Este evident că nivelul și calitatea recoltelor sunt condiționate de asigurarea culturilor agricole cu apă. Preocuparea de căpetenie a fermierilor constă în măsurile de acumulare, conservare și valorificare cu maximum de eficiență a factorului apă, fără a neglija acțiunile de reducere la minimum a pierderilor de apă din sol.

  • În primul rând solul să fie apt pentru a înmagazina maximum de apă care poate ajunge la 59% în solul afânat, 46% în solul așezat și 38% în solul tasat-compactat. Din totalul precipitațiilor se infiltrează 64,4% în solul afânat și numai 9,2% în solul neafânat.

Capacitatea de reținere a apei de către sol este socotită mică atunci când reține 300-500 mm, mijlocie, când reține 500-900 mm, și mare, atunci când reține 900-1.200 mm.

Pentru fragmentarea straturilor impermeabile este indicat ca la 2-4 ani să se aplice o lucrare de sacrificare, iar solul să aibă un conținut ridicat de materie organică, aceasta având capacitatea de a reține cu 20% mai multă apă, iar humusul, rezultat din descompunerea materiei organice, reține de 4-6 ori mai multă apă, prelungind cu 2 săptămâni instalarea secetei.

Prezența complexului coloidal argilo-humic saturat și cationic de Ca asigură formarea unei structuri glomerulare stabile care realizează o bună afânare, spațiile fiind ocupate 2/3 cu apă și 1/3 cu aer, o bună permeabilitate și evită pierderile de apă prin evaporare la suprafața solului.

  • În al doilea rând, solul să fie nivelat, fără crovuri și depresiuni în care apa băltește la ploi torențiale și plantele mor prin asfixiere, dacă nu se iau măsuri de evacuare urgentă. Terenul să aibă o ușoară pantă astfel încât, la ploile torențiale, surplusul de apă să se deplaseze lent, fără eroziune, către șanțuri care dirijează apa în lacuri de acumulare artificiale, create special pentru a colecta apa din topirea zăpezii și a ploilor torențiale și care va servi la viitoarele irigații gravitaționale.

Sunt țări care cheltuie sume importante pentru desalinizarea apei mării, iar noi lăsăm să se scurgă în mare multe milioane de metri cubi de apă dulce.

  • În al treilea rând, referindu-ne la zonele irigate, și aici trebuie să existe o preocupare pentru folosirea rațională a apei. Risipa de apă, cu norme de irigare mari, duce la degradarea solului, la fenomene de levigare și sărăturare secundară a solului, la înmlăștinire.

Sunt indicate sistemele de irigare prin picurare sau, acolo unde se practică aspersiunea, să se folosească aspersoare mai mici care nu provoacă degradarea mecanică a solului.

Canalele de aducțiune a apei să fie bine etanșate, deoarece pe vechile canale s-au înregistrat pierderi de apă de 75%.

Este indicat să se calculeze norme de udare mai mici pentru a fi bine valorificate precipitațiile care cad în intervalul dintre udări.

  • În al patrulea rând avem în vedere zonele neirigate, care constituie majoritatea suprafețelor agricole din țara noastră.

Pentru culturile de primăvară trebuie urmărit ca, la intrarea în iarnă, solul să fie afânat, mărunțit și nivelat, capabil să acumuleze și să conserve precipitațiile de peste iarnă.

În primăvară se vor efectua cât mai puține lucrări asupra solului, și numai strictul necesar.

Culturile cu semințe mici care germinează la 1-3°C se vor însămânța direct, fără o pregătire prealabilă a patului germinativ, deoarece brăzdarele semănătorilor pot pătrunde ușor în solul afânat, 2-3 cm cât este necesar pentru aceste culturi.

Pentru semințele care necesită adâncime mai mare se pregătește patul germinativ cu combinatorul, numai până la adâncimea de încorporare a seminței, efectuată în ziua sau în preziua semănatului.

Dacă au început să apară buruieni anuale, se va efectua o lucrare cu grapa cu colți sau cu sapa rotativă, care distrug buruienile în curs de răsărire.

Pentru culturile însămânțate mai târziu, la temperaturii de 8-9°C, dacă terenul nu s-a îmburuienat, nu se efectuează nicio lucrare până la semănat, deoarece stratul superficial al solului se usucă și constituie un mulci natural care nu permite ridicarea apei până la suprafața solului și evaporarea acesteia.

La timpul corespunzător se va pregăti patul germinativ și se vor însămânța culturile respective. De menționat că nu trebuie folosită grapa cu discuri la lucrările solului în primăvară. Prin determinări riguroase a rezultat că la folosirea grapei cu colți sau a sapei rotative se pierde 2-3% din umiditate, la folosirea combinatorului, 5-6%, iar când s-a folosit grapa cu discuri pierderile au pornit de la 12-15% până la 28%.

În funcție de rezerva de apă existentă în sol în momentul semănatului se stabilește densitatea culturilor. Important este ca să nu rămână goluri în cultură în care cresc buruieni și crește consumul de apă din sol. Într-un lan compact se menține o atmosferă saturată care împiedică evaporarea apei din sol și, în special, reduce transpirația plantelor.

La culturile prășitoare, pe parcursul vegetației se aplică 2-3 lucrări de prășit care gestionează bine apa, atât prin reducerea gradului de îmburuienare, cât și prin evaporarea apei la suprafața solului. Experimental s-a dovedit că într-o cultură de porumb prășită s-au pierdut 1,8 mm/zi apă din sol, iar în cea neprășită, 4,9 mm/zi.

Este indicat cultivatorul cu cuțite plate, bine ascuțite, care taie buruienile la 2-3 cm adâncime și rămân la suprafața solului cu rol de protecție. Unde este posibil se aplică agricultura conser­vativă și agricultura de precizie, prin care se gestionează mai bine factorul APA.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

O cultură puternică a agriculturii înseamnă, pentru orice țară, siguranță alimentară și dezvoltare economică. Agri Cultura sau cultura agriculturii, tema celei de-a 7-a ediții RALF - Romanian Agriculture Leadership Forum, este definită de viziune, strategie, educație și conștientizare, inovație și tehnologie, parteneriat și colaborare, investiții în resursele umane. Cultura agriculturii se referă la toate valorile asociate cu practicarea agriculturii.

Vă prezentăm 10 teme din programul Forumului Internațional al Marilor Fermieri RALF, care va avea loc pe 25 și 26 mai, la JW Marriott Grand Hotel din București:

  • Cum construim cultura agriculturii în România?
  • Agri Cultura Inovației
  • Agri Cultura Sustenabilității
  • Agri Cultura Digitalizării
  • Agri Cultura Irigațiilor
  • Un parteneriat cu 13000 de fermieri
  • Fermierul viitorului
  • Ferma de marketing
  • Susținerea lanțului de valoare în agribusiness, un sector strategic pentru economie
  • Cum ne putem atinge potențialul în agribusiness?
  • 40 de speakeri (*toți participă în persoană, nu online) din 10 țări, 6 sesiuni plenare, 2 zile de discuții, dezbateri și business networking.
  • Cele mai ferme din România, cei mai premiați fermieri europeni.

Mai multe despre eveniment pe https://romanianagriculture.ro/eveniment/ralf-2023/

Organizatori și Parteneri

Organizatori: BORO Communication și RomanianAgriculture.ro

Master Partner: Corteva Agriscience

Parteneri principali: utilaje - Maschio Gaspardo, irigații - Netafim powered by EPRS România

Professional Partner: Ecofol

Parteneri: Claydon, GrECo, BCR

Susținători: AFER, EEPro

Corteva Agriscience a anunțat prelungirea înscrierii în programul TalentA 2023, un program educațional gratuit pentru dezvoltarea competențelor profesionale în managementul afacerilor și agricultură, dedicat femeilor inovatoare din mediul rural.

Se pot alătura programului doamnele și domnișoarele ce activează în agricultură pentru a putea participa gratuit la cursuri în domeniul agribusiness și vor concura la final pentru fonduri cu o valoare totală de 15.000$ oferite de Corteva Agriscience România. La finalul programului, compania va alege cele mai inovatoare trei proiecte ale femeilor care activează în agricultură.

Fondat și sponsorizat de către Corteva Agriscience pentru al patrulea an consecutiv, programul educațional se va desfășura pe o perioadă de cinci luni, începând cu data de 5 iunie și va include două module online de studiu: modulul de business ce va cuprinde 10 cursuri și modulul de agribusiness ce va cuprinde 4 cursuri. Cursurile vor fi susținute și facilitate de specialiștii Corteva și membrii echipei Starperfomining – companie de consultanță în afaceri, partener oficial al programului pentru al patrulea an consecutiv. Anul acesta, în program se pot înscrie femeile cu vârsta de peste 18 ani, atât de pe teritoriul României, dar și al Republicii Moldova.

Pentru a se putea înscrie în program, concurentele trebuie să fie implicate în activități agricole sau să fie studente ale universităților agricole. De asemenea, acestea doresc să dezvolte proiecte noi și sunt hotărâte să facă din afacerea lor o întreprindere sustenabilă, dinamică și competitivă, dar și să contribuie la dezvoltarea comunităților în care trăiesc și muncesc. Toate participantele se vor înscrie în programul TalentA pe website-ul companiei Corteva până la data de 31 mai 2023.(România: https://bit.ly/3JDznhf, Moldova: https://bit.ly/3zg6txY)

Pe parcursul lunilor dedicate programului, participantele TalentA vor avea ocazia unică de a construi proiecte inovatoareșsi de a concura pentru a obține fonduri din partea Corteva Agriscience România. Proiectele trebuie să se raporteze la beneficiul întregii comunități și să se axeze pe îmbunătățirea securității alimentare, asigurarea accesului la apă potabilă în comunități, susținerea consumului responsabil, combaterea schimbărilor climatice și conservarea ecosistemelor, conform obiectivelor de sustenabilitate ale Corteva Agriscience.

Corteva Agriscience menține valoarea premiilor acordate la finalul instruirii în anul 2023, pentru a putea asigura facilitarea implementării celor mai bune planuri de afaceri. Această sumă se ridică la 15 000 $* și va fi distribuită astfel:

  • 1. locul I – 6.000 $,
  • 2. locul II – 5.000 $,
  • 3. locul III – 4.000 $.

* calcul în moneda națională la cursul de schimb al BNR, valabil în ziua transferului de fonduri.

Ceremonia de Premiere va avea loc în data de 13 octombrie 2023.

Despre Corteva Agriscience 

Corteva Agricience este o companie globală, eminamente agricolă, tranzacționată la bursă, ce combină inovația de vârf din industrie, implicarea clienților și execuția operațională pentru a oferi soluții la cele mai mari provocări agricole din lume. Corteva generează opțiuni avantajoase pe piață prin strategia sa unică de distribuție, împreună cu mixul său echilibrat și divers de semințe, produse de protecția a plantelor și servicii digitale la nivel mondial. Având în portofoliu unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură și o linie de produse și tehnologii de top în industrie, ce pot genera creșteri viitoare, compania se angajează să maximizeze productivitatea fermierilor, colaborand in acelasi timp cu părțile interesate din întreg sistemul alimentar, contribuind la promisiunea de a îmbogăți viața celor care produc și a celor care consumă și asigurând progresul generațiilor viitoare.

Mai multe informații sunt disponibile pe www.corteva.ro

Apa este o resursă vitală de viață și este esențială pentru creșterea și întreținerea tuturor organismelor vii. Pentru agricultori, apa este deosebit de importantă pentru irigarea culturilor și hrănirea animalelor. Prin urmare, este important să fim conștienți de potențialele amenințări care pot pune în pericol această resursă prețioasă și să știm cum să le gestionăm eficient pentru protejarea eficientă a culturilor.

Există numeroase amenințări naturale care pot pune în pericol apa utilizată în agricultură. Schimbările climatice reprezintă o preocupare din ce în ce mai mare deoarece pot duce la apariția unor fenomene meteorologice extreme care pot diminua cantitățile de apă necesare pentru susținerea fermelor. Seceta reprezintă astăzi una dintre cele mai frecvente amenințări. Atunci când o regiune se confruntă cu o lipsă prelungită de precipitații, aceasta poate provoca o lipsă de apă pentru irigații, ceea ce face ca anumite culturi să sufere pierderi semnificative, fapt ce pune în pericol eficiența și supraviețuirea fermelor. În mod similar, inundațiile pot reprezenta o problemă pentru fermieri deoarece pot cauza contaminarea apei, distrugerea culturilor și a terenurilor agricole, ceea ce duce la o scădere semnificativă a randamentului culturilor.

Pe lângă amenințările naturale, există și amenințări de origine umană cu referire la apa utilizată în agricultură. Extracția excesivă de apă duce la scăderea nivelului apei freatice și la o lipsă de apă pentru agricultură. În plus, practicile ineficiente de gestionare a apei, cum ar fi stocarea, livrarea, programarea sau aplicarea, pot, de cele mai multe ori, pune în pericol apa utilizată în agricultură deoarece pot duce la pierderi și la o scădere a disponibilității ei.

Aplicarea excesivă a îngrășămintelor cu azot poate contribui la contaminarea directă a apei potabile cu nitrați și nitriți, precum și la scurgeri care pot duce la o serie de probleme devastatoare în ecosistemele de apă dulce și în bazinele hidrografice de coastă. Aceste efecte semnificative asupra mediului au făcut ca eficiența utilizării azotului și gestionarea îngrășămintelor să devină priorități-cheie pentru combaterea efectelor dăunătoare ale aplicării azotului în agricultură.

Din fericire, există soluții care pot fi puse în aplicare pentru a proteja apa utilizată în agricultură. Unele practici durabile sunt concepute pentru a maximiza utilizarea tuturor inputurilor pe bază de azot necesare, reducând în același timp la minimum pierderile de azot pentru a produce nu numai cel mai ridicat randament al investiției, ci și pentru a diminua impactul agriculturii asupra mediului. De exemplu, fermierii români au acum acces la biostimulantul Utrisha™ N dezvoltat de Corteva Agriscience pentru a sprijini gestionarea azotului în mod sustenabil. De asemenea, compania pune la dispoziția fermierilor cei mai adaptați și rezistenți la secetă hibrizi de porumb din portofoliul Pioneer® Optimum® AQUAmax®, care le permit să obțină rezultate bune chiar și în condiții climatice nefavorabile. Acești hibrizi prezintă un front genetic de top, combinând armonios stabilitatea cu potențialul maxim de producție al porumbului de ultimă generație.

În plus, creșterea capacității de stocare a apei poate contribui la creșterea disponibilității ei pentru agricultură. În cele din urmă, monitorizarea și protejarea surselor de apă împotriva contaminării, a utilizării excesive și a altor amenințări provocate de om pot contribui la garantarea faptului că apa utilizată în agricultură este sigură și disponibilă pentru anii următori.

Jean IONESCU, Country Leader

pentru Corteva Agriscience România

În ultimii ani, în presa agricolă românească sau pe paginile web destinate agriculturii au apărut multe articole referitoare la cioara de semănătură (Corvus frugilegus). În manualele de entomologie agricolă, cioara de semănătură este prezentată ca o specie cu impact neutru asupra agriculturii, având un regim de hrană omnivor. Pe de o parte, păsările consumă o cantitate mare de larve de insecte, cum ar fi cele de Zabrus tenebrioides (gândacul ghebos) sau cele ale diferitelor specii de cărăbușei, pe de altă parte pot consuma semințele de porumb, după semănat, în unii ani producând pagube de recoltă (în literatura de specialitate se menționează că aceste pagube pot ajunge la 10%). De asemenea, ciorile de semănătură mai pot pune probleme cultivatorilor de pepeni, în special în verile secetoase. În acest caz, pentru a-și satisface nevoia de apă, păsările produc daune pepenilor, aceștia devenind improprii consumului.

Punând în balanță posibilele pagube produse agriculturii și horticulturii cu avantajele datorate consumului larvelor insectelor sau al puilor de rozătoare, ciorile de semănătură nu erau considerate organisme dăunătoare. În ultimii ani, situația s-a mai schimbat, iar fermierii din sudul, estul și vestul țării au raportat pagube din ce în ce mai mari produse la semănăturile de primăvară, așa cum s-a întâmplat anul trecut. Acest fapt l-am constatat și eu, într-o experiență cu porumb din cadrul proiectului ADER 2.2.1. La variantele la care semințele de porumb nu au fost tratate cu un insecticid (pentru combaterea dăunătorilor de sol, inclusiv Tanymecus dilaticollis), ciorile au distrus plantele în proporție mai mare de 85%, prin consumarea boabelor de porumb fie imediat (sau în primele zile) după semănat, fie după ce au răsărit plantele (ciorile nu au consumat plantele, ci bobul de porumb rămas după germinarea seminței și răsărirea plantelor). Imaginile din dronă sunt sugestive, la variantele experimentale, fără tratamentul semințelor, ciorile au mâncat aproape tot.

Această întâmplare nu a fost doar anul trecut, în câmpul experimental. Din ce în ce mai mulți fermieri au declarat că au semănat din nou solele cu porumb care au fost „vizitate” în prealabil de ciorile de semănătură. De ce s-a înclinat balanța? Ce s-a întâmplat cu neutralitatea ciorilor de semănătură pentru agricultură? Cel mai probabil, omul este principalul vinovat, iar primii care plătesc „factura“ sunt fermierii.

În primul rând, ciorile sunt foarte inteligente. Acest lucru înseamnă că sunt foarte adaptabile, inclusiv la mediile unde intervenția omului (intervenție atropică) este evidentă. De exemplu, toți fermierii văd cum ciorile se adună după trecerea utilajelor de prelucrat solul, pentru a se hrăni cu larve de insecte sau alte vertebrate mici care au fost deranjate de trecerea utilajelor agricole. Prezența ciorilor de semănătură pe câmp este așa de comună în zilele noastre, suntem așa de obișnuiți cu ele încât ar fi ceva foarte ciudat (și în neregulă) dacă nu le-am mai vedea pe câmp. Pe site-ul https://pasaridinromania.sor.ro/Cioara-de-semanatura se menționează că în România există o populație de 200 de mii de perechi de ciori. În toată Europa se estimează că este o populație cuprinsă între 8,17 și 14,2 milioane de perechi. Nu știu când s-au făcut ultima oară determinări statistice ale populației de ciori de semănătură din țara noastră. Cert este că pe câmpurile patriei aceste păsări, frumoase și inteligente, sunt din ce în ce mai prezente. În România ciorile de semănătură au și dușmani naturali, capabili să mai reducă din efectivele lor, cele mai importante specii fiind ulii porumbari, șoimii călători, șoimii dunăreni, bufnițele sau acvilele. Dacă ne uităm puțin pe Internet, putem vedea că șoimii dunăreni, de exemplu, sunt amenințați cu dispariția. Nici celelalte specii nu au o situație mai bună. Aici intervine o logică simplă. Dacă există probleme cu efectivele principalilor dușmani naturali ai ciorilor de semănătură, atunci acestea se pot hrăni nestingherit, iar populația lor poate să crească de la un an la altul. Pentru fermieri nu este o veste prea bună.

Vânătoarea irațională și lipsa habitatelor sunt principalele motive pentru declinul speciilor de păsări prădătoare, categorie din care fac parte și dușmanii naturali ai ciorilor de semănătură, enumerați anterior. La categoria lipsa habitatelor, putem adăuga și lipsa perdelelor forestiere. Este un subiect arhicunoscut de către toți, cu avantaje incontestabile pentru agricultură. S-au scris multe articole pe această temă, au fost multe emisiuni la TV și... cam atât. Perdelele forestiere sunt cam absente din peisajul agricol autohton, așa cum sunt prezente în Bulgaria, de exemplu. Acestea ar fi un bun habitat, atât pentru ciorile de semănătură, cât și pentru dușmanii naturali ai acestora. În lipsa perdelelor forestiere, ciorile se descurcă, pot să cuibărească și în interiorul localităților, în parcuri, de asemenea se pot hrăni la gropile de gunoi. Din păcate, speciile de păsări prădătoare nu se adaptează așa de ușor schimbărilor mediului produse de către oameni, la fel ca și ciorile. Rezultatul îl vedem în câmp, primăvara.

O metodă de protejare a culturilor de primăvară este folosirea tunurilor antipăsări, dar, în timp, ciorile se obișnuiesc cu ele. Am văzut ciori așezate pe acele tunuri, nemaifiind deranjate de zgomotul puternic produs de acestea (care avea ca scop alungarea păsărilor).

Ce ar fi de făcut? În primul rând, tratamentul semințelor de porumb cu substanțe care au efect repelent pentru ciorile de semănătură, fără să afecteze calitatea semințelor. Insecticidele de contact sau sistemice, folosite la tratamentul semințelor, se pare că aveau și efect repelent pentru ciori, acestea nevizitând culturile în curs de răsărire. Pe termen mediu și lung ar fi refacerea habitatelor pentru speciile de păsări prădătoare, care ar putea limita populația ciorilor de semănătură. Adică să avem mai multe perdele forestiere. Din păcate, puținii fermieri care au avut curajul să planteze perdele forestiere mai degrabă au fost „pedepsiți“ de hățișul birocratic absurd. Cu birocrație și limbaj de lemn la TV, efectele sunt egale cu zero. De asemenea, ar trebui să se oprească vânătoarea irațională. Există reguli stricte pentru acest sector de activitate, dar trebuie să ne asigurăm că aceste reguli sunt respectate. În vizitele mele pe câmpurile patriei, în ultimii ani, am văzut din ce în ce mai multe urme ale trecerii vânătorilor (prezența cartușelor pe câmp).

Tehnologia modernă ar putea să dea o mână de ajutor fermierilor în acest caz. Folosirea dronelor sau a roboților agricoli, pentru a speria și alunga ciorile de semănătură de pe solele unde s-a semănat porumbul, ar putea să reprezinte o „gură de oxigen“ pentru fermieri. Problema este legată de autonomia dronelor sau a roboților agricoli și mai ales de prețul lor. Deocamdată aceste sisteme moderne sunt scumpe, fiind accesibile unui număr foarte mic de fermieri.

Mai există metodele clasice, practicate în fermele mici, de subzistență, uneori și în ferme ceva mai mari, cum ar fi folosirea unor sperietori simple de ciori (celofan agățat de un băț sau CD-uri vechi agățate pe băț, care în bătaia vântului reflectă lumina diferit și sperie ciorile). Dar aceste metode au eficacitate limitată, ciorile de semănătură fiind foarte inteligente. Studii recente au tras concluzia că, dintre toate speciile de păsări de pe Pământ, la corvide (familie din care fac parte și ciorile de semănătură) este cel mai mare volum ocupat de creier, raportat la dimensiunea corpului. Singurele viețuitoare care le depășesc pe ciori, la acest aspect, sunt cimpanzeii și omul!

Împușcarea ciorilor sau distrugerea cuiburilor nu cred că reprezintă o soluție viabilă pe termen lung. Păsările sunt foarte inteligente și vor migra în alt loc. Pentru rezolvarea acestei probleme, cauzată în primul rând de oameni, ar trebui refăcut echilibrul natural. Pentru acestea este necesară o colaborare interdisciplinară între ornitologi, agricultori, silvicultori și cercetători în domeniul protecției plantelor sau agrotehnicii. Pentru a reface echilibrul între ciori și prădătorii naturali ai acestora trebuie refăcut habitatul prădătorilor. Acest lucru nu se va realiza mâine sau poimâine, durează ani buni (chiar și decenii).

Până atunci, tratamentul semințelor cu insecticide pentru care s-a dat derogare și în această primăvară (pentru combaterea rățișoarei porumbului) sau insecticidele rămase omologate pentru combaterea viermilor sârmă (Agriotes spp.) sau a viermelui vestic al rădăcinilor porumbului (Diabrotica virgifera) au ca efect secundar repelența față de ciorile de semănătură. Nu știu exact motivele, dar, din multiplele observații pe care le-am efectuat în câmp, acestea pur și simplu refuză să consume semințele tratate. În schimb, dacă s-au folosit la semănat semințe netratate, atunci ciorile vin în număr mare să „servească masa“.

Dr. ing. Emil GEORGESCU, INCDA Fundulea

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează beneficiarii care și-au asumat angajamente pentru Intervenția DR 06 – „Bunăstarea animalelor” - pachetul a) – Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și pachetul b) – Plăți în favoarea bunăstării păsărilor, că pot completa și depune online deconturile/documentele justificative aferente trim. I al anului 2023.

Completarea și depunerea online se face prin pagina web: www.apia.org.ro și se utilizează ca browser Google Chrome.

În cadrul paginii APIA, Bunăstarea animalelor DR - 06, secțiunea Instrucțiuni completare/ depunere se regăsesc pașii pentru operarea și depunerea online, pachetul a) – Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și pachetul b) – Plăți în favoarea bunăstării păsărilor .

Deconturile justificative sunt însoțite în funcție de pachetul solicitat, de documentele prevăzute în Ghidul solicitantului pentru Intervenția DR 06 - Bunăstarea animalelor - pachet a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor, ediția a III a și în Ghidul solicitantului pentru Măsura 14 - Bunăstarea animalelor - pachet b) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor, ediția I, aprobate prin OMADR nr. 58/2023 și postate pe site-ul oficial al APIA.

Documentele transmise online vor sta la baza verificării datelor în aplicațiile electronice de gestionare a Intervenției DR - 06 și efectuării verificărilor administrative ulterioare.

Organizațiile membre ale Alianței pentru Agricultură și Cooperare – AAC, Federația Națională PRO AGRO, Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania – LAPAR, Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV și Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România – FAPPR, în numele membrilor reuniți sub umbrela AAC, însumând o suprafață totală de peste 3 mil ha, la care se adaugă 1,7 mil ha echivalentul UVM aferent zootehniei, acoperind un procent de peste 56,5 % din numărul de angajați din sector, pe întreg teritoriul României, și a celor care activează în industria alimentară și cumulează o cifră de afaceri de 35%, respectiv un număr de angajați de peste 20% din totalul sectorului alimentar românesc.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a transmis către toți fermierii români care s-au alăturat protestului pentru demnitate și respect desfășurat vineri, 7 aprilie 2023, un mesaj de mulțumire pentru mobilizare și implicarea deosebită de care au dat dovadă în organizarea, la nivel național, a acestui manifest al solidarității. Apreciază implicarea deosebită a fermierilor neafiliați și consideră alăturarea lor ca un pas important pentru consolidarea unui sector agricol puternic.

Numărul impresionant de participanți – peste 10.000 de fermieri și peste 3.500 de utilaje agricole care au manifestat pașnic în foarte multe județe din țară (Arad, Argeș, Bihor, Botoșani, Brăila, Buzău, Constanța, Cavasna, Cluj, Galați, Iași, Mureș, Olt, Satu Mare, Suceava, Timiș, Tulcea, Vrancea și desigur, București) au transmis un mesaj hotărât către autoritățile europene și cele naționale: fermierii români sunt aici, au probleme reale și au nevoie să fie ajutați și sprijiniți.

Suma de 10 milioane de euro alocată României pentru atenuarea pierderilor este insignifiantă, lucru recunoscut public de însăși Președinta Comisiei Europene.

Aceste fonduri pot cel mult, a fi redirecționate pentru refacerea, măcar parțială, a infrastructurii rutiere avariate în urma tranzitului intensiv al mărfilor ucrainiene.

Impactul resimțit de fermierii din România este de greu de estimat astăzi pentru ca întreaga economie a produselor agricole și agroalimentare a fost direct și grav afectată.

În anul de recoltă 2023 majoritatea producătorilor agricoli vor fi puși în situația de a-și închide fermele din cauza costurilor mari de înființare a culturilor agricole, iar perspectiva unor prețuri de vânzare mici, sub costuri, chiar în condițiile unor producții bune nu vor aduce salvarea fermierilor.

Protestul fermierilor români a avut rolul de a livra un mesaj colectiv, imperativ despre faptul că deciziile naționale și europene actuale trebuie adaptate, urgent, prin măsuri concrete și că nu mai pot fi ignorați.

Ca măsură de salvgardare a activităților fermierilor si a sectorului agroalimentar Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită autorităților române să reprezinte interesele României cu mai mare fermitate și să întreprindă toate demersurile legale și diplomatice care se impun pentru interzicerea tranzitului și importurilor de produse agricole de proveniență Ucraina în perioada 15 iunie 2023 - 15 martie 2024.

Piața agricolă a fost deja puternic distorsionata în defavoarea fermierilor din România.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare mulțumește, de asemenea, omologilor bulgari care s-au alăturat protestului românesc, artătând astfel că nu suntem singuri, suntem fermieri europeni și problemele noastre sunt, de fapt, ale Europei.

Comunicarea Alianței cu autoritățile europene va continua intens, atât prin intermediul Copa-Cogeca, dar și prin mesaje către eurodeputații români; vom transmite notificări către presa europenă și vom exercita presiuni constante pentru ca situația fermierilor din România să fie remediată în regim de urgență.

Pe plan național, în perioada următoare membrii Alianței pentru Agricultură și Cooperare vor adopta o poziție de expectativă, cu niciun fel de îngăduință față de vreo viitoare lipsă de reacție a autorităților, iar în cazul în care nu se materializează interzicerea tranzitului și importurilor de produse agricole de proveniență Ucraina pentru perioada 15 iunie 2023 - 15 martie 2024, pe 7 iunie 2023 va începe un protest național mult mai amplu decât cel din 7 aprilie 2023, care se va încheia doar după ce se va implementa solicitarea precizată anterior.

Sursa: Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC)

Mădălina Sîrghie este o fată cu păr de aur, ochi superbi și mai ales o tânără foarte curajoasă din comuna Negrilești, județul Galați, care administrează o întreprindere familială în domeniul agriculturii cu cca 330 de hectare în arendă și teren proprietate personală, alături de părinți.

Tânăra este pasionată de agricultură. Cu teoria este bine pusă la punct, iar la partea practică Mădălina nu stă la birou, ci se perfecționează sub îndrumarea tatălui său și a mamei, mulțumiți că au pe mâinile cui să lase moștenire ferma. Când vine vremea lucrărilor agricole o vezi conducând tractorul, semănătoarea sau alte utilaje agricole moderne deoarece, începând cu anul 2016, a accesat fonduri europene în valoare de 525 mii de euro.

Fermierul „i-a luat soției o bijuterie“

Un motiv în plus pentru care tânăra fermieră și-a dorit să continue ce a început familia ei a fost să nu plece din locul în care s-a născut.

„Părinții mei, născuți și crescuți în mediul rural, probabil li s-a întipărit dragul de glie în suflet și de aici a pornit totul. Sunt singurul copil la părinți, iar pasiunea pentru agricultură mi s-a transmis mie. În prezent dețin o întreprindere familială ce îmi poartă numele, alături de părinții mei. Începuturile au fost grele și anevoioase. Neavând istoric în domeniu, a fost destul de greu, dar cu muncă și perseverență mama și tatăl meu au reușit. Acum eu trebuie să duc mai departe acest business și să îi fac mândri, să le demonstrez că toate eforturile și sacrificiile lor nu au fost în zadar. Tatăl meu și-a achiziționat primul tractor în anul 1999, era un U445 cu motor de buldozer, pe care l-a lustruit și montat cu măiestrie și dedicare, alături de mama mea. Ușor, ușor, au început a lucra teren, iar în 2005 au accesat fonduri prin proiectul SAPARD și au achiziționat primul tractor performant, un Case de 135 cp cu plug, sau cum ar spune fermierii «i-a luat soției o bijuterie» pentru că mama mea a pus „stăpânire“ pe tractor, efectuând diverse lucrări de pregătire a terenului. Apoi, în 2016 am accesat fonduri europene în valoare de 525 mii euro, plus alte utilaje agricole. Am achiziționat 1 tractor cu încărcător frontal și cupă, 1 tractor cu plug, combină cu heder de păioase și cărucior transportor, mașină de erbicidat, semănătoare de plante prășitoare, cultivator, disc. Toate acestea le folosim pentru efectuarea tuturor lucrărilor necesare pentru înființarea, întreținerea și recoltarea culturilor. De la an la an, tehnologia în agricultură avansează, iar achiziționarea acestor utilaje nu face decât să ușureze munca fermierului“, ne specifică Mădălina Sîrghie, fermier de succes în comuna Negrilești, județul Galați.

2022 - un an tragic

Culturile agricole de bază ale familiei Sîrghie sunt rapița, grâul, floarea-soarelui și porumbul.

„După cum spuneam, lucrăm o suprafață de 330 ha. Avem aproximativ 50 ha în proprietate, iar restul este luat în arendă. Avem ani în care mai schimbăm câte ceva și punem orz, triticale, mazăre, avem și lucernă, iar în urmă cu 2 ani am încercat și cultura de coriandru. În 2022 am avut parte de un an tragic, am vrea să rămână doar o amintire neplăcută. Cu toții ne-am lovit de costuri foarte ridicate la inputuri. Eu zic că am fost destul de cumpătați și nu ne-am avântat mai mult decât era cazul. Am reușit doar la cultura de grâu și rapiță să mai adunăm câte ceva, în timp ce culturile de floarea-soarelui și porumb au fost distruse în totalitate de seceta excesivă. În 2023 sperăm la mai bine. Momentan culturile de toamnă arată destul de promițător, iar noi facem tot ce ne stă în putință pentru a beneficia de producții satisfăcătoare, însă vom vedea și ce ne mai rezervă precipitațiile“, adaugă tânăra gălățeancă.

Ca să începi de la zero în agricultură trebuie să ai noroc

Pe viitor, Mădălina își dorește să mai acceseze încă un proiect, tot pentru îmbunătățirea și modernizarea fermei.

Sarghie

„În ziua de astăzi este foarte greu să pornești de la zero. Prețurile de achiziție a inputurilor sunt foarte mari, ca să nu mai vorbim de achiziționarea utilajelor. Sunt mult prea multe condiții de respectat pentru accesarea fondurilor europene. Deși cei sus-puși sunt de părere că oferă ajutor pentru mulți fermieri, doar noi știm de câte avize, hârtii, aprobări, atestări și drumuri este nevoie să poți face asta. Agricultura, după cum bine știm cu toții, este principala ramură a economiei românești. Cu toate acestea, nu este valorificată cum trebuie. Un bun exemplu îl avem anul acesta: exporturile Ucrainei și renunțarea taxei vamale au pus în cap prețurile cerealelor.“

Poate că, dacă tânăra din Negrilești, județul Galați, nu era crescută în acest mediu nu s-ar fi îndreptat spre agricultură.

„Momentan nu pot spune că sunt în totalitate implicată în atribuțiile fermei. Am noroc cu părinții mei, care sunt oamenii de bază. Eu și soțul meu suntem mici ucenici în această fermă, însă sperăm să putem duce mai departe tot ce mama și tata au început, iar pe viitor mi-ar plăcea să dezvolt mult mai mult ferma. Acum depinde și de oportunitățile pe care ni le vor aduce timpul“, încheie Mădălina Sîrghie, tânăra fermieră din județul Galați.

Beatrice Alexandra MODIGA

Nicolae Sitaru este unul dintre fermierii recunoscuți ai României. Prin vocea sa sunt redate multe dintre problemele pe care agricultura le întâmpină. Este unul dintre oamenii care nu se sfiesc să spună că uneori realitatea din teren nu este totuna cu cea prezentată în „tribunele oficiale“ și că măsurile implementate trebuie discutate mai mult cu oamenii de la baza ogorului.

Este nevoie de măsuri care să încurajeze producătorii

Cultura mare este un sector care s-a dezvoltat foarte mult, mai ales după integrarea în Uniunea Europeană. Este încă loc mult de dezvoltare, dar s-au făcut mulți pași în direcția unei dezvoltări sănătoase. Drept pentru care, dintr-o țară care înainte de integrare mereu apela la rezerva de stat până să se ajungă vara la recolta nouă de grâu, acum a ajuns o țară net exportatoare de produse agricole și care își asigură consumul de materii prime din producția internă, spune fermierul din Orezu, județul Ialomița.

„Exportăm destul de mult și cred că am putea fi mai ponderați dacă zootehnia și industria alimentară ar fi mai dezvoltate și s-ar consuma mai mult în țară. Cred că trebuie să fie politici publice de încurajare a acestora. Dacă nu avem porci, trebuie să vedem de ce se întâmplă asta. Vorbim mereu despre trasabilitate, despre amprenta de carbon. Ce amprentă de carbon facem noi ducând porumbul din România în Spania și aducând carnea de porc din Spania în România? Lucrurile astea cred că trebuie remediate prin politici și prin măsuri de încurajare a celor care activează în sectoarele cu probleme. La începutul privatizării producătorii, spre exemplu, erau scutiți de niște impozite în primii cinci ani de activitate. Cred că măsuri similare i-ar încuraja pe producătorii români să se apuce de agricultură, de zootehnie, medicină veterinară.“

Au fost zece ani pierduți, între 1990 și 2000, când a avut loc un fel de haiducie, un jaf național, în toate domeniile, nu doar în agricultură. Produsul Intern Brut al României a scăzut foarte mult în această perioadă și abia după 2000 am început să ne revenim. Nicolae Sitaru se declară însă optimist cu privire la producția vegetală și spune că are credința că va fi din ce în ce mai bine.

„Încet, încet vom ocupa locul pe care îl merităm în Europa.“

Nicolae Sitaru

Am putea avea sisteme de irigații, dar avem și apă suficientă?

Din păcate, după Revoluție s-au distrus sistemele de irigații care erau în România și nu străinii au făcut asta, ci noi, românii, susține fermierul. Din nefericire, impactul anilor în care se manifestă tot mai frecvent seceta este din ce în ce mai serios.

„În 2022 s-au irigat până în 700.000 ha. Există o temă care trebuie neapărat dezbătută. La nivelul ăsta, la începutul lunii august deja nu mai era apă. Se spune mereu că trebuie să irigăm ca pe vremea lui Ceaușescu, 3 milioane ha, dar dacă noi am avut apă doar pentru 700.00 ha, ce vom face când vom avea sisteme de irigații de 2 milioane de hectare? De unde luăm apa? Ne luăm la ceartă pe câmp ca să stabilim cine beneficiază de apă? În condițiile celor 700.000 ha irigate au fost niște mici scandaluri, dar când va fi nevoie să irigăm mai mult? Înainte să investim în irigații trebuie să vedem unde este sursa de apă. Investiția într-un sistem de irigații se face de regulă folosind credite și atunci ce faci dacă ai cheltuit 5.000 de euro pe hectar și apoi constați că nu ai apă? Încotro o apuci, pentru că banca va vrea banii înapoi? Trebuie inițiată o discuție serioasă pe această temă, nu pompieristică. Ministerul Agriculturii ar trebui să genereze această discuție și evident să fim și noi invitați la dialog.“

Este o reușită faptul că apa a fost adusă la stațiile de pompare, dar ce se va întâmpla dacă ajutorul statului nu va mai fi acordat? Este o întrebare al cărei răspuns implică angajamente pe termen lung din partea celor responsabili de dezvoltarea irigațiilor și care ar trebui să asigure stabilitate fermierilor.

„În cazul acesta fermierul poate spune «am contract de arendă pe 10 ani, în 10 ani trebuie să recuperez investiția în sistemele de irigații». Pe lângă legislația asta, mai trebuie înăsprită un pic legislația legată de furturile de la sistemele de irigații. Trebuie gândit un pachet de legi care să te protejeze în acest sens, altfel degeaba pun eu un sistem de irigații pe 3.000 ha și îmi trebuie 10 oameni să le păzească. Ce câștig din irigat pierd în anii în care nu este nevoie să irig, dar trebuie să plătesc oameni să păzească sistemul.“


  • România are, înregistrate la APIA, puțin peste 10 milioane ha de teren agricol, fiind incluse aici și pajiștile. Producția agricolă este obținută de pe cca 9 milioane ha.
  • „Ca să putem spune că suntem pe deplin pregătiți pentru orice situație trebuie să ne gândim și la un scenariu mai complicat în care nu avem apă și ce se întâmplă atunci. Vorbim despre gestionarea riscurilor de peste 10 ani, dar nu s-a luat nicio măsură, cu excepția măsurii 17.1 care este extraordinară.“
  • Cea mai dezvoltată cultură din țara noastră este porumbul. În fiecare an sunt cultivate cu această cultură cca 2,5-2,6 milioane ha. Următoarele culturi cu pondere mare în agricultură sunt grâul și floarea-soarelui, rapiță, soia și orz.
  • „Degeaba ne plimbăm prin canalele de irigații, dacă nu găsim soluții să irigăm în fiecare zi. Trebuie să găsim soluții pe termen lung.“

Laura ZMARANDA

Cătălina Ionela Achițeni din Havârna, județul Botoșani, a renunțat la visul de a fi avocat pentru a se face fermier la Ferma Cătălinei. La doar 25 de ani, tânăra vrea să ducă tradiția mai departe, ferma de familie existând din anul 1972.

Cu toate că de mică a visat să fie avocat, Cătălina a ales cu bună știință să activeze într-o lume a bărbaților și să fie excepția de la regulă. Tânăra s-a gândit că cea mai bună alegere este să se ocupe de ferma de animale a familiei din comuna Havârna, județul Botoșani.

5 decenii de existență

„Ferma există încă din 1972, este o afacere de familie, iar eu am dus tradiția mai departe, făcând ceea ce îmi place. Am crescut printre animale, sunt o pasiune pentru mine și iubesc ceea ce fac. Nu m-am văzut niciodată făcând altceva, iubirea și gingășia animalele îmi umple sufletul de bucurie și, de asemenea, aceasta este și o afacere profitabilă dacă știi să le hrănești și să le crești corect. Nu este ușor să creezi planul de alimentație al unui animal, la noi a durat ceva timp până am descoperit ritmul de creștere a animalelor și cum să sporim lactația“, mărturisește tânăra botoșăneancă.

cresterea vacilor

Familia Achițeni a pornit la drum cu 100 de oi și 10 vaci, iar în prezent efectivul este de 350 de oi Karakul, 100 de capre Anglo nubiene și 40 de vaci Bălțate românești. „Am ales aceste rase din mai multe motive, de exemplu Karakul pentru că este rasa care se adaptează la condițiile din țara noastră, se exploatează pentru pielicele și producția de lapte. Bălțatele românești au un temperament liniștit și reprezintă 44% din totalul de bovine din România și produce în medie, anual, 3.000 litri de lapte cu 4% grăsime, iar caprele Anglo nubiene pentru că sunt căutate deoarece au producția de lapte ridicată și pot fi exploatate până la 10 ani“, spune Cătălina.

Piață de desfacere restrânsă. Concurență mare în zonă

Tânăra botoșăneancă mai spune că nu au făcut niciodată un calcul cu privire la investiția făcută în această afacere, costul fiind oricum unul destul de mare pentru că mereu apar cheltuieli neprevăzute. În schimb, a investit foarte mult timp, răbdare și dragoste. Cât mai multă cu putință.

„Consider că, pentru a reuși în orice domeniu, mai ales în unul în care faci ce îți placi, nu poți reuși fără perseverență, pasiune și încredere în propriile forțe. Au fost multe momente când poate îmi venea să renunț, dar atunci mi-am amintit de ce am început. Marea problemă în domeniu, din punctul meu de vedere, e forța de muncă, foarte greu de găsit. În lunile de iarnă laptele îl predăm unei firme din zonă, dar în perioada caldă facem produse lactate: brânză, urdă, pe care le vindem în zonă; nu avem o piață de desfacere prea mare deoarece concurența este mare în zonă. Primăvara alegem să dăm miei spre piața arabă, unde primim de obicei cel mai bun preț.“

Agricultura și zootehnia nu vor dispărea niciodată, indiferent de vremuri

Cătălina, când a decis să se axeze pe acest domeniu, a pornit de la ideea că agricultura și zootehnia sunt domenii de activitate care nu vor dispărea niciodată, indiferent de vremuri.

cresterea oilor

„Ne-am ușurat munca investind în utilaje agricole și, având în vedere poziționarea fermei, care este în câmp, racordarea fermei la apa curentă și curent electric a fost cel mai necesar lucru care trebuia făcut de la început. Producția de pe terenurile pe care le deținem este folosită 80% pentru furajele animalelor. Furajarea o facem și la bovine și la ovine, de două ori pe zi, dimineața și după-amiaza, dimineața cu însilozate de porumb și după-amiaza cu lucernă sau fân și șrot de floarea-soarelui, precum și porția cu boabe de porumb. Furajele folosite în creșterea animalelor sunt cele voluminoase, fibroase, suculente și verzi, dar și însilozate, în special cele de porumb.“

Viața într-o fermă nu este ușoară, sunt multe lucruri care pot apărea pe parcurs și situații cărora e greu să le faci față, adaugă tânăra botoșăneancă.

„Seceta îți poate da planurile peste cap, obținând culturi din care nu-ți scoți nici măcar investiția, dar să ai și profit. Primăvara, la fătarea oilor, trebuie să fii mereu prezent în cârd deoarece oile tinere rar reușesc să dea naștere fără ajutorul extern al omului. O altă problemă ar fi cea cu pășunea, de care primăria se ocupă și e foarte greu să împaci pe toată lumea. Ca în orice domeniu, sunt plusuri și minusuri. Ideea principală e că, indiferent de situație, trebuie să fii mereu pe câmp, mereu prezent și mereu implicat, pentru că nu te poți baza pe nimeni.“

Mereu conectat cu natura…

Planurile de viitor ale tinerei din Havârna constau în primul rând în a moderniza ferma, de a spori numărul de animale și a achiziționa teren.

„Mulți tineri fug de acest domeniu deoarece nu este unul în care stai la birou și ești mereu curat. Eu, de exemplu, muncesc cot la cot cu angajații și nu mă dau înapoi de la muncă. De asemenea, merg pe tractor la activitățile agricole să-l ajut pe tata și îmi place și asta. Sunt multifuncțională! Dar din punctul meu de vedere, este un domeniu profitabil și plăcut, ești mereu conectat cu natura și aș îndruma cât mai mulți tineri să aibă curaj să cunoască domeniul și să profeseze. De aceea sunt studentă în anul 2, la fără frecvență, la Facultate de Agricultură din Iași, și până acum consider că am dobândit destule cunoștințe care să mă ajute în fermă, abia aștept să descopăr și lucrurile pe care le voi învăța și în ceilalți ani de studiu“, adaugă Cătălina.

În curând, agroturism la ferma Cătălinei!

Pe lângă planurile de viitor de dezvoltare, Cătălina și-ar dori ca mulți mai mulți oameni să cunoască cu adevărat viața la țară, ce înseamnă și cum se trăiește o zi din viața unui fermier și să dezvolte o mică parte de agroturism, în care oamenii să vină să viziteze ferma, să vadă animalele și, de ce nu, să muncească împreună cu ei pentru a simți pe propria piele cât de mult efort trebuie într-o zi pentru a satisface nevoile animalelor.

„Nu știu dacă sunt cea mai potrivită pentru a da sfaturi, dar încerc. În primul rând, să faci mereu ce-ți place și să cauți locul unde te potrivești tu ca om, calitățile pe care le deții, să te încarci cu energie pozitivă înainte de a porni la drum deoarece poate întâlnești pe parcurs oameni sau situații care te vor descuraja, să fii plin de răbdare, să vezi animalele ca pe niște „ființe“ deoarece și acestea au nevoi speciale pentru a se dezvolta și, automat, pentru a-ți produce banii și, nu în ultimul rând e nevoie de mult curaj, să muncești și să dezvolți domeniul cât de mulți poți deoarece există posibilitatea de a accesa multe fonduri europene nerambursabile, apărând mereu oportunități noi“, a încheiat Cătălina Achițeni.

Beatrice Alexandra MODIGA

Direcția pentru Agricultură Județeană Iași, împreună cu Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Dancu, a organizat, în data de 24 februarie 2023, un seminar în sprijinul crescătorilor de bovine din județul Iași. Cercetătorii în domeniul zootehnic au evidențiat aspecte privind importanța asigurării condițiilor de microclimat și igienă pentru o producție corespunzătoare de lapte. De asemenea, s-a pus accent pe importanța raselor pentru obținerea unor producții semnificative.

În cadrul laboratoarelor Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Dancu au fost prezentate probe practice pentru analiza colostrului administrat la viței, precum și pentru laptele obținut pentru valorificare. S-au evidențiat rezultatele cercetărilor cu aplicabilitate practică în creșterea taurinelor, cu efecte în păstrarea sănătății animalelor și a eficienței economice a activității.

Reprezentanții Direcției pentru Agricultură Județeană Iași au prezentat condițiile de accesare a ajutorului de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin, depunerea cererii unice de plată la APIA, intervențiile aferente sectoarelor vegetal și zootehnic, prevăzute în Planul Național Strategic 2023-2027, plățile directe decuplate, sprijinul cuplat pentru venit, ajutoarele naționale tranzitorii, normele de condiționalitate, fondurile europene pentru investiții în consolidarea exploatațiilor, investițiile în fermele de mici dimensiuni, sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri, investițiile în sectorul zootehnic, formele asociative, cursurile de instruire și calificare organizate de DAJ Iași.

În cadrul discuțiilor, crescătorii de animale au evidențiat dificultățile întâmpinate privind perioada de referință pentru accesarea subvențiilor, precum și necesitatea sprijinirii taurinelor pentru carne prin ajutor de stat.

Controlul oficial al producției a fost un alt subiect de interes abordat de reprezentantul Asociației Crescătorilor de Taurine din România.

Discuțiile privind organizarea activității în ferma Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Dancu, rasele de animale, sistemul de furajere au fost de un real interes pentru crescătorii de animale.

Iasi

Reprezentanții Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Dancu și-au manifestat întreaga disponibilitate pentru colaborare și sprijin direct pentru fermieri, evidențiind scopul final al activității de cercetare – realizarea în practică a rezultatelor obținute.

La eveniment au participat crescători de animale din localitățile Andrieșeni, Costești, Lespezi, Mircești, Moțca, Pașcani, Răducăneni, Stolniceni Prăjescu, Tătăruși, Vlădeni. La solicitarea fermierilor vor fi organizate și activități cu alte tematici.

Beatrice Alexandra MODIGA

În data de 10 martie 2023, pentru a celebra Luna Istoriei Femeilor, Corteva Agriscience a anunțat lansarea oficială a programului TalentA 2023. Aflat la a patra ediție în România, TalentA este un program educațional gratuit pentru dezvoltarea competențelor profesionale în managementul afacerilor și agricultură, dedicat femeilor inovatoare din mediul rural.

Astfel, odată cu începerea oficială a înscrierilor, se pot alătura programului doamnele și domnișarele ce activează în agricultură pentru a putea participa gratuit la cursuri pe domeniul agribusiness și vor  concura la final pentru fonduri cu o valoare totală de 15.000$ oferite de Corteva Agriscience România. La finalul programului, compania va alege cele mai inovatoare trei proiecte ale femeilor care activează în agricultură.

Fondat și sponsorizat de către Corteva Agriscience pentru al patrulea an consecutiv, programul educational se va desfășura pe o perioadă de cinci luni, începând cu data 21 mai și va include două module online de studiu: modulul de business ce va cuprinde 10 cursuri și modulul de agribusiness ce va cuprinde 4 cursuri. Cursurile vor fi susținute și facilitate de specialiștii Corteva și membrii echipei Starperfomining – companie de consultanță în afaceri, partener oficial al programului pentru al patrulea an consecutiv.

Anul acesta, în program se pot înscrie femeile cu vârsta de peste 18 ani atât de pe teritoriul României, dar și al Republicii Moldova. Pentru a se putea înscrie în program, concurentele trebuie să fie implicate în activități agricole sau să fie studente ale universităților agricole. De asemenea, acestea doresc să dezvolte proiecte noi și sunt hotărâte să facă din afacerea lor o întreprindere sustenabilă, dinamică şi competitivă, dar şi să contribuie la dezvoltarea comunităţilor în care trăiesc şi muncesc. Toate participantele se vor înscrie în programul TalentA pe website-ul companiei Corteva până la data de 10 mai 2023.

Pe parcursul lunilor dedicate programului, participantele TalentA vor avea ocazia unică de a construi proiecte inovatoare și de a concura pentru a obține fonduri din partea Corteva Agriscience România. Proiectele trebuie să se raporteze la beneficiul întregii comunități și să se axeze pe îmbunătăţirea securităţii alimententare, asigurarea accesului la apă potabilă în comunități, susţinerea consumului responsabil, combaterea schimbărilor climatice şi conservarea ecosistemelor, conform obiectivelor de sustenabilitate ale Corteva Agriscience.

Corteva Agriscience menține valoarea premiilor acordate la finalul instruirii în anul 2023, pentru a putea asigura facilitarea implementării celor mai bune planuri de afaceri. Această sumă se ridică la 15 000 $* și va distribuită astfel:

  1. locul I – 6.000 $,
  2. locul II – 5.000 $,
  3. locul III – 4.000 $.

* calcul în moneda națională la cursul de schimb al BNR, valabil în ziua transferului de fonduri.

Ceremonia de Premiere va avea loc in data de 13 octombrie 2023.

“Unul dintre obiectivele principale de sustenabilitate ale companiei promite să implice și să dea o voce femeilor care activează în agricultură, iar din acest motiv, s-a lansat programul TalentA. Acesta oferă, an de an, oportunități educaționale și financiare femeilor talentate din Europa. În România, cele trei ediții de până acum s-au dovedit un real succes, atât pentru Corteva, cât si pentru antreprenoriatul agricol din țară. Femeile antreprenor din agricultură au nevoie de vizibilitate, recunoaștere și sprijin pentru a-și dezvolta proiectele, de aceea, în acest an vom invita să se înscrie și femeile din România, dar și din Republica Moldova. Ne adresăm în continuare doamnelor întreprinzătoare din mediul rural pentru că ne dorim să sprijinim îmbunătăţirea calităţii vieţii în aceste zone, dar și studentelor de la universitățile cu profil agricol care doresc să-și dedice cariera acestei industrii și să asigure progresul generațiilor viitoare.” a declarat Maria Cîrjă, Marketing Manager Corteva Agriscience România & Moldova.

Pentru informaţii suplimentare, reguli oficiale și înregistrare în program, vizitaţi site-ul Corteva şi urmăriţi detalii despre Programul TalentA pe Facebook Corteva România.

Sub egida „Împreună semănăm viitorul“, Alianța Industriei Semințelor din România a sărbătorit 10 ani de activitate. La evenimentul aniversar au fost prezenți reprezentanți ai companiilor membre, fermieri, autorități, parteneri din alte industrii, presa de specialitate, dar și colaboratori.

Trecut și prezent

Înființată în 2012, Alianța Industriei Semințelor din România era formată din 9 membri fondatori: Biocrop, Caussade Semences, Euralis, KWS, Limagrain, Maisadour Semences, Monsanto, Pioneer și Syngenta, iar în 2014 s-au alăturat Bayer și Procera. Între timp, unele companii și-au schimbat denumirea, altele s-au unit, însă interesul pentru o mai bună implicare în ceea ce înseamnă sectorul de semințe din România a crescut continuu. În prezent, AISR numără 10 membri: BAYER, Corteva Agriscience, KWS, Lidea, Limagrain, Mas seeds, Soufflet Agro Romania și Syngenta, ca membri plini, și 2 membri asociați – Alta Seeds și RAGT Semințe. În luna decembrie a anului trecut, compania BASF a primit acordul de principiu pentru a devini membru AISR, urmând ca la următoarea Adunare Generală să fie votată afilierea cu drepturi depline, Alianța ajungând astfel, în 2023, să numere 11 membri.

„Voiam să vă povestesc cum a început această aventură pentru că a pornit dintr-o frustrare. Făceam parte dintr-o piață ultra modernă și competitivă, dar simțeam la acel moment că nu aveam o platformă asociativă în care toate companiile care aduc valoare adăugată prin materialul semincer pe care îl pun la dispoziția fermierilor an de an să-și poată exprima opiniile în mod coerent. Așa că ne întâlneam în diverse locuri publice, în văzul tuturor, și deploram această situație. Și atunci a trebuit ca cineva să ia inițiativa. Ne-am uitat întotdeauna cu o privire admirativă la AIPROM, care avea grupuri de lucru, avea personal și noi voiam să trecem la următorul nivel“, a declarat Florin Constantin, fondatorul AISR.

În acest moment, președinte AISR este doamna Maria Cîrjă, cea care la deschiderea evenimentului a prezentat misiunea și obiectivele pe care le are Alianța și a făcut o scurtă retrospectivă despre cum au trecut acești 10 ani: „Alianța Industriei Semințelor din România a fost înființată în octombrie 2012 și este o asociație profesională care, prin acțiunile sale, sprijină agricultura românească și reunește companii de prestigiu din domeniul cercetării, ameliorării, producerii și comercializării semințelor cu genetică superioară. Suntem unul dintre principalii parteneri de dialog cu autoritățile, asociațiile de fermieri, dar și alte asociații pe probleme legate de agricultură. Misiunea noastră este susținerea și promovarea creșterii gradului de cunoaștere, în rândul fermierilor români, a utilizării semințelor certificate și promovarea rezultatelor cercetării privind noile tehnici genomice.“

Obiective pentru următorul deceniu

În cadrul evenimentului, conducerea AISR a anunțat că, în acest an, a fost semnat un acord de colaborare cu Croplife Europe. În ceea ce privește activitatea anului trecut, Alina Mihai, director executiv AISR, a prezentat celor prezenți acțiunile pe care le-a întreprins, precum și provocările pe care le are acum industria: „Un aspect foarte important îl reprezintă finalizarea discuțiilor pentru Ordonanța de Urgență care cuprinde și tratamentul semințelor pentru export cu substanțe neomologate în România, dar omologate în țara de destinație. De asemenea, vom continua să facem un lobby permanent și campanii privind conștientizarea de către publicul larg a noilor tehnici genomice și urmărim îndeaproape apariția draftului legislativ în domeniu. Vom continua campaniile de conștientizare privind folosirea de semințe certificate deoarece reprezintă în continuare o problemă.“

Alături de reprezentanții industriei semințelor din țara noastră a fost și doamna Francesca Minniti, reprezentantul Euroseeds, care a vorbit despre rolul cheie pe care îl are sectorul semințelor din Uniunea Europează, dar și despre importanța asociațiilor de semințe în cadrul Euroseeds, în structura căreia se regăssc 35 de asociații naționale de semințe, printre care și AISR.

„Politica de advocacy pe mai multe niveluri, de la Bruxelles în țările membre, dar și din țările membre la Bruxelles, este fundamentală pentru a obține un impact pozitiv pentru industria noastră deoarece ceea ce pledează Euroseeds la Bruxelles trebuie să aibă rezonanță la nivel național, căci acolo este implementată legislația Uniunii Europene. Asociațiile naționale din Euroseeds sunt de importanță strategică pentru a asigura alinierea și consistența pozițiilor: ceea ce este discutat și prezentat instituțiilor UE de către secretariatul Euroseeds trebuie discutat și prezentat instituțiilor naționale ale statelor membre“, a punctat Francesca Minniti.

Ce își mai propun membrii alianței? Să vină cu soluții în ceea ce privește îngrijorările din industrie. De exemplu în ceea ce privește cultura grâului să apere dreptul la proprietate intelectuală; la soia să încurajeze fermierii în ceea ce înseamnă utilizarea semințelor certificate; la floarea-soarelui să se implice în acțiuni privind combaterea dăunătorilor și înregistrarea de noi produse, iar la porumb să se implice în decizii privind reducerea suprafețelor semănate în contextul schimbărilor climatice, dar și în ceea ce privește combaterea dăunătorilor, printre care și Tanymecus.

Larissa DINU

Pentru a fi și mai aproape de clienți, IPSO Agricultura lansează sub conceptul Service 360, un număr unic de telefon la nivel național: 0373.800.222, apelabil din toate rețelele de telefonie fixă și mobilă.

Proximitatea față de parteneri este un atu pe care IPSO Agricultură, în calitate de lider pe piața românească a serviciilor și utilajelor agricole, pune mare preț. Oferirea de soluții adaptate, în mod rapid și eficient, este cheia unui parteneriat de succes. IPSO înglobează aceasta idee sub conceptul Service 360, numărul unic de contact fiind unul dintre pilonii care îl susțin.

Ce oferă numărul unic de contact?

  • Informații despre piese de schimb
  • Programări pentru intervenții service și mentenanță
  • Informații despre Agricultura de Precizie și servicii Farmsight
  • Informații cu privire la toate serviciile și produsele IPSO

Cu o experiență de peste 25 de ani în domeniul agriculturii, IPSO pune în serviciul clienților săi toate resursele necesare: peste 500 de angajați în cele 22 puncte de lucru din toată tara, probabil cel mai mare stoc de piese de schimb din domeniul agricol din Romania, 130 de echipe mobile de service, peste 150 tehnicieni service certificați și multe altele.

De-a lungul timpului, IPSO Agricultura și-a îmbunătățit permanent serviciile, adoptând sisteme performante și folosind tehnologia dezvoltată de parteneri pentru a oferi soluții în timp real pentru problemele fermierilor. Acest lucru contribuie la creșterea performanței, la reducerea costurilor și la evitarea apariției defectelor. Mai mult, proactivitatea serviciilor de mentenanță și a campaniilor dedicate reprezintă un real beneficiu pentru parteneri.

Pe lângă numărul unic de telefon 0373.800.222, echipa IPSO Agricultură este disponibilă și pe www.ipso.ro, unde se regăsesc informații despre utilaje, servicii oferite cât și ultimele noutăți și campanii disponibile.

Primăvara știm cu toții că atât fermierii, cât și gospodarii își pregătesc terenurile pentru a-și planta legumele. Fermierii speră să aibă o producție mare pe care să o poată valorifica la un preț avantajos, pe când gospodarii își doresc să aibă întotdeauna legume proaspete pe masă. Indiferent de suprafața pe care doriți să o cultivați, trebuie să știți cum să o faceți într-un mod corect și care sunt legumele valabile pentru această perioadă.

La începutul primăverii putem planta: morcov, pătrunjel, mărar, leuștean, ridichi, ceapă, usturoi, arpagic, mazăre, spanac, salată pentru căpățână.

Morcov

morcov

Morcovul se dezvoltă de minune acolo unde au crescut dovlecei, castraveți, varză, ardei, vinete, tomate, fasole sau mazăre. Terenul trebuie ales în zona în care există mult soare. Solul trebuie să fie fertil, drenat și afânat. Specialiștii recomandă ca PH-ul solului să cuprindă valorile de 5,8-7 pentru o producție mare. Dacă îl cultivați în grădină, atunci săpați terenul de semănat manual. Dacă aplicați îngrășăminte toamna, nutrienții pot fertiliza pământul pe toată durata iernii. Îngrășământul va fi apoi amestecat cu solul în timpul săpatului. Semințele de morcovi germinează la temperaturi începând cu 5 grade Celsius – în acest caz germinarea durează 17 zile. Iar la 25 grade Celsius germinează în 7 zile. Distanța pentru semănarea semințelor de morcovi este de 6 cm între plante, 20 cm între rânduri și 2 cm adâncime. Morcovii sunt iubitori de apă, de aceea necesită o irigare frecventă. Atunci când apar primele frunze trebuie să răriți straturile de morcovi. În luna iunie deja te poți bucura de recoltă.

Pătrunjel

patrunjel

Semințele de pătrunjel au nevoie de o temperatură minimă de 3 grade Celsius pentru a germina, iar temperatura optimă de vegetație este de 20-22 grade Celsius. Solul necesită afânare, dar și să fie bogat în humus, cu un pH slab acid – neutru.

Pentru a se dezvolta, pătrunjelul necesită o udare constantă. Însă, după semănat trebuie să ținem cont să nu le facem udarea direct pentru a nu deranja semințele din sol. Înainte de semănare, semințele se țin în apă caldă 24 de ore și se plantează cu o distanță de 6 cm între ele. Pentru fertilizarea solului se pot utiliza îngrășăminte. Frunzele se recoltează prin tăierea rozetei de frunze sau prin smulgerea plantei din sol. Acestea trebuie recoltate când timpul este uscat.

Mărar

marar

Terenul de plantare a mărarului trebuie să fie unul însorit, iar PH-ul solului e necesar să atingă valoarea de 7. Solul necesită să fie mărunțit, grăpat și curățat de bolovani și buruieni. Semințele se plantează la o adâncime de 3 cm și distanța dintre ele de 50 cm. Pentru a stimula dezvoltarea culturii, plantele de mărar trebuie rărite după răsărire. Distanța optimă dintre plante după rărire trebuie să fie de 20 cm. Se recomandă plantarea mărarului în intervalul lunilor aprilie – mai deoarece temperatura optimă de germinație trebuie să atingă pragul de 22 grade Celsius. Mărarul se recoltează când atinge aproximativ 15 cm.

Leuștean

leustean

Semințele de leuștean germinează în aproximativ 3 săptămâni, la temperaturi de 15-21 de grade Celsius. Solul în care poate fi plantat leușteanul trebuie să fie lutos sau lutos-nisipos, bogat în humus. Irigarea la leuștean se poate face prin picurare. Spațiul de plantare trebuie să fie de 30 cm între tufe și rândurile la distanțe de jumătate de metru. Recoltarea poate fi făcută după 3 luni.

Ridiche

ridichi

Germinarea semințelor de ridiche se face la temperaturi de 7 grade Celsius. De asemenea, pentru dezvoltarea tuberculilor de rădăcină trebuie să țineți cont de o lumină optimă.

Udarea se poate face prin picurare în solarii. În cazul în care nu va primi o cantitate corespunzătoare de apă, atunci riscați să pierdeți cultura deoarece rădăcinile vor crăpa. Solul trebuie să fie afânat cu un pH neutru și bogat în humus. Ridichea se seamănă pe rânduri la o distanță de cca 11 cm între ele și maximum 1 cm adâncime. După 5 săptămâni de la înființarea culturii puteți obține recoltă.

Ceapă

ceapa

Ceapa nu este plantă pretențioasă atunci când vine vorba de lumină. Ceapa verde se poate dezvolta și atunci când este semănată într-un loc mai întunecos. Însă, pentru formarea bulbului de ceapă uscată, lumina este esențială. Ceapa este preten­țioasă la căldură. Dacă temperaturile înregistrează -8 grade Celsius, atunci riscați să înghețe bulbii. Solul trebuie să fie nisipos, cu o componență mare de lut. Plantarea se face pe teren modelat câte 4 rânduri la distanță de 28-30 cm între ele și 4 cm între plante pe rând. Adâncimea de plantare trebuie să fie de 4 cm. Recoltarea se poate face manual sau mecanic.

Liliana POSTICA

Clubul Fermierilor Români salută inițiativa ministrului agriculturii, dl. Petre DAEA, de a ridica problema importurilor de produse agricole ucrainene care afectează piața UE și, în special pe cea din România, în cadrul Consiliului Miniștrilor Agriculturii (AGRI-FISH) din 30 ianuarie, de la Bruxelles. Șase țări est-europene au susținut demersul (România, Polinia, Ungaria, Bulgaria, Republica Cehă, Slovacia) și au solicitat Comisiei Europene soluții  pentru a compensa fermierii pentru pierderile suferite și a putea astfel demara campania agricolă de primăvară.

Comisarul European pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, a declarat în conferința de presă că își asumă să revină în fața Comisiei Europene și a Consiliului cu propuneri concrete pentru activarea mecanismului de compnsare din Fondul de Criză pentru Agricultură al UE.  Importurile masive de produse agricole ucrainene au un impact negativ dovedit asupra fermierilor români, care se confruntă cu prețuri scăzute și o concurență neloială pe piață.

Astfel, cu importuri de porumb, grâu, floarea-soarelui și rapiță din Ucraina care au totalizat în 2022 circa 3 milioane tone și la prețuri mai mici cu 40-100 euro/tonă, fermierii români nu au mai putut să-și comercializeze produsele, care sunt stocate și determină costuri suplimentare, iar în lipsa vânzării produselor, înregistrează dificultăți mari în finanțarea continuării activității agricole. Prin urmare, este esențial să se ia măsuri urgente pentru a proteja agricultorii români și pentru a asigura o piață corectă și echitabilă pentru produsele lor. 

România, ca principal exportator de cereale din bazinul Mării Negre al UE, a fost afectată puternic de conflictul din Ucraina, care a dus la schimbări semnificative în comerțul cu cereale și a permis ca volume importante de mărfuri să intre în țară fără controale fitosanitare.

În anul 2022 față de anul 2021 s-au înregistrat următoarele importuri de cereale și plante tehnice din Ucraina: 1.020 mii tone porumb, 640 mii tone grâu, 650 mii tone floarea soarelui și  370 mii tone rapiță.  România s-a transformat astfel din exportator în importator de produse agroalimentare. Exporturile românești au fost extrem de reduse, grâul fiind la nivelul de 2,1 mil. tone, porumbul la nivelul de 0,38 mil. tone, rapița și semințele de floarea-soarelui la 0,1 mil. tone fiecare dintre ele.

Clubul Fermierilor Români a fost în strânsă colaborare cu autoritățile pe acest subiect și a susținut poziția Ministerului Agriculturii în luarea de măsuri pentru a proteja fermierii români. Este important să se ia în considerare interesele agricultorilor și să se garanteze o piață echitabilă pentru produsele lor.

Pentru agricultura românească urmează o perioadă în care cunoașterea Planului Național Strategic, PNS, este o necesitate. Pentru a afla ce trebuie să facă fermierii pentru a nu pierde bani europeni, la ce trebuie să fie atenți și care sunt dificultățile pe care le pot întâmpina am stat de vorbă cu doamna Cristina Cioga, director executiv APPR.

Reporter: În următorii ani, Planul Național Strategic va fi pe buzele tuturor celor angrenați în agricultură. Dacă ar fi să sintetizați în câteva fraze, pentru a fi pe înțelesul tuturor, ce înseamnă PNS-ul?

Cristina Cionga, director adjunct APPR: Este un nou exercițiu bugetar care se supune unor reguli, dar care a suferit niște transformări importate. Comisia spune așa: se mută accesul de pe conformitate pe performanță, adică va conta atingerea unor ținte de performanță economică și ecologică în fiecare fermă. Deci se pune accentul pe înverzire, pe măsuri din categoria adaptării la schimbările climatice și a combaterii lor, pe cât este posibil. Pe de altă parte, agricultura europeană va primi mai puțini bani decât în perioada anterioară. România are o ușoară creștere în Pilonul I și o oarecare constanță în Pilonul II, însă, dacă ar fi să rezum, aș spune așa: mai puțini bani, mai multe exigențe pentru fermieri.

Rep.: Înțeleg că este vorba despre 15,8 miliarde de euro ce vor putea fi accesați de fermierii români. S-au schimbat anumiți termeni, apare această denumire BISS. Multe noutăți, așadar. Care ar trebui să fie principalele griji pe care ar trebui să le aibă fermierii pentru a nu rata anumite plăți?

C.C.: Prin Pilonul I vorbim de acordarea a aproximativ 2 miliarde/an, iar o parte dintre plățile directe sunt comune. BISS-ul înlocuiește acel SAPS, plata simplificată pentru care a optat România alături de alte state, fiind o plată ce asigură existența și perpetuarea afacerii. Va fi de 96 euro/ha în 2023, urmând să crească până la finalul perioadei de finanțare, astfel încât România să ajungă la media subvenției de bază a Uniunii Europene. Simularea a fost făcută pentru suprafața arabilă a țării, aproximativ 9,3 milioane ha, presupunând că fermierii vor putea îndeplini criteriile de eligibilitate. Mai vorbim și despre plata redistributivă, o știm din exercițiul precedent, dar s-a schimbat ca principiu și vine să ajute la dezvoltarea fermelor mici și mijlocii, deci va putea fi accesată de fermele până la 50 ha și cuantumul/ha estimat este de 50 euro. Mai apoi este vorba și despre plata pentru tinerii fermieri, adică cei de până la 40 de ani care devin cap al exploatației pentru prima dată. Ei vor primi 46 euro/ha pentru primele 50 ha. Trebuie să amintim și de sprijinul cuplat, pentru că primele trei forme de sprijin sunt forme decuplate de producție, iar acesta vine în sprijinul sectoarelor a căror producție ar trebui sprijinită, iar unul dintre ele este proteina vegetală. Știm că UE este un mare importator de proteină vegetală, importăm soia, mazăre, fasole șamd. Toate aceste sectoare vor avea parte de ajutor suplimentar între 100 și până la mii de euro dacă ne referim la producția de legume și fructe, cartoful de sămânță, orezul, adică sectoare care se confruntă cu dificultăți. Deci fermierii vor putea diversifica culturile și pot introduce specii care poate până acum erau neatractive, dar cu introducerea acest sprijin pot stârni interes. În final aș aminti despre cea mai spinoasă componentă, o plată nouă, numită ecoschema, este vorba despre patru astfel de ecoscheme definite de România; vom vorbi despre cea pentru cultură mare. 

Rep.: Și cum este definită această ecoschemă pentru sectorul vegetal?

C.C.: Ecoschema a fost concepută de MADR cumva ca un pas mai ambițios, dincolo de cerința de bază, dincolo de GAEC-uri, despre care aș vrea să și detaliez pentru că sunt foarte importante. Respectarea acestor GAEC-uri va condiționa acordarea de plăți europene. Cele mai problematice sunt GAEC 6,7 și 8. Începe cu GAEC 6, care se referă la acoperirea terenului arabil în perioada cea mai sensibilă. România a considerat această perioadă sensibilă ca fiind între 15 iunie și 30 septembrie, o perioadă lungă în care fermierul, pentru a fi eligibil la orice fel de plată, trebuie să aibă terenul acoperit în proporție de 80%. Această acoperire poate fi într-o variantă sau alta deoarece acoperirea poate fi cultura principală, cu o cultură secundară, un strat verde sau chiar cu miriștea. În urma analizelor interne, cea mai viabilă soluție pare să fie miriștea; în același timp, am solicitat MADR-ului să aprobe ca fermierul să poată efectua o lucrare minimă a solului care să împiedice pierderea umidității, iar mulciul rămas constituie o acoperire corespunzătoare pentru scopul în care a fost conceput acest GAEC. Al doilea GAEC dificil este cel privind rotația culturilor la nivelul parcelei. Și, chiar dacă fermierii aplică rotația culturilor, ea nu este posibilă în fiecare an, la nivelul fiecărei parcele. De ce? Pentru că se poate întâmpla, așa cum a fost în 2020, să fie și iarna, și primăvara extrem de secetoase și să constatăm că nu putem face grâu, deci să întoarcem suprafața, și trebuie să înființăm o altă cultură cum ar fi porumbul și să fie atunci porumb după porumb. Mai sunt și producătorii de sămânță care au investit foarte mult în irigații și au nevoie de un număr de ani de stabilitate, iar atunci e nevoie de o soluție pentru a face monocultură 2-3 ani. Această soluție a fost prevăzută de MADR pentru că există un tip de excepție acceptată și se poate înființa aceeași cultură în 3 ani consecutivi, condiția fiind ca pe perioada iernii ori pe perioada între recoltat și însămânțat să înființeze o cultură secundară, cu anumite specii. Există și situații în care nu răsare această cultură ori nu a fost timp pentru a o înființa deoarece a fost recoltat foarte târziu și se poate practica în condiții excepționale monocultură timp de 2 ani. În final, GAEC 8, care prevede elementele neproductive, adică acordarea a 4% din suprafața arabilă acestor elemente, poate să scadă la 3% dacă fermierul practică culturi fixatoare de azot, dar fără a aplica tratamente fitosanitare, ceea ce poate fi foarte dificil.

Rep.: Așadar, condiții destul de greu de îndeplinit și spuneați că ecoschema prevede și alte elemente problematice. Despre ce este vorba?

C.C.: Da, este un pas mai ambițios în ceea ce privește îndeplinirea condițiilor de mediu. Nu este rău pentru că, dacă sunt respectate aceste condiții, fermierii ar putea beneficia de o sumă suplimentară de 56-57 euro. Dar nu este simplă pentru că trebuie îndeplinite 3 condiții obligatorii, plus încă una dintr-un set de 3 condiții pe care le poate alege fermierul. Condițiile generale pleacă de la GAEC-uri și i se cere fermierului să acorde elementelor neproductive 5% din suprafață, deci încă 1% față de GAEC. A doua cerință obligatorie este alocarea a cel puțin 5% din terenul arabil al exploatației pentru culturile fixatoare de azot, aceste procente sunt destinate producției, deci pot fi tratate fitosanitar, ceea ce este o veste bună. Iar ultima cerință, greu de îndeplinit din ceea ce am vorbit cu practicienii, este acoperirea terenului în perioada aceasta sensibilă, 15 iunie – 30 septembrie, amintită la GAEC 6, la care se adaugă alte 2 săptămâni până pe 15 octombrie, dintre care doar 2 săptămâni terenul poate fi neacoperit și ar trebui pregătit pentru semănat. Este o perioadă lungă, iar terenul ar trebui acoperit pe 85% din suprafața arabilă. Dacă ne referim la cerințele specifice, cele 3 din care fermierul poate alege, prima dintre ele ar fi diversificarea, care presupune să ai mai mult de 3 culturi la o suprafață de minimum 30 ha și acestea în anumite proporții, adică cultura care ocupă suprafața cea mai mică nu poate fi mai puțin de 15%, iar cea predominantă nu poate ocupa mai mult de 70%, deci fermierii trebuie să fie atenți la calcule. A doua condiție înseamnă practicarea unui sistem de lucrări minime pe cel puțin 50% din exploatație, iar a treia condiție ce poate fi aleasă presupune plantarea a cel puțin 2 arbori/ha, dintr-o anumită listă de specii. Cam asta ar trebui să știe fermierii despre ecoschemă, dar mai există și o precizare importantă de făcut: Comisia ne-a făcut viața în acest an și mai grea și a acceptat o derogare de la GAEC 7, rotația obligatorie, și de la GAEC 8, elemente neproductive obligatorii. Adică, din rațiuni de producție, în contextul geopolitic fermierii pot cultiva cele 4% prevăzute de GAEC 8, dar nu cu soia și porumb. De aceea am solicitat modificarea ecoschemei în 2023 și soluția constă în semănarea culturilor fixatoare de azot pe 5% din suprafața, plus încă 5% suprafață alocată terenului neproductiv.

Rep.: Există soluții pe termen lung, dar probabil există fermieri pentru care 2023 va fi dificil pentru că nu mai au această suprafață de 10%. Anul agricol a început în toamnă, ei ar putea pierde acești bani, nu?

C.C.: Exact asta este problema pentru că situațiile diferă de la fermă la fermă, pentru că unii fermieri fie nu mai au suprafața de 10%, din care doar jumătate poate fi semănată cu soia, fie nu au de unde lua sămânță deoarece și cererea este foarte mare și există un deficit de sămânță. Este cumva târziu și trebuie să ne adaptăm din mers, dar căutând soluții pentru ca fermierii să poată beneficia de ecoschemă. 56 euro/ha nu sunt bani puțini, din contră, e o sumă considerabilă pentru orice fermier.

Larissa DINU

Tomato+ este o companie din Brescia, Italia, cunoscută pentru inovațiile sale în domeniul agriculturii. Compania pune la dispoziția fermierilor o gamă de sere inteligente, o soluție pentru cultivarea profesională în interior a plantelor, frunzelor de salată, mugurilor de legume și verdețurilor. Datorită software-ului care monitorizează creșterea plantelor, gestionarea produselor agricole este simplă și intuitivă.

Daniele Rossi, CEO al companiei, a subliniat: „Serele hidroponice sunt o recu­noaștere a inovației și a perspectivei noas­tre. Din fericire, produsele noastre sunt deja comercializate în 13 țări, iar planurile noas­tre de dezvoltare sunt de a avea rezultate excelente. Acestea reprezintă o nouă abordare de înaltă tehnologie a agriculturii, care este capabilă să îndeplinească cele mai diverse cerințe de producție“.

Sera Horto Professional

Sera Horto Professional este o metodă de cultivare în interior complet automatizată. De exemplu, se pun păstăile compostabile în rezervoare și se accesează un program de creștere preîncărcat sau un program personalizat manual. Un software avansat recreează microclimatul intern, umiditatea și temperatura ideală pentru creșterea plantelor, reproduce ciclul natural zi-noapte și furnizează cantitatea potrivită de apă și nutrienți. Serele pot fi instalate oriunde și necesită doar o conexiune la curent și o alimentare cu apă. Consumul este extrem de redus: doar 6,5 kWh (media pe 24 de ore) și aproximativ 3.000 de litri de apă pe lună la sarcina maximă.

Avantaje

Serele hidroponice asigură productivitate și calitate pe tot parcursul anului și vă permit să cultivați diferite legume pentru fiecare ciclu de producție rapid și flexibil. Timpul de cultivare este, de asemenea, cu 25% mai rapid în comparație cu o seră tradițională, iar calitatea este ridicată și constantă. Acestea au o gestionare ușoară. Datorită software-ului avansat, nu este necesar ca fermierul să supravegheze creșterea plantelor constant. Orice problemă este semnalată prompt de către aplicație și un program dedicat. Totodată, software-ul vă permite să gestionați de la distanță mai multe sere în același timp. Sistemul face posibil ca sera să fie și într-o formă personalizată. Acestea pot fi adaptate după necesitatea fermierului în ceea ce privește exteriorul și dimensiunile, înălțimea rafturilor și numărul rezervoarelor de cultivare. Fiecare modul poate avea până la 5 rafturi de cultivare (înălțimea totală maximă, 102 cm).

Toate componentele serelor, de la LED-uri și structuri până la plăcile de circuite, software-ul și înălțimea raftului, pot fi personalizate pentru orice tip de producție.


Hidroponia necesită cu până la 90% mai puțină apă decât cultivarea tradițională, nu sărăcește solul și nu necesită utilizarea insecticidelor, fungicidelor sau erbicidelor. Cu instalarea de panouri solare sau utilizarea energiei verzi, este posibil să se compenseze complet impactul asupra mediului.


Liliana POSTICA

Recent, Clubul Fermierilor Români a lansat cursurile pentru a doua ediție a programului „Antreprenor în agricultura 4.0“, în cadrul căruia vor participa 32 de manageri de ferme din toate zonele țării.

Ce presupune programul

„Antreprenor în agricultura 4.0“ este un program ce-și propune perfecționarea managerială a administratorilor fermelor românești și se adresează agricultorilor cu cel puțin 5 ani de experiență managerială la nivelul fermei, precum și absolvenților programului „Tineri Lideri pentru Agricultură“.

Managerii de fermă vor avea parte, pe parcursul mai multor săptămâni, de învățare intensivă, cuprinzând cursuri interactive desfășurate la București și Predeal, dar și de sesiuni practice aplicate și schimb de experiență în fermele participanților cu scopul de a deprinde idei inovative specifice dezvoltării propriei afaceri.

„Prin acest program se urmărește o perfecționare managerială; vorbim despre  o actualizare a cunoștințelor antreprenorilor din agricultură, cu informații și tehnologii care să-i sprijine să facă saltul în afacerea pe care o conduc către o agricultură integrată care utilizează preponderat tehnologiile digitale. Pe de o parte, scopul este de a răspunde tuturor condițiilor noi ale Politicii Agricole Comune, iar agricultura digitală are un răspuns în favoarea acestora. Pe de altă parte, este nevoie să-și actualizeze modelele de management pentru a-și actualiza mai bine cheltuielile și, nu în ultimul rând, participanții au posibilitatea de a-și crea o comunitate de antreprenori în care să facă schimb de informații“, a declarat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

La evenimentul de lansare a noii serii au participat inclusiv primii absolvenți care au împărtășit din propria experiență impresii în urma finalizării cursurilor. Printre aceștia s-au numărat fermieri cu experiență, care au precizat faptul că astfel de programe sunt necesare pentru orice agricultor care dorește să aibă o afacere cât mai performantă.

„Acest program mi-a schimbat viața, în sensul în care eu activez de 12 ani în agricultura ecologică și lucrez o suprafață nici mică, nici foarte mare, și am ajuns în cadrul programului să văd cine suntem noi, fermierii. Țara și întreaga populație se bazează pe noi, nu știu ce ar însemna să fie o criză alimentară și pot spune că doar datorită nouă, fermierilor, nu se întâmplă. Avem un rol important, nu mic, și acest lucru am început să-l realizez după ce am participat la acest program“, a specificat Dacian Sabău, unul dintre participanții din prima serie.

Bogdan Chirpici, manager de politici și programe în agricultură în cadrul Clubului Fermierilor Români, a declarat că prima ediție a programului a fost un real succes, ceea ce se așteaptă și de la a doua serie: „Prima ediție a programului a înregistrat un real succes, demonstrat prin investițiile și schimbarea strategiei de business a participanților, precum și prin crearea și menținerea legăturilor personale și comerciale între absolvenți. În cele 21 de zile de curs, participanții își vor dezvolta abilitățile privind administrarea și diversificarea activității agricole, dar și cunoștințele de agricultură digitală, comerț cu cerealele, accesare de fonduri europene și noi reglementări europene. Programul este completat de cursuri de dezvoltate personală menite să ofere fermierului de astăzi o imagine de ansamblu asupra factorilor multidisciplinari cu care interacționează zilnic.“

Participanți de toate vârstele

Așa cum poate era de așteptat, printre cei 32 de cursanți se numără și absolvenți ai celuilalt program, „Tineri Lideri pentru Agricultură“, care își doresc să învețe continuu pentru a conduce o afacere, și implicit, o fermă de succes.

„Am urmat anul trecut programul «Tineri Lideri pentru Agricultură», organizat tot de Clubul Fermierilor Români, așa că înscrierea în programul «Antreprenor în agricultura 4.0» a venit ca un pas firesc în dezvoltarea mea profesională ca fermier și manager. Sunt încântat să cunosc oameni noi și să dobândesc noi competențe necesare pentru afacerea mea“, a declarat unul dintre participanți, George Chiriță.

Pentru a asigura o bună desfășurare a cursurilor și o cât mai bună învățare, directorul executiv al Clubului Fermierilor Români, domnul Florian Ciolacu, a precizat faptul că mereu se actualizează informațiile și chiar profesorii.

„Există o programă școlară pe care noi o actualizăm permanent preluând permanent feedback de la cursanții anteriori. Există o actualizare a vremurilor; acum chiar vorbim de managementul riscului, în care ceea ce se întâmplă în jurul nostru pune presiune pe fiecare fermier și businessul lui indiferent cât de mic sau mare este. Programa este actualizată și, totodată, în continuă mișcare și am actualizat și echipa de formatori, dar am lansat și un program, «Pactul între generații pentru viitorul agriculturii». Este vorba despre o inițiativă care pune împreună un mentor, adică o persoană cu experiență, și un tânăr angajat deja în agricultură și care lucrează să preia conducerea fermei. Ei vor lucra împreună în beneficiul fiecăruia. Vrem să identificăm și oameni care să ofere mentorat și acesta va fi un punct important pentru rezultatele lui și care să ofere fiecăruia un model de afaceri pe care să-și reorganizeze ferma, precum și o foaie de parcurs pentru cariera personală“, a mai punctat Ciolacu.

Larissa DINU

Pe scurt, provocarea fermierilor (și deci și a consumatorilor, chiar și a celor care nu știu) este să obțină o recoltă corectă dintr-o plantă cultivată. Pentru aceasta este necesar să semănăm, să hrănim și să protejam cultura până la recoltare.

Nutriția plantelor este o problemă importantă legată de biodiversitate și funcționarea solului, foarte tehnică și complexă. Pentru orice cultură, la orice latitudine, lupta constantă pentru a salva recoltele de la concurența acerbă cu buruienile este încă provocarea numărul unu pentru toți fermierii din lume.

Alte flageluri ale culturilor sunt organismele parazite, bolile fungice, ciupercile, mucegaiurile, virusurile, insectele, nematozii, păsările, rozătoarele etc. Lista este lungă! Toată această biodiversitate este extrem de variată și abundentă.

Micotoxinele sunt toxine naturale produse de boli fungice (ciuperci parazite ale culturilor). Acestea fac cerealele necomestibile, îmbolnăvind oamenii sau animalele care se hrănesc cu ele, posibil până la decesul acestora. Această biodiversitate este dăunătoare culturilor, deci alimentelor și umanității.

Provocarea producției sănătoase a culturilor a fost, până în secolul al XX-lea, să se producă în fiecare an mai mult decât cantitatea necesară pentru cantitatea de semințe din anul următor. Adică pentru grâu mai mult de 220 kg/hectar necesare pentru însămânțare.

Din secolul al XV-lea până în secolul al XVIII-lea, randamentele agricole medii au fost scăzute: când semănați 120 kg grâu/ha, recoltați 600 kg/ha, fiind nevoie de 320 kg de grâu de panificație/an pentru a hrăni un individ.

Foametea se producea frecvent când o recoltă proastă nu permitea ieșirea din iarnă și hrănirea până la recolta următoare.

Motivele principale ar putea fi (în afară de războaie sau taxe exagerate) un climat prea ploios sau prea uscat, prea rece sau prea cald, dificultăți de plivire din cauza lipsei forței de muncă sau a animalelor de tracțiune, atacuri de boli fungice, insecte, păsări sau alte animale, lipsa îngrășământului. Fără un mijloc eficient de protejare eficientă a culturilor, recoltele au fost limitate, incerte și foarte dependente de condițiile de mediu ale anului respectiv.

Randamentul mediu la hectar de grâu în România, în 2021, a fost de 53 de chintale/hectar. Prin urmare, a fost înmulțit cu 12 din secolul al XVIII-lea și până în prezent.

Astăzi semănăm în medie 220 kg pentru a recolta 7.300 kg, deci pentru 1 kg semănat recoltăm 33, față de 5 kg recoltate pentru 1 kg semănat în secolul al XVIII-lea.

Acest lucru este să ne reamintim că provocarea fermierilor este să producă materii prime pentru a hrăni concetățenii și nu să producă biodiversitate sălbatică care este spontană sau dăunătoare culturilor.

Dacă populația actuală de 8 miliarde de oameni este alimentată mai mult sau mai corespunzător este datorită acestui salt cantitativ și calitativ gigantic al producției agricole. Ceea ce a permis această explozie a producției agricole este dezvoltarea unei întregi serii de tehnici, menite să crească producția sau să îmbunătățească calitățile sanitare sau tehnologice ale culturilor destinate alimentației sau altor utilizări.

Genetica, nutriția plantelor, chimia îngrășămintelor și produselor fitosanitare, mecanizarea, irigațiile, tehnologia digitală... și lista poate continua.

Printre aceste tehnici, o problemă deosebită este aceea a locului instrumentelor care protejează culturile de paraziți și de buruieni.

Din motive pe care nu le vom aminti aici din lipsă de spațiu, un mod de gândire și de cultură a ajuns să pună sub semnul întrebării schema de creștere a randamentelor agricole și utilizarea tehnicilor care duc la aceasta. Aceasta este agricultura ecologică (AB), numele său mic „Bio“. Deși puțin reprezentată ca suprafață și ca volum, această mișcare din țările industrializate care au intensificat producția agricolă a adoptat standarde oficiale, caietul de sarcini al Agriculturii Ecologice și un arsenal de comunicare, sporind specificul clienților săi. Este vorba, în esență, de refuzul de a folosi semințe din metode moderne de inginerie genetică (transgeneza etc.), îngrășăminte și produse fitosanitare de sinteză.

Totuși, agricultura ecologică folosește și produse fitosanitare, derivate din plante și chiar din reacții chimice, precum sulfatul de cupru, ceea ce înseamnă că logica refuzului se regăsește mai mult în istoria mișcării și în sociologia actorilor ei decât în agronomia rațională.

Unul dintre rezultatele acestui refuz este de a hrăni mai puțin culturile și, pe cale de consecință, buruienile ceea ce duce la pierderi mai mult sau mai puțin semnificative de recoltă. Pentru producători, profitabilitatea este interesantă dacă prețurile de vânzare sunt mai mari decât în prezent.

La nivel macroeconomic, pierderea extrem de mare de producție are un impact colosal, producerea a 100 de kilograme de grâu ecologic necesită 222 m², pe când producerea a 100 kg de grâu convențional necesită 137 m². În consecință, producerea aceleiași cantități de boabe în AB necesită o suprafață cu 67% mai mare decât în agricultura convențională. Acesta este primul impact masiv al conversiei la scară largă a agriculturii convenționale către agricultura ecologică, în conformitate cu Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene.

Sperăm să fi arătat clar că actualele politici europene New Deal, Farm to Fork, sub pretextul „restaurării biodiversității“, sunt în realitate dezastre ecologice masive care condamnă la dispariția definitivă a puținului „natural“ care ne-a rămas în Europa sau a ecosistemelor seminaturale și a tuturor speciilor de animale, pe cale de dispariție, pe care acestea le adăpostesc.

Este paradoxal și total aberant faptul că, în același timp, Uniunea Europeană condamnă agricultura productivă care hrănește oamenii, permite economisirea unui spațiu pentru Natură și autorizează derogări automate de la Directivele pentru Protecția Naturii și a speciilor protejate în mod sistematic și fără recurs, cum ar fi autorizarea instalării de complexe industriale eoliene și solare la sol, care afectează masiv suprafețele teritoriilor rurale și forestiere cele mai bogate în biodiversitate și distrug fauna înaripată, păsările și liliecii, precum și fauna marină din larg, odată cu habitatele acestora.

„Biodiversitatea“ are o presă bună și majoritatea lumii politice de partea ei, susținând activitățile activiștilor verzi. Dar este clar că Natura nu a fost niciodată atât de amenințată, chiar de oamenii care pretind că o protejează de activitățile umane.

A șasea extincție se apropie cu pași repezi, dar adevărații vinovați nu sunt fermierii, cei care sunt de obicei identificați pentru a hrăni răzbunarea publică.

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti