Agricover lansează platforma specializată Crop360, care oferă partenerilor fermieri servicii de agricultură digitală, fiind un sprijin suplimentar în creșterea unor afaceri profitabile, potrivit unui comunicat de presă.

„Crop360 este o platformă de agricultură digitală integrată, construită pentru a le oferi fermierilor acces rapid la serviciile și informațiile specifice activităților de zi cu zi din fermă pentru a putea adopta decizii în timp real. De exemplu, Modulul Ferma Mea permite fermierilor monitorizarea de la distanță a evoluției culturilor prin prelucrarea imaginilor satelitare și determinarea unui set de indici de vegetație. De asemenea, platforma mai dispune de alerte meteo sau de alerte tip boli și dăunători, precum și de informări referitoare la accesul în câmp. Pentru construcția platformei am ales ca partener tehnologic Microsoft, îmbinând expertiza lor tehnologică cu cea de agricultură a grupului nostru, rezultatul fiind un produs de care suntem mândri“, a declarat Liviu Dobre, director general Agricover Holding.

„Agricultura este unul dintre sectoarele economice esențiale și, la fel ca oricare alt domeniu, trece printr-un proces accelerat de transformare digitală. Noi, la Microsoft, suntem extrem de încântați de faptul că avem șansa să contribuim la dezvoltarea sustenabilă a sectorului agricol din România  și de pretutindeni, prin parteneriatele pe care le derulăm alături de companiile din acest sector. Obiectivul nostru este acela de a sprijini fermierii români în contextul în care provocările pe care trebuie să le rezolve sunt tot mai însemnate. Prin parteneriatul cu Agricover ne propunem să punem la dispoziția acestora soluții de tip cloud, instrumente și platforme, precum Crop360, care simplifică munca fermierilor și îi ajută să-și gestioneze cât mai bine și ușor culturile agricole și să maximizeze producția, eficientizând în același timp utilizarea resurselor“, a declarat Bogdan Putinică, Country General Manager Microsoft România.

În comunicat se mai precizează: „Prin accesarea platformei Crop360, fermierul primește acces la o serie de instrumente digitale gândite special pentru gestionarea optimă a activităților din fermă. Odată ce fermierul și-a importat parcelele din APIA, poate monitoriza stadiul de creștere al plantelor și starea lor de sănătate prin intermediul imaginilor satelitare. Își poate planifica lucrări în câmp și atribui sarcini angajaților din fermă, este alertat atunci când există probabilitatea de apariție a bolilor în cultură sau când există riscul de vreme extremă. De asemenea, poate localiza în orice moment echipamentele agricole și are acces la istoricul traseului parcurs de acestea. Alte facilități importante pentru fermieri sunt organizarea în mod eficient a contractelor de arendă, gestionarea stocurilor de substanțe controlate și raportările către autorități.

Totodată, fermierii parteneri Agricover au o vedere de ansamblu asupra relației comerciale. Aceștia pot achiziționa rapid inputurile necesare prin intermediul magazinului online, pot avea acces la informații privind situația financiară, scadențele creditelor, tragerile și rambursările efectuate, precum și posibilitatea utilizării creditelor la un click distanță.“

Agricultură fără apă nu se poate face nicăieri în lume, cu atât mai puțin într-o zonă cum este Dobrogea, aflată în pericol de deșertificare. Studiile au arătat că soluțiile sunt irigațiile și reîmpădurirea, dar drumul apei se pierde prin hățișuri birocratice.

Recent, ne-am deplasat în Dobrogea, iar una dintre fermele vizitate a fost cea administrată de fermierul Constantin Soare. Pe raza localității Fântânele, aflată la granița județelor Tulcea și Constanța, fermierul lucrează 1.070 de hectare de cultură mare. Din păcate, problema grea cu care se luptă este cea a irigațiilor. Fermierul nu a stat cu mâinile în sân așteptând să plouă, ba dimpotrivă s-a implicat în proiecte concrete pentru a rezolva această problemă. Încă din 2017, când a apărut Legea nr. 133 – lege care a modificat Legea Îmbunătățirilor Funciare, Legea nr. 138/2004, prin care s-a stabilit că statul va livra apă gratis Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI), s-a apucat de treabă. „Din 2017, de când ne-am constituit organizația (Organizația Utilizatorilor de Apă pentru Irigații), am trecut de licitația pentru faza de proiectare și am încheiat contractul pentru faza execuției de proiectare. Urmează celelalte etape care iau mult timp, căci sunt foarte anevoioase, complicate“, a explicat Constantin Soare.

Probabil că prin 2022 sau 2023 vine și apa

Ce urmează? Ei bine, „va mai fi partea de proiectare, documentare și analiză de către AFIR și ANIF, apoi vom putea scoate la licitație partea de execuție“, a mai spus fermierul. Potrivit acestuia, în primăvara anului următor „vom avea parte din infrastructura secundară, șase stații la cheie, dar nu vom avea apă pentru a pune în funcțiune. Din constatări, estimări, cred că nici în 2023 nu vom avea apă pe canalul de irigații. Ar trebui să dea de gândit Ministerului Agriculturii și Guvernului“.

5.350 de hectare așteaptă să fie irigate

Organizația constituită pe raza localității Fântânele a preluat de la ANIF șase ploturi de irigații ce deservesc o suprafață de 5.350 de hectare. „Cu ceva timp în urmă, prin Programul Național de Reabilitare a Infrastructurii de Irigații era stabilit că, în momentul în care, pe un sistem de irigații, se constituie organizații – OAI-uri, care preiau infrastructura, care încep să reabiliteze infrastructura secundară de irigații, ANIF are obligația să reabiliteze infrastructura principală de irigații în tandem cu OAI-urile. Și, atunci când organizațiile au reușit să-și finalizeze lucrările la infrastructura secundară de irigații statul, prin ANIF, să-și termine infrastructura principală și să vină cu apa pe canal pentru a o pune la dispoziție“,a mai spus Constantin Soare.

De-a lungul timpului, fermierul a tot tras semnale de alarmă și a încercat să „aducă apa“ pe un făgaș normal. Cu toate acestea, suntem deja la finalul anului 2021 și toate semnalele trase sunt în van. „Trebuie să înțelegem că fără apă nu putem face agricultură în Dobrogea“, a reamintit fermierul.

Și, pentru că face agricultură de la mijlocul anilor '90, am avut curiozitatea să aflăm care au fost responsabilii agriculturii pe care i-a apreciat cel mai mult, având în vedere că îi știe pe toți. Ei bine, în topul miniștrilor preferați de Constantin Soare sunt Petre Daea și Traian Decebal Remeș. Iar așteptările fermierului de la viitorul ministru al Agriculturii sunt, firește, soluții. Dacă acestea vor veni, rămâne de văzut.

Când a început distrugerea sistemelor de irigații

Din păcate, distrugerea sistemelor de irigații realizate înainte de 1989 începe în 1991, odată cu dezmembrarea cooperativelor agricole, conform Legii nr. 18/1991. Astfel, irigațiile se mai practică doar pe o suprafață de 54,5 mii de hectare, dintre care 45,1 mii de hectare în județul Constanța și 9,4 mii de hectare în județul Tulcea. În următorii ani, suprafețele irigate variază între 4.281 hectare în 2006 și 124 mii de hectare în 2003, unul dintre cei mai secetoși ani ai Dobrogei, așa cum a fost și 2020.

Ce a dus la reducerea suprafețelor irigate

Ei bine, printre cauze se numără:

• Desființarea structurilor de exploatare de mari dimensiuni – cooperative agricole și apoi întreprinderi agricole de stat, al căror teritoriu era organizat în concordanță cu rețeaua de aducțiune și distribuție a apei la plantă.
• Degradarea infrastructurii de aducțiune și distribuție a apei prin sustrageri, uzură fizică și morală a componentelor de bază.
• Introducerea treptată a tarifării diferențiate a apei în funcție de înălțimea de pompare și punctul de livrare.
• Schimbări radicale ale piețelor agricole atât ca structură, cât și în ceea ce privește sistemul de prețuri ca urmare a liberalizării acestora, dar și a restricțiilor impuse de integrarea europeană.

Pe lângă toate acestea, piața românească a început să fie invadată de produse de import: cartofi, soia, legume etc. În tot acest timp, suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr a fost limitată la 50 de mii de hectare, astfel că peste 95% din zahărul consumat provine din alte țări. Dar problemele nu se opresc aici, căci prețurile inputurilor agricole au crescut rapid, în vreme ce prețurile produselor agricole stagnează sau chiar scad în anii cu recolte mai bune.

Soluții: irigații și reîmpădurire

Calitatea fondului funciar agricol dobrogean este afectată de ceea ce în limbajul FAO este numit pericol de deșertificare determinat de: vulnerabilitatea terenurilor la deșertificare și activitatea antropică. Iar în Dobrogea de Sud fenomenul de ariditate a fost identificat în treptele inferioare și medii ale reliefului, la distanțe mai mari de 70 de kilometri de litoral. Ca remediu au fost propuse irigațiile și reîmpădurirea. Dar degeaba se trag semnale de alarmă! Chiar dacă se știe despre pericolul ce ne pândește, lucrurile merg în continuare într-o direcție ce n-are legătură cu drumul cel bun. Și sistemele de irigații ne vin tot din import. Așa cum bunicii au așteptat americanii, așa așteptăm și noi acum americanii să vină să ne aducă apă pentru irigații. Americanii au venit, iar acum așteptăm apa...

Simona-Nicole David

Până nu demult, agricultura era considerată un domeniu dedicat bărbaților. De fapt, chiar și astăzi există această preconcepție, însă statisticile la nivel mondial arată faptul că femeile au un rol esențial în dezvoltarea agriculturii și a mediului rural. Chiar și la nivel național se observă un trend ascendent în ceea ce privește numărul celor aflate la conducerea fermelor.

Există și o zi internațională dedicată femeilor din mediul rural, iar în fiecare an, pe data de 15 octombrie, diferite organizații organizează evenimente prin care se subliniază rolul acestora în tot ceea ce înseamnă lanțul alimentar: de la producție până la prelucrarea, prepararea și distribuția alimentelor, precum și în asigurarea hranei gospodăriei și a comunității din care fac parte. Anul acesta, sloganul acestei sărbători a fost: „Femeile din mediul rural asigură hrană sănătoasă pentru noi toți“, ceea ce întărește și mesajul unui recent raport ONU: „Dincolo de COVID-19: Un plan feminist pentru sustenabilitate și justiție socială“, conform căruia este nevoie de producții obținute din culturi diverse și sănătoase pentru piețele locale, naționale și regionale, un element esențial de altfel și pentru susținerea mijloacelor de trai ale femeilor din mediul rural și pentru asigurarea securității alimentare a noastră, a tuturor.

Aceeași sursă ne arată faptul că femeile din mediul rural dezvoltă mișcări și strategii locale care conduc la diversitatea culturilor și îmbunătățirea gestionării solului, a apei și dăunătorilor, care ajută gospodăriile să sporească veniturile și cresc securitatea alimentară.

La nivel mondial, în prezent, cele mai multe ferme de familie sunt gestionate de femei, în timp ce bărbații își caută un alt loc de muncă. Mai mult decât atât, 70% dintre lucrătorii agricoli sunt femei, potrivit unui raport al Organizației pentru Alimentație și Agricultură. Chiar dacă femeile domină forța de muncă din ferme, majoritatea fermelor mari sunt deținute în continuare de bărbați.

În ceea ce privește numărul femeilor beneficiari ai măsurilor de investiții sprijinite prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020), conform AFIR acesta  este de 8.760, iar valoarea totală a contractelor încheiate de acestea este de peste 360 milioane euro.

Submăsurile accesate de reprezentantele sexului frumos sunt: 4.1 și 4.1a – Investiții în exploatații agricole și pomicole, 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, 6.2 – Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale, 6.3 – Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici și 6.4 – Sprijin pentru investiții în crearea şi dezvoltarea de activități neagricole.

Analizând datele de monitorizare ale PNDR 2020, putem spune că, din totalul de 46.105 beneficiari ai acestor submăsuri, cele peste 8.000 de femei reprezintă 19%.

Astfel, numărul femeilor beneficiari cu vârsta sub 40 de ani este de 5.768, iar contractele încheiate de acestea pentru finanțare din fonduri europene nerambursabile pentru agricultură și dezvoltare rurală este de aproape 300 milioane euro. Valoarea contractată de cei 2.992 beneficiarii PNDR 2020 femei cu vârsta de peste 40 de ani este de 72,1 milioane euro.

Cel mai mare număr de beneficiari femei, 4.107, are submăsura 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri. Evident, este vorba de beneficiari femei cu vârsta pe până în 40 de ani la data semnării Contractului de finanțare. Valoarea acestor contracte se ridică la 168 milioane euro. Pentru această submăsură, femeile reprezintă 34% din numărul beneficiarilor.

În ceea ce privește doamnele cu vârsta peste 40 de ani, cea mai accesată măsură pentru acest tip de beneficiar este submăsura 6.3 – Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici. Este vorba de 2.752 de femei și o valoare publică a contractelor încheiate cu AFIR de 41,2 milioane euro. Totodată, 1.153 de doamne sub 40 de ani au accesat această submăsură, valoarea contractelor încheiate fiind de 17,2 milioane euro.

Submăsura 6.2 – Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale a fost accesată de 362 de doamne, valoarea contractelor fiind de 22,4 milioane euro.

Pentru submăsurile 4.1 și 4.1a – Investiții în exploatații agricole și pomicole au fost semnate un număr de 274 de contracte, în valoare de 90,9 milioane euro.

De sprijinul pentru investiții în crearea şi dezvoltarea de activități neagricole (submăsura 6.4) beneficiază 112 femei, iar valoarea contractelor este de 20,4 milioane euro.

Conform unei statistici furnizate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru agricultură, numărul femeilor care activează în ferme și au solicitat sprijin de finanțare în Campaniile 2018-2020 este următorul:

Putem observa faptul că în acest interval, 2018-2020, ponderea cea mai mare a femeilor care au depus cereri la APIA o au cele cu vârsta cuprinsă între 60-70 de ani, urmate de doamnele cu vârste cuprinse între 70-80 de ani.

Așadar, vorbim în prezent de agricultură la feminin, iar tendința femeilor din mediul rural care activează în agricultură este aceea de a-și depăși condiția, de a-și deschide propriile businessuri și de a demonstra că pot fi în același timp mame, soții, dar și femei de afaceri care pot să asigure hrană sănătoasă pentru familie, comunitatea din care fac parte, în unele cazuri pentru piața regională, națională și chiar pentru export. Însă agricultura la feminin nu trebuie interpretată doar ca o statistică în ceea ce privește prezența efectivă în ferme. Agricultura este un domeniu ofertant și în privința ocupării locurilor de muncă în domeniul cercetării în cadrul instituțiilor, asociațiilor ori firmelor de profil. Mai mult decât atât, la nivelul multinaționalelor din domeniu ce au reprezentanțe în România se poate observa faptul că unele funcții de conducere, în special în cadrul departamentelor de marketing și vânzări, sunt ocupate de femei. Deci, agricultura poate oferi și cariere de succes femeilor care își doresc performanță!

Larissa Dinu

La ora actuală, conform datelor Eurostat, în România sunt aproximativ 3,6 milioane de fermieri. Aceștia au o problemă comună, tot mai frecventă, și anume seceta pedologică. Pentru a contracara efectele acestui fenomen și pentru a-și asigura recoltele fermierii sunt nevoiți să recurgă la diferite metode. Cătălin Grigore, specialist în irigații în cadrul unei mari companii, ne-a vorbit despre câteva metode eficiente la care apelează unii dintre fermieri.

În ultimii zece ani sezoanele secetoase au fost nelipsite

– Ce ne puteți spune despre seceta pedologică din România, cum afectează acest fenomen agricultura?

– În ultima perioadă schimbările climatice au fost simțite destul de serios de fermieri pentru că ne confruntăm tot mai mult cu sezoane secetoase. Chiar și acest an, 2019-2020, a fost unul dificil din cauza secetei. Pot să spun cu certitudine că cel puțin în ultimii 10 ani aceste sezoane secetoase au fost nelipsite și la fel se preconizează și pentru următoarea perioadă. De cele mai multe ori, cea mai afectată a fost partea de est și vest, dar și sudul României. De exemplu, în acest an putem spune că prima jumătate a primăverii și verii a fost excepțională pentru culturile agricole datorită ploilor. Însă, în a doua parte a verii ne-am confruntat cu un episod secetos accentuat.

– În România se cultivă și plante „străine“ până nu de mult pentru țara noastră. Credeți că, dacă lucrurile se vor derula în continuare la fel vor fi schimbări în structura culturilor din România? 

– Într-adevăr, putem observa faptul că fermierii încearcă tot mai mult să se adapteze, e și firesc. Încă nu putem spune cu precizie dacă structura culturilor din România va suferi o schimbare, rămâne de văzut. Dar perioada de semănare cu siguranță va fi diferită față de anii anteriori.

Fermierii sunt deschiși spre inovare și schimbare

– La ce metode apelează fermierii în sezonul secetos pentru a contracara efectele acestui fenomen?

– Ne bucurăm să vedem că fermierii sunt deschiși spre inovare și schimbare. Aceștia apelează tot mai frecvent la inteligența artificială, mai exact la tehnologiile de ultimă generație pentru sistemele de irigații. Datorită acestora pot evita mai ușor o distrugere completă a recoltelor. Sistemul de irigații asigură producția. Spun acest lucru deoarece fiecare cultură are nevoie de un anumit necesar de apă. Este cazul porumbului mai mic sau mai mare ori soiei care, de asemenea, este iubitoare de apă. Echipamentele de irigat asigură de la început până la recoltare norma de producție. Încercăm să fim alături de fermieri cu soluții indiferent de solurile pe care le cultivă.

– Ce soluții le propuneți concret fermierilor?

– Încercăm să venim în fața fermierilor cu câteva idei și echipamente eficiente, începând de la dimensionarea stațiilor de pompare la alegerea de motopompe și electropompe și dimensionarea rețelei de conducte. În ceea ce privește echipamentele propunem o gamă variată de la tamburi, pivoți tractabili, liniare pivotabile sau o alimentare din hidrant sau din canal. Avem, spre exemplu, un echipament de irigat de tip liniar cu o alimentație de 800 de metri lungime, direct din canal. Astfel, utilizarea este mult mai ușoară și comodă pentru fermier.

Liliana POSTICA

La ora actuală, conform datelor Eurostat, în România sunt aproximativ 3,6 milioane de fermieri. Aceștia au o problemă comună, tot mai frecventă, și anume seceta pedologică. Pentru a contracara efectele acestui fenomen și pentru a-și asigura recoltele fermierii sunt nevoiți să recurgă la diferite metode. Cătălin Grigore, specialist în irigații în cadrul unei mari companii, ne-a vorbit despre câteva metode eficiente la care apelează unii dintre fermieri.

În ultimii zece ani sezoanele secetoase au fost nelipsite

– Ce ne puteți spune despre seceta pedologică din România, cum afectează acest fenomen agricultura?

– În ultima perioadă schimbările climatice au fost simțite destul de serios de fermieri pentru că ne confruntăm tot mai mult cu sezoane secetoase. Chiar și acest an, 2019-2020, a fost unul dificil din cauza secetei. Pot să spun cu certitudine că cel puțin în ultimii 10 ani aceste sezoane secetoase au fost nelipsite și la fel se preconizează și pentru următoarea perioadă. De cele mai multe ori, cea mai afectată a fost partea de est și vest, dar și sudul României. De exemplu, în acest an putem spune că prima jumătate a primăverii și verii a fost excepțională pentru culturile agricole datorită ploilor. Însă, în a doua parte a verii ne-am confruntat cu un episod secetos accentuat.

– În România se cultivă și plante „străine“ până nu de mult pentru țara noastră. Credeți că, dacă lucrurile se vor derula în continuare la fel vor fi schimbări în structura culturilor din România? 

– Într-adevăr, putem observa faptul că fermierii încearcă tot mai mult să se adapteze, e și firesc. Încă nu putem spune cu precizie dacă structura culturilor din România va suferi o schimbare, rămâne de văzut. Dar perioada de semănare cu siguranță va fi diferită față de anii anteriori.

Fermierii sunt deschiși spre inovare și schimbare

– La ce metode apelează fermierii în sezonul secetos pentru a contracara efectele acestui fenomen?

– Ne bucurăm să vedem că fermierii sunt deschiși spre inovare și schimbare. Aceștia apelează tot mai frecvent la inteligența artificială, mai exact la tehnologiile de ultimă generație pentru sistemele de irigații. Datorită acestora pot evita mai ușor o distrugere completă a recoltelor. Sistemul de irigații asigură producția. Spun acest lucru deoarece fiecare cultură are nevoie de un anumit necesar de apă. Este cazul porumbului mai mic sau mai mare ori soiei care, de asemenea, este iubitoare de apă. Echipamentele de irigat asigură de la început până la recoltare norma de producție. Încercăm să fim alături de fermieri cu soluții indiferent de solurile pe care le cultivă.

– Ce soluții le propuneți concret fermierilor?

– Încercăm să venim în fața fermierilor cu câteva idei și echipamente eficiente, începând de la dimensionarea stațiilor de pompare la alegerea de motopompe și electropompe și dimensionarea rețelei de conducte. În ceea ce privește echipamentele propunem o gamă variată de la tamburi, pivoți tractabili, liniare pivotabile sau o alimentare din hidrant sau din canal. Avem, spre exemplu, un echipament de irigat de tip liniar cu o alimentație de 800 de metri lungime, direct din canal. Astfel, utilizarea este mult mai ușoară și comodă pentru fermier.

Liliana POSTICA

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, informează că a demarat plata ajutorului de stat pentru motorina utilizată în agricultură, aferentă cantităților de motorină utilizate în perioadele 01.04. – 30.06.2021 (trimestrul II/2021), în conformitate cu prevederile HG nr.1174/2014 și OMADR nr.1727/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Valoarea ajutorului de stat acordat sub formă de rambursare care urmează a fi plătită este de 174.543.800,00 lei pentru un număr de 17.181 beneficiari cu cantitățile de motorină determinate cu acciza redusă de 111.310.132,873 litri.

Cantitățile de motorină pentru trimestrul II/2021, care beneficiază de ajutor de stat și sunt aprobate prin Ordinul Ministrului nr. 261/05.10.2021, se regăsesc prezentate mai jos:

Agricultura, una dintre cele mai finanțate și finanțabile ramuri ale economiei românești în următorul cadru financiar european, va beneficia de o alocare totală de aproximativ 20 miliarde euro, sumă ce va fi destinată fermierilor și întreprinzătorilor din domeniul agricol, în vederea îmbunătățirii activităților desfășurate, a deschiderii de noi proiecte sau investiții în pensiuni agroturistice ori alinierii activităților agricole la standardele Uniunii Europene.

Cu un buget total de circa 80 miliarde euro alocat României, bani ce vor putea fi absorbiți de țara noastră prin proiecte destinate dezvoltării sectoarelor cheie ale economiei, România va primi nu mai puțin de 20,5 miliarde de euro pentru agricultură, la propunerea Comisiei Europene, pentru Cadrul Financiar Multianual din perioada 2021-2027 destinat Politicii Agricole Comune, iar în intervalul de tranziție 2021-2023 țara noastră va beneficia de fonduri de peste 3 miliarde euro, arată o analiză REI Finance Advisors, una dintre cele mai dinamice companii de consultanță specializate în atragerea de fonduri europene sau ajutoare de stat pentru companii cu activitate în România.

„Cadrul financiar 2021-2027, așa cum era în mod tradițional prevăzut, va fi amânat, în sensul în care vom avea circa 3 miliarde euro fonduri de tranziție în agricultură, aferente tot cadrului anterior 2014-2020, iar următorul cadru financiar va începe în 2023 și se va finaliza în 2029. Ministerul Agriculturii a publicat deja ghidurile consultative pentru majoritatea axelor de finanțare, urmând să publice ghidurile finale și chiar să deschidă sesiunile în luna septembrie. Proiectele trebuie pregătite într-un ritm accelerat, întrucât va exista o cerere foarte ridicată, iar fondurile sunt limitate“, a declarat Roxana Mircea, partener REI Finance Advisors.

Ce proiecte vor primi finanțare în agricultură în următorii 2 ani

Submăsura (sM) 4.1 „Investiții în exploatații agricole”, ramura care va beneficia de cea mai mare alocare, în valoare totală de 760 milioane euro, vizează sprijinirea investițiilor pentru creșterea competitivității exploataților agricole prin dotarea cu utilaje și echipamente performante în raport cu structura agricolă actuală, precum și investițiile pentru modernizarea fermelor (în special cele de dimensiuni medii și asocieri de ferme mici și medii) și îmbunătățirea calității activelor fixe. Printre cheltuielile eligibile se numără construcția, extinderea, modernizarea și dotarea construcțiilor destinate condiționării și procesării din cadrul fermei, destinate activității productive, amenajarea și dotarea spațiilor de desfacere și comercializare, inclusiv distribuitoare automate pentru comercializare produse agricole condiționate și/sau ambalate și/sau procesate, prin care vor fi comercializate exclusiv propriile produse agricole/sau ale membrilor cooperatori în cazul solicitanților cooperative agricole/ grupuri de producători și cheltuieli de marketing.

„Proiectele se depun on-line, pe portalul AFIR, unde beneficiarii vor putea da un avans de 50% din valoarea nerambursabilă, cu o garanție financiară de 100%, iar plățile se vor efectua în maximum 90 de zile calendaristice. Suntem încrezători că tot mai mulți fermieri și tineri antreprenori în domeniul agriculturii vor apela la fondurile structurale pentru dezvoltare, alături de parteneri și consultanți de încredere“, a adăugat Roxana Mircea. (Pentru mai multe detalii accesați www.reigrup.ro)

www.reigrup.ro  / Tel.: 0755.046.434 / 9 birouri regionale

Sună-ne pentru a accesa fonduri europene!

Tendințele actuale vizează includerea digitalizării și a reglementărilor de mediu precum Pactul Ecologic European, Strategia pentru Biodiversitate și Farm to Fork la nivelul fermelor europene competitive. Pentru a putea ține pasul cu noile reglementări, pentru a obține profit și pentru a pune „umărul” la asigurarea securității alimentare este nevoie de antreprenori bine pregătiți, care să știe să se adapteze. Iar programele de pregătire sunt mai necesare ca oricând!

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Perfomantă (CFRO) a lansat programul Antreprenor în Agricultura 4.0, ce are ca scop perfecționarea managerială a administratorilor fermelor românești, pentru creșterea competitivății acestora prin identificarea și valorificarea unor unor indicatori care să le permită transformarea afacerii proprii într-un model de business sustenabil. Înscrierile pentru programul Antreprenor în Agricultura 4.0 au început în data de 23 august și se vor încheia duminică, 19 septembrie. Puteți afla mai multe detalii despre înscrieri pe site-ul Clubului, aici. 

Ce vor învăța antreprenorii concret

Cursurile vor începe în data de 3 noiembrie, în București, și sunt structurate astfel: 3-4 noiembrie: Înțelegerea mediului de business. Simulări de business; 5-6 noiembrie: Managementul strategic al fermei. Pentru că orice afacere, indiferent de domeniul de activitate, are nevoie și de oameni buni de vânzări, cursurile sunt completate firesc de modulul Instrumente și tehnici de negociere și vânzare în vederea dezvoltării afacerii, derulat astfel: 8 decembrie: Relația cu furnizorii și lanțul de aprovizionare-distribuție (Supply chain), 9 decembrie: Managementul vânzărilor și negocierea contractelor, 10-11 decembrie: Fizionomie și comportamente – putere de negociere în funcție de interlocutor. Foarte important, managementul riscului este un alt atu al acestui program și, în perioada 19-22 ianuarie 2022, cursanții pot participa la sesiunile online de Managementul riscului și perspective durabile privind dezvoltarea bunăstării fermelor. Astfel, în prima zi a acestui modul, 19 ianuarie, cursanții vor învăța cum să acceseze fonduri europene urmând ca ziua următoare, 20 ianuarie, să afle ce înseamnă managementul riscului și cât de importante sunt asigurările agricole. Cursul mai cuprinde și Direcțiile europene privind noua Politică Agricolă Comună PAC), în data de 21 ianuarie, precum și Modele sustenabile de afaceri agricole, din perspectiva noii PAC, 22 ianuarie. Simularea business-ului de fermă și finalizarea planului sustenabil de dezvoltare a afacerii este un alt modul de curs ce are loc la sală, în București, în perioada 2-5 februarie. Cursanții vor avea ocazia să afle noțiuni utile, ce le vor fi de folos pe viitor, despre Antreprenoriat în mediul V.U.C.A. (Volatilitate, Incertitudine, Complexitate, Ambiguitate), curs ce se va desfășura în perioada 2-3 februarie. Tot în cadrul acestui modul de final de program este prevăzut și cursul despre Viziunea integrată asupra unei afaceri agricole și simulare asupra unei strategii de business, curs derulat în zilele de 4 și 5 februarie.

„Cu un potențial extraordinar de creștere, agricultura României are nevoie de acțiuni care să transforme unele dezavantaje structurale și sistemice în oportunități de dezvoltare. În cadrul programului Antreprenor în Agricultura 4.0, fiecare participant va construi un plan de dezvoltare a propriei afaceri sub îndrumarea celor mai buni traineri și specialiști cu care Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă colaborează”, a explicat Florian Ciolacu, directorul executiv al CFRO.

De asemenea, programul derulat de Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă conține și o serie de cursuri opționale, în funcție de interesul de dezvoltare a afacerii. Astfel, în perioada 17-20 noiembrie, cei interesați pot participa la cursurile online de o zi, maxim 4 la alegere dintre următoarele: Agricultura digitală, Comerț cu cereale, Marketing în agribusiness, Afacerea agricolă de familie, Fiscalitate și contabilitate în fermă, curs legislativ.

Cine se poate înscrie în programul Antreprenor în Agricultura 4.0

Cursul va începe în data de 3 noiembrie 2021, iar cei interesați se pot înscrie pe site-ul Clubului: https://cfro.ro/antreprenor-in-agricultura-4-0/. Programul Antreprenor în Agricultura 4.0 este recomandat fermierilor activi, din orice domeniu, care au minimum 5 ani de experiență managerială. Profilul participanților include și dorința de a-și dezvolta competențele în admininistrarea afacerii și dobândirea unui set de instrumente de management și de analiză a propriei afaceri. În urma acestui curs, antreprenorii vor ști cum să obțină performanță din afacerea pe care o administrează. Programul Antreprenor în Agricultura 4.0 este dezvoltat de companii de training cunoscute din România, alături de specialiști cu experiență în business, afaceri de familie, training și mentoring.

Văzut de multe ori în interdependență cu agricultura și silvicultura, mediul rural oferă mai mult de atât: spațiul de locuire și muncă pentru o treime dintre europeni, atractivitate turistică, un punct central în cadrul tranziției ecologice și un sistem socio-economic dinamic care ar putea fi un punct de reziliență în fața unei crize sanitare sau economice.

Totuși, discrepanțele între urban și rural în ceea ce privește nivelul de venituri și accesul la servicii și infrastructură reprezintă în continuare principala provocare pentru realizarea unei dezvoltări teritoriale echilibrate.

Ce lecții au fost învățate din criza Covid-19? Cum ar putea ajuta digitalizarea la îmbunătățirea calității vieții în mediul rural și cum ar putea arăta satele noastre în următoarele decenii?

Provocări și oportunități pentru zonele rurale – o viziune pe termen lung

Conform statisticilor Eurostat, aproximativ 30% din populația Uniunii Europene locuiește în spațiul rural, iar o altă treime în orașe mici și suburbii, reprezentând zona de tranziție între urban și rural. În total, ariile rurale acoperă 83% din suprafața UE, însă nivelul lor de dezvoltare și problemele cu care se confruntă nu sunt uniforme.

Datele Comisiei Europene, dintre care merită amintit Eurobarometrul zonelor rurale, inițiat în aprilie anul curent, arată că principalele probleme din mediul rural sunt: depopularea, îmbătrânirea populației, accesul limitat la servicii (sănătate, educație, infrastructură), nivelurile reduse de venituri, conectivitatea redusă cu alte regiuni sau cu mediul urban și oportunitățile limitate în ceea ce privește investițiile și locurile de muncă (de multe ori agricultura, zootehnia și silvicultura fiind singurele domenii de activitate).

Plecând de la aceste constatări, reprezentanții Comisiei Europene, în virtutea articolului 174 din TFUE, propun, ca parte a noilor politici comune europene, un set de măsuri și directive menite să revitalizeze zonele rurale europene și să crească atractivitatea lor. Prezentată și dezbătută în cadrul mai multor consultări publice (cea mai recentă fiind la începutul lunii iulie), strategia Comisiei pentru zonele rurale are ca țintă finală anul 2040 și prevede elaborarea și adoptarea unui Pact Rural și a unui Plan de Acțiune Rurală.

Care sunt necesitățile urgente în mediul rural

Din cercetările care stau la baza celor două inițiative europene a reieșit că peste 50% dintre locuitorii din mediul rural consideră infrastructura de transport și conexiunile cu centrele urbane cea mai presantă necesitate, urmată de accesul la servicii și facilități de bază, cum ar fi apa și energia electrică, precum și băncile, cabinetele medicale, școlile și oficiile poștale; 43% dintre respondenți menționându-le pe acestea ca necesități urgente.

De asemenea, din cadrul consultărilor cu Rețeaua europeană pentru dezvoltare rurală (REDR) și cu comunitățile rurale din statele membre a reieșit că, „în următorii 20 ani, atractivitatea zonelor rurale va depinde în mare măsură de disponibilitatea conectivității digitale (93%), a serviciilor de bază și a serviciilor electronice (94%) și de îmbunătățire a performanțelor agricole în materie de climă și de mediu (92%)“, după cum a declarat Mario Milouchev, director pentru Dezvoltare Rurală în cadrul DG Agri, în cadrul unui webinar recent.

Astfel, cele două documente vor reprezenta cadrul de dezvoltare și finanțare a zonelor rurale din Europa.

Trei piloni pentru a avea zone rurale puternice

Pactul Rural, ce va fi realizat până la sfârșitul anului 2021 de Comisia Europeană, în colaborare cu Comitetul Regiunilor, va identifica principalele domenii și tipuri de proiecte necesare pentru a satisface nevoile și aspirațiile locuitorilor din zonele rurale. Totodată, el va reprezenta cadrul de colaborare între diverși agenți: de la instituțiile europene la autorități naționale și locale și până la structurile de acțiune din comunități (asociații, ONG-uri, formatori de opinie etc.). Scopul final al pactului este facilitarea schimbului de idei și bune practici atât între comunitățile rurale de la nivelul întregii uniuni, cât și între autorități, instituții, mediul urban, pe de o parte, și zonele rurale, pe de alta.

Planul de Acțiune Rurală urmărește realizarea unui ecosistem de inițiative durabile la nivelul zonelor vizate, urmărind finanțarea de proiecte pe baza a patru direcții:

• îmbunătățirea accesului la servicii și facilitarea inovării sociale;
• îmbunătățirea conectivității, atât în ceea ce privește transportul, cât și a accesului digital;
• dezvoltarea rezilienței în mediul rural, prin ecologizarea activităților agricole pentru a contracara schimbările climatice (tranziție energetică, refacerea turbăriilor, modificarea practicilor agricole în conformitate cu noile norme) și prin oferirea accesului la cursuri de formare și la diverse oportunități de locuri de muncă de calitate (incluziunea femeilor și a grupurilor vulnerabile în zonele rurale, dezvoltarea de servicii sociale și comunitare etc.);
• diversificarea activităților economice și îmbunătățirea valorii adăugate a activităților agricole și agroalimentare și a agroturismului prin stimularea antreprenoriatului local. Se au în vedere în special proiectele de economie socială, economie circulară, reciclarea și domeniul serviciilor digitale și informatice.

În ceea ce privește sursele de finanțare, Planul de Acțiune Rurală implică atât fonduri PAC, cât și fonduri structurale și de coeziune. În plus, conform Silviei Michelini, director în cadrul DG Agri, „se va introduce o condiție de adaptabilitate la mediul rural, cu ajutorul căreia politicile UE vor fi revizuite dintr-o perspectivă rurală. Scopul este de a identifica mai bine și de a lua în considerare impactul și implicațiile potențiale ale unei inițiative politice a Comisiei privind locurile de muncă din mediul rural, creșterea economică și dezvoltarea durabilă.“

Daniel PLĂIAȘU

Agricultura este un domeniu aflat permanent sub stres, dar acest lucru se resimte mai ales acum, când criza climatică se înrăutățește în multe regiuni ale planetei. Peste câteva decenii, evenimentele meteorologice și condițiile climatice imprevizibile și neregulate vor deveni probabil și mai frecvente. Incertitudinile privind sistemul energetic și piața mărfurilor vor contribui la amplificarea acestor probleme. De aceea este nevoie să construim un sistem agricol mai rezistent, iar agricultura ecologică este parte a răspunsului.

Beneficiile agriculturii ecologice

Agricultura ecologică îmbunătățește gestionarea solului și a apei, are un impact negativ minim asupra mediului și nu contaminează solul și apa. Aceasta implică costuri mai mici de producție pentru fermieri, precum și creșterea randamentelor (adesea comparabil sau chiar mai mult decât în cazul folosirii intensive a substanțelor chimice) și ca atare și profituri crescute. În agricultura ecologică se folosesc, în special, semințe cu toleranță mai mare față de clima extremă, dăunători și boli și astfel rezistența comunităților vulnerabile în fața fenomenelor meteorologice este mai mare. Practicile precum rotația culturilor, intercultura și policultura (multiple culturi) cresc nivelul de disponibilitate a alimentelor pe tot parcursul anului și ajută la diversificarea producției de alimente. În plus, sănătatea fermierilor și a societății poate fi îmbunătățită prin agricultura ecologică, deoarece aceasta promovează adesea o dietă mai diversificată prin producerea multor produse alimentare diferite, prin utilizarea a mai puține pesticide și prin îmbunătățirea disponibilității apei curate. În plus tehnicile utilizate în agricultura ecologică ajută la îmbunătățirea fertilității solului.

Degradarea solului

Aceasta este o modificare a stării de sănătate a solului care are ca rezultat o capacitate redusă a ecosistemului. Cauzele degradării solului sunt, în principal, epuizarea nutrienților și a materiei organice din sol și eroziunea. O altă cauză primordială o reprezintă practicile de supra-pășunat și cultivarea neadaptate la condițiile locale. Există însă și alte forme de degradare, mai rar întâlnite, cum este cea chimică prin poluarea solului și fizică determinată de compactarea pământului și absența apei. Toți acești factori conduc într-un final la scăderea fertilității solului. Există aproximativ șaptesprezece elemente care s-au dovedit a fi esențiale pentru creșterea plantelor. Tipurile și cantitățile de nutrienți trebuie să fie corect echilibrate și aplicate, astfel încât culturile să fie viguroase și sănătoase. Culturile diferite necesită diferite tipuri și cantități de nutrienți. Macro-elementele sunt necesare în cantități mari, în timp ce microelementele sunt necesare în cantități mici. Elementele trebuie să fie prezente în forme utilizabile de către plante și în concentrații optime pentru creșterea plantelor. Spre exemplu, atunci când unii nutrienți sunt prezenți în cantități excesive, cum este cazul manganului, aluminiului și sulfului, sunt toxici pentru plantă, de exemplu. Macroelementele necesare solului sunt: carbon (C), hidrogen (H2), oxigen (O) – derivate din aer și apă – azot (N), fosfor (P), potasiu (K), calciu (Ca) – derivate din sol, iar unele din aer – magneziu (Mg), sulf (S) – derivate din sol – fier (Fe), molibden (Mo), cupru (Cu), zinc (Zn), mangan (Mn), cobalt (Co), bor (Bo), clor (Cl) – derivate din sol.

Tehnicile ecologice care restabilesc echilibrul solului și îi îmbunătățesc calitatea sunt prezentate în rândurile următoare.

Compostarea este procesul de descompunere a materiilor organice de origine vegetală și animală în urma căruia rezultă humusul. Condițiile necesare pentru obținerea compostului sunt prezența microorganismelor din sol și a materiilor organice precum gunoiul de grajd, resturile de recoltă, gunoiul municipal, deșeurile din bucătărie, lemnul rezultat în urma tăierilor de gard viu și a buruienilor. Factorii care favorizează reușita acestui proces sunt umiditatea care grăbește descompunerea materiilor, controlul temperaturii pentru optimizarea activității microorganismelor și aerarea pentru a furniza oxigen adecvat procesului de descompunere. Compostul poate fi utilizat în toate solurile cu fertilitate redusă. Este deosebit de bun în zonele cu precipitații reduse, unde îngrășămintele nu pot fi utilizate eficient din cauza lipsei de umiditate. Este, de asemenea, util în solurile nisipoase care au o capacitate redusă de reținere a apei. Compostul îmbunătățește structura și drenajul tuturor solurilor.

Mulcirea este acoperirea solului cu reziduuri de recoltă, iarbă uscată și frunze. Odată putred și descompus, mulciul formează humus și se adaugă la materia organică din sol. Mulcirea este importantă pentru prevenirea eroziunii solului pentru că astfel se adaugă materie organică în sol, contribuie la reglarea temperaturii solului, crește nivelul microorganismelor din sol și activitatea biologică, suprimă creșterea buruienilor, ajută la creșterea retenției de apă și scăderea evaporării ei din sol.

Mulciul poate fi folosit înainte și după plantare, precum și în jurul plantelor tinere recoltate. Este util, în special, în cazul culturilor de legume cu valoare ridicată și pentru cultivarea în zone uscate, în timpul secerișului de recoltare și în locurile în care solul este ușor erodat de ploi abundente. Acolo unde eroziunea solului este o problemă, mulciul care se descompune încet (conținut scăzut de azot, raport C/N ridicat) va oferi o protecție pe termen lung în comparație cu alte materii care se descompun rapid.

Mulciul menține solul umed mai mult timp, controlează eroziunea prin amortizarea impactului picăturilor de ploaie și prin încetinirea scurgerii, suprimă buruienile și determină o creștere sănătoasă a culturilor. Dezavantajele sunt că mulcirea necesită multă muncă și că odată cu mulciul se pot introduce noi dăunători și boli într-un câmp.

Gunoiul de grajd verde reprezintă practic plantele care sunt cultivate în mod deliberat cu scopul încorporării în sol pentru a îmbunătăți fertilitatea acestuia și conținutul de materie organică. În acest sens, sunt folosite în general leguminoasele. Acestea mai au un rol important pentru că prin acoperirea solului îl protejează de radiații și de eroziune. Beneficiile utilizării lor includ:

• azotul furnizat;
• îmbunătățirea înclinării solului și a infiltrării apei;
• reducerea bolilor și a nematodelor;
• controlul buruienilor;
• captarea nitraților și prevenirea levigării;
• controlul eroziunii;
• sursă de hrană pentru animale.

O cultură ideală pentru a fi folosită drept gunoi de grajd verde este una care îndeplinește majoritatea criteriilor următoare: crește rapid (acumulează multă biomasă într-o perioadă scurtă de timp), fixează azotul din aer, este înrădăcinată profund și astfel îmbunătățește structura solului, acoperă rapid solul, controlând astfel eroziunea și suprimând buruienile.

Îngrășămintele organice sunt derivate din părți vegetale și animale /excremente sau reziduuri care se aplică pentru fertilizarea solului. Acestea includ gunoi de grajd, reziduuri de buruieni, masă lemnoasă rezultată în urma tăierilor, compost, gunoi de grajd și gunoi verde și reziduuri de cultură, printre altele. De asemenea, animalele care pășunează joacă un rol important în fluxul de nutrienți către terenurile cultivate. Plantele conțin substanțe care își definesc calitatea ca îngrășământ organic: azot, fenoli și lignină.

Intercultura implică cultivarea a două sau mai multe culturi în același câmp în același timp, cu condiția ca cel puțin una dintre culturile să asigure o acoperire rapidă a solului. Intercultivarea permite, de asemenea, utilizarea intensivă a suprafețelor de teren mici.

Rotația culturilor presupune cultivarea diferitelor culturi într-un ciclu prestabilit pe aceeași suprafață de teren. Aceste culturi au nevoie de minerale diferite, au adâncimi diferite ale rădăcinilor și atrag boli și dăunători diferiți. Rotirea culturilor previne acumularea dăunătorilor și asigură un echilibru al nutrienților în funcție de cerințele nutritive și de înrădăcinare ale diferitelor plante.

• În Africa subsahariană, se așteaptă ca schimbările climatice să afecteze securitatea alimentară pentru că în această regiune, agricultura este dependentă de precipitații. Estimările arată că până în 2050, recolta va scădea cu 14% în cazul orezului, cu 22% în cazul grâului și cu 5% la porumb și ca urmare oamenii săraci care depind de agricultură pentru existența lor vor deveni și mai vulnerabili.

• Fermele ecologice care țin cont de biodiversitate mai degrabă decât de consumul intensiv de substanțe chimice sunt cele mai rezistente într-un climat mai uscat și cu fenomene meteorologice din ce în ce mai imprevizibile.

(D.Z.)

Lidea, brandul creat din fuziunea companiilor Euralis Semences & Caussade Semences Group, a organizat în această vară o serie de evenimente cu scopul de a prezenta fermierilor cele mai noi creații. Unul dintre acestea s-a desfășurat în județul Călărași și a fost realizat în parteneriat cu companiile BASF și Smart Fert, astfel încât agricultorii au primit și recomandările necesare pentru întreținerea culturilor.

Așa cum bine știm, compania Lidea oferă în piață hibrizi de porumb, floarea-soarelui, rapiță, soia, sorg, cereale, dar și leguminoase ori covoare vegetale. În cadrul evenimentului organizat în județul Călărași vedete au fost lanurile de floarea-soarelui, porumb și sorg.

Platforma de floarea-soarelui a cuprins 7 hibrizi, 3 dintre ei destinați tehnologiei chimice Sulfo: ES JURRRASIC SU, un hibrid high-oleic semitimpuriu, cu toleranță la erbicidul Express; ES ARGENITC SU, un hibrid semitardiv, high-oleic cu acid oleic de 92%, ce are nevoie de o tehnologie avansată, precum și ES AROMATIC SU, ce prezintă rezistență genetică la Orobanche rasele A-G, toleranță la mană și este cel mai bine vândut hibrid al companiei în acest segment. Toți cei trei hibrizi au fost semănați în data de 10 aprilie, la o densitate de 65.000 boabe/ha. Următorii 4 hibrizi fac parte din categoria Clearfield Plus: ES JANIS CLP, un hibrid cunoscut în piață, semitardiv, ce beneficiază de ultima generație Clearfield Plus prezintă rezistență genetică la Orobanche rasele A-G și are  toleranță foarte bună la stres și cădere; următorul hibrid prezentat a fost ES ANTHEMIS CLP, lansat în 2020, ce are un conținut ridicat de ulei, peste 50%; ES Belfis CLP, un hibrid semi-timpuriu ce va fi la dispoziția fermierilor pentru campania 2022, ce are o foarte bună toleranță la mană; ES GENENIS CLP, un hibrid timpuriu, ce poate fi semănat și în cultură succesivă.

Și platforma destinată culturii porumbului a fost una amplă, nu mai puțin de 7 hibrizi au fost prezentați. HICORN FAO 350 și FAO 450, un concept unic ce înglobează doi hibrizi cu grupe FAO diferite, dar compatibili la polenizare; ES FARADAY, FAO 350, genetica Tropical Dent ce oferă producții stabile indiferent de condițiile climatice; INICI, FAO 370, un hibrid nou ce promite un randament bun în condițiile climatice de la noi; ES METHOD, 380 FAO, unul dintre cei mai vânduți hibrizi, ce are o uscare rapidă a boabelor și o toleranță bună la secetă; ES HORNET, FAO 420, cu genetica Tropical Dent, cu o uscare rapidă a boabelor; ES RHODIUM, FAO 450, genetică Tropical Dent, ce are o bună stabilitate și uscare rapidă a boabelor.

A fost prezentată și o platformă cu sorg, considerat ca fiind o cultură de nișă în țara noastră. 4 hibrizi au fost prezentați, dintre care ES SHAMAL, un hibrid timpuriu, cu toleranță foarte bună la frângere; ES ALIZE, un hibrid semitimpuriu, simplu cu boabe roșii, cu toleranță bună în condiții de secetă și frângere; ES FOEHN, un hibrid semitimpuriu, cu boabele cărămizii, cu panicul semicompact; ES ARABESK, un hibrid nou cu boabe albe, extra timpuriu, cu toleranţă la scuturare şi performanţă ridicată în condiţii de secetă.

Ce înseamnă LIDEA?

• L – Lider
• I – Inovare
• D – Dezvoltare
• E – Environment/mediu
• A – Agricultură

Larissa DINU

Clubul Fermierilor Români lansează programul de perfecționare managerială “Antreprenor în Agricultura 4.0”, în sprijinul fermierilor interesați să cunoască și să aplice noi modele de afaceri, capabile să asigure reziliența și competitivitatea fermelor, în contextul marilor schimbări generate de reforma Politicii Agricole Comune, aplicarea Pactului Ecologic European și riscurile pentru agricultură asociate schimbărilor de mediu și climă.

Programul oferă cursanților studii de caz aplicate, evidențiind instrumente de management validate pentru gestiunea schimbărilor și a riscurilor, alese în raport cu tendințele actuale în agricultură. Acest aspect vizează includerea digitalizării și a reglementărilor de mediu precum Pactul Ecologic European, Strategia Biodiversitate și Farm to Fork la nivelul fermelor europene competitive. În același timp, o altă direcție strategică a programului este crearea unui plan de dezvoltare sustenabil a propriei afaceri agricole, în contextul noii Politici Agricole Comune, care să le permită fermierilor români păstrarea unui echilibru financiar în perioada 2021-2027.

„Agricultura românească beneficiază de un potențial extraordinar de creștere, dacă sunt lansate acțiuni care să transforme unele dezavantaje structurale și sistemice în oportunități de dezvoltare. Creșterea anuală de peste 10% înregistrată de România la nivelul producției agricole și randamentului în ultimii 10 ani, ritmul rapid în care s-au implementat cele mai noi tehnologii agricole, trecerea către activități legate de agricultură cu valoare adăugată ridicată solicită un nivel ridicat al competențelor antreprenoriale ale fermierilor care conduc afacerile agricole în România. În cadrul acestui program, fiecare participant va construi un plan de dezvoltare a propriei afaceri sub îndrumarea celor mai buni traineri și specialiști cu care colaborăm”, declară Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Clubul Fermierilor Români lansează înscrierile pentru programul ”Antreprenor în Agricultura 4.0” care va debuta în data de 03 noiembrie 2021. Fermierii interesați pot completa formularul de înscriere pe site-ul Clubului: https://cfro.ro/antreprenor-in-agricultura-4-0/

Programul ”Antreprenor în Agricultura 4.0” este recomandat fermierilor activi, cu minim 5 ani de experiență managerială.

Calendar înscrieri și selectare participanți

Perioadă înscrieri: 26 august – 19 septembrie 2021

Anunțarea candidaților selectați: 27 septembrie 2021

Completarea fișei de profil pentru fermierii participanți: 27 – 30 septembrie 2021

Începerea cursurilor: 03 noiembrie 2021

Programul ”Antreprenor în Agricultura 4.0” este dezvoltat cu companii de training cunoscute din România, alături de specialiști cu experiență în business, afaceri de familie, training și mentoring.

Profil participanți

Fermieri activi, cu experiență managerială de minim 5 ani, interesați să-și dezvolte competențele în administrarea afacerii și să dobândească un set de instrumente de management și de analiză a propriei afaceri, sub coordonarea specialiștilor programului, cu impact imediat în creșterea performanței afacerii agricole.

Perioadă desfășurare

Programul se desfășoară pe o perioadă de 5 săptămâni, în intervalul 03 noiembrie 2021 – 05 februarie 2022. Cursurile vor avea loc la sală la București și pe online.

Curricula Program

Programul cuprinde cursuri de pregătire în următoarele domenii: Agricultura digitală; Simulări de business; Managementul strategic al fermei; Relația cu furnizorii și lanțul de aprovizionare - distribuție (Supply chain); Managementul vânzărilor și negocierea contractelor; Fizionomie și comportamente - putere de negociere în funcție de interlocutor; Accesare fonduri europene; Managementul riscului și asigurările agricole; Direcțiile europene privind noua Politică Agricolă Comună; Modele sustenabile de afaceri agricole, din perspectiva noii Politici Agricole Comune; Antreprenoriat în mediul V.U.C.A. (Volatilitate, Incertitudine, Complexitate, Ambiguitate); Simulare strategii de business; Comerț cu cereale; Marketing în agribusiness; Afacerea agricolă de familie; Fiscalitate și contabilitate fermă; Legislativ.

Cursurile sunt interactive, cu activități practice și studii de caz dezvoltate pe baza situațiilor concrete cu care se confruntă fermierii în activitatea curentă. Transferul de cunoștințe, metode și concepte se face prin raportare permanentă la propria afacere.

În funcție de nevoile de instruire și de specificul fermei, participanții au posibilitatea să opteze pentru o sesiune personalizată de cursuri, prin aprofundarea subiectelor de interes în cadrul cursurilor opționale.

Investiția în Program

Taxa de participare include strict valoarea cursurilor susținute de partenerii educaționali și costurile administrative (închiriere sală, prânz, două coffee break-uri/zi).

Detalii despre programul Antreprenor în Agricultura 4.0: https://cfro.ro/antreprenor-in-agricultura-4-0/, pe e-mail la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. sau la telefon 0749.999.921.

Anul acesta ne-a fost mai simplu de a scrie despre bacalaureat în sensul în care am inclus în analiză doar cele 56 de unități de învățământ agrar pe care Ministerul Agriculturi le-a preluat spre finanțare. Bănuim că, atunci când s-a făcut selecția, în 2018 parcă, ea a avut la bază criterii riguroase și nicicum unele arbitrare, cum ar fi cele ce țin de afinități politice. Fiindcă altfel am fi puși în situația de a spune că trierea a fost, cu câteva excepții, una nefericită, dacă e să ne luăm după rezultatele la examenul de bacalaureat din acest an. Rezultate pe care le-am caracteriza dezamăgitoare, fără mari speranțe pentru bunul mers al învățământului de profil. Dar mai bune decât anul trecut! Cea mai mare rată de promovare în 2021 a fost de 75%, față de 62,92% în 2020! Cum ar veni, ne bucurăm că sunt 3 licee de agricultură care au o promovabilitate mai mare decât media națională! De asemenea, ne bucurăm și că nu mai există niciun caz de „zero“ promovabilitate, față de 9, în 2020. Dar impresia de fond arată astfel: 35,33% rată promovare licee agricole vs 69,8% rată generală de promovare la nivel național.

În primul rând facem o observație: directiva ministerială zice că „procentul de promovare se calculează din totalul candidaților prezenți la examen, incluzând în această categorie și candidații eliminați“, ci nu din totalul absolvenților dintr-o serie. Nici măcar din numărul total al celor care s-au înscris să susțină probele. Așa s-a ajuns la situația în care avem școli cu 9, 11 sau 15 candidați, deși poate la unele sunt clase întregi care au încheiat anul VI de liceu. Cu alte cuvinte, dacă avem un liceu cu 100 de elevi în an terminal, dar s-au prezentat la bacalaureat 20, din care 10 sunt admiși, cum spunem că avem rată de promovare de 10% sau de 50%? Formula de calcul folosită spune că 50%, pe când, în realitate, 90% dintre absolvenți nu au bacul luat!

Să „dansăm“ însă și noi cum spun specialiștii din învățământ. Chiar și cu această realitate deformată, rezultatele din acest an la examenul de bacalaureat din unitățile școlare cu profil agricol sunt deprimante: 35,33% rată de promovare, după verificarea contestațiilor, față de 69,8% rată generală de promovare (absolvenți din promoția curentă și din promoțiile anterioare) la nivel național (75,70% pentru promoția curentă și 30,20% promoțiile anterioare). Înainte de a trece la o analiză sumară, mai spunem că, în toată țara, examenulul a avut loc după un al doilea an de condiții excepționale, generate de pandemie.

Două licee din Iași și unul din Alba au salvat onoarea învățământului agricol

În 2021 s-au prezentat la examen 2.836 de candidați și au promovat 1.002 elevi. Altfel spus, doar aceștia pot urma cursurile unei facultăți în domeniul agricol. Cea mai mare rată de promovare, 75%, s-a înregistrat la Liceul Tehnologic „Haralamb Vasiliu“ Podu Iloaiei, din Iași. Anul trecut, această unitate a fost tot prima pe țară, în rândul liceelor agricole, cu o promovabilitate mai mică, de 62,92%. Liceul Tehnologic „Ștefan Manciulea“ Blaj, clasat al doilea ca promovabilitate, a urcat două poziții față de anul trecut, câștigând peste 20 de procente la rata de promovare (70% în 2021, față de 48,71%, în 2020). Și Colegiul Agricol și de Industrie Alimentară „Vasile Adamachi“ Iași are o performanță mai bună în acest an (69,90% în 2021, față de 45,86%, în 2020).

Anul acesta, 9 (nouă) licee agricole au o rată de promovare mai mare de 50%. Bun, față de anul trecut, când au fost numai 3 școli cu promovabilitate peste 50%. Remarcabilă este prezența în această categorie a două licee din județul Iași, Podu Iloaiei și „Vasile Adamache“.

Cele mai mari medii, 9,70, s-au înregistrat tot la două licee din Iași, Miroslava și Podul Iloaiei, iar medii mai mari de 9 (nouă) au fost obținute la 15 unități de învățământ. Cele mai multe medii peste 9,00 s-au consemnat la  Liceul Tehnologic „Haralamb Vasiliu“ Podu Iloaiei, Iași – 9, Colegiul Național de Agricultură și Economie Tecuci, Galați – 5, Colegiul Agricol și de Industrie Alimentară „Vasile Adamachi“ Iași – 4, Liceul „Demostene Botez“ Trușești, Botoșani – 3, Liceul Tehnologic „Romulus Paraschivoiu“ Lovrin, Timiș – 3.

În 2021, în 26 de licee a fost obținută o promovabilitate mai mare de 30%, față de numai 18%, în 2020. Colegiul Național de Agricultură și Economie Tecuci (Galați) are cel mai mare număr de elevi promovați din țară (95), fiind urmat de Colegiul Agricol „D.P.Bărcianu“ Sibiu – 76 și Colegiul Agricol și de Industrie Alimentară „Vasile Adamachi“ Iași – 72.

Alte date: fără promovabilitate „zero“ în acest an

Vă prezentăm și alte date statistice

• În cazul a 9 (nouă) licee, cea mai mare medie generală s-a situat în grupa de note 6,00-6,99 (cea mai mică, de 6,10, s-a consemnat la Liceul Tehnologic 1 Cudalbi);
• 7 școli au avut promovabitate mai mică de 10%, iar alte 11 s-au încadrat în intervalul de promovare 10-19,99%;

• 4 licee au avut un singur candidat care a promovat bacalaureatul: Liceul Tehnologic „I.Ionescu de la Brad“ Horia (Neamț), Liceul Tehnologic Halânga, Izvoru Bârzii (Mehedinți), Liceul Tehnologic 1 Cudalbi (Galați), Liceul Tehnologic „Ioan Ossian“ Șimleu Silvaniei (Sălaj);
• 5 unități au avut cel mult 10 candidați înscriși la examen;
• cele mai multe neprezentări la examen (elevi care s-au înscris, dar nu s-au mai prezentat la probe – s-au consemnat la: Liceul Tehnologic Agricol „Alexiu Berinde“ Seini – 32, Colegiul Agricol „Dimitrie Cantemir“ Huși, Vaslui – 29, Liceul Tehnologic Bârsești Tg. Jiu, Gorj – 27, Colegiul Agricol „Traian Săvulescu“ Tg. Mureș – 25, Liceul Tehnologic Brătianu Drăgășani, Vâlcea – 24, Liceul Tehnologic Halânga, Izvoru Bârzii, Mehedinți – 19, Colegiul Național de Agricultură și Economie Tecuci – 18, Liceul Tehnologic „Pontica“ Constanța – 16, Liceul Tehnologic „Sandu Aldea“ Călărași – 14, Colegiul Tehnic „Valeriu D. Cotea“ Focșani, Vrancea-14, Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau“ Brănești Ilfov-15, Liceul Tehnologic nr. 1 Salonta – 10;
• cei mai mulți eliminați la examen au fost la Liceul Tehnologic „Brătianu” Drăgășani, Vâlcea – 4.

De remarcat ar mai fi că, în 2021, niciun liceu agricol nu a mai înregistrat rată „zero“ de promovare, în comparație cu anul trecut, când 9 licee au fost în această situație.

Maria BOGDAN

Eliminarea sărăciei și stimularea prosperității comune, creșterea securității alimentare, facilitarea urbanizării, abordarea schimbărilor climatice, creșterea rezistenței și reducerea fragilității, reducerea inegalității și excluderii grupurilor vulnerabile și protejarea drepturilor minorilor și femeilor, toate depind de drepturile de proprietate și terenuri sigure. Deoarece majoritatea populației lumii nu are drepturi de proprietate, terenurile se află printre principalele provocări de dezvoltare.

Potrivit celor mai recente date ale Băncii Mondiale, reducerea numărului de săraci care trăiesc cu mai puțin de 1,90 dolari pe zi se poate obține, de asemenea, prin  îmbunătățirea securității drepturilor funciare private, obișnuite și comune, astfel încât mai mulți oameni să poată investi și să-și gestioneze mai bine resursele, să înceapă sau să dezvolte o afacere și să-și îmbunătățească mijloacele de trai.

Îmbunătățirea securității dreptului funciar atât pentru bărbați, cât și pentru femei răspunde scopului Obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD); „toți bărbații și femeile care au drepturi egale la proprietate și control asupra pământului până în 2030“. Atingerea acestui obiectiv va necesita investiții în asigurarea drepturilor funciare și de proprietate prin campanii sistematice de înregistrare a tuturor drepturilor funciare și eliberarea certificatelor funciare. O atenție deosebită ar trebui acordată drepturilor asupra terenurilor femeilor, grupurilor vulnerabile și popoarelor indigene. Statisticile arată că, la nivel global, semnificativ mai mulți bărbați decât femei dețin terenuri. În 10 țări din Africa, spre exemplu, doar 12% dintre femei, comparativ cu 31% dintre bărbați, declară că au în proprietate terenuri. Și în țările din afara Africii situația este similară, astfel încât procentul femeilor care dețin terenuri este următorul: Peru (13%), Honduras (14%), Nicaragua (20%), Bangladesh (23%) și Haiti (24%).

Drepturile colective mai sigure asupra pământului și a altor resurse sunt, de asemenea, importante pentru popoarele indigene și grupurile marginalizate. Consolidarea drepturilor comunitare asupra terenurilor pentru populațiile vulnerabile nu răspunde doar la normele de bază ale egalității, ci are rezultate pozitive asupra capitalului uman și a dezvoltării. În plus, este esențial să se protejeze drepturile de proprietate pentru persoanele care se deplasează și pentru refugiați, pentru a permite reconstrucția rapidă după conflict și susținerea păcii. Proprietatea sigură este un pilon important pentru agricultură și securitatea alimentară. Proprietatea securizată stimulează fermierii să investească în terenuri. Conform raportului FAO (State of Food and Agriculture 2010 report), reducerea decalajului de gen în agricultură ar putea crește producția agricolă totală cu 2,5-4%, ceea ce ar putea reduce numărul persoanelor înfometate în lume cu 12-17%.

Asigurarea proprietății a devenit mai accesibilă decât oricând în istorie prin digitalizare, automatizare, noi tehnologii geospațiale și crowdsourcing. Cu toate acestea, cerințele legale și procedurale excesive, lipsa standardizării, rezistența la schimbări și politicile restrictive limitează progresul.

(D.Z.)

Începând de astăzi, fermierii interesați să parcurgă programul de pregătire MBAG, realizat cu susținerea companiilor: Agrii România, Cargill Agricultura, Microsoft, Raiffeisen Bank, Syngenta, we agri și Amazag, se pot înscrie pe programului (www.mbag.ro), unde pot consulta calendarul de desfășurare și criteriile de eligibilitate.

Ediția din acest an MBAG va pregăti 30 de tineri fermieri români din toată țara - timp de 8 luni vor participa gratuit la cursurile din program. Pe lângă direcțiile principale de învățare - agricultură, management, vânzări, trading și tehnologie - programul mai oferă acces la cunoștințe în domenii precum marketing, HR, juridic sau accesarea de fonduri europene. În plus, cursanții au posibilitatea să schimbe opinii, să împărtășească experiențe și să participe la reuniuni cu asociațiile din industrie.

„Ne-au bucurat foarte mult întâlnirile cu fermierii din prima ediție MBAG și toate interacțiunile pe care le-am avut. Este genul de inițiativă în care ne face mare plăcere să ne implicăm pentru că punem contribui, efectiv, la o dezvoltare solidă și sustenabilă a agriculturii. Ediția precedentă ne-a dat ocazia să cunoaștem fermieri cu o bogată expertiză tehnică care au fost foarte dornici să afle de la mentori noutăți despre subiectele de actualitate din agricultură și care au dovedit că fac cu pasiune ce fac. Tocmai de aceea așteptăm această nouă ediție cu încredere și nerăbdare”, a spus Raluca Nicolescu, director aria IMM Raiffeisen Bank.

“Continuăm implicarea noastră în crearea unei comunități de fermieri performanți, foarte bine pregătiți. Vrem să readucem industria agricolă românească acolo unde îi este locul, în topul european, și facem asta oferind fermierilor români cunoștințe și informații actuale, utile și aplicabile. Suntem încântați că avem alături de noi unele dintre cele mai importante companii din industrie, parteneri fără de care un astfel de program nu ar fi fost posibil. Prima ediție s-a bucurat de mare succes. Am avut o selecție foarte bună de fermieri participanți și un transfer de cunoștinte excelent. Deoarece interesul manifestat a fost unul foarte ridicat, anul acesta am hotărât să permitem unui număr mai mare de participanți să acceseze programul. În plus, am mărit durata de desfășurare, crescând numărul de companii partenere și de traineri implicați. Știm că așteptările fermierilor sunt foarte mari și suntem hotărâți să oferim o experiență unică, prin curricula complexă, calitatea informației, a speakerilor și a fermierilor admiși”, a declarat Laurențiu Asimionesei, reprezentant al companiei Amazag, fondatoarea programului MBAG.

Înscrierile se încheie în data de 10 septembrie!

Larissa Dinu

Machine of the Year 2020 la categoria recoltarea furajelor (BigBaler 1290 High Density), Tractorul Anului 2020 pe segmentul lucrări specializate (T4 F/N/V), SIMA Innovation Awards 2021 (NutriSense și CR IntelliSense) și recordul mondial pentru cea mai mare cantitate de grâu recoltată în 8 ore (Combina CR10.90) sunt doar câteva dintre trofeele obținute în ultimii ani cu care compania New Holland se poate mândri. Secretele din spatele acestor succese sunt cercetarea și dezvoltarea, subiecte despre care am ales să vorbim cu Florin Marin, directorul tehnic al companiei AgroConcept, importatorul oficial al New Holland în România.

Rep.: De ce ați ales să vindeți utilaje în România?

Florin Marian: Am ales să vindem utilaje aici pentru că România are mare nevoie de tehnică agricolă modernă, iar noi, împreună cu partenerii noștri cei mai importanți, New Holland și Kverneland, avem posibilitatea să furnizăm această tehnică atât de necesară fermierilor.

Rep.: Care sunt cele mai bine vândute mașini agricole din portofoliul dumneavoastră și ce le evidențiază pe segmentul lor?

F.M.: În portofoliul nostru există o gamă foarte variată de produse de la doi dintre cei mai mari producători de mașini agricole din lume, New Holland și Kverneland; este dificil de spus care sunt preferatele clienților. Totuși, dacă vorbim de New Holland, combinele sunt în topul vânzărilor. Avem o gamă foarte largă de combine, de la combine cu patru scuturători, până la cea mai productivă combină, cea care deține încă din 2014 recordul mondial pentru cea mai mare cantitate de grâu recoltată în 8 ore, modelul CR10.90. New Holland găsește un echilibru foarte bun între calitate și preț, la un cost total de exploatare foarte avantajos. Clienții noștri sunt foarte atenți la aceste detalii și atunci când vine vorba despre achiziția unei combine New Holland este alegere numărul 1. Lucrul acesta se aplică nu doar la CR10.90, ci și la celelalte combine sau la tractoare, care sunt foarte apreciate de fermieri.

Rep.: Recent ați câștigat două premii la SIMA Innovation Awards, despre ce inovații este vorba și cum îi ajută pe fermierii români acestea?

F.M.: Aș menționa faptul că în cadrul grupului CNH Industrial, din cei 65.000 de angajați la nivel mondial, 6.500 lucrează în cercetare și dezvoltare. Drept urmare, în fiecare an New Holland obține diferite distincții la cele mai importante expoziții și concursuri care se desfășoară la nivel mondial. De această dată premianții sunt senzorii de analiză, mai precis NutriSense (NIR) și senzorul de presiune de la sistemul de curățire a combinelor.

NIR măsoară calitatea nutrienților din grâne, lucru care în mod normal se face în laborator, dar care, în acest caz, se realizează concomitent cu procesul de recoltare. Astfel știm care este calitatea grânelor pe care noi le-am recoltat încă din buncărul combinei și putem să stocăm și să utilizăm producția separat. De exemplu, dacă într-o zonă a câmpului avem cereale de calitate crescută nu le amestecăm cu celelalte și se poate obține un preț mai bun pentru ele; dacă, dimpotrivă, există o parte a solei unde grânele sunt de calitate scăzută, le putem stoca separat și le putem utiliza pentru furajarea animalelor. Practic, fermierul poate lua decizii logistice mult mai devreme, obținând profitabilitate și randamente mai bune.

La fel și cel de-al doilea senzor reduce pierderile și crește randamentul printr-o monitorizare mai bună a sistemului de curățire.

Rep.: Care sunt formulele de finanțare la care un fermier poate apela pentru a achiziționa utilaje de la dumneavoastră?

F.M.: În fiecare perioadă compania noastră are o anumită campanie de finanțare și lucrăm constant cu mai mulți parteneri pentru ca orice fermier care apelează la noi să își aleagă un plan de finanțare adaptat la nevoile și disponibilitățile pe care le are. În momentul acesta noi avem mai multe oferte de finanțare atât pentru utilajele Kverneland, cât și pentru Tractoarele T4 F/N/V, care au câștigat anul trecut competiția Tractor of the Year la secțiunea tractoare specializate pentru livezi și podgorii, și care beneficiază în oferta noastră de o garanție de până la 5 ani.

Rep.: Să spunem că suntem eleve la liceu și una dintre perspectivele de viitor ar fi să ne dezvoltăm o afacere în domeniul agricol, prin măsurile privind instalarea tinerilor fermieri. Ce recomandări ne-ați da și ce soluții tehnologice ne-ați propune pentru a avea o exploatație agricolă performantă pe o suprafață inițială de 10-20 ha?

F. M.: Depinde ce tip de business vă doriți. Pe 10 ha ați avea nevoie de utilaje de dimensiuni mai mici, adaptate la nevoile fermei. Deși în general noi avem clienți care dețin suprafețe mari, cred că s-ar găsi soluții și pentru o exploatație mai mică: mă gândesc la un tractor T3 sau T4 cu utilaje și echipamente specifice. Dacă pe 10 ha faceți pomicultură, viticultură sau cultivați afine s-ar putea merge pe un tractor specializat din gama T4, dacă aveți solarii și produceți legume aveți nevoie eventual de un T3 sau un T4 multifuncțional. Ca tânăr fermier, care acum pornește de la zero, cred că marea diferență o face informația, iar cunoștințele dobândite te pot ajuta să alegi cele mai bune soluții tehnologice pentru noua ta exploatație. Este greu să compensezi experiența de 20-30 de ani pe care o au fermierii seniori, dar cu dedicare și cu o bună informare un tânăr fermier poate să reușească în agricultură.

Rep.: Cum credeți că va evolua tehnologia agricolă în următorii 5-10 ani?

F.M.: Automatizarea va juca un rol foarte important. Dacă în urmă cu 10 ani existau foarte puține echipamente care erau ghidate de GPS, în următorii 10 ani cred că nu va mai exista utilaj care să nu vină echipat cu acest sistem. De asemenea, cred că în 10 ani vom avea destul de probabil tractoare și mașini agricole autonome care vor lucra în câmp, New Holland testează deja astfel de soluții.

Apoi, pe partea de inovație în fiecare an apar lucruri noi. Agricultura de precizie a început cu ghidarea, care deja a ajuns un standard în domeniu, iar în acest moment se pune accent pe cartografierea solelor care va deveni și ea o normă, mai ales că acum se realizează suprapunerea hărților și distribuția controlată digital, cu rată variabilă, a îngrășămintelor și soluțiilor de protecție a plantelor. Cred că în 10 ani ne putem aștepta să avem o aplicație care să permită fermierului să realizeze un management integrat al exploatației doar cu un telefon sau laptop. Probabil va crește și nivelul de pregătire a personalului în ceea ce privește sistemele automatizate, și un inginer agricol va fi capabil să monitorizeze mai multe mașini și procese agricole în același timp, intervenind în câmp doar dacă va fi nevoie.

Autori: Iasmina Împușcatu și Melania Mandreș, Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau“ – Brănești, sub coordonarea lui Daniel Plăiașu

Articolul face parte din proiectul de susținere a învățământului preuniversitar agricol: A.P.A.R Next Generation – Profesiile Agriculturii Viitorului, organizat de Fundația WorldSkills în colaborare cu Asociația Presei Agricole din România, la care publicația noastră a fost partener.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, informează că a început să efectueze plățile aferente ajutorului de stat pentru motorina utilizată în agricultură, perioada 01.01 – 31.03.2021 (trimestrul I/2021), în conformitate cu prevederile HG nr.1174/2014 și OMADR nr.1727/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Valoarea ajutorului de stat acordat sub formă de rambursare este de 87.413.469,00 lei pentru un număr de 10.925 beneficiari.

Valoarea nominală a ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorină pentru anul 2021 este de  1,572 lei/litru în conformitate cu art.2,  alin (33 ) din  H.G.nr.409/2021.

Cantitățile de motorină care beneficiază de ajutor de stat au fost aprobate prin Ordinul MADR  nr.176/2021.

Sursa: apia.org.ro

Ferma Bucovina din judeţul Suceava este unul dintre cei mai cunoscuţi producători certificaţi de sămânţă de cartofi din clasele CL Elită, CL A, CL B, sămânţă de grâu, grâu de primăvară, ovăz, soia, mazăre, triticale din clasele bază, C1 şi C2, din zona de nord a Moldovei. Misiunea fermei este să construiască cu fiecare client relații de lungă durată, bazate pe transparenţă şi încredere.

Istoria Fermei „Bucovina“ a început în anul 1995, când Traian Calinciuc a plantat o suprafaţă mică de cartofi la Milişăuţi, sat situat la jumătatea distanţei dintre Suceava şi Rădăuţi. Întâmplarea a făcut ca în acel an cartofii să aibă preţ bun şi să se vândă bine şi atunci şi-a dat seama că este o oportunitate de a investi în agricultură. A pornit de la o suprafaţă de 5 hectare şi a dezvoltat ferma, cu paşi mici, în fiecare an. De la 5 hectare, a trecut la 7 în următorul an, ajungând acum la 110 de hectare, din care pe 100 de hectare se produce numai sămânţă certificată.

„Cultiv soiuri româneşti şi din import, cultura principală fiind sămânţa de cartofi. Din păcate, sămânţa de cartofi o aduc din import. Am încercat multe soiuri româneşti din mai multe zone ale ţării, dar majoritatea nu dau randament, nu dau producţii mari, nu s-au ridicat la nivelul celor aduse din Olanda, Germania, Franţa. Ferma trebuie să facă un profit cât de mic, trebuie să lucrezi ca să câştigi.

Sunt printre cei mai mari producători de seminţe certificate, multiplicând cele mai multe specii în judeţul Suceava. Am în cultură trei soiuri de cartofi elită aduse din import, grâu românesc, dar şi din import, ovăz, mazăre etc. Multiplic mai multe specii, iar de anul acesta am început şi cu muştarul. Am pus 2,5 hectare de probă să văd cum merge, să văd ce producţie dă, ce tratamente se pot aplica, cum este cu vânzarea. M-am documentat pe Internet, am citit, am studiat, sunt lucruri noi pe care le afli doar studiind. Părerea mea este că foarte mulţi fermieri greşesc pentru că nu se documentează. Foarte multe lucruri le poţi face şi bine, dar şi greşit cu aceiaşi bani. Dar, dacă eşti bine documentat, şansa să greşeşti este mult mai mică“, consideră Traian Calinciuc.

Cultura de probă, primul pas spre sămânţa certificată

Fermierul din Milişăuţi susţine că tehnologia începe de la sămânţă, fie că este din import sau autohtonă. Foloseşte seminţe româneşti de la Staţiunea Suceava, sau de la Fundulea. I-ar place să cultive doar soiuri româneşti, dar din păcate, „în România cercetarea a rămas în urmă, este atât de mică încât e aproape inexistentă“.

„Oarecum fac şi cercetare, am tot felul de probe pe parcele mici. Dacă aduc soiri noi, care nu au mai fost în România, ori soiuri din alte regiuni, trebuie să văd, în primul rând, dacă se aclimatizează. Am adus soiuri noi şi am cultivat de probă, doi ani consecutiv, două hectare, să vedem dacă se menţine an de an aceeaşi producţie. Au fost soiuri la care am renunţat pentru că nu s-au adaptat zonei. Tot ceea ce produc pe 100 de hectare este numai sămânţă certificată şi 10 hectare sunt pentru probe cu seminţe noi aduse. Sunt anumite soiuri care la noi merg extraordinar de bine, dar la Iaşi sau Vaslui, unde sunt temperaturi mai ridicate, nu merg bine. Trebuie să adaptezi soiul în funcţie de zonă, de climă, sol, nivelul de precipitaţii. În Bucovina, în cei mai crunţi ani de secetă, s-a ajuns la 50-60% din necesarul de apă. Deci totuşi mai plouă, aici sunt munţi, mai vin nori, mai aruncă 5-10 litri. Dar sunt zone unde nu plouă două-trei luni şi atunci apare problema adaptabilității“, este de părere Traian Calinciuc.

Utilajele performante duc spre producţii mari

Performanţa din sectorul agricol se datorează investiţiilor semnificative în optimizarea fluxurilor de producţie, de la folosirea unor seminţe performante la eficientizarea şi modernizarea lucrărilor de întreţinere a culturilor şi recoltare mecanizată. La fermierii care au făcut paşi mari spre modernizare efectele se văd în recoltele tot mai mari, de la an la an

„Toate utilajele sunt ale mele. Am făcut un proiect SAPARD şi în 2009 am achiziţionat utilaje noi, care mi-au dat un impuls foarte puternic. Nu fac reclamă SAPARD-ului sau altor programe, dar după proiect producţia în ferma mea a crescut cu 30% şi în unele situaţii chiar cu 50%. În momentul în care ai utilaje noi, de calitate, producţia creşte spectaculos.

Eu circul cu o maşină de 7.000 de euro, dar tractorul costă 120.000 de euro, combina 200.000 de euro. Trebuie să investeşti bani în tehnologie, altfel nu ai cu ce lucra. Nu există agricultură cu utilaje vechi, second-hand, cu tractoare fabricate în anii ’80, cu combine tot de atunci. Trebuie să te adaptezi la nou şi să ţii pasul. Nu ai voie să pierzi firul noului, să improvizezi.

Când făceam tratamente cu instalaţii de erbicidat second-hand, aduse din afară, nu făceau treaba cum trebuie. Acum, cu o instalaţie performantă, faci un tratament ca la carte şi repede. Dacă ai făcut tratamentul la timp, cu substanțe şi cu instalaţii bune, atunci nu ai nici un stres“, afirmă Traian Calinciuc.

Nu faci sămânţă din orice grâu pe care îl treieri

Grâul este una dintre cele mai importante culturi agricole din România şi care se cultivă în fiecare an pe aproximativ două milioane de hectare. În ultimii ani această cultură reuşeşte să aducă fermierilor profituri în creştere, asigurate de producţii chiar şi de 10 tone la hectar.

Pentru a avea o cultură sănătoasă şi productivă, fie că este vorba de cereale sau de legume, este foarte important să fie asigurate condiţiile necesare pentru semănat, plantare și pentru protejarea culturii împotriva buruienilor, bolilor şi dăunătorilor, care pot produce pierderi importante de producţie.

„Nu din orice grâu pe care îl treieri faci sămânţă. Am o staţie de selectat cereale şi mai vine câte un fermier mai mic cu 2-3 tone de grâu şi mă roagă să îi fac sămânţă. Îi explic că sămânţa nu se face din orice grâu. Ciclul de producţie la sămânţa începe din toamnă, cu pregătirea terenului şi tratamentele specifice, urmează semănatul, fertilizarea de toamnă, apoi cea de primăvară și tot restul lucrărilor din lanțul tehnologic. Trebuie o cultură curată, să fie doar grâul şi pământul. Dacă are şi sămânţă de buruiană este foarte greu să o selectezi. Ca să nu mai spun că un grâu curat, întreţinut bine, un grâu sămânţă la care s-a respectat tehnologia în selectorul meu se selectează 5 tone pe oră. Când vine un fermier mai mic, cu un grâu murdar, selectezi două tone într-o oră şi jumătate şi tot nu îl scoţi cum trebuie“, ne-a precizat Traian Calinciuc.

Producţia pleacă de la sămânţă

Imaginea pieţei cartofului scoate în evidenţă câteva judeţe cu un mare potenţial de cultivare, cum ar fi Suceava, Covasna, Braşov şi Harghita. La Suceava, în ultimii ani suprafeţele cultivate sunt în scădere, fermierii spunând că ar fi nevoie de o susţinere mai mare din partea statului.

„Părerea mea este că nu a fost susţinută suficient această cultură de către stat. Nu prea înţeleg cum cei de afară reuşesc să producă o asemenea o calitate la sămânţa de cartofi la un preţ destul de mic pentru că eu produc sămânţă de cartofi de peste 20 de ani şi ştiu ce înseamnă. Există o singură explicaţie, ei sunt sprijiniţi mai mult. Una este să produci cartofi pentru consum şi alta e să produci sămânţă certificată. Costurile sunt undeva la 25.000 de lei pentru un hectar de sămânţă certificată. Subvenţia la suprafaţă şi subvenţia la sămânţă certificată reprezintă maximum 15% din investiţie.

Cum o casă pleacă de la fundaţie, de la temelie, aşa o cultură pleacă de la sămânţă. Dacă ai o sămânţă de calitate, chiar dacă ulterior nu mai respecţi perfect tehnologia, tot obţii producţie. Dar dacă e şi sămânţa veche, de pe timpul răposatului, chiar dacă faci tratamente, nu trebuie să mai ai pretenţie“, ne-a spus Traian Calniciuc.

„Cartoful este ca un copil născut în incubator“

În ultimii ani cultivatorii de cartofi din Bucovina au început să îşi schimbe mentalitatea, să nu mai fie conservatori, au început să colaboreze între ei şi să se asocieze.

„Fermierii au început să colaboreze foarte mult, să se ajute, să povestească, să spună cum au reuşit să rezolve anumite probleme, să îi sfătuiască pe ceilalţi. La mine, când cineva a cerut un sfat, nu m-am făcut că plouă. I-am dat toate sfaturile pe care le-am considerat necesare, i-am spus cum am făcut eu.

Cultura cartofului este foarte grea. Mulţi au renunţat pentru că nu este susţinută suficient.

La cultura cartofului poţi face toate lucrările de nota 10 în toată săptămâna. Dacă nu ai făcut şi sâmbătă lucrarea perfectă, atunci s-a dus totul de râpă. Cartoful este ca un copil născut în incubator. Stă în incubator la început, trebuie să îl iei cu mâna şi să ai mare grijă de el. Așa este și la cartof, dacă un pic l-ai scăpat, anul acela e terminat. Dacă o mană ai scăpat-o într-o cultură de cartofi anul acesta, deja trebuie să te gândeşti anul viitor ce cultivi, pentru că anul acesta este deja compromis“, este de părere Traian Calniciuc.

Silviu BUCULEI

Asociația Laboratorului de Solidaritate, partener în cadrul proiectului CooPerformance, împreună cu Uniunea de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV și Comisia pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Dezvoltare Rurală din Senat și Camera Deputaților, a organizat în data de 22 iunie la Senatul României o dezbatere cu tema „Cooperativele în dezvoltarea mediului rural în România – Politici și exemple de bună practică în context european“.

În cadrul evenimentului au fost prezenți atât reprezentanții cooperativelor din România, dar și din țările membre ale Uniunii Europene, precum Germania și Spania. Astfel, membrii cooperativilor din România și-au împărtășit experiențele, dar și obiectivele pentru anul 2021-2027 pentru eficientizarea activităților agricole din mediul rural.

Potrivit specialiștilor CooPerformance, ponderea ocupării forței de muncă în agricultura românească este ridicată față de membrele UE, în medie de 4%, iar lucrători pe cont propriu sunt 51,4% și lucrători familiali 40,7%. Totodată, productivitatea muncii în agricultura României este cu aproximativ 21% mai scăzută față de media țărilor UE. În același timp, cooperativele de tip asociativ în România coalizează 294 de organizații ale utilizatorilor de apă pentru irigații, 1.700 obști și composesorate, diferite societăți agricole și CreditCoop cu 40 de bănci cooperatiste.

Ancuța Vameșu, președinte al Laboratorului de Solidaritate, a precizat: „Este foarte important de reținut rolul social și comunitar al cooperativelor. Am introdus și cooperativele de credit pentru că unul dintre principiile cooperatiste este cooperarea între acestea din diverse sectoare, credit și agricol.“

Fără progrese spectaculoase...

Deși în perioada 2015-2019 România nu a înregistrat progrese în sectorul cooperativelor, în 2020, cu sprijinul submăsurilor Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR acesta ajunge la un număr de 1.629 de cooperative. În 2018 cooperativele din România au înregistrat venituri de 259 mil euro, cu o medie per afacere de peste 25.000 euro. Membrii cooperativelor remarcă faptul că, în medie, o cooperativă pentru a funcționa optim necesită 2-3 ani. Lucian Trufin, vicepreședintele Comisiei de Agricultură din Senat, a subliniat: „Subvențiile prin APIA și fondurile europene prin AFIR alocate în agricultură au fost și sunt un sprijin pentru fermieri. Deși suntem printre primele state europene la producția de porumb și floarea-soarelui, percepția asupra cooperativelor nu s-a schimbat foarte mult. Astăzi, un fermier care dorește o creștere a fermei are nevoie de investiții majore și este necesar să gândească precum un economist sau jurist, iar soluția acestei probleme este rezolvată doar de fermierii mari și doar prin asociere. Statul trebuie să se implice nu doar în crearea unui cadru legislativ și oferirea facilităților fiscale, dar și în educație. Unul dintre obiectivele proiectului Cooperformance este  conștientizarea necesității introducerii în curricula școlară a unor elemente sau discipline cu referire la cooperativele agricole“.

Facilitățile fiscale de care se bucură membrii cooperativelor sunt scutirea de la plata pe impozit de profit în primii 5 ani, scutirea de la plata impozitorilor pe venituri, scutirea de la impozitul pentru clădiri și terenuri aflate în patrimoniu. Totodată, rolul cooperativelor pentru fermieri este încurajarea schimbului de idei privind noile practici, înțelegerea principiilor cooperativiste, educarea și informarea corectă a membrilor și a angajaților. Membrii cooperativelor susțin elaborarea și implementarea de reguli, proceduri și contracte corecte și transparente aplicate unitar fermierilor și prioritizarea cercetărilor, dar și inovarea analizelor de piață în cooperativele românești.

Obiective 2021-2027

De asemenea, Lucian Trufin a identificat motivele care împiedică fermierii români să aspire spre o asociere în cooperative: „Una dintre problemele principale este lipsa implicării statului în promovarea, înființarea și funcționarea cooperativelor agricole. De asemenea, lipsa informațiilor corecte cu privire la înființarea, funcționarea și beneficiile cooperativelor agricole și a exemplelor de bună practică. Un alt motiv pentru care fermierii nu doresc o asociere sunt experiențele negative cu privire la cooperare și, nu în cele din urmă, discrepanța între dimensiunile exploatațiilor și puterea lor economică“, a mai adăugat Lucian Trufin.

Pentru eficientizarea activităților cooperative în România, Cooperformance și UNCSV și-au propus câteva obiective pentru anul 2021-2027. Astfel, aceștia au realizat un Raport prin care evidențiază stadiul în care se află la ora actuală cooperativele din România. Totodată, aceștia accentuează faptul că o astfel de schimbare în creșterea sectorului cooperativist va consolida și dezvolta pe termen lung cooperativele din România. Se vor dezvolta brand-uri puternice rezistențe pe piață și astfel cota de piață va fi într-o creștere continuă, iar balanța comercială cu produsele agroalimentare va căpăta un echilibru ce va activa cu prosperitate. (tabel 1, 2) Florentin Bercu, director executiv UNCSV, a remarcat faptul că: „Este nevoie de însănătoșirea sistemului cooperativelor agricole prin legislație, pentru a da o șansă reală dezvoltării și consolidării acestora în interesul tuturor membrilor pe termen mediu și lung“.

Prof. dr. Marina Aguilor Rubio de la Universitatea Almeria, reprezentant al cooperativelor agricole din Spania, a prezentat printr-un raport beneficiile de care se bucură Spania în urma integrării a 75% dintre fermieri în cooperative. Spania, în anul 2000-2019, a înregistrat o creștere economică de 42%, contribuția agriculturii la PIB fiind 2,2% cu o creștere a exportului de 72%.

De asemenea, prof. dr. Markus Hanisch de la Universitatea Humboldt – Germania a vorbit despre performanțele întreprinderilor cooperatiste, guvernanței și sustenabilității acestora.

În cadrul evenimentului au fost prezenți și unii dintre reprezentanții cooperativelor de succes din România, Bio Carpathia Brașov, Braicoop Brăila, Agricolă Gheorghe Doja, Bio Cătină București.

Liliana Postica