Recent Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a decis sprijinirea producătorilor agricoli din România cu o suma de până la 1500,00 lei/hectar.

Este vorba despre Ordonanța de Urgență nr. 157/17.11.2022 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat sub forma de grant acordat producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2021, ce au fost afectate de seceta pedologică extremă și care acoperă aproximativ 250.000 hectare, pentru 16.740 de beneficiari, cu o alocare totală de 365.638,26 mii lei. Ordonanța prevede acordarea sumei de 1500,00 lei per hectarul afectat de secetă, proporțional cu gradul de calamitate, ceea ce este o măsură corectă, pentru că nu toți cei afectați de secetă au suferit pierderi totale.

Teoretic, un fermier care în toamna anului 2021 a însămânțat 5 hectare de grâu și nu a recoltat nimic, adică grad de calamitate 100%, poate primi ajutor din partea statului, sub forma unui grant, suma de 7500,00 lei (tabelul 2).

Practic, însă, dacă seceta i-a distrus jumătate din producție, producătorul agricol va primi 1875 lei pentru toate cele 5 hectare calamitate în proporție de 50% (tabelul 2).

Cum adică, ar întreba cei care au urmat școala primară? Matematica este o știință exactă. Așa am învățat la școală în clasele primare și tot atunci am învățat că 50% reprezintă jumătate dintr-un întreg.

Probabil și în matematică există principiul "politically correct".

Cum este posibil așa ceva? Probabil este o greșeală de redactare undeva pentru că dorința Guvernului a fost exprimată clar: dăm 1500,00 lei per hectar, fermierilor afectați de seceta pedologica extremă,  proporțional cu gradul de calamitate suferit de fermieri.

Nu este nicio greșeală de redactare din partea Guvernului. Păi și atunci? Cum este posibil ca 50% din 1500 să dea 375?

Simplu! Se dă o ordonanță prin care se stabilește modul de calcul și apoi, se face trimitere la procesul-verbal de calamitate întocmit de Comisia de Evaluare și care, conform metodologiei stabilite prin Ordin de Ministru, stabilește suprafața calamitată ca fiind suprafața cultivată, înmulțită cu procentul de calamitate. Deci, în cazul nostru, suprafața calamitată rezultată, este de 2,5 ha din cele 5 ha cultivate, la un procent de calamitate de 50% (tabelul 1)!

Tabelul 1 - Anexa 3 la regulament – Aprobat prin Ordin de Ministru 97/63/2022 PROCES-VERBAL de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole

Apoi, la cele 2,5 hectare se aplică din nou gradul de calamitare de 50% și rezultă suprafața de 1,25 hectare (din cele 5 cultivate inițial) care apoi se înmulțește cu suma de 1500 lei și obținem suma totală de 1875 lei pe care fermierul o poate primi cu titlu de despăgubire (tabelul 2)!

Tabelul 2 - Anexa 1 din OUG 157/2022 – date privind modalitatea de calcul

Nota:

Coloana 3 se completează conform procesului-verbal de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole (coloana 5 din procesul-verbal).

Coloana 4 se completează conform procesului-verbal de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole (coloana 6 din procesul-verbal).

Suprafața din coloana 4 nu trebuie să fie mai mare decât suprafața din coloana 2.

Coloana 6 se calculează prin înmulțirea valorilor coloanei 3 cu coloana 4 și cu coloana 5, iar rezultatul se împarte la 100.

Curat murdar, Nene Iancule! Zău că oamenii ăștia lucrează politici pentru fermierii mici și mijlocii și se gândesc la toate neajunsurile pe care făuritorii de hrană le întâmpină pe fondul crizei economice la nivel global. Cât noroc au țăranii și țărăncile din România cu un Minister al Agriculturii și Dezvoltării Rurale!

Parafrazându-l pe domnul Ministru Petre DAEA, să fim sănătoși și să ne alegem leader-ii cu grijă!

În încheiere, slavă Domnului că ne știm sănătoși și nu avem nevoie de recomandarea unui medic bun, dar dacă ne poate recomanda domnul ministru Daea un profesor bun de matematică care să ne poată medita până înțelegem această formulă de calcul, promitem să nu îl refuzăm!

ECHIPA L.A.P.A.R.

Mulți tineri încep afaceri de la zero fără niciun fel de experiență anterioară în agricultură, în timp ce alții vin din familii de agricultori și se înscriu la facultăți de profil care îi ajută să dezvolte o afacere în domeniu. Ambele cazuri se aplică „mănușă“ tânărului inginer agronom Alexandru Stamatin, care administrează o fermă vegetală, cu o suprafață nu foarte mare, de doar 240 ha, în localitatea Târzii, comuna Oltenești, județul Vaslui. Totul a pornit începând cu anul 2019, când era student la Facultatea de Agricultură din Iași, pe-atunci motivat să ducă mai departe visul părinților săi, ne spune tânărul vasluian.

Proaspăt inginer cu inițiativă, ferma familiei e pe mâini bune

„Am început să administrez această fermă din toamna anului 2019, când eram la începutul anului doi de facultate, în momentul în care părinții mei au luat decizia de a nu se mai ocupa de fermă, respectiv de o suprafață de 62 ha, cu utilaje vechi și neperformante. Pentru că am știut și am văzut cât de greu le-a fost părinților mei să țină toți copiii în școli și facultăți, dar și să strângă bani pentru a investi în teren, nu am putut să las să se aleagă praful de afacerea începută de ei și atunci am simțit că e momentul să intervin. Astfel am luat decizia de a mă ocupa și administra singur ferma. Așa că, în luna octombrie 2019, am reușit să accesez un leasing pentru un tractor nou de 150 CP, să îl pot folosi pentru lucrările grele ale solului (arat, scarificat, pregătit), astfel încât să pot lucra o suprafață de teren mai mare într-un timp mai scurt față de cât reușeam cu vechiul tractor și neperformant pe care îl aveam în fermă, la momentul respectiv. Tot în toamna acelui an am reușit să măresc suprafața la 82 ha de teren. Lucrurile au fost mai grele la început pentru că nu știam ce presupune această meserie, dar am avut și un mare sprijin de la fratele meu, care a terminat și el Facultatea de Agricultură, în anul 2014. În prezent, la nici 3 ani de când am început să administrez ferma de unul singur, am ajuns să lucrez o suprafață de cca. 240 ha, să achiziționez două tractoare noi și o combină (prin leasing-uri și credite), dar să și cumpăr utilaje noi și performante, cu care reușesc să fac lucrări de calitate. Momentan nu am accesat fonduri europene, însă urmează. Am așteptat să termin Facultatea de Agricultură din Iași pentru a obține titlul de inginer și pentru a avea mai mult timp să mă ocup doar de fermă. Sper ca pe viitor, în următorii 5-10 ani, să ajung printre fermierii de top din acest județ sau chiar din această regiune a României“, adaugă proaspătul inginer agronom vasluian.

Planuri de viitor: construirea unei hale de dimensiuni mari pentru stocarea cerealelor

Familia Stamatin a început să se ocupe de cultura mare încă de la începutul anilor 2000, dar pe o suprafață foarte mică de teren, adaugă tânărul vasluian. „Majoritatea culturilor erau destinate nutriției animalelor deoarece pe atunci creșterea animalelor era mai profitabilă decât o fermă vegetală, plus că ambii părinți sunt de profesie tehnicieni veterinari. În prezent, pe suprafața totală de teren cultivăm rapiță, grâu, orz, porumb, floarea-soarelui, mazăre și sfeclă pentru zahăr.

Tânărul fermier a început, ușor-ușor, să achiziționeze utilaje cât mai noi și mai performante pentru o agricultură de precizie, începând de la prelucrarea terenului până la întreținerea culturilor și respectiv recoltarea acestora. „În fiecare sezon cumpărăm câte 1-2 utilaje, fie prin plata cash, fie prin leasing. La momentul actual dispun de toată gama de utilaje de care am nevoie pentru a efectua toate lucrările la momentul cât mai optim și cu o calitate a lucrărilor cât mai ridicată. Distribuția materiei prime se face cu vânzare directă din câmp la traderii de cereale din zonă, fiind în plan construirea unei hale de dimensiuni mari pentru stocarea unei părți din recoltă“, mai specifică acesta.

Culturi compromise aproape în totalitate, salvarea poate veni de la cultura de sfeclă pentru zahăr

Legat de situația dramatică din câmp, respectiv seceta cruntă care bate la poarta fiecărei ferme în parte din județ, culturile de toamnă, rapiță, grâu și orz din ferma de la Târzii s-au menținut destul de bine până la începutul lunii iunie. „Păreau destul de promițătoare, dar lipsa precipitațiilor în momentul înfloririi și a umplerii boabelor și-a spus cuvântul. Pentru anul acesta producțiile nu sunt mulțumitoare față de anul agricol 2021, dar putem să spunem că sunt cât de cât decente. Cultura de floarea-soarelui are nevoie de foarte multă apă în această perioadă și de la momentul înfloritului până la umplerea boabelor, a fost o perioadă critică din cauza lipsei apei. Putem spune că dacă nu va ploua în perioada următoare în cazul florii-soarelui eventuala producție nu va reuși să achite nici măcar cheltuielile de înființare a culturii. În schimb, la porumb, lucrurile sunt și mai rele. Până în momentul de față cultura de porumb este compromisă în procent de circa 70%. În mare parte, în această zonă a județului, dar și a acestei regiuni, porumbul s-a uscat sau este în proces de uscare fără a-și mai forma inflorescențele, existând riscul să nu recoltăm niciun bob de pe majoritatea parcelelor sau doar izolat și acolo producția de boabe va fi foarte slabă din punct de vedere cantitativ. Putem spune că ne confruntăm cu un an foarte asemănător celui din 2020, când producțiile la cereale păioase și floarea-soarelui nu au trecut de 1.000-1.200 kg/ha, iar la porumb producțiile au lipsit pe întreaga suprafață cultivată la vremea respectivă. La cultura de sfeclă pentru zahăr avem însă ceva speranțe, încă se prezintă destul de bine față de florea-soarelui și porumb. Fiind primul an în care cultivăm sfeclă, așteptările nu sunt foarte mari. Până la venirea temperaturilor foarte ridicate din luna iunie și începutul lunii iulie se prezenta foarte bine, însă seceta își spune cuvântul încă. Sperăm ca măcar la această cultură să ne putem scoate investiția în acest an pentru că la celelalte culturi de primăvară nu am reușit“, încheie Alexandru Stamatin din Târzii, comuna Oltenești, județul Vaslui.

Beatrice Alexandra MODIGA

În data de 10 iunie 2022, în amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu“ al Bibliotecii Academiei Române s-a desfășurat conferința cu tema „Gestionarea biodiversității genetice, prin ameliorarea plantelor cultivate și aplicarea tehnologiilor adecvate“.

Au fost prezenți prof. univ. emerit dr. ing. doc. h.c. Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești“, secretari de stat din Ministerul Agriculturii și Ministerul Cercetării, dr. ing. Aurel Badiu, vicepreședinte ASAS, Ion Cioroianu, liderul fermierilor din România, cadre didactice din învățământul agronomic și alți invitați alături de cercetătorii din institutele și stațiunile de cercetări agricole.

Prima parte a lucrărilor a fost condusă de prof. Gabriel Popescu, care a salutat prezența invitațiilor și a dat cuvântul prof. Valeriu Tabără, care a felicitat unitățile de cercetare participante pentru că au ales o asemenea temă interesantă supusă dezbaterii. Domnia sa a menționat că avem o bogată zestre genetică pe care trebuie să o păstrăm cu grijă, să fie depusă în Banca de gene Suceava și să înființăm alte bănci de gene, pentru celelalte ramuri agricole.

Au luat apoi cuvântul secretarii de stat de la Agricultură și de la Cercetare care au menționat preocuparea ministerelor respective pentru cercetarea științifică din agricultură și sprijinul acordat.

În partea a doua a evenimentului a avut loc prezentarea referatelor care a fost condusă de dr. ing. Elena Petcu, director științific la INCDA-Fundulea.

Menționăm câteva titluri științifice, respectiv Contribuția INCDA-Fundulea la creșterea diversității genetice a culturilor cerealiere în România, Evaluarea performanțelor productive de calitate ale noilor soiuri de grâu de primăvara în condiții pedoclimatice diferite (SCDA-Turda), Biodiversitatea în agricultura ecologică, prima strategie Green Deal (INCDA-Fundulea).

După fiecare referat prezentat s-au pus întrebări și s-au punctate discuții pentru clarificarea problemelor.

Au fost prezentate 7 referate de la INCDA-Fundulea și 2 referate de la SCDA-Turda.

Demn de remarcat este numărul mare de stațiuni și de cercetători care au colaborat la realizarea acestei tematici.

În afară de unitățile de cercetare menționate mai sus au mai avut contribuții cercetători de la stațiunile: Secuieni, Livada, Lovrin, Brăila, Albota, Simnic, Odobești, precum și de la Institutul de cercetări pentru cartof și sfeclă de zahăr Brașov, ANM București, ICDPP-București, ISTIS-București și CSCBAS – București.

La încheirea conferinței dr.ing Elena Petcu a apreciat că tematica supusă dezbaterii a fost interesantă, a creat multe discuții, s-au clarificat multe probleme, dar au rămas și unele semne de întrebare la care vom trebui să găsim răspuns în viitor.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

ITC este prima societate privată românească care a înființat un program propriu de cercetare încă din 1994. N-a fost deloc ușor pentru o companie mică, de familie, să se angajeze într-un program de asemenea anvergură. Au făcut-o pentru că și-au dat seama, cu mult înaintea altora, că, dacă lăsăm de izbeliște cercetarea agricolă, o să ne scoată de pe piață multinaționalele și atunci o să fim dependenți de ei. Au urmat ani grei, de muncă îndârjită, de tot felul de privațiuni, dar până la urmă au reușit. Au fost inspirați, poate că au avut și un pic de noroc, cert este că astăzi ITC oferă fermierilor noștri, dar și altora din Uniunea Europeană semințe din soiuri valoroase autohtone din programul propriu de cercetare, dar și din cel al unităților ASAS.

Din oferta ITC, se remarcă în mod deosebit soiurile proprii de rapiță de toamnă DIANA și PERLA (printre cele mai apreciate soiuri tip 00 în Europa), muștar antinematodic ALEX și CEZARA, grâu de toamnă IRIS 12 etc. Premiat pentru activitatea sa pe piața internă și internațională, ITC este recunoscut astăzi ca un partener de încredere în agricultură. În plus, de-a lungul timpului a ajuns să colaboreze cu firme mari în ameliorarea de semințe, aducând pe piața românească soiuri dintre cele mai performante, cum ar fi soiul de orz de toamnă Estoria, pe două rânduri, Igloo și Frosen, mazăre de toamnă afilă, Jarissa și Jariella, grâu de primăvară, diverse soiuri de mazăre de primăvară, afila, năut, in, sorg etc.

Astăzi, domnul George Nedelcu, întemeietorul companiei, a lăsat afacerea pe mâna ficelor sale. Este mândru de tot ce a realizat, dar mai ales de Iris 12, unul dintre cele mai valoroase soiuri de grâu de la noi. Având la bază genetica autohtonă, poate fi semănat până în decembrie. Este rezistent la iernare, la secetă și arșiță, rugini și făinare, având un potențial de producție ridicat. Are o putere de înfrățire deosebită, fie toamna ori primăvara. În 2020, pe seceta aia cumplită din Dobrogea și sudul țării, singurul care a produs în județul Constanța a fost Iris 12. În 2021, în competiție cu alte soiuri, la stațiunea Caracal a realizat la hectar 11.648 kg, cu două tone mai mult peste toate celelalte soiuri.

Despre Iris 12, ca de altfel despre toate creațiile românești, se poate spune că nu te lasă la greu. Ca o paranteză, aș vrea să vă mai spun că făina din care se face pâinea pe care o mâncăm provine în proporție de peste 70% din soiuri de grâu românesc.

Revenind la ITC, aș vrea să vă mai spun că aici puteți găsi și niște soiuri de muștar dintre cele mai valoroase din Europa, la fel și de rapiță, de mazăre de toamnă, porumb, soia, năut, in, lucernă, sorg etc.

La final aș vrea să vă mai spun doar atât: nu știu ce a făcut România pentru ITC, dar știu sigur ce a făcut ITC pentru România, iar pentru asta are tot respectul nostru. Dumneavoastră ce credeți?

M. Eftimie

Agricover – liderul pieței de agribusiness din România, anunță atingerea pragului de 1.000 de fermieri utilizatori ai platformei de agricultură digitală Crop 360 lansată de companie la sfârșitul anului trecut. Aceasta reprezintă cea mai rapidă rată de adoptare a tehnologiei digitale în fermele din România. Suprafața exploatată de fermierii utilizatori depășește 250.000 de hectare

„Avem astăzi o platformă integrată de agricultură digitală dezvoltată în strânsă legătură cu fermierii noștri parteneri pentru a răspunde nevoilor lor reale, aducând cele mai performante instrumente digitale pentru eficientizarea activității din fermă și luarea deciziilor corecte în timp real. Atingerea unui număr de 1.000 de fermieri utilizatori într-un timp atât de scurt nu este o surpriză și vine să confirme utilitatea soluțiilor oferite în cadrul platformei. Ne propunem să continuăm dezvoltarea funcționalităților prin construirea de instrumente care aduc plus valoare afacerilor fermierilor, susținând dezvoltarea agriculturii sustenabile și conectând fermierii de astăzi cu agricultura de mâine“, a declarat Liviu Dobre, director general Agricover Holding.

Microsoft este partenerul tehnologic ales pentru construcția platformei, oferind soluții de tip cloud și instrumente care fac ca platforma Crop 360 să simplifice munca fermierilor și să îi ajute să-și gestioneze cât mai bine culturile agricole, eficientizând în același timp utilizarea resurselor.

360 – Conectăm fermierii de astăzi cu agricultura de mâine

Platforma integrată Crop 360 permite fermierilor să folosească cele mai noi tehnologii de agricultură digitală pentru a crește performanța fermei și a se alinia cerințelor Uniunii Europene pentru o agricultură sustenabilă. Soluțiile digitale integrate în platformă includ:

• Sprijin decizional pentru activitățile din fermă: geolocalizarea parcelelor importate din APIA, imagini satelitare și date meteo, monitorizarea complexă a culturilor, planificarea lucrărilor în câmp etc.
• Instrumente utile de management al afacerii: managementul contractelor de arendă, sistem de management al depozitelor pentru stocuri (sămânță, produse de protecția și nutriția plantelor).
• Gestionarea digitală a interacțiunii cu Grupul Agricover: modul de tip e-care și platforma de comerț electronic pentru Agricover Distribution, interfață digitală de tip selfcare cu Agricover Credit IFN.

Clubul Fermierilor Români solicită urgentarea demersurilor Guvernului României pe lângă Comisia Europeană pentru modificarea PNRR și alocarea de fonduri pentru agricultură, cu prioritate pentru dezvoltarea sistemului de irigații și de desecare-drenaj.

În prezent, fermele din România sunt puse la grea încercare: pe lângă schimbările climatice care afectează viabilitatea afacerilor agricole, efectele economice ale pandemiei Covid 19, creșterile alarmante ale prețurilor la inputuri și energie, precum și războiul din Ucraina amenință securitatea alimentară a cetățenilor din multe țări din afara UE, dar și a categoriilor defavorizate ale unor cetățeni europeni.

Clubul consideră absolut necesară coordonarea acțiunii tuturor ministerelor relevante – MADR, MAE, MIPE – pentru solicitarea urgentă către Comisia Europeană a amendării PNRR, prin includerea finanțării programelor pentru o agricultură românească rezilientă și competitivă.

Termen limită: 15 iulie

Printre târgurile agricole de marcă din România și-a făcut apariția un nou eveniment: FarmConect România – Târgul Agriculturii Românești. Este vorba despre un târg organizat de fermieri pentru fermieri în perioada 9-11 iunie, la Slobozia, și care promite să devină un etalon printre expozițiile de profil. Numeroși expozanți și multe teme de discuții au atras atenția vizitatorilor, dar și pe cea a autorităților din domeniu.

Interes crescut pentru comunicare

Inițiativa Asociației Producătorilor de Porumb din România de a organiza un astfel de târg în inima Bărăganului a fost primită pozitiv nu doar de fermieri, ci și de autorități care au participat în număr mare la deschiderea evenimentului. Printre aceștia s-au numărat: Adrian Chesnoiu – fost ministru al Agriculturii, domnul Dragoș Soare – primarul municipiului Slobozia, conducerea executivă a APPR, Silviu Mihai – președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice (ACCPT) Ialomița, Valeriu Tabără – președintele ASAS.

„Sărbătorim cei 10 ani de activitate ai APPR printr-un târg care ne dorim să devină unul cu tradiție și care să reprezinte fermierii din toată țara. Târgul FarmConect își propune să contribuie la dezvoltarea agriculturii în România pentru că doar colaborând și sprijinindu-ne unii pe alții pentru un interes comun vom crește mai puternici ca indivizi și ca țară“, a declarat domnul Nicolae Sitaru, președinte APPR.

De partea cealaltă, Adrian Chesnoiu a precizat faptul că apreciază inițiativa APPR de a organiza un astfel de eveniment în inima Bărăganului.

„Țin să felicit APPR în calitatea sa de organizator, precum și toate instituțiile locale pentru susținerea acestei prime ediții de succes a târgului FarmConect România. Este o bucurie să văd atât de mulți fermieri mari, care au rezultate extraordinare, prezenți la acest târg și vă felicit pentru deschiderea și interesul pe care le arătați pentru cunoașterea și descoperirea noilor tehnologii din agricultură. Contextul actualul este unul provocator și, cu toate acestea, vedem fermieri din ce în ce mai performanți, care devin vectori în schimbarea mentalității în agricultura românească. Perioada 2022-2027 va fi de tranziție, iar cuvântul definitoriu va fi «performanța». Îmi doresc foarte mult ca la următoarele ediții să vedem și expozanți care vin cu soluții pentru producția de energie regenerabilă, pentru că agricultura depinde de foarte mulți factori externi, iar țara noastră are un potențial fantastic în acest sens“, a declarat domnul Adrian Chesnoiu.

Peste 100 de companii participante

Târgul FarmConect România a stârnit un interes crescut în rândul populației din zona de Sud a țării și a găzduit peste 6.500 de vizitatori în cele trei zile de expoziții și evenimente. Aproximativ 100 de companii s-au alăturat târgului în calitate de parteneri și expozanți. Așa cum poate era de așteptat, printre expozanți au dominat companiile producătoare și distribuitoare de semințe și produse pentru protecția plantelor. Nu au lipsit giganții din domeniu, care pe lângă produse, recomandări și sfaturi care, să-i ajute pe fermieri să obțină producții mai ridicate, au oferit soluții în partea agriculturii digitale.

Compania Corteva Agriscience a lansat în cadrul târgului noua platformă digitală Granular Link – care își propune să aducă valoare fermierilor români prin hărți cu viteză variabilă pentru însămânțarea cu precizie, imagini satelitare zilnice de înaltă rezoluție, aplicații de fertilizare și fungicide și o caracteristică unică a datei de recoltare a porumbului de siloz.

„Trăim într-o eră tehnologică și fermierii își doresc să aloce cât mai puțin timp vizitelor în câmp, să facă performanță și să obțină bani. De aceea venim în sprijinul lor cu aplicația gratuită Granular Link ce poate fi accesată de pe telefon sau calculator. Este o aplicație foarte simplă, iar fermierii pot avea acces foarte ușor la imagini satelitare cu câmpurile lor, practic printr-un singur click. Avem și servicii premium în aplicație, adică putem oferi conexiune la satelitul Planet care oferă imagini zilnice, la o rezoluție foarte bună. În plus, aplicația poate furniza și hărți de aplicare variabilă a azotului, a fungicidelor și, desigur, însămânțare variabilă. Un plus este serviciul unic pe piață dedicat cultivatorilor de porumb siloz, cu ajutorul căruia pot afla care este data optimă pentru recoltatul porumbului. Această opțiune se va extinde în următoarea perioadă pentru toată cultura de porumb“, a declarat Ferdinand Tatu, digital agronomy manager Corteva Agriscience.

La standul FMC Agro Operational România vizitatorii au fost întâmpinați cu informații despre cel mai nou serviciu pus la dispoziție de reprezentații companiei, mai exact aplicația Arc farm intelligence.

„Având în vedere că ne aflăm la un târg organizat de Asociația Producătorilor de Porumb din România, le prezentăm vizitatorilor programul pe care compania FMC îl desfășoară în ceea ce privește monitorizarea dăunătorilor din cultura de porumb, mai exact Ostrinia nubilalis și Helicoverpa armigera. Știm că sunt doi dăunători de periculoși care provoacă pagube calitative și cantitative și sunt dificil de observat în mod normal cu ochiul liber. De aceea facem această monitorizare și îi anunțăm pe fermieri când este momentul optim pentru aplicarea tratamentelor. Este o aplicație gratuită, noi ne aflăm acum în plin proces de instalare a capcanelor, avem peste 100 de puncte de monitorizare în toată țara. Capcanele automate trimit în fiecare zi poze în aplicație, iar de aici, ulterior, se pot afla curbele de zbor ale dăunătorilor. În momentul în care se ajunge la atingerea pragului de dăunare și pericolul este iminent sunt emise buletine de avertizare, iar aplicația alerte va trmite notificări prin care va fi anunțat utilizatorul că în zona lui este pericol mare de apariție a acestor dăunători și atunci trebuie să aplice tratament cu insecticid“, a precizat Cătălin Viziru, marketing manager FMC România.

Și la standul companiei Syngenta fermierii au fost întâmpinați de specialiști cu informații cu privire la noile produse din portofoliu, dar și cu recomandări pentru maximizarea producțiilor pentru fiecare cultură, inclusiv un program prin care fermierul împarte riscul de secetă cu Syngenta. „Pe lângă gama vastă de produse, venim și cu o gamă de servicii pentru fermierii. Mă refer în primul rând la partea de consultanță pentru că atât echipa tehnică, cât și cea de vânzări se află pe teren pentru a fi în permanență în legătură cu agricultorii, astfel încât să putem veni cu soluții adaptate nevoilor lor. Apoi, venim și cu servicii adiționale post vânzare, mă refer la programul AgriClime. Este acel program care întinde fermierului o mână de ajutor atunci când îi este mai greu, adică atunci când este secetă. Practic, prin înregistrarea parcelelor în acest program fermierii pot primi până la 30% din valoarea produselor investite. În felul acesta ne asigurăm că fermierii beneficiază de o tehnologie performantă, iar în cazul în care întâmpină probleme cauzate de secetă suntem acolo și oferim o compensare pentru produsele achiziționate“, a declarat Gabriela Dragoș, marketing manager cereale Syngenta.

Dincolo de informații, produse noi, conferințe, la Slobozia fermierii au fost introduși și în istoria agriculturii prin prezența în cadrul târgului a mai multor exponate ce aparțin Muzeului Național al Agriculturii.

Larissa DINU

SFATUL GRÂNARILOR – AGRIVENTURA 2022 se anunță cel mai amplu spectacol de prezentare și vizionare culturi agricole de toamnă și primăvară ale celor mai importanți producători naționali și internaționali, tehnică agrară și demonstrații agricole pentru fermierii din regiunea de Nord-Est a țării.

Evenimentul va avea loc în perioada 30 iunie - 2 iulie 2022, iar invitați speciali vor fi trupele „Lupii lui Calancea” și „Plăieșii”.
AGRIVENTURA se va desfășura pe Platforma experimentală de la Podu Iloaiei, în cadrul fermei PANIFCOM.

Aflat la prima ediție, SFATUL GRÂNARILOR – AGRIVENTURA 2022 va cuprinde într-o singură cupolă 3 evenimente similare organizate în 2021: Ziua Grâului Moldova, Sfatul Grânarilor - Sărbătoarea florii însorite și Ziua porumbului Moldova.

Evenimentul va fi organizat pe o suprafață de 140 hectare și va oferi vizitatorilor acces la un amplu program de demonstrații agricole, prezentări de tehnică agrară și soluții complete pentru fermele vegetale și zootehnice oferite de companiile prezente la eveniment. Evenimentul va găzdui la standurile expoziționale branduri naționale și internaționale, producători de semințe, furnizori de echipamente zootehnice și inputuri, prestatori de servicii pentru agricultură etc.

Demonstrații live în câmp

Vor fi amenajate de asemenea zone de demonstrații live pentru tehnică agricolă de ultimă generație, iar vizitatorii care dețin carnet de conducere vor putea face sesiuni de drive-test într-un spațiu special amenajat. Vor putea fi văzute la târg tractoare, mașini și utilaje agricole de mici și mari dimensiuni, ultra-moderne, mașini de erbicidare, precum și alte soluții și sisteme hi-tech dedicate sectorului agricol.

Pentru un acces facil la târg, vor fi puse la dispoziție mijloace de transport în comun care vor pleca la intervale periodice din zona Palatului (Iași). De asemenea, pe platforma expozițională de la Podu Iloaiei va fi amenajat o parcare cu o capacitate de aproximativ 400 de locuri.

Loturi experimentale de grâu, porumb și floarea soarelui

Un punct de referință al evenimentului va fi dedicat prezentării platformei experimentale de la Podu Iloaei, dedicată culturilor de grâu, porumb și floarea-soarelui, dar și unui lot experimental cu o cultură surpriză. Desfășurate pe o suprafață totală de 100 de hectare, loturile experimentale vor oferi posibilitatea vizitatorilor de a analiza la fața locului evoluția soiurilor testate, influența factorilor climatici și tehnologici asupra dezvoltării plantelor, de a cunoaște potențialul hibrizilor și de a-i evidenția pe cei cu rezultate optime pentru zona județului Iași.

3 zile, 3 concepte diferite

Fiecare zi a târgului AGRIVENTURA va avea o tematică proprie.

Joi, 30 iunie, prima zi a evenimentului va fi „Ziua Rodniciei: Despre Glie, Oameni și Belșug”. La deschiderea oficială sunt așteptate oficialități ale statului, europarlamentari, reprezentanți ai mediului universitar, fermieri și reprezentanți ai structurilor asociative. Ziua va include și tururi ghidate, demonstrații utilaje, prezentare expozanți, dar și un program artistic și de divertisment, inclusiv live cooking show. Concertul trupei „Lupii lui Calancea” și invitații va începe la ora 19:00.

Vineri, 1 iulie, cea de-a doua zi a evenimentului, este „Ziua Elogiului Satului Românesc”. Pe lângă demonstrații agricole și vizite la standurile expozanților, ziua va include și o dezbatere privind destinul spațiului rural în contextul globalizării și urbanizării, o evocare a lumii satului și a conștiinței sale. Partea a doua a zilei va fi dedicată ediției a treia a evenimentului „Elogiul Satului Românesc”, în care vor fi omagiați oamenii reprezentativi ai satului și vor susține spectacole speciale ansamblurile „Plăieșii” și „Constantin Arvinte” cu invitați soliști vocali din zona Moldovei.

Sâmbătă, 2 iulie, va fi „Ziua Moștenirii: Copiii fermierilor de astăzi, marii fermieri de mâine”. În această zi vor fi organizate activități dedicate fermierilor și copiilor acestora (paneluri la pavilioane, tururi ghidate), dar și activități creative și tururi separate pentru cei mici. Ziua se va încheia cu un festival al fanfarelor „Valea Mare, ”Zece Prăjini”, „Cozmești” și „Chetriș”, ce va fi urmat de o discotecă dedicată tinerilor și nu numai.

„Conceptul acestui eveniment este unul larg, deschis în egală măsură specialiștilor, fermierilor și autorităților, dar și publicului larg. Vizitatorii vor avea parte de o experiență completă de informații, tehnologie, dar și muzică și tradiții reînnăscute ale satului românesc. Agricultura este un domeniu strategic, mai ales în contextul crizei actuale din Ucraina, iar noi, fermierii din Moldova, trebuie să ne evidențiem și să ne creștem relevanța agricolă regională și europeană. Pentru că agricultura este o activitate care ne privește toți, așteptăm cât mai multă lume alături de noi, de la copiii de grădiniță până la seniori”, declară domnul Emil Bălteanu, președintele Asociației Grânarii.

Asociația GRÂNARII în cifre

Asociația Grânarii Iași funcționează ca o asociație non-profit, înființată în anul 2017, având un număr de 145 membri fermieri ce lucrează o suprafață de peste 50.000 ha. Asociația Grânarii este membru al APPR, care alături de alte 3 organizații importante (PRO AGRO, UNCSV, LAPAR) formează Alianța pentru Agricultură și Cooperare, una dintre cele mai reprezentative voci ale fermierilor în relația cu instituțiile, la nivel național și internațional.

PARTENERI

Evenimentul este susținut de partenerii premium al evenimentului: Agrisol, Bayer, Corteva și Syngenta, companii care oferă permanent soluții inovative în sprijinul agriculturii moderne și a fermierilor.

—--------

CONTACT

website: www.agriventura.ro

email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

În data de 17 iunie 2022, compania internațională de cercetare și dezvoltare în domeniul agriculturii, Corteva Agriscience, a anunțat lansarea programului TalentA - un program educațional gratuit pentru dezvoltarea competențelor profesionale în managementul afacerilor și agricultură, dedicat femeilor inovatoare din mediul rural. Fiecare femeie care activează în agricultură se poate alătura programului pentru a obține gratuit educație în acest domeniu și pentru a concura pentru fonduri cu o valoare totală de 15.000 $ oferite de Corteva Agriscience. Compania va alege cele mai bune 3 proiecte ale femeilor care activează în agricultură.

Fondat și sponsorizat de către companie pentru al treilea an consecutiv, programul se va desfășura timp de 3 luni începând cu data de 25 iulie și va include două module: modulul de business (10 cursuri) și modulul de agribusiness (8 cursuri). Cursurile vor fi susținute de specialiștii Corteva și membrii echipei Starperfomining – companie de consultanță în afaceri  care este partenerul oficial al programului pentru al treilea an consecutiv.

In program se pot înscrie femeile care lucrează în agricultură şi locuiesc în zone rurale, cu vârsta de peste 18 ani, cât și studentele universităților agricole care doresc să dezvolte proiecte noi și sunt hotărâte să facă din afacerea lor o întreprindere sustenabilă, dinamică şi competitivă, dar şi să contribuie la dezvoltarea comunităţilor în care trăiesc şi muncesc. Toate femeile care se vor înscrie în program pe website-ul Corteva până la data de 22 iulie pot participa la cursurile gratuite de dezvoltare a competențelor.

Pe parcursul desfășurării programului, participantele vor avea ocazia de a construi proiecte inovatoare și de a concura pentru a obține fonduri din partea companiei, acestea fiind menite să susțină securitatea alimentară prin furnizarea de alimente necesare și combaterea sărăciei, asigurarea accesului la apă potabilă, sprijinirea reducerii risipei alimentare, combaterea schimbărilor climatice și conservarea ecosistemelor. Corteva Agriscience menține valoarea premiilor acordate la finalul instruirii în anul 2021, pentru a asigura facilitarea implementării celor mai bune planuri de afaceri. Această sumă se ridică la 15 000 $* și va distribuită după cum urmează:

• locul I – 6.000 $,
• locul II – 5.000 $,
• locul III – 4.000 $.

* calcul în moneda națională la cursul de schimb al BNR, valabil în ziua transferului de fonduri.

Ceremonia de Premiere  va avea loc in data de 15 octombrie - Ziua Mondială a Femeilor din Mediul Rural.

“Unul dintre obiectivele noastre de sustenabilitate 2030 promite să implice și să dea forță femeilor care activează în agricultură. Acest lucru este esențial pentru a susține securitatea alimentară la nivel mondial, ele având un impact major asupra peisajului antreprenorial din mediul rural. Femeile antreprenor din agricultură au nevoie de vizibilitate, recunoaștere și sprijin pentru a-și dezvolta proiectele. Din acest motiv, s-a lansat programul TalentA care a oferit această oportunitate educațională și financiară unui număr de peste 500 de femei talentate din Europa, inclusiv din România”, a declarat Jean Ionescu, Country Leader România și Moldova în cadrul evenimentului.

Maria Cîrjă, Marketing Manager Corteva Agriscience România & Moldova, a vorbit despre programul TalentA în România: “Primele două ediții s-au dovedit a fi un real succes pentru Corteva Agriscience și antreprenoriatul agricol feminin din România. Ne adresăm în continuare doamnelor întreprinzătoare din mediul rural pentru că ne dorim să sprijinim îmbunătăţirea calităţii vieţii în aceste zone, dar și studentelor de la universitățile cu profil agricol care doresc să-și dedice cariera acestei industrii și să asigure progresul generațiilor viitoare. Prin intermediul programului TalentA, le oferim acces la informație și la finanțare, dar și sprijin să-şi dezvolte şi să-şi modernizeze afacerea, să o facă competitivă, productivă şi creativă.”

Pentru informaţii suplimentare, reguli oficiale și înregistrare în program, vizitaţi site-ul Corteva şi urmăriţi detalii despre Programul TalentA pe Facebook Corteva România.

Despre Corteva Agriscience

Corteva Agriscience este o companie agricolă globală, tranzacționată public, care oferă fermierilor din întreaga lume cel mai complet portofoliu din industrie - incluzând un mix echilibrat și divers de genetică, produse pentru protecția plantelor și soluții digitale vizând maximizarea productivității pentru a contribui la sporirea randamentelor și rentabilității. Deținând unele dintre cele mai recunoscute mărci din agricultură și o serie de produse și tehnologii de top aflate în drumul către piață, poziționate pentru a genera creștere economică, compania se angajează să colaboreze cu părțile interesate din întregul sistem alimentar, îndeplinindu-și promisiunea de a îmbogăți traiul celor care produc și celor care consumă, de a asigura progresul pentru generațiile următoare. Corteva Agriscience a devenit o companie publică independentă la 1 iunie 2019, după ce fusese anterior Divizia pentru Agricultură a DowDuPont. Mai multe informații sunt disponibile pe www.corteva.ro.

Urmăriţi Corteva Agriscience pe

# # #

17/06/2021

TM ® SM Mărci comerciale ale Corteva Agriscience şi ale afiliaţilor acestora sau ale deţinătorilor lor respectivi.

Media contact

Georgiana Ajderov,

Corporate Communications Consultant Romania

 +40754228975

Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Aplicarea agriculturii de precizie într-o fermă presupune existența a cel puțin două condiții:

• să aibă utilajele din fermă dotate corespunzător (digitalizate);
• fermierul și operatorii din fermă să fie instruiți pentru dotarea respectivă.

Informațiile necesare în acest domeniu se obțin prin teledetecție satelitară, cu ajutorul dronelor, prin serviciul de geolocalizare (GPS) cu ajutorul senzorilor și camerelor video montate pe utilaje etc. Analiza solului se poate realiza cu sonde automate mutate pe ATV-uri care colectează probe pe adâncimea 0-30 cm, cât mai dese, dotate cu monitoare GPS care stabilesc precis conținutul în nutrienți. Situația plantelor de cultură se poate analiza cu ajutorul dronelor care zboară deasupra parcelelor și stabilesc conținutul în azot pe baza conținutului de clorofilă și a capacității de absorție a azotului de către plante.

Pe baza acestor date se întocmesc hărțile topografice și cartografice care se încarcă în monitorul utilajului și asigură fertilizarea, semănatul și tratamentele de mare precizie, evitându-se orice greșuri și suprapuneri.

La administrarea de îngrășăminte folosind o mașină de tip ZA-TS de la Amazone se asigură repartizarea cantității de îngrășăminte în funcție de starea de fertilitate a solului, adică se distribuie pe fiecare porțiune de teren atât cât trebuie (cu rată variabilă), în funcție de cartarea agrochimică.

Tehnologia de fertilizare Profis Pro identifică orice abatere de la rata de aplicare presetată. Deci nu fertilizare „în orb“, ci în funcție de conținutul solului în elemente nutritive, asigurând o uniformizare a gradului de fertilitate pe întreaga suprafață a parcelei. Astfel se vor determina o creștere și o dezvoltare uniformă a plantelor, cu producții superioare și cu economie de îngrășăminte.

Semănatul culturilor se desfășoară folosind hărțile care redau starea de fertilitate a solului. Astfel, mașina de semănat va repartiza sămânța cu rată variabilă, în fiecare porțiune a parcelei, în funcție de conținutul în elemente nutritive.

De exemplu, semănătoarea Sky Easy Drill prin sistemul GPS închide automat brăzdarele dacă apar suprapuneri de semănat, iar prin tehnologia Agrillity se asigură densitatea culturilor în funcție de starea de fertilitate a solului și prin aceasta se realizează economii de sămânță.

La erbicidarea culturilor agricole se folosesc mașini ghidate automat care, la anumite suprapuneri, închid duzele. Este cazul utilajului Case Patriot, echipament monitorizat prin GPS. Dotate cu cameră video și senzori, aceste utilaje identifică cu precizie buruienile și aplică erbicid, punctiform, numai asupra buruienilor. Prin urmare, se aplică erbicidul la locul potrivit, la momentul potrivit și cu intensitate potrivită. Astfel, în cazul folosirii erbicidului se reduc pierderile cu până la 90%. Dacă se folosesc dronele la operațiunea de stropit există următoarele avantaje:

• se poate efectua erbicidarea și când nu se poate intra pe teren;
• nu tasează solul, nu calcă plantele;
• se face economie de forță de muncă și de motorină.

În cazul acțiunii de protecție a plantelor, utilajele digitalizate identifică plantele bolnave și numai asupra lor aplică soluția de combatere.

Din această sumară prezentare se pot deduce avantajele agriculturii de precizie privind economia de îngrășăminte, de semințe și de pesticide, precum și economia de forță de muncă și de combustibil cu realizarea de culturi viguroase, sănătoase, capabile de recolte bogate și fără poluarea mediului.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Tehnologia se schimbă, la fel și agricultura

La sfârșitul lunii mai, în ferma Probstdorfer, Călărași, a avut loc ediția a XIII-a a întâlnirii anuale a fermierilor din zona de sud a țării, cu tema „Ziua tehnologiilor moderne în agricultură.“ Evenimentul s-a desfășurat în cadrul Stației de Procesare-Condiționare a companiei Probstdorfer Saatzucht Romania (PSR) din localitatea Modelu, județul Călărași, iar întâlnirea care s-a bucurat de prezența a peste 200 de participanți a fost organizată în parteneriat cu compania ALCEDO. Gazdele întâlnirii au fost prof. dr. Mihai Berca, administrator Probstdorfer Saatzucht România, dr. Michael Gohn, patron Probstdorfer Saatzucht Austria, și dna Gabriela Rizescu, președinte Alcedo.

„Noi suntem deschiși la tot ce înseamnă lucruri noi“

Dezbaterea a început cu vizitarea loturilor demonstrative ale PSR, prezentarea tehnologiilor de protecția plantelor oferite de Alcedo și a continuat cu descrierea soiurilor aflate în portofoliul companiei PSR. Detalii amănunțite despre genetica soiurilor au fost oferite de prof.dr. Mihai Berca.

Marian Butoianu, director tehnic, și Cristian Cioineag, manager zonal PSR, ne-au oferit informații extrem de utile despre soiurile prezente în loturile demonstrative, punând accent pe comportamentul acestora în raport cu condițiile pedoclimatice din România şi pe rezultatele previzionate pentru acest an.

Gabriela Rizescu, președinte Alcedo: „Compania Alcedo se schimbă în pas cu vremurile pe care le trăim pentru că fără schimbare nu există dezvoltare, iar noi suntem deschiși la tot ce înseamnă lucruri noi. Un exemplu concret pe care îl pot oferi în acest sens este cel al unui coleg, care e și director de vânzări. Acesta a renunțat ușor-ușor la tehnologia clasică cu arătură și a trecut la tehnologii precum no till, minimum till, covoare vegetale. Toate aceste schimbări îl ajută din punctul de vedere al economisirii de resurse pentru că a renunțat să facă anumite lucrări mecanice din lipsă de personal.

În plus, covoarele vegetale rețin umiditatea și nu mai lasă solul expus. Alți colegi au început să folosească îngrășăminte cu rată variabilă de aplicare și asta pentru că până acum un sezon folosirea anumitor îngrășăminte nu era o problemă, dar, de când cu noile reglementări ale Uniunii Europene, regulile jocului se schimbă și pe această piață a îngrășămintelor.“

„Promovăm soiurile care răspund cel mai bine la condiții de stres climateric“

Prof. Mihai Berca, reprezentantul firmei Probstdorfer Saatzucht România: „De circa 17 ani avem aici un centru de cercetare destinat creării de soiuri și tehnologii pentru soiuri de grâu. Dar nu orice soiuri de grâu, ci soiurile cu proteină mai multă. O parte dintre soiuri au fost dezvoltate la Viena pentru că ne-am gândit să aducem aici soiuri care să se potrivească și condițiilor climaterice de aici. Le-am adus, le-am folosit, și-n momentul de față facem soiuri noi, în paralel cu promovarea celor vechi și bune, dar le și eliminim pe cele depășite din punct de vedere genetic, care nu răspund bine condițiilor de mediu. Noi încercăm acum să promovăm soiurile care răspund cel mai bine la condiții de stres climateric, mai ales la variațiile bruște. Până la urmă, grâul e un produs hibrid format din trei soiuri antice, cu 21 de cromozomi și peste o sută de mii de gene, dar cu 80.000 de gene inactive. E foarte important ca soiurile să reziste la stres. Personal, observ stresul climateric major cam de 12 ani, dar cele mai grave situații le-am avut în ultimii cinci ani. Pornind de la principiul că grâul nu te lasă, în sensul că orice ar fi grâul dă producție, la recolta din 2020, cel puțin aici, am avut o limitare de sub o mie de kilograme la hectar, față de 6.000, cât obținem aici, în zonă. Aici creăm soiuri, depozităm sămânța, după care o vindem celor interesați.

La evenimentul de azi prezentăm stadiul actual al dezvoltării soiurilor în câmp și modalitățile de a rezista la seceta care a fost până acum. Compania austriacă pe care o reprezint, Probstdorfer Saatzucht Romania, oferă soiurile și, împreună cu Alcedo, care vine cu produsele de întreținere a culturilor, asigură fermierilor soluții complete pentru culturile de grâu. În plus, prin această alianță am dorit să avem o acoperire cât mai mare din verigile tehnologice. Drept urmare, asigurăm sămânța, produsele de întreținere, dar și genetica. Nu în ultimul rând, avem și un sistem de monitorizare a vremii, a condițiilor climatice, dar și de monitorizare a solului. Astfel știm câtă apă avem la dispoziție, cât lipsește, iar în final estimăm producția pe care o putem obține.“

Bogdan PANȚURU

GALERIE FOTO

Clubul Fermierilor Români a lansat „Pactul între generații pentru viitorul agriculturii“, un document conceput ca o declarație de asumare voluntară de către toate generațiile de fermieri a unor valori și interese comune în privință cultivării pământului, văzut nu doar ca o resursă economică, dar și ca factor de continuitate și stabilitate a familiei, comunității și societății în ansamblu. Documentul a fost lansat în cadrul Conferinței Naționale „Tineri Lideri pentru Agricultură“, eveniment desfășurat pe 10 mai 2022 la București, în prezența a peste 300 de invitați, fermieri de toate vârstele, autorități din România și de la Bruxelles, reprezentanți ai mediului universitar și asociații de fermieri, companii din agrobusiness, companii de training, ambasade, parteneri ai Clubului etc. Conferința a fost organizată pe trei paneluri tematice în care au fost abordate subiecte de interes pentru tinerii fermieri și pentru întreaga industrie agricolă din România și au fost discutate direcțiile necesare pentru ca noua generație de fermieri să fie cât mai bine pregătită și susținută pentru preluarea și dezvoltarea afacerilor agricole construite de părinții și bunicii lor.

Barna Tánczos: „Agricultura trebuie privită și din perspectiva naturii“

Prezent la eveniment, Barna Tánczos, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, a subliniat faptul că agricultura trebuie privită și din perspectiva impactului asupra naturii, iar provocările Europei, respectiv pe plan mondial, sunt foarte mari în ceea ce privește protejarea mediului, în condițiile în care sectorul agricol are cel mai mare impact asupra mediului, alături de transporturi, conform statisticilor UE. Ministrul a mai spus că trebuie să luptăm în mod rațional și eficient pentru reducerea emisiilor de metan și dioxid de carbon in domeniul agriculturii, prin măsuri active și eficiente, și că finanțările care vin dinspre Ministerul Agriculturii pentru agricultura ecologică trebuie să fie substanțiale. Totodată, ministrul și-a exprimat speranța că generația tânără va îmbina preocuparea pentru mediu cu profesionalismul învățat pe băncile facultății și dăruirea generațiilor antemergătoare, astfel încât agricultura românească să devină mai performantă și mai prietenoasă cu mediul și să ne recâștigăm locul bine meritat în Europa.

Sorin Câmpeanu a punctat nevoia de practică din liceele agricole

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a vorbit despre necesitatea investițiilor în învățământul dual agricol din România cu scopul de a dezvolta programe care să redea atractivitatea liceelor agricole. Ministrul a subliniat nevoia de consolidare a activităților practice din aceste licee și a propus fermierilor prezenți la eveniment inițierea unor parteneriate cu instituțiile de învățământ prin care să preia elevi și studenți în practică. În prezent, în România există 60.000 de tineri în învățământul agricol, din care 48.000 sunt în universități, conform datelor prezentate în cadrul conferinței.

Achim Irimescu: „O bună parte din Parlamentul European nu mai este de partea fermierilor“

Achim Irimescu, ministru plenipotențiar, Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, a explicat în cadrul conferinței ce înseamnă un model de agricultură durabilă: agricultură bio, introducerea digitalizării și agriculturii de precizie, aplicarea ecoschemelor, care contează 25% în bugetul plăților directe, investiția în inovare și cercetare cu scopul de a găsi soluții. Ministrul a evidențiat faptul că, în accepțiunea Uniunii Europene, o fermă durabilă înseamnă reducerea masivă a emisiilor și soluții pentru a reduce foarte mult impactul de mediu și climă, aspecte incluse în Pactul Ecologic European (Green Deal) prin cele două strategii, „Farm to Fork“ și „Biodiversitate“, care aduc provocări majore fermierilor din România. Totodată, ministrul Achim Irimescu a tras și un semnal de alarmă. Potrivit acestuia, europarlamentarii sunt din ce în ce mai puțin aliniați cu cerințele fermierilor din statele membre. „Din păcate, o bună parte din Parlamentul European nu mai este de partea fermierilor. Fermierii trebuie să lupte pentru drepturile lor, trebuie ca vocea lor să se audă la Bruxelles, pentru că altfel decizia se ia politic, fără să avem o evaluare de impact. Nici acum nu avem o evaluare de impact a strategiilor Farm to Fork și Biodiversitate“, a explicat ministrul Achim Irimescu.

Carmen Avram avertizează: „6 milioane de ferme sunt în pericol de dispariție“

Într-o intervenție on-line în cadrul conferinței, europarlamentarul Carmen Avram, membră a Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, a vorbit despre pericolul în care se află milioane de ferme: „Continentul nostru îmbătrânește, fie că ne place sau nu, iar acest proces de îmbătrânire afectează în principal zonele rurale și agricultura. Un studiu recent pus la dispoziția Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European arată că, între 2013 și 2016, am pierdut la nivel european 5 milioane de ferme, iar prognoza următoarelor decenii nu este deloc optimistă. Același document estimează că, până în 2040, alte 6 milioane de ferme sunt în pericol de dispariție. Asta înseamnă că vom avea cu 62% mai puține ferme decât în 2016. Mai grav, dispariția acestor ferme duce la un alt fenomen îngrijorător: abandonarea terenurilor. Astfel, 56 de milioane de hectare riscă să rămână ale nimănui. Dacă nu puteți să cuprindeți cu imaginația această suprafață, vă spun doar că este de 18 ori cât toată Belgia. Motivele pentru care am ajuns aici sunt multiple, dar principalul vine din zona agriculturii. La nivel european, aproape 90% dintre fermieri au vârsta peste 40 de ani. În România, tendința de îmbătrânire a acestei categorii profesionale este și mai accentuată. Astfel, avem foarte mulți fermieri trecuți de 60 de ani și un procent infim de manageri tineri de fermă, fapt ce ne poziționează sub media europeană la acest capitol“, a explicat Carmen Avram în intervenția sa în cadrul evenimentului.

Laszlo Borbely: „În agricultură ne confruntăm cu o lipsă de forță de muncă specializată“

Laszlo Borbely, consilier de stat în cadrul Departamentului de Dezvoltare Durabilă din Guvernul României, s-a alăturat inițiativei Clubul Fermierilor Români și susține tinerii, ca principal vector al tranziției către o dezvoltare durabilă. Prezent la Conferința Națională „Tineri Lideri pentru Agricultură“, Laszlo Borbely a atras atenția că, în prezent, în agricultură ne confruntăm cu o lipsă de forță de muncă specializată, în contextul deteriorării învățământului profesional din ultimele decenii. Totodată, Borbely a salutat programul dezvoltat de Club și a subliniat faptul că noua generație de fermieri are un rol esențial, acela de a schimba mentalitatea societății în privința unor subiecte precum siguranța alimentară sau problema deșeurilor.

Sorin Moise: „Tinerii au un rol aparte în viitorul Plan Național Strategic“

Sorin Moise, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a reamintit faptul că instituția pe care o reprezintă dorește să încurajeze afacerile tinerilor fermieri, astfel încât acestea să fie competitive, durabile și rentabile, pentru că de acest lucru depinde și securitatea alimentară a României. În acest context, oficialul a explicat că tinerii au un rol aparte în viitorul Plan Național Strategic. Astfel, pentru aceștia vor exista două alocări distincte: instalarea tânărului fermier, cu o alocare de 250 milioane euro, și continuarea activităților tinerilor fermieri (investiții în fermele pe care tinerii fermieri deja le-au făcut), în valoare de 175 milioane de euro. Totodată, Sorin Moise a subliniat că tinerii au un partener de nădejde în actuala conducere a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care își propune ca politicile publice pe care le elaborează să fie rezultatul dialogului cu tânăra generație de fermieri.

Agricover a lansat Agrinnovator

În cadrul evenimentului „Tineri Lideri pentru Agricultură“, Agricover, partener principal al programului și lider al pieței de agribusiness din România, a anunțat lansarea unui nou program centrat pe identificarea direcțiilor de inovare în agricultura viitorului. Agrinnovator este un grup de lucru ce are ca misiune promovarea cunoștințelor despre tehnologiile agricole de mâine, aprofundând două direcții principale de lucru: transformarea digitală a agriculturii și agricultura ecobioregenerativă. Prin acest nou program, Agricover își mărește gama inițiativelor de susținere a creșterii performanței pentru o agricultură sustenabilă. Proiectul îi are în centru pe tinerii fermieri pregătiți să ducă agricultura românească la următorul nivel de dezvoltare și performanță prin expunerea de soluții și tehnologii agricole internaționale. „În continuarea programului de formare «Tineri Lideri pentru Agricultură», organizat de Clubul Fermierilor Români și susținut de Agricover, ne-am propus să investim în entuziasmul, energia și cunoștințele practice ale acestor tineri valoroși pentru a lucra pe diferite teme care vin să pregătească viitorul agriculturii românești sustenabile și performante“, a menționat Liviu Dobre, director general Agricover Holding.

A patra serie a programului „Tineri Lideri pentru Agricultură“

În calitate de partener principal, grupul Agricover continuă sprijinul financiar și pentru seria a patra a programului „Tineri Lideri pentru Agricultură“, acoperind integral cheltuielile de școlarizare pentru toți participanții. Programul se adresează absolvenților de facultate, cu vârsta până în 35 de ani, care vor prelua afacerea de familie în agricultură sau doresc să dezvolte o afacere în domeniu. Până în 2027, acest program urmărește să pregătească un număr de 1.000 de tineri, copii de fermieri, pentru asigurarea succesiunii afacerii de familie, reprezentarea intereselor fermierilor la nivel european și național, asumarea rolului de lider în propria afacere și comunitatea rurală, promovarea noilor tehnologii de Agricultură 4.0 și crearea unei comunități de tineri promotori ai inovației și antreprenoriatului. Programul „Tineri Lideri pentru Agricultură“ este dezvoltat împreună cu Fundația Leaders, în calitate de Integrator, și are ca parteneri educaționali companii mari de training din România, alături de specialiști cu experiență în business, afaceri de familie, training și mentoring. În prezent, Clubul Fermierilor Români derulează înscrierile la a patra serie a programului, care va debuta în toamnă și va pregăti peste 120 de copii de fermieri.

Simona-Nicole David

PRIAevents, în parteneriat cu  USAMV Cluj-Napoca, vă invită să luați parte la GALA FERMIERILOR DIN TRANSILVANIA și TÂRG DE OPORTUNITĂȚI CARIERĂ ÎN AGRICULTURĂ-24 mai 2022, ora 9:30, care va avea loc la USAMV Cluj-Napoca. Vom aborda subiectele cele mai interesante pentru comunitatea acestora si vom reuni fermierii din toata Romania.

Partenerii evenimentului sunt: Garanti BBVA, HEKTAR, AGROSEL, SERE TRANSILVANIA, FERME TRANSILVANIA, MICHELIN, AGROTRANSILVANIA CLUSTER, FABRICA DE CONSULTANȚĂ și SYSCAD SOLUTIONS.

Acest eveniment reprezintă reuniunea anuală a fermierilor din Transilvania a reprezentanților domeniilor conexe agriculturii.

GALA FERMIERILOR DIN TRANSILVANIA reunește comunitatea agricolă din Transilvania ( dar și din alte zone pentru ca va fi transmisă și live) într-o ceremonie extrem de prestigioasă la USAMV Cluj-Napoca pe 24 mai 2022, ora 9:30.și  în direct de la 10,00.

Premiile recunosc și recompensează excelența, încurajează inovarea și creează un mediu de lucru care inspiră creativitatea, calitatea, seriozitatea și schimbul de bune practici. Apreciem, de asemenea, crearea locurilor de muncă, implicarea în comunitate, tinerii fermieri, femeile din agricultură.

Pentru câștigători, primirea unui astfel de premiu, mai ales în aceasta perioadă, când activitatea fermierilor este una de importanță crucială, este un moment foarte special.

ÎN PREMIERĂ, vom include și Târg de Oportunități de Carieră în Agricultură, unde vor participa atât fermieri, companii, specialiști și studenți și Universităților Agricole din România. Așadar,  organizăm în premieră o GALĂ și un TÂRG DE OPORTUNITĂȚI CARIERĂ ÎN AGRICULTURĂ.

Astfel, vom organiza cel mai important eveniment destinat agriculturii și creșterii acesteia, dar și dezvoltării fermierilor din Transilvania din acest an.

Dezbatem alături de fermieri, autorități și companii conexe și găsim cele mai bune soluții pentru aceste momente, dar descoperim si oportunitățile pe care le pot avea.

Punem fermierii în legătura cu finanțatorii si supermarketurile, furnizorii de diverse soluții, de semințe și utilaje și găsim soluțiile de colaborare!

Agricultura este vitală pentru întreaga lume.

România acordă o atenție deosebită acestui sector, cel mai important al economiei sale.

Prezentarea premiilor este un eveniment major pentru agricultură și o sărbătoare a tot ceea ce este minunat în agricultura românească.

AGENDA

09.30 – Înregistrarea participanților si Welcome Coffee Break

10.00 – Start eveniment

10.05-12.00 – Panel online - Agricultura 2021. Investiții. Proiecte. Colaborări. Green. Povești de succes

12.00- 12.30 –Festivitatea de premiere: Gala Fermierilor din Transilvania. Prezentarea fiecărui premiant și discursuri

12.30-13.30 – Networking Lunch

Temele pe care le vom aborda: Ce masuri concrete ia statul pentru companiile din agricultură – fer procesatori si producători? Cum putem beneficia de prevederile PAC 2021-2027? Ne concentra mediu si pe digitalizare? Cum arata stadiul plății subvențiilor în acest moment? Green deal și agricultura de precizie - folosirea tehnologiei pentru a eficientiza costurile în procesul de producție agricolă Agricultura bio. Se poate dezvolta și mai mult? Ce provocări si ce oportunități sunt pentru agricultura in aceasta perioada? Importanța produselor românești în strategia retailerilor. Ce trebuie să știe partenerii locali ai rețelelor comerciale pentru a avea cat mai multe produse prezente la raft? Cum pot avea o colaborare de lungă durată și fructuoasă? Codul de bune practici agricole Cercetarea și importanța acesteia pentru dezvoltarea agriculturii în Romania Ce spun consultanții si avocații? Cum pot ajuta prin expertiza lor? Cum sunt finanțate fermele de familie si fermele mai mari din Romania? Legea terenurilor agricole 2021. Status Cum se face pregătirea forței de munca in acest domeniu? Învățământul dual in agricultura in Romania. Cum se poate crește numărul absolvenților? Rolul asociațiilor și clusterelor agricole Cu ce provocări se confruntă fermierii români în agricultură? De ce au nevoie pentru a-și crește afacerile? Care sunt poveștile lor de succes? Cum au învățat să facă business și cum ne pot împărtăși din experiența lor? Ce sfaturi au pentru cei care se vor să înceapă un business în sectorul agricol?

Conferința PRIA Agriculture Transilvania &Gala Fermierilor din Transilvania  face parte din seria conferințelor organizate de PRIAevents  care aduc în atenție cele mai importante și mai actuale teme de dezbatere din fiecare domeniu și beneficiază de o prezență mare a participanților și a mass – mediei. Cu o experiență de peste 12 ani în organizarea evenimentelor premium, echipa PRIAevents este recunoscută pentru organizarea evenimentelor bine documentate din cele mai reprezentative sectoare ale economiei în România, Moldova și Bulgaria.

Veți avea ocazia să întâlniți cei mai importanți lectori din domeniu, dar și să faceți schimb de opinii și experiență cu participanții preocupați de același subiecte ca voi. Exemplele, studiile de caz și noutățile vor fi adevărate surse de învățare și dezvoltare pentru activitatea pe care o desfășurați.

Pentru mai multe detalii accesați : https://priaevents.ro/

Pentru participarea la eveniment completați : https://priaevents.ro/inregistrare

Buget orientativ alocat: 300 mil euro (50 mil euro-micro-5000 euro si 250mil euro-mari)

Proiect - Prevederile din prezentul document pot suferi modificări până la publicarea în varianta finală a procedurii de implementare a schemei de ajutor de stat.

A - Agricultură, silvicultură și pescuit

01 - Agricultură, vânătoare și servicii anexe

011 - Cultivarea plantelor nepermanente

0111 - Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase

0112 - Cultivarea orezului

0113 - Cultivarea legumelor și a pepenilor, a rădăcinoaselor și tuberculilor

0116 - Cultivarea plantelor pentru fibre textile

0119 - Cultivarea altor plante din culturi nepermanente

012 - Cultivarea plantelor din culturi permanente

0121 - Cultivarea strugurilor

0124 - Cultivarea fructelor semintoase si samburoase

0125 - Cultivarea fructelor arbuștilor fructiferi, capsunilor, nuciferilor si a altor pomi fructiferi

0126 - Cultivarea fructelor oleaginoase

0127 - Cultivarea plantelor pentru prepararea băuturilor

0128 - Cultivarea condimentelor, plantelor aromatice, medicinale si a plantelor de uz farmaceutic

0129 - Cultivarea altor plante permanente

013 - Cultivarea plantelor pentru inmultire

0130 - Cultivarea plantelor pentru inmultire

014 - Creșterea animalelor

0141 - Creșterea bovinelor de lapte

0142 - Creșterea altor bovine

0143 - Creșterea cailor si a altor cabaline

0145 - Creșterea ovinelor si caprinelor

0146 - Creșterea porcinelor

0147 - Creșterea pasarilor

0149 - Creșterea altor animale

015 - Activități in ferme mixte (cultura vegetala combinata cu creșterea animalelor)

0150 - Activități in ferme mixte (cultura vegetala combinata cu creșterea animalelor)

016 - Activități auxiliare agriculturii si activități după recoltare

0161 - Activități auxiliare pentru producția vegetala

0162 - Activități auxiliare pentru creșterea animalelor

0163 - Activități după recoltare

0164 - Pregatirea semințelor

03 - Pescuitul și acvacultura

031 - Pescuitul

0311 - Pescuitul maritim

0312 - Pescuitul in ape dulci

032 - Acvacultura

0321 - Acvacultura maritima

0322 - Acvacultura in ape dulce

10 - Industria alimentară

101 - Producția, prelucrarea si conservarea carnii si a produselor din carne

1011 - Prelucrarea si conservarea carnii

1012 - Prelucrarea si conservarea carnii de pasare

1013 - Fabricarea produselor din carne (inclusiv din carne de pasare)

102 - Prelucrarea si conservarea pestelui, crustaceelor si molustelor

1020 - Prelucrarea si conservarea pestelui, crustaceelor si molustelor

103 - Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor

1031 - Prelucrarea si conservarea cartofilor

1032 - Fabricarea sucurilor de fructe si legume

1039 - Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor n.c.a.

104 - Fabricarea uleiurilor si a grasimilor vegetale si animale

1041 - Fabricarea uleiurilor si grasimilor

1042 - Fabricarea margarinei si a altor produse comestibile similare

105 - Fabricarea produselor lactate

1051 - Fabricarea produselor lactate si a branzeturilor

1052 - Fabricarea inghetatei

106 - Fabricarea produselor de morarit, a amidonului si produselor din amidon

1061 - Fabricarea produselor de morarit

1062 - Fabricarea amidonului si a produselor din amidon

107 - Fabricarea produselor de brutarie si a produselor fainoase

1071 - Fabricarea painii; fabricarea prajiturilor si a produselor proaspete de patiserie

1072 - Fabricarea biscuitilor si piscoturilor; fabricarea prajiturilor si a produselor conservate de patiserie

1073 - Fabricarea macaroanelor, taiteilor, cus-cus-ului si a altor produse fainoase similare

108 - Fabricarea altor produse alimentare

1081 - Fabricarea zaharului

1082 - Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei si a produselor zaharoase

1083 - Prelucrarea ceaiului si cafelei

1084 - Fabricarea condimentelor si ingredientelor

1085 - Fabricarea de mancaruri preparate

1086 - Fabricarea preparatelor alimentare omogenizate si alimentelor dietetice

1089 - Fabricarea altor produse alimentare n.c.a.

109 - Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor

1091 - Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de ferma

11 - Fabricarea băuturilor

110 - Fabricarea băuturilor

1106 - Fabricarea maltului

1107 - Producția de bauturi racoritoare nealcoolice; producția de ape minerale si alte ape imbuteliate

172 - Fabricarea articolelor din hârtie și carton

1721 - Fabricarea hârtiei si cartonului ondulat si a ambalajelor din hartie si carton

„Dintotdeauna, zona montană a României, care cuprinde peste 30% din teritoriul național, a reprezentat un areal cu constrângeri naturale severe, cu tradiții multiseculare și forme de activitate economică și de viață umană, mai ales în domeniul de bază, cel agrozootehnic, marcate de specificitate profundă, neasimilabilă zonelor de câmpie şi zonelor colinare.“ În articolul de față continuăm discuția cu Mirela Candrea, consilier principal în cadrul Agenției Naționale a Zonei Montane pe tema dezvoltării agriculturii din zona montană.

Apicultura și piscicultura, în expansiune

Agricultura montană din România este desfășurată în mare parte tradițional, în sistem extensiv, caracterizată prin ferme de mici dimensiuni și cu o producție redusă. Din acest motiv, pentru a fi performante, aceste ferme trebuie să fie orientate către calitate. Astăzi, agricultura montană este axată în principal pe creșterea extensivă a animalelor, în special bovine și ovine, pe culturile agricole permanente, cum sunt plantațiile de arbuști fructiferi, livezi, precum și pe culturile agricole anuale de cartof, rădăcinoase.

În anul 2021 efectivele de animale înregistrate în Zona montană PNDR (658 UAT) au fost: bovine – 535.182, ovine – 1.762.002, caprine – 173.605, suine – 183.334. În  Zona Montană extinsă (948 UAT) au fost înregistrate 704.459 – bovine, 2.837.672 – ovine, 304.751 – caprine, 335.302 – suine. În ultimii ani, în special datorită schimbărilor climatice, apicultura în zona montană cunoaște o dezvoltare accentuată. Trebuie, de asemenea, menționată și dezvoltarea din ultima decadă a pisciculturii axate pe creșterea păstrăvului în zona montană.

În ceea ce privește punctele forte ale zonei montane acestea sunt multiple, de la existența resurselor naturale aflate în stare bună de conservare, tradiție în domeniul creșterii animalelor în sistem extensiv, până la disponibilitatea unor materii prime agricole şi nonagricole de calitate. Astfel a crescut numărul de unități de procesare a materiilor prime agroalimentare din zona montană, producția de produse aă de produse agroalimentare înregistrate pe scheme de calitate a devenit mai variată.

De ce este dificil și care sunt factorii favorabili

Potrivit dnei Candrea, cele mai frecvente probleme pe care le întâmpină fermierii sunt accesul dificil la instrumentele de finanţare, reticența în ceea ce priveşte asocierea în cooperative, grupuri de producători care să asigure o producţie unitară, posibilități de creare a infrastructurii depozitare, de procesare și comercializare, precum şi reducerea cheltuielilor de exploatare. În plus, nu există o comunicare eficientă între actorii implicaţi în lanţul alimentar, iar producătorii au cunoștințe de marketing reduse și ca urmare promovarea produselor este deficitară.

Zona montană a României este un furnizor de materii prime alimentare de calitate, acest aspect putând fi bine valorificat pe termen lung, în primul rând datorită creșterii cererii de produse obținute din agricultură durabilă și care provin dintr-un teritoriu care conservă o largă biodiversitate. Accentuarea crizei alimentare la nivel mondial este un alt factor care contribuie la această valorificare pe termen lung. Existența tradiţiilor şi cunoştinţelor legate de producerea şi procesarea produselor montane, cumulate cu existența schemei de calitate europene „Produs montan“, reprezintă, de asemenea, o oportunitate pentru dezvoltarea afacerilor din domeniul agroalimentar în zona montană. Astfel, valorificarea superioară a acestor produse agroalimentare, a patrimoniului natural și cultural montan poate fi realizată prin dezvoltarea afacerilor din domeniul turismului rural montan.

De asemenea, trebuie menționate și afacerile cu caracter neagricol care pun în valoare resursele locale (lemn, piatră, lână etc.) și serviciile de care au nevoie comunitățile montane.

Ce afaceri se pot dezvolta aici

Ținând cont de resursele pe care zona montană le pune la dispoziția antreprenorilor, aici se poate înființa o varietate de afaceri. Astfel, se poate practica agricultura ecologică de orice tip, producția se poate valorifica prin intermediul Punctelor Gastronomice Locale, se pot înființa ferme zootehnice extensive (vaci din rase de carne, ovine, caprine bivolițe, porci din rase autohtone etc.), unități de sacrificare și prelucrare a cărnii, unități de colectare, spălare și prelucrare a lânii. O altă afacere o poate constitui creșterea vacilor de lapte cu vânzare directă a laptelui prin distribuitoare automate de lapte amplasate în apropierea piețelor locale, dar și dezvoltarea unor centre de colectare şi / sau prelucrare a laptelui. Apicultura și piscicultura sunt, așa cum am menționat mai sus, două ramuri aflate în expansiune. În sectorul vegetal se poate miza pe cultura cartofului, rădăcinoaselor, arbuștilor fructiferi și cânepii, dar și pe înființarea centrelor de colectare şi prelucrare a fructelor de pădure, a ciupercilor şi/sau a plantelor medicinale şi aromatice, din flora spontană şi/sau cultură în zona montană. Un alt tip de afacere pretabilă pentru această regiune este înființarea unităților de procesare a biomasei (de exemplu fabricarea de peleți din biomasă, obținerea uleiurilor aromatice din plante etc.) sau dezvoltarea crescătoriilor de vânat şi complexurile de vânătoare. Alte domenii care se bucură deja de recunoaștere sunt cele ale artizanatului și meșteșugurilor, al turismului rural / agroturismul / ecoturism / ecvestru / cultural / gastronomic, dar și cel de prelucrarea superioară a lemnului (mobilier etc). (D.Z.)

• Prioritățile pentru zona montană sunt reducerea depopulării și creșterea nivelului de trai prin sprijinirea înființării de activități agricole și neagricole, creșterea gradului de procesare a materiilor prime montane, punerea în valoare a produselor montane și crearea lanțurilor alimentare scurte, creșterea nivelului de educație a populației, conservarea biodiversității, conservarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural.

• Pe 16 decembrie 2021, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat prin consens o rezoluție prin care anul 2022 este proclamat „Anul Internațional al Dezvoltării Durabile a Munților“.

Conform celui mai recent studiu realizat de Clubul Fermierilor Români în parteneriat cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara și Academia de Științe Economice din București, producția de biomasă în România reprezintă o direcție de dezvoltare a unui sector din agricultură cu potențial profitabil mare, cu beneficii economice și de mediu semnificative. Studiul relevă că biomasa este singura resursă regenerabilă de energie care poate să înlocuiască resursele neregenerabile utilizate la ora actuală în România pentru a produce energie electrică, fiind o alternativă pentru asigurarea stabilității sistemului energetic național, și este totodată o șansă de redresare economică pentru dezvoltarea rurală, prin crearea de mii de locuri de muncă.

“Unul dintre obiectivele asumate prin mandatul meu în cadrul mecanismului de Președinție rotativă al Clubului Fermierilor Români este promovarea proiectelor sustenabile de dezvoltare a agriculturii românești, care să contribuie la transformarea acesteia într-un model de referință pentru agricultura europeană. Odată cu lansarea acestui studiu, dorim să aducem în discuție oportunitatea lansării unui Program Național de Eficiență energetică prin extinderea suprafețelor cultivate cu biomasă care să beneficieze de finanțare europeană în cadrul Planului Național Strategic 2023-2027 sau de alte linii de finanțare din domeniul agricol”, a declarat Laszlo Becsek, Președinte al Clubului Fermierilor Români.

În prezent, biomasa contribuie cu aproximativ 14% la consumul mondial de energie primară, motiv pentru care în Strategia Energetică a României pentru perioada 2016 – 2030 a fost luată în calcul promovarea surselor regenerabile de energie, inclusiv utilizarea biomasei pentru producerea energiei electrice.

“Clubul Fermierilor Români susține, încurajează și promovează fermierii care sunt interesați să investească în dezvoltarea culturilor energetice de tip biomasă. Opțiunea unui fermier sau a unui investitor rural de a produce biomasă poate face ca exploatația agricolă sau industria locală să fie mai competitivă, crescând profitabilitatea acesteia. Producția de biomasă aduce beneficii pentru fermierii români și are un impact pozitiv în afacerile din agricultură.”, a declarat Florian Ciolacu, Director Executiv al Clubului Fermierilor Români.

“În această perioadă, accesibilitatea prețului este considerată una dintre principalele provocări ale sistemului energetic. Producția de biomasă este o alternativă viabilă pentru resursele neregenerabile de energie și, după estimările specialiștilor, cererea pentru biomasă va crește în anii următori. În Europa există deja țări în care biomasa este folosită ca sursă de energie la scară largă, iar România trebuie să se grăbească să valorifice această oportunitate.”, a declarat Alexander DEGIANSKI, inginer agronom și consilier în domeniul agriculturii, deținător al unei culturi energetice de tip biomasă în județul Timiș.

Producția de biomasă în România în contextul strategiei de diversificare a mixului energetic

În anul 2021, structura surselor primare de energie utilizate în țara noastră pentru a produce energie electrică a fost constituită din surse convenționale (54,72%) și din surse regenerabile (45,28%).

Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România dorește elaborarea unor măsuri de diversificare a mixului energetic, diversificare realizată prin creșterea ponderii la producția energetică a surselor regenerabile de energie (eoliană, solară, hidroelectrică, geotermală, energia oceanelor, biomasa și biocombustibilii).

În funcție de sursa de producere a materiei organice, dar și de scopul pentru care este folosită, biomasa poate fi obținută din reziduuri primare de la culturile agricole sau din produse forestiere, din reziduuri secundare care devin disponibile după ce a fost folosit un produs din biomasă sau din deșeurile forestiere care nu mai pot fi folosite în procesul industrial sau în scop comercial.

Totodată, biomasa poate fi obținută din culturi utilizate special pentru acest scop și catalogate în prezent drept culturi energetice (culturi de specii ierboase sau forestiere). Astfel de culturi energetice vizează specii forestiere cu o viteză mare de creștere (ex. plop, salcie, eucalipt), specii care produc multă biomasă agricolă (ex. trestia de zahăr, rapița, sfecla de zahăr, soia, etc.), dar și culturi perene.

Din punct de vedere al resursei naturale edafice, România are la dispoziție suprafețe importante de terenuri cu potențial pentru culturile energetice. Cu o suprafață subvenționată necultivată declarată (inclusiv spații protejate) de 38.688,26 hectare la nivelul anului 2021, conform APIA, România ar putea crește gradul securității energetice prin dedicarea acestor suprafețe pentru culturile specifice biomasei.

Conform studiului, în contextul în care aceste suprafețe s-ar cultiva cu plopi, doar în primul an de recoltă, aceste activități ar angrena mai mult de 1.500 de oameni din mediul rural în vederea realizării unei producții estimate de 483.603 tone.

Județele cele mai bogate ca potențial de resurse forestiere pentru a produce biomasă sunt Suceava, Harghita, Neamț și Bacău.

Despre studiul ”Rolul biomasei în conservarea mediului, dezvoltare rurală și reziliența fermelor”

Studiul a fost elaborat de o echipă de specialiști din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara și din cadrul Academiei de Științe Economice din București, în cadrul unui proiect al Clubului Fermierilor Români derulat în perioada 16 august – 13 decembrie 2021.

Obiectivul acestui studiu a fost să ofere autorităților din România responsabile pentru sectoarele de agricultură și mediu un material documentat din punct de vedere tehnic și economic, realizat de către profesori universitari și experți în domeniu, care să poată reprezenta un argument important privind identificarea unor linii de finanțare pentru următoarea perioadă a acestui produs agricol, având în vedere volatilitatea prețurilor actuale în domeniul gazelor naturale și energiei electrice.

Clubul Fermierilor Români a pus la dispoziția autorităților studiul integral și materialele de prezentare a proiectului.

Recent, a fost organizat cel mai mare târg on-line de agricultură pe platforma virtualagro.ro. La eveniment au participat atât fermieri, experți, cât și oficiali români. Pe lângă standurile reprezentanților companiilor importante din agricultură, în cadrul târgului au fost abordate la „masă rotundă“ și subiecte despre fermele românești pregătite pentru debutul unei noi politici agrare la nivel european.

Cu ocazia dezbaterii au fost scoase în evidență și subiecte despre impactul amprentei de carbon în condițiile de mediu, biodiversitate și bunăstarea animalelor. Un alt subiect a fost managementul fermei, cheia rezistenței agri în contextul economic global, digitalizarea fermelor și provocările lui 2022, dar și ale anilor ce vin. Totodată, a fost analizată și cea mai actuală problemă a agriculturii românești, irigațiile și alte sisteme de hidratare a solului, stadiu actual și perspective de îmbunătățire.

Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a evidențiat câteva soluții la provocările pieței agricole și securității alimentare a României. „Dacă acum câțiva ani ne refeream doar la «turbulențe», astăzi situația este mult mai amplă, complexă și necesită mai multe abordări pentru că influența unor factori externi asupra agriculturii și a tuturor celorlalte ramuri care depind de agricultură s-a manifestat mult mai violent decât în anii precedenți. La ora actuală, un fermier nu își poate implementa cu exactitate un plan de business după care se va conduce pentru că, inevitabil, acesta depinde și de alți factori, cum ar fi gaze, climă, furnizori, situație geo-politică globală etc. Chiar dacă acești factori pot provoca o presiune pentru agricultură și industria alimentară, acest lucru poate fi ameliorat. Îmi doresc ca, până la sfârșitul mandatului meu, Ministerul Agriculturii să devină una dintre cele mai digitalizate instituții publice, să putem face politici agricole pe baza unor date colectate în timp real. Acest fapt prevede colectarea de la toți «actorii» în lanțul de agricultură a datelor cu privire la stocuri. Pentru că, evident, sunt situații în care trebuie să știm cum stăm, ce trebuie făcut, dacă se emit anumite decizii și factori fundamentali după care trebuie luate aceste decizii, să nu mai fie supuși necunoscutului. Noi facem analize prospective și pe diferite tipuri de scenarii, astfel încât să asigurăm stocurile de legătură pentru noua recoltă și să ne asigurăm că România va fi independentă în privința produselor agroalimentare, a declarat Adrian Chesnoiu.“

Fără panică…

Totodată, Adrian Chesnoiu a precizat că populația nu are de ce să se teamă de o criză alimentară deoarece România dispune de rezerve și stocuri. Chiar dacă apar speculații despre o eventuală secetă, oficialul crede că nu sunt încă motive reale să intrăm în panică. „Chiar dacă starea culturilor se află într-o stare de «stress» încă nu putem vorbi despre o secetă. Noi avem analizele despre starea culturii de vegetație și răsărire și pot afirma că în toate culturile de toamnă gradul de nerăsărire este de maximum 3%, adică încă nu putem vorbi despre o situație comparativă cu alți ani. În 2020, poate cel mai secetos an de după Revoluție, România a realizat o producție de 6,5 milioane de tone de grâu, în condițiile în care consumul nostru intern este de cca 4,3-4,5 milioane maximum“, a explicat ministrul.

La rândul său, Cezar Gheorghe, expert analist pe piața de cereale, a menționat: „Vreau să subliniez că nu e nevoie de panică, România are o oportunitate pe care trebuie să o fructifice pe polul de interes din punct de vedere strategic. Chiar dacă culturile de toamnă, nu au stagii de vegetație extraordinare în 2021, pot afirma că nici nu suntem atât de în urmă, luând în considerare ultimele prognoze. Ajungem în jurul valorii de cca 8,8-9 milioane de tone, pe o suprafață de cca 2 milioane 150 de mii de hectare luate în total la grâu. Unele zone vor compensa, alte zone, firește, nu au avut atât de multe precipitații. Desigur, cele care au beneficiat din belșug vor compensa zonele care nu au avut așa mare ambundență. Dacă e să privim cultura de rapiță, de exemplu, estimăm că va scădea de la aprox. 417 mii tone la aprox. un minim de 360 de hectare. Dar cu siguranță la rapiță vom reuși să aducem 1,1 milioane de tone comparativ cu anul trecut în care am avut 1,35 milioane de tone, deci și la rapiță stăm bine în acest moment.“

Totodată, în cadrul evenimentului au participat și alți specialiști precum Sorin Mois, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Achim-Irimescu, ministru plenipotenţiar, şeful secţiei Agricultură în cadrul Reprezentanţei Permanente a României la Uniunea Europeană, Tánczos Barna ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ioan Popa, președinte Transavia și alți invitați care au prezentat soluții pe care atât fermierii, cât și cei din industria alimentară le vor putea aplica pentru anul 2022.

Liliana POSTICA

Aflat la primul mandat, Dragoș Soare, primarul municipiului Slobozia, își dorește să implementeze tot mai multe proiecte care să vină în sprijinul fermierilor din zonă. De ce? Pentru că susține faptul că agricultura este cea mai importantă ramură în dezvoltarea întregii zone, implicit a orașului pe care îl conduce.

Reporter: Domnule primar, cum ați descrie, pe scurt, orașul pe care îl conduceți?

Dragoș Soare, primar Slobozia: Este orașul sufletului meu, în primul rând. Este orașul libertății, unde viața este frumoasă, dar care are nevoie de modernizare. Este un oraș cu oameni buni, ce poate deveni etalon în următorii 5-10 ani. Atunci când ne gândim la orașe din sudul țării, aș vrea să ne vină în minte, printre primele 3 exemple, și Slobozia. Acesta este obiectivul meu.

Rep.: Pentru ca acest lucru să fie posibil trebuie să demarați tot felul de proiecte, să accesați fonduri guvernamentale și europene. Care sunt primii pași pe care îi faceți în acest sens și ce proiecte aveți în derulare?

D.S.: Sigur că da, trebuie să facem multe lucruri. Pornim de la dezvoltarea infrastructurii care va conduce la dezvoltarea economică, până la creșterea calității vieții, atât din punct de vedere educațional, cultural, cât și social. Ne dorim să atragem fonduri de peste 150 milioane euro în următorii 7 ani. Intenționăm să încercuim orașul cu o rețea de drumuri, deci să creăm o rețea de comunicare, ne dorim să dezvoltăm și noi zone imobiliare pentru că ne-am propus să atragem noi populații, dar ca acest lucru să fie posibil, trebuie să avem și ce oferi. În momentul de față, lacul Amara este exploatat doar pe partea care aparține primăriei Amara, doar acolo există hoteluri, de aceea vrem ca prin planul urbanistic să oferim posibilitatea ca și pe partea noastră să se poată construi, deci să se dezvolte zona. Trebuie să folosim fiecare avantaj competitiv pe care îl avem. Tot ceea ce facem are ca scop creșterea numărul locuitorilor din zonă, poate chiar dublarea populației orașului în următorii 15-20 ani.

Rep.: Slobozia va găzdui în luna iunie și un târg agricol. De ce ați ales să vă implicați în organizarea unui astfel de eveniment și cum credeți că va contribui la dezvoltarea orașului?

D.S.: Considerăm că în acest moment se impune organizarea unui astfel de târg la Slobozia deoarece nu este un simplu târg, ci are strictă legătură și cu industria agroalimentară. Slobozia nu este o zonă agricolă importantă, ci pot spune că este cea mai importantă. Suntem un fost centru agroalimentar, situat în centrul celei mai mari aglomerări urbane din România deoarece, pe o rază de cca 100 distanță, se află orașele București, Constanța, Buzău, Brăila, Ploiești, Galați. Orașul este și nod rutier, cu acces la importante căi de comunicații, așa că dispunem de toate argumentele să organizăm acest eveniment prin care vom aduce în același loc producătorii de materii prime, până la consumatorul final.

Rep.: Organizatorul principal al acestui eveniment este Asociația Producătorilor de Porumb din România, deci sunteți parteneri în acest proiect și veți pune la dispoziție spațiul de desfășurare. Contribuiți și în alt mod?

D.S.: Vom pune la dispoziție atât spațiul, cât și parte financiară deoarece ne interesează să așezăm pe harta importanței economice acest oraș care are un mare potențial de dezvoltare. Practic, prin organizarea acestui eveniment urmărim și aducerea de noi investitori în zonă. Spațiul de care dispunem este mai mult decât suficient pentru organizarea celui mai mare târg cu profil agroalimentar din România. De fapt, ne dorim ca într-un interval de timp destul de scurt, 2-3 ani, să devină cel mai important târg de profil din țară.

Rep.: Așteptările sunt mari, iar acest lucru se întâmplă poate și datorită faptului că în cele 3 zile de târg sunt așteptați și fermieri din alte județe?

D.S.: Fiind un oraș situat în centrul celei mai importante zone agricole ale țării, vor putea ajunge aici și fermieri din Dobrogea, Oltenia, din sudul Moldovei, iar acest lucru este foarte important pentru tot ceea ce urmează după eveniment.

Rep.: Observ că vă puneți mari speranțe odată cu organizarea acestui târg…

D.S.: Obiectivele noastre nu se opresc la cele trei zile de eveniment. Noi considerăm că acest târg va arăta potențialul pe care îl are zona și, implicit, interesul pe care îl are autoritatea locală pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar.

 Rep.: Cu siguranță îi invitați pe toți fermierii care vor participa la târg să viziteze și Muzeul Național al Agriculturii, nu întâmplător înființat aici.

D.S.: Cu siguranță, pentru că este singurul muzeu din țara noastră dedicat agriculturii și chiar au ce admira și pot afla multe lucruri importante din istoria segmentului în care își desfășoară activitatea. De fapt, chiar și în momentul în care vizitatorii vor intra în incinta târgului vor vedea o parte din istoria agriculturii și aici mă refer la acele unelte specifice cu o importanță aparte. 

Rep.: Ce demersuri faceți pentru sprijinirea fermierilor din Slobozia?

D.S.: Avem puteri limitate pentru că nu suntem o instituție care poate sprijini la nivel financiar fermierii, ci încercăm să stimulăm producția și procesarea. Dispunem de un parc industrial pe care vrem să-l extindem la 60 ha, unde vor avea acces procesatorii din județ, companiile locale sau naționale. Ne interesează să susținem producătorii locali pentru că așa vor veni mai mulți bani, va crește și numărul locurilor de muncă, precum și nivelul economic al zonei și apoi vorbim despre creșterea calității vieții.

Rep.: Se tot vorbește despre deficiența de pe piața muncii, mai ales în cazul anumitor specializări și meserii. Aveți în vedere și susținerea învățământului astfel încât cei implicați în domeniul agricol să aibă forță de muncă calificată?

D.S.: În prezent există 3 licee tehnologice, însă nu foarte bine cotate și nu foarte bine organizate în ceea ce înseamnă formarea de clase în raport cu cererea de pe piața muncii. De aceea am decis comasarea a două dintre ele și credem noi că se vor transforma într-o platformă educațională conectată la piața muncii. Vor fi clase de formare pentru mecanici agricoli, electricieni, patiseri și așa mai departe pentru că este nevoie de mult mai multe meserii în această zonă. Ne gândim și la implementarea învățământului dual, de aceea vom căuta parteneri, dar vom și investi masiv. Vom moderniza campusul pentru că ne dorim să oferim condiții foarte bune deoarece ne-am propus să atragem elevi care vin din mediul rural și să le oferim o alternativă pentru a rămâne în Slobozia, nu doar să vină și să învețe, iar apoi să plece în alte județe sau în afara țării.

Rep.: Cu alte cuvinte, agricultura este unul dintre pilonii principali în dezvoltarea orașului?

D.S.: Este pilonul principal! Cea mai mare contribuție la profitul județului provine de la un mare producător de ulei. Următoarele companii de pe locul doi și trei provin tot din acest sector, fie că vorbim despre producția vegetală ori alte activități conexe din agricultură. Deci, da, agricultura este pilonul principal pentru dezvoltarea zonei. 

Larissa DINU

Cum se face agricultură în Danemarca, de ce are succes conceptul de „smart village“, care sunt asemănările dintre lumea satului danez și lumea satului românesc, cum putem vinde România ca destinație turistică prin tradiții, bucate, vinuri și peisaje sunt doar câteva dintre răspunsurile pe care ni le-a dat ambasadorul Danemarcei la București, Søren Jensen. Deschis, modest, diplomat, greu de scos din zona de confort (lucru explicat și de CV-ul său), ambasadorul danez are în biroul său un ștergar cu motive românești primit de la fostul premier Viorica Dăncilă.

Rep.: Danemarca are investiții în România, inclusiv în agricultură. Ce ne puteți spune despre companiile daneze care activează în România?

Søren Jensen: Cred că sunt în jur de 600 de companii daneze în România active, nu toate cu investiții, dar multe dintre acestea au investiții pe termen lung. În sectorul agricol, una dintre cele mai mari companii produce carne de porc; este vorba despre o companie prezentă în România de mai bine de 15 ani, cu investiții de aproximativ 140 de milioane de euro. Și vă pot spune că nu scoate banii afară din țară, ci reinvestește profitul în facilități de producție, dar și pentru a crea cele mai înalte standarde sanitare posibile. Compania este, de altfel, un model în rândul celorlalți producători de carne de porc, dar mai avem companii și în alte domenii, cum ar fi producția de carne de pui, de brânză și altele.

Rep.: Danemarca deține una dintre cele mai mari cote de piață în privința produselor organice. Cred că toți avem nevoie de astfel de produse. Cât la sută din teren este destinat agriculturii organice în 2021 și ce previziuni aveți pentru viitor?

Søren Jensen: Danemarca folosește 12% din terenuri pentru agricultură organică, aproximativ 10% din ferme alegând să facă agricultură organică. Este ambiția Guvernului de a dubla ponderea fermelor care produc organic până în 2030. Ce-i drept, și apetitul consumatorilor pentru fructe și legume organice a crescut, danezii fiind campioni mondiali la consumul de produse organice.

Rep.: Ce îi motivează să cumpere hrană organică?

Søren Jensen: Cred că este vorba în principal de sănătate. Oamenii vor să consume hrană mai sănătoasă și, de-a lungul timpului, ne-am informat despre efectele negative ale utilizării excesive a pesticidelor atât în ceea ce privește ceea ce ajunge în mâncare, cât și în apa pe care o bem apoi. În Danemarca am avut mereu posibilitatea de a bea apă direct de la robinet, iar acest lucru ar putea fi în pericol în anumite zone din cauza utilizării excesive a produselor chimice în agricultură. Pe de altă parte, vorbim de sustenabilitate văzută și în contextul schimbărilor climatice, o problemă majoră, de aceea și oamenii se îndreaptă în această direcție. Iar în al treilea rând, cred eu, produsele organice au și un gust mai bun. Se poate face diferența între gustul cărnii de porc, de pui sau de vită care au fost crescute și hrănite în mod organic și restul cărnii. De asemenea, și gustul fructelor și legumelor organice este mai bun.

Rep.: Danemarca are și sate frumoase, fiind recunoscută și pentru viața rurală și pentru conceptul de „smart village“. Ce ne puteți spune despre stilul de viață, tradiții și lumea satului danez?

Søren Jensen: Cred că ce am văzut în Danemarca, la fel ca și în multe alte țări, este o tendință a oamenilor de a se muta de la țară la orașe. Oamenii au renunțat la viața la țară pentru a veni către orașe și putem spune că a fost vorba de un trend global, specific în tot vestul. Am văzut așadar și în Danemarca acest lucru în urmă cu 100-200 de ani. În prezent asistăm cumva la o inversare a acestui raport, oamenii renunțând la orașele aglomerate și poluate, cum sunt București și chiar Copenhaga, pentru a se muta în zone rurale, unde au aer curat și o viață mai liniștită. Iar avantajul este că nu se mută înapoi în sate primitive, ci în zone unde au toate facilitățile și pot lucra de acasă datorită tehnologiei și a interconectivității. Cred că acesta este un element-cheie al conceptului de „smart village“ deoarece poți avea condițiile de la oraș la sat. Avem și un concept de sate sustenabile, unde totul este natural. De exemplu, nu se tunde iarba, ci se lasă să crească în mod natural.

Rep.: Aveți deja trei ani în România, ați avut timp să vizitați și sate românești? Chiar văd că aveți aici un ștergar cu motive tradiționale românești, ceea ce este o surpriză pentru mine să văd așa ceva în biroul dvs., și pe care l-ați primit de la fostul premier Viorica Dăncilă.

Søren Jensen: Da, chiar îmi place să vizitez România și satele românești. România este o țară frumoasă și îmi place și bucătăria românească. Îmi plac și vinurile românești. Am vizitat și Muzeul Satului, locuiesc în apropiere și mi-am făcut o idee despre tradițiile românești. Sincer, sunt multe puncte comune între satele românești și cele daneze. Până la urmă, viața satului a fost concentrată în jurul producției și a agriculturii. Cred că există mult potențial în dezvoltarea satului românesc și este păcat că multor sate le lipsesc lucruri simple precum apa, chestiuni ce țin de igienă, Internet. Și aici este un domeniu în care companiile daneze ar putea ajuta foarte mult; România obține mulți bani pentru dezvoltarea zonei rurale de la Uniunea Europeană și este loc de a merge înainte și în acest domeniu.

Rep.: Deci vă plac satele, bucătăria și vinurile românești, care sunt în strânsă legătură cu agricultura. Dacă ați invita un prieten din Danemarca în România, care ar fi principalele trei motive care l-ar convinge?

Søren Jensen: Ei bine, pentru danezi întotdeauna există dorința de a vedea țări care au munți, Danemarca fiind o țară destul de plată. Suntem mereu fascinați să vedem țări cu munte, iar România are munți frumoși. Unul dintre locurile pe care le pot explica cel mai ușor este Transfăgărășan. Iar toamna este spectaculoasă datorită culorilor pe care le au copacii. De asemenea, mai încurajez oamenii să vadă și Delta Dunării, un loc minunat, unic în Europa. Coasta poate mai mult sau mai puțin, pentru că avem și în Danemarca, așa că nu suntem fascinați de această zonă, dar cu siguranță suntem fascinați de munte, de satele istorice – cum sunt cele din Transilvania, Bucovina, cele din sud. Este o mare varietate și sunt destul de diferite între ele. De asemenea, le mai spun să vină să se bucure de mâncare bună și de vin bun. Danemarca este unul dintre cei mai mari importatori de vin per capita din lume, ceea ce înseamnă că suntem obișnuiți cu vinul de calitate și cu prețul mic pentru că importăm vinuri care au preț scăzut. Oamenii sunt surprinși pentru că nu știu prea multe despre vinurile românești, deoarece România nu prea exportă vin. Chiar am vizitat câteva crame și mereu am recomandat să se aducă oamenii în aceste locuri pentru a degusta vinuri, pentru atmosferă și pentru a cunoaște alți oameni.

Simona Nicole DAVID

Montagnana este o veche așezare din apropiere de Padova, cu fortificații medievale, un loc de un pitoresc tipic italian din nord-estul țării. La câțiva kilometri de o impunătoare cetate locuită de sute de ani, asemănătoare Sighișoarei, intrăm într-un uriaș complex de sere, întins pe 4 hectare. Aici se produc în fiecare an peste un milion de plante aromatice. O mică parte, livrate în ghivece, le regăsim și în marile magazine din România. Este o afacere de familie începută în anii ’90.

Federico Bonato, proprietarul serelor din Montagnana, ne spune că totul a fost gândit la cele mai înalte standarde tehnologice. Se cultivă aici peste 150 de specii de plante aromatice, provenite din toate colțurile lumii. Fiecărei specii i se asigură temperatura și umiditatea din locurile de origine. „Exportăm în toată Europa, dar o mare parte a producţiei este destinată nordului Italiei. Produsele noastre ajung şi în estul Europei, chiar şi în România. Producem toate aceste plante în nord-estul Italiei, într-o zonă asemănătoare climatic României. Poate că aici, totuşi, iarna nu este mai blândă… Multe plante aromatice din regiunea mediteraneană rezistă bine şi în condiţiile climatice din estul Europei, este o piaţă care ne interesează… Avem plante viguroase care rezistă şi în condiţii mai reci.“

La serele din Montagnana se experimentează, în fiecare an, introducerea unor noi specii de plante, multe provenite din Asia sau din America de Sud. „În fiecare an încercăm să introducem noi specii care să satisfacă nevoile şi dorinţele pieţei. În ceea ce facem respectăm natura şi, bineînțeles, ne respectăm clienţii. Suntem o societate certificată, avem norme clare pe care trebuie să le urmăm. Din punct de vedere logistic, avem mijloacele noastre de transport, chiar şi camioane de mare tonaj cu care distribuim marfa. Suntem o societate de familie, lucrăm noi şi câţiva colaboratori“, ne spune Federico.

În această uriașă varietate de plante cele mai atrăgătoare sunt, de fiecare dată, noutăţile, numai că multe dintre ele nu sunt chiar noutăți… „În realiate, nimic nu este nou, sunt plante care au fost folosite în trecut şi au fost date uitării. Noi am reuşit să le reintroducem în circuit şi să readucem în actualitate aromele de pe vremuri. Ne îmbogăţim oferta tot timpul. Avem, în ultimii ani, în vedere şi migraţia accentuată din Europa, dar și de la nivel global. Acest lucru înseamnă şi noi gusturi, noi mentalităţi culinare, noi culturi și, pentru afacerea noastră, înseamnă și noi specii de plante aromatice. Mă gândesc, de pildă, la coriandrul thailandez pe care localnicii îl folosesc aşa cum noi folosim pătrunjelul sau cum se foloseşte în România leuşteanul. Şi, apropo de asta, am introdus şi noi leuşteanul în cultură tocmai la cererea românilor din Italia. Avem plante interesante, aș aminti lemnul dulce, iarba piperată sau piperul de apă, cum i se mai spune, care poate substitui cu succes piperul obișnuit. Este o plantă care iubeşte umiditatea şi căldura. Lemnul dulce, în schimb, se poate cultiva şi în solurile pietroase, este mai puţin pretenţios la căldură şi umezeală. Noi oferim clienților o informare completă asupra produselor şi încercăm să ne reîntoarcem, pe cât posibil, la aromele pierdute.“

Federico ne mărturiseşte că secretul reuşitei este să ţină pasul cu piaţa care este în continuă schimbare, să anticipeze ce îşi doresc cumpărătorii.

În această împărăţie a plantelor cu iz deosebit găsim de toate, de la cimbrul cu iz de lămâie la capere, busuioc genovez sau grecesc, mentă fructată sau mirodenii din Orient, o lume a aromelor adunată pe câteva hectare.

Vasile BRAIC