămas în cooperativă, iar ceilalţi au fost excluşi. De atunci cifra de afaceri creşte în continuu, deşi numărul de membri nu s-a modificat major, maximum 2-3 anual în ultimii 3 ani. Am reuşit să ajungem la aproape

100 milioane de lei cifră de afaceri, cu o profitabilitate ajustată. Anul acesta am reuşit, după trei ani de discuţii din partea tuturor, să construim un sediu în comuna Topraisar, unde am investit 2 milioane şi jumătate de lei într-un spaţiu de depozitare seminţe şi pesticide, dar principalul îl reprezintă faptul că avem un sediu al nostru, o identitate. În ceea ce priveşte cerealele, avem aproximativ 100.000 de tone pe care le tranzacţionăm spre export datorită preţului. Comercializăm motorină ca serviciu pentru membrii cooperatori, astfel încât partenerul producător din România furnizează membrilor noştri motorină la acelaşi preţ indiferent de distanţa la care se află în judeţul Constanţa“, încheie Ionuţ Lungoci, director executiv Dobrogea Sud.

Cooperativa Agricolă Banat Agro Vest

Un alt model de succes prezentat a fost Cooperativa Agricolă Banat Agro Vest, din judeţul Timiş, care produce anual 50.000 de tone de cereale şi care a avut o cifră de afaceri de 56 milioane de lei în anul 2019. „Cooperativa a fost înfiinţată în 2016, cu 11 membri fondatori; în anul 2018 au mai aderat 12 ferme, iar în acest an mai avem cinci ferme în procedură de aderare şi cinci ferme în perioadă de probă de un an. Suprafața totală cultivată este de 12.296 ha şi de obicei este o structură de 60% culturi de toamnă şi 40% culturi de primăvară. Ca evoluţie a cifrei de afaceri, în anul 2019 am avut 56 milioane de lei, iar vânzarea cerealelor s-a realizat în proporţie de 90%, respectiv peste 50.000 de tone de cereale tranzacţionate strict doar prin cooperativă“, a specificat în cadrul evenimentului Marian Horgoş, director tehnic Banat Agro Vest.

Cooperativa CerealTop Farmers Vrancea

Cooperativa Agricolă CerealTop Farmers, din judeţul Vrancea, cu sediul în Coteşti, s-a constituit în anul 2017 ca o asociație autonomă, spune Cătălin Zaharia, directorul executiv, la întâlnirea organizată de UNCSV. „În prezent suntem 16 fermieri (12 persoane juridice și 4 persoane fizice), având în exploatare 3.500 ha. Cifra de afaceri în 2019 a fost de cca 20 milioane de lei, iar cantitatea de cereale tranzacţionate este de aproximativ 18.000 de tone. Tranzacţiile privind inputurile s-au situat în jurul cifrei de

1 milion de euro“, mai specifică Cătălin Zaharia, CerealTop Farmers.

Drumul Belşugului

Cea mai nouă cooperativă prezentată a fost Drumul Belşugului, înfiinţată în februarie 2019 în Tecuci, judeţul Galaţi, precizează Ionuţ Pavel. „Iniţial cooperativa noastră a avut 10 membri, iar în prezent sunt 12 şi mai sunt în aşteptare 4 care lucrează o suprafaţă de 6.000 ha cu cultură mare. Scopul înfiinţării este acela că am vrut să ne eficientizăm activitatea economică prin a cumpăra mai ieftin şi a vinde mai scump, dar nu vrem să ne limităm aici. Ne dorim să uniformizăm o tehnologie în cadrul cooperativei, să dezvoltăm o bază proprie deoarece acest lucru ne va ţine mai uniţi. Capitalul social este în prezent de 66.000 lei şi avem o cifră de afaceri de 17 milioane de lei. Totodată, am obţinut aviz de recunoaştere pe grup de producători pentru cereale şi culturi oleaginoase“, a adăugat Ionuţ Pavel, director executiv, în cadrul cooperativei agricole Drumul Belşugului.

Beatrice Alexandra MODIGA

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că, începând cu 04 iunie 2019 și până în prezent, au fost autorizate la plată schemele de sprijin cuplat în sectorul vegetal aferente Campaniei 2018, pentru un număr de 19.613 dosare, cu suma totală de 39,89 milioane euro.

Plățile pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul vegetal se fac în lei, la cursul de schimb de 4,6638 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 28 septembrie 2018 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 351 din 01 octombrie 2018.

Reamintim Cuantumurile schemelor de sprijin cuplat în sectorul vegetal aferente cererilor de plată depuse în Campania 2018:

SERVICIUL RELAŢII CU PUBLICUL ŞI COMUNICARE

Începând cu data de 04 iunie 2019, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că au fost autorizate la plată schemele de sprijin cuplat în sectorul vegetal aferente campaniei 2018, pentru un număr de 12.707 dosare cu suma totală de 25.035.714 euro.

Totodată, facem precizarea că fermierii pregătiți pentru calculul schemelor de sprijin cuplat în sectorul vegetal urmează să fie preluați pe listele de plată în zilele următoare.

Plățile pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul vegetal se fac în lei, la cursul de schimb de 4,6638 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 28 septembrie 2018 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 351 din 01 octombrie 2018.

Sursa: apia.org.ro

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează cu privire la faptul că au fost stabilite cuantumurile schemelor de sprijin cuplat în sectorul vegetal aferente cererilor de plată depuse în Campania 2018, în conformitate cu Hotărârea nr. 360 publicată în Monitorul Oficial nr. 440 din 03 iunie 2019, pentru aprobarea plafoanelor alocate măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal, pentru anul de cerere 2018.

Începând cu data de 04 iunie 2019, APIA demarează autorizarea la plată a schemelor de sprijin cuplat în sectorul vegetal aferente cererilor de plată depuse în Campania 2018.

Astfel, potrivit art. 1, alin 6 din Hotărârea mai sus menționată “Cuantumul pe unitatea de măsură pentru fiecare măsură de sprijin cuplat în sectorul vegetal se calculează de către APIA, prin raportarea plafoanelor prevăzute la alin. 5 la suprafețele eligibile pentru anul 2018”, rezultând următoarele cuantumuri:

Plățile pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul vegetal se fac în lei, la cursul de schimb de 4,6638 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 28 septembrie 2018 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 351 din 01 octombrie 2018.

Sursa: apia.org.ro

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că până la data prezentei a efectuat plăți aferente Ajutoarelor Naţionale Tranzitorii (ANT), sectoarele vegetal și zootehnic, Campania 2018, în sumă totală de 88.844.226 euro, pentru un număr de 248.156 beneficiari.

În conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 159/2019 pentru aprobarea plafoanelor alocate ANT, pentru anul de cerere 2018, valoarea plafonului este de 268.466.600 euro, care se asigură de la bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.  

Plăţile pentru ajutoarele naţionale tranzitorii în sectorul vegetal şi zootehnic se fac în lei, la cursul de schimb de 4,6638 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 28 septembrie 2018.

Cuntumurile stabilite în conformitate cu Hotărârea de Guvern:

Sursa: apia.org.ro