ADAMA Agricultural Solutions, unul dintre cei mai importanți furnizori globali de soluții pentru protecția plantelor care combat buruienile, insectele dăunătoare și bolile din culturile agricole, anunță lansarea în România a unei noi campanii de comunicare adresate fermierilor, care pune în dezbatere raportul dintre inovație și tradiție în agricultură și modalitatea în care cele două abordări, aparent opuse, pot fi aduse în echilibru pentru a maximiza rentabilitatea afacerilor agricole.

Construită în jurul misiunii ADAMA de a oferi fermierilor soluții concrete și clare pentru a-și crește profitabilitatea și a-și îndeplini obiectivele până la finalul sezonului agricol, campania propune o alăturare a celor doi termeni, o armonizare și o integrare a celor mai potrivite soluții, fie ele clasice sau inovatoare, în funcție de specificul fiecărei ferme.

Noua campanie este în linie cu angajamentul global al ADAMA – Listen, Learn, Deliver – prin care compania caută în mod proactiv oportunități de a asculta opiniile fermierilor, experților și ale echipei cu scopul de a transpune cunoștințele acumulate în strategia de furnizare de soluții și produse personalizate pe nevoile fiecărui client.

“Suntem alături de fermieri de peste 30 de ani, perioadă în care multe din inovațiile ADAMA au ajuns să devină tradiție în agricultura din România. La ADAMA știm că ambele abordări sunt la fel de importante, atâta timp cât soluțiile, fie cele inovatoare, fie cele tradiționale, reușesc să își atingă obiectivul – acela de a aduce beneficii reale și un impact pozitiv în activitatea fermierului.”, declară Gabriela Vila, Director General ADAMA România și Republica Moldova.

Campania “Inovație sau tradiție? Ambele!” este dezvoltată în parteneriat cu WOPA Advertising și va demara la începutul lunii decembrie.

„În centrul noului concept de comunicare ADAMA stă înțelegerea profundă a fermierilor și a mentalității lor. Fermierii români, muncitori, pasionați de ceea ce fac, nu gândesc în termeni de tradiție sau inovație pură. Ei sunt pragmatici, orientați spre soluții care să le protejeze plantele și să le aducă o recoltă profitabilă. Această mentalitate deschisă îi face să fie receptivi la soluțiile care își demonstrează eficiența și impactul pozitiv asupra culturilor lor. Așadar, întrebarea nu este ce să alegem între tradiție și inovație, ci cum să le facem pe ambele să lucreze împreună pentru profitul fermierilor”, spune Dragoș Ometiță – Creative Director, WOPA.

Cu o istorie de 80 de ani pe piața globală și cu vânzări de peste 5,6 mld $ în 2022, ADAMA se situează pe locul 7 în topul global al companiilor furnizoare de soluții pentru protecția plantelor. Ambiția companiei în România este de a fi prima alegere a partenerilor săi, fermieri și distribuitori, și de a furniza acestora în mod constant produse inovatoare de protecție a plantelor, oferind totodată flexibilitate și simplitate în desfășurarea afacerilor.

Echipele implicate în dezvoltarea noii campanii de comunicare ADAMA:

Echipa ADAMA: Gabriela Vila - Director General România & Republica Moldova; Adrian Cosor - Director Marketing; Mircea Bustea - Specialist Marketing; Suzana Popescu - Specialist Comunicare.

Echipa WOPA: Dragoș Ometiță - Creative Director; Daniel Hărmănescu - Group Creative Director; Miruna Ștefănescu - Graphic Designer; Ștefania Butnaru - Copywriter; Vlad Lipovanu - Head of Digital; Andra Țivichi - Client Service Director; Carolina Vasile - Growth & New Business Director.

La mijlocul lunii noiembrie, în Poiana Brașov a avut loc un eveniment – Biosfera 2023, dedicat profesioniștilor fitofarmaciști. În cadrul evenimentul Biosfera, la care au participat peste 500 de fitofarmaciști, au fost prezentate o gamă largă de produse, semințe pentru cultură mare, culturi speciale, dar și pentru casă și grădină de la cei mai renumiți producători din domeniu.

Programul Biosfera, aflat la început și conceput de Agrii România în colaborare cu Syngenta, Corteva, Summit Agro, BASF, Bayer, Ameropa, Patria Bank, Lidea, Nufarm, Belchim, KWS, își propune să aducă față în față fitofarmaciștii și distribuitorii tocmai pentru a crea o conexiune autentică într-un cadru care să îmbine responsabilitatea pentru natură cu expertiza fitofarmaciștilor și angajamentul companiilor către o agricultură cu adevărat sustenabilă. În continuare vă prezentăm opiniile a câtorva dintre participanții la eveniment.

Monalisa Ungureanu, Agrii: „Noi suntem distribuitori și e clar că acest business nu poate fi făcut decât cu producătorii și, evident, rolul nostru este să servim clientul cu cele mai bune produse și servicii posibile. Deci tot acest concept de Biosfera ne duce cu gândul la sustenabilitate, la protecția mediului, la împărtășirea unor valori în a face lucrurile responsabil și cu dragoste pentru natură, dar și în selectarea unor parteneri care pot veni cu produse și servicii compatibile. Practic, prin Biosfera, AGRII este un liant între companiile producătoare și fitofarmaciști. Realitatea este că sectorul de fitofarmacii a crescut constant în ultimii ani în România. Interesant este faptul că au crescut în interacțiunea cu fermierii mici, mai ales pe segmentul de amenajări, partea de hobby. Noi am sesizat aceste lucruri și de aceea am venit în întâmpinarea nevoilor unui astfel de segment, extinzând portofoliul de produse... Tot pentru acest segment avem partea de irigații și tot ce înseamnă semințe, produse pentru îngrijirea florilor, îngrășăminte speciale pentru astfel de culturi care cu siguranță pot face diferența legat de tot ce înseamnă fitofarmacii și parteneri.“

Ionuț Nae, Syngenta: „Reprezint Syngenta Professional Solutions, o divizie nou-creată adusă pe piața din România și care este dedicată legumiculturii. Se adresează și oamenilor care au acasă o grădină și au nevoie de soluții de protecție a plantelor pe care să le folosească în îngrijirea culturilor pe care le au în gospodărie. Acesta este unul dintre segmentele pe care divizia Syngenta Professional Solutions le-a adus în România. Al doilea segment pe care această divizie îl are în portofoliu este cea de Fast Management care cuprinde biocidele, produsele pentru sănătate și igienă publică și, nu în ultimul rând, produsele pentru protecția gazonului. Este un segment în care Syngenta este lider mondial, iar foarte curând vom aduce aceste produse și în România. În privința programului Biosfera, suntem parte a unui parteneriat frumos început cu multă vreme în urmă de către Syngenta cu compania Agrii pe absolut toate segmentele pe care compania noastră le are la ora actuală pe piața din România. Și mă refer aici nu numai la marii fermieri, ci și la micii producători, la micii grădinari, la cei care au nevoie de produse de sănătate și igienă publică. Iar acest eveniment, dedicat fitofarmaciștilor, este foarte important deoarece aceștia reprezintă interfața dintre producători, distribuitori și consumatorul final, cel care cumpără produsele de protecție a plantelor în vederea tratării produselor pe care le au în gospodărie. Pot să spun că Syngenta și Agrii împărtășesc aceleași valori, ceea ce este foarte important, iar faptul că ne-am reunit sub cupola conceptului Biosfera spune foarte mult despre colaborarea noastră.“

Adrian Ionescu, Corteva: „Ne bucurăm că suntem la acest eveniment cu fitofarmaciștii pentru că agricultura nu înseamnă numai cultură mare. Toată lumea vrea să mănânce curat, toată lumea vrea să fie informată, iar fitofarmaciștii sunt poarta de acces către această zonă. După cum constatăm, în prezent multe din recomandări se fac pe rețelele de socializare, de oameni care nu cunosc toate detaliile... De aceea, cred că singurii care pot oferi un ajutor real sunt fitofarmaciștii, care reprezintă liantul dintre distribuitori și fermieri. Numai astfel putem mânca corect și ne asigurăm că avem ce ne pune pe masă. Indiferent că vorbim de agricultura ecologică sau de agricultura convențională, fitofarmaciile încep să aibă un cuvânt important de spus. Mai ales în ultimul timp, fitofarmaciștii s-au implicat tot mai mult în agricultura bio. De aceea și noi Corteva ne implicăm și aducem un portofoliu bogat de produse în segmentul bio, segment care devine tot mai complex.“

Dorin Jurcă, Bayer: „Noi ca și companie ne focusăm pentru a aduce, întotdeauna, serviciile cele mai potrivite pentru nevoile fermierilor. De aceea, principalul nostru obiectiv este să oferim soluții care să se potrivească pentru nevoile fermierilor. Dacă privim în trecutul recent, observăm că tot ce înseamnă piață și activitate cu produse active a fost marcat de o mare schimbare. Și asta datorită faptului că se pune presiune din partea Uniunii Europene pentru a elimina anumite substanțe active din piață. De aceea, obiectivul nostru este acela de a cerceta, de a inova, de a veni cu soluții inovative. Unul dintre obiectivele Bayer este de a dezvolta și acest departament de produse biologice. Ca o mențiune, avem mai multe produse biologice pe care le-am lansat în România și aș menționa, în special, produsele inovative pe partea de capcane. De exemplu, în cultura cireșului avem o capcană care folosește feromonii de hrănire cu care se hrănește insecta, iar în interiorul capcanei există un insecticid. Avantajul este că produsul final care este consumat nu intră în contact cu insecticidul, de aceea această formulă este folostă în special în culturile bio. Pe viitor, această formulă o vom dezvolta pentru mai multe soiuri, având în vedere avantajele sale de necontestat, în acord cu politicile privind produsele bio și nu numai.“

Bogdan PANȚURU

Fermierii pot accesa un nou flux de venituri suplimentare pentru a-și finanța practicile agronomice benefice pentru mediu și climă. Compania lider în agrotehnologie, Agreena, creatoarea celei mai importante platforme europene de sechestrare a carbonului în sol, deschide înscrierile pentru campania de recoltare 2024, pentru ca fermierii din România să se alăture tranziției către agricultura regenerativă și să obțină venituri suplimentare.

Agreena a plătit cele mai mari stimulente de până acum fermierilor înscriși în platforma de neutralizare a carbonului din sol, fermierii primind 32 de euro pentru fiecare certificat de carbon. Pe baza coordonatelor APIA din teren, fermierii își pot calcula potențialul de câștig și se pot înscrie în programul Agreena pe site-ul web al companiei.

„Fermierii din România pot accesa un flux de venituri suplimentare prin intermediul certificatelor de carbon emise pe baza unor practici agronomice benefice pentru mediu și climă. Când fermierii decid să facă tranziția către practici regenerative, precum eliminarea aratului sau practicarea lucrărilor minime ale solului, folosirea unor culturi de acoperire, utilizarea îngrășămintelor organice sau gestionarea optimă a resturilor vegetale, Agreena este aici pentru a-i sprijini și finanța în demersul lor către adoptarea agriculturii regenerative. Suntem aici pentru a contribui la creșterea succesului fermierilor atât pe partea de business, cât și de responsabilitate față de mediu“, declară Mihaela Vasile, Market Lead Agreena pentru România și Moldova.

Agreena câștigă încrederea fermierilor din întreaga lume, iar România este una dintre piețele cheie, acoperind aproximativ 10% din cota globală a Agreena. AgreenaCarbon a plătit deja fermierilor peste 6.000.000 de euro în doar doi ani. Compania și-a extins rapid serviciile pentru sprijinul fermierilor în tranziția lor către agricultura regenerativă și este activă pe 17 piețe, cu peste un milion de hectare înregistrate în program.

„Noi, fermierii, suntem pionieri în lupta împotriva schimbărilor climatice. Întrucât suntem direct afectați de acestea, ar trebui să fim primii care implementează practici agronomice durabile care să ne ajute să atenuăm riscurile și să depășim provocările. La Frizon cultivăm 4.500 de hectare și am găsit în Agreena un adevărat partener în călătoria noastră către agricultura regenerativă. Investiția în această direcție, în tehnologie adecvată și în îmbunătățirea practicilor durabile deja avansate de la Frizon, devine nu doar responsabilitatea noastră morală, ci și o modalitate de a ne îmbunătăți afacerea și de a ne spori rezistența pe piață“, declară Teofil Dascălu de la ferma Frizon.

AgreenaCarbon a fost dezvoltat pentru a ajuta fermierii să își finanțeze tranziția către practici regenerative. Compania este un pionier în crearea de sisteme bazate pe natură pentru sechestrarea carbonului în sol și a dezvoltat unul dintre primele sisteme private de recompensare a fermierilor. Avantajele participării în programul Agreena se extind mult mai departe de abordarea schimbărilor climatice, oferind beneficii semnificative pentru sănătatea solului și ocupându-se tangențial și de criza pierderii biodiversității și de viitorul siguranței alimentare.

Programul creat de Agreena, acreditat la nivel internațional și validat de terți, cuantifică reducerea cantității de gaze cu efect de seră și neutralizarea carbonului în fermă și emite certificate CO2 verificate. Fermierii înscriși pot decide cum doresc să utilizeze certificatele generate: le pot păstra, le pot comercializa pe piața voluntară de carbon (VCM) sau pot opta ca Agreena să le vândă în numele lor. De asemenea, fermierii au la dispoziție o opțiune de plată anticipată, cu finanțare oferită de Agreena înainte de emiterea certificatelor, pentru a-i ajuta să acopere costurile inițiale pentru implementarea practicilor agronomice benefice pentru mediu și climă.

Certificatele de carbon Agreena respectă o metodologie științifică riguroasă, conformă cu IPCC și cele mai importante standarde de certificare din lume ce vizează neutralizarea carbonului. Tehnologia MRV de top a companiei, bazată pe teledetecție, permite monitorizarea, verificarea și raportarea permanentă a practicilor și rezultatelor din cadrul fermei.


Scurte explicații

1. Sechestrarea carbonului în agricultură a fost identificată ca fiind una dintre soluțiile de top pentru extinderea acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice, însă poate presupune costuri inițiale ridicate pentru agricultori. Prin utilizarea VCM pentru a converti eforturile practicării agriculturii benefice pentru mediu și climă în certificate de carbon de înaltă calitate, Agreena generează un nou flux de venituri pentru fermieri. Fermierii pot vedea și ei beneficiile: 20% din creșterea anuală a numărului de hectare din portofoliul Agreena a provenit din faptul că fermierii membri au adăugat mai multe parcele în program.

2. Se estimează că minimum 50% din carbonul din solul de pe glob a fost eliberat în  atmosferă în ultimele secole. Aducerea acestui carbon înapoi la origine prin intermediul agriculturii regenerative este una dintre cele mai mari oportunități de a îmbunătăți sănătatea omului și a planetei, precum și de a crește bunăstarea financiară a fermierilor. (Sursa: Project Drawdown)

3. Soluțiile bazate pe natură, inclusiv îmbunătățirea gestionării terenurilor agricole, fermelor, se numără printre primele cinci cele mai eficiente strategii de atenuare a emisiilor de carbon până în 2030. (Sursa: IPCC, Sixth Assessment Report)


(I.B.)

Andreea-Oana Arnăutu are 20 ani și este studentă la Facultatea de Agricultură USV Iași. Este din comuna Călărași, județul Botoșani, acolo unde se află și ferma pe care o administrează împreună cu familia, 400 de hectare de teren agricol, 50 hectare pășune, bovine pentru carne din rasa Charolaise și ovine din rasa Suffolk, Karakul, carabașe, un efectiv de aproximativ 500 de animale.

Agricultura – lozul câștigător

„Exploatăm o fermă de circa 50 hectare de pășune și 400 hectare de teren agricol, unde cultivăm porumb, rapiță, floarea-soarelui, grâu și câteva hectare de lucernă, reprezentând o parte de hrană pentru animale, respectiv bovine pentru carne din rasa Charolaise și ovine din rasa Suffolk, Karakul și carabașe, undeva la un efectiv de 500 animale. Ferma noastră s-a dezvoltat treptat cu animale, teren și utilaje agricole, iar pe parcursul anilor ne-am implicat și noi, copiii, mai precis eu și fratele meu Claudiu, absolvent al Facultății de Agricultură USV Iași, în prezent inginer agronom. Eu de mică am fost înconjurată de animale și utilaje, iar cu timpul am prins drag de tot ceea ce înseamnă agricultură, unde fac totul cu plăcere. De aceea am ales să urmez și studiile la această facultate“, specifică tânăra.

Mâna dreaptă a tatălui

Tânăra urmează pașii fratelui său pentru că vrea să ducă tradiția mai departe. „Nu mă văd făcând altceva și am gânduri mari pentru viitor, fiind o afacere profitabilă dacă muncești pentru aceasta. Da, sunt implicată fizic alături de familia mea. Forța de muncă fiind foarte greu de găsit, am învățat pe parcursul anilor, iar de ceva ani știu să folosesc în mare parte toate utilajele, dezvoltând o pasiune pentru acestea și devenind împreună cu fratele meu mâna dreaptă a tatălui nostru. Pentru a reuși

într-un domeniu, indiferent care ar fi, nu poți reuși fără încredere, muncă și pasiune. Agricultura este un domeniu pe care îl recomand cu încredere tinerilor, fiind o experiență frumoasă și, totodată, de viitor pentru că din acest domeniu ne hrănim cu toții, iar agricultura și zootehnia nu vor dispărea niciodată, indiferent de vremuri. Bineînțeles, cu voință poți porni și de jos ca mic fermier, prin accesarea anumitor fonduri europene, viitorul agriculturii fiind în mâinile tinerilor fermieri“, mai adaugă Andreea.

Utilaje și echipamente de ultimă generație

Familia Arnăutu se orientează mereu spre utilaje și echipamente necesare pentru a lucra cât mai ușor.

„Ne place să încercăm diferite metode în pregătirea terenului, însămânțarea și erbicidarea plantelor, până o găsim pe cea mai eficientă; bineînțeles, dacă la acestea contribuie și vremea favorabilă“, mai menționează aceasta.

Când vine vorba de animale, în trecut familia Arnăutu a avut și ovine de lapte, dar de ceva ani buni s-a orientat spre cele de carne și instalarea gardurilor electrice pentru acestea.

„O mare parte din an, gardurile electrice oferă și posibilitatea unei parcelări simple și rapide a oricărui perimetru, fiind un mare avantaj pentru noi când vine vorba de forța de munca care este greu de găsit și timpul ce trebuie alocat animalelor“, a încheiat Andreea-Oana Arnăutu.

Beatrice Alexandra MODIGA

În perioada 25 – 29 octombrie, ROMEXPO, în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie a României, a organizat INDAGRA & INDAGRA FOOD 2023 – o platformă dinamică de referință care a servit ca un adevărat hub de afaceri. La (r)evoluția digitală din agricultură și industria alimentară au luat parte peste 36.000 de vizitatori specialiști și public larg.

În cadrul celui mai important eveniment de networking agricol și alimentar din România, 550 de companii și-au prezentat tehnologiile de ultimă generație și proiectele inovatoare, pe o suprafața expozițională de peste 30.000 mp.

Conceptul INDAGRA & INDAGRA FOOD 2023 a înregistrat un grad de internaționalizare de 38%, fiind prezente firme din 23 de țări: Belgia, Bulgaria, Cehia, China, Coreea de Sud, Franța, Germania, Grecia, Italia, Liban, Marea Britanie, Moldova, Muntenegru, Olanda, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Spania, SUA, Turcia, Ucraina și Ungaria.

Vedetele ediției de anul acesta au fost dronele utilizate pentru identificarea zonelor de stres ale culturilor, topografiere, operațiuni fitosanitare sau chiar pentru semănat, tehnologiile smart de autoghidare care permit femierilor să sa aplice inputuri agricole doar în zonele vizate, roboții care fac curățenie în ferme, sistemele agrivoltaice, soluțiile inteligente pentru irigare prin picurare, precum și echipamentele și tehnologiile care accelerează transformarea digitală a industriei alimentare.

Publicul specialist INDAGRA & INDAGRA FOOD 2023 a fost reprezentat de antreprenori, fermieri, ingineri agricoli, producători și importatori din domeniul agricol, studenți la facultăți cu profil agricol și agroalimentar, reprezentanți ai instituțiilor publice, producători, distribuitori și importatori de echipamente și tehnologii pentru industria cărnii, dar și reprezentanți ai domeniului panificației, industrializării legumelor și fructelor, prelucrării peștelui și laptelui.

Punctele de atracție pentru publicul larg au fost frumoasele exemplare de animale și zona bucatelor tradiționale românești.

Pe lângă partea expozițională, conceptul INDAGRA & INDAGRA FOOD 2023 a oferit participanților și un program de activități conexe. Dintre ele amintim: US TRADE TALKS FORUM, organizat de Camera de Comerț și Industrie a României și Ambasada SUA în România, Conferința „Orizonturi ale Planului Strategic 2023-2027", organizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Conferința „Cooperative agricole în pragul unui nou exercițiu financiar” -organizată de Fundația Civitas pentru Societatea Civilă, Conferințele tematice de către Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, Simpozionul Tehnico – Știintific organizat de Asociația Generală a Frigotehniștilor din România.

„Pasiunea pentru excelență, spiritul antreprenorial și dorința de a face diferența în domeniul agricol și alimentar, ne-au adus împreună și la ediția din 2023. Le suntem recunoscători tuturor celor care au fost implicați în oganizarea conceptului INDAGRA & INDAGRA FOOD și le mulțumim că prin încredere reciprocă și dedicare, an de an, la ROMEXPO, dezvoltăm o comunitate activă de inovatori. Ne propunem ca și ediția de anul viitor să fie un real motor al progresului în domeniul agriculturii, viticulturii, horticulturii, zootehniei și al industriei alimentare, prin urmare, invităm companiile interesate să ni se alăture și în 2024 cu proiecte care pot schimba viitorul agriculturii și sectorului alimentar”, transmite Oana Netbai, PR ROMEXPO

Pentru detalii suplimentare despre ediția din 2024: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

www.indagra.ro

www.indagra-food.ro

Viitorul nu se construiește așteptând, el se construiește lucrând zi de zi... Iar munca în agricultură nu este deloc ușoară, dacă ne gândim că oamenii trebuie să iasă în câmp sau să îngrijească animalele, chiar dacă sunt 40 de grade sau -25. Evoluția tehnologică își spune însă cuvântul și în acest sector, iar tehnologizarea ușurează munca angajaților. Sunt și voci care spun că tinerii ar trebui să aleagă să profeseze în acest sector, care nu va intra niciodată într-un con de umbră, ci, din contră, va oferi condiții tot mai bune și salarii peste medie.

Puterea exemplului este cel mai bun mod de a inspira o persoană, iar pentru a întări și mai mult cele spuse vă prezentăm tineri care din pasiune aleg domeniul agriculturii.

Pe tractor de la vârsta de 15 ani, în ferma din Seini, Maramureș

Cristina Crișan are vârsta de 15 ani, este în clasa a IX-a la Liceul Tehnologic Agricol „Alexiu Berinde“ din Seini, județul Maramureș, iar în timpul liber este omul de încredere la ferma mixtă a familiei, cu un efectiv de 70 de bovine, dar și cu 120 de hectare de teren agricol.

„Familia mea se ocupă cu agricultura, avem un efectiv de 70 de vaci de lapte, viței și tauri, rasele Red Holstein și Bălțată românească. Eu de mică m-am ocupat de agricultură, de fiecare dată când am avut ocazia mergeam cu tatăl meu cu tractorul, pe câmp sau la animale. De un timp am învățat să conduc tractorul și pot să îmi ajut mai ușor tatăl cu afacerea sa, pentru că avem și o suprafață de 120 de hectare de teren agricol. Anul acesta am vrea să accesăm fonduri europene, ca să ne modernizăm ferma cu utilaje agricole“, ne spune tânăra maramureșeancă.

În ferma de la Seini, familia Crișan va ieși anul acesta mult mai profitabil față de anul trecut în ceea ce privește producția agricolă, iar utilajele din fermă ajută.

„Cultivăm porumb, grâu, mazăre, orz, ovăz, triticale și lucernă. La cultura de grâu media pe anul acesta a fost 5,5 t/ha. La porumb ne așteptăm la o producție mult mai mare față de anul trecut. La fermă avem cinci tractoare și o combină. Nu sunt ultimele modele, însă ne facem treaba cu ele ca la carte. Anul acesta am achiziționat o semănătoare de păioase de la Maschio Gaspardo. Este un utilaj foarte bun și ne face munca mult mai ușoară. Până acum toate utilajele au fost achiziționate cu fonduri proprii. Ca tânăr fermier, să lucrezi în agricultură trebuie muncă și iar muncă“, mai adaugă maramureșeanca.

Struțul, „pasărea cămilă“ la Găgești, Vaslui

Ferma de struți, o afacere rentabilă: Ai avea curajul? Sebastian Buta este un alt tânăr de 20 de ani, student la Facultatea de Agricultură din Iași, care a găsit o soluție alternativă la ferma de familie din județul Vaslui, o fermă de struți, investiție pornită de la zero.

„Administrez împreună cu familia o fermă vegetală, pe raza comunei Găgești, județul Vaslui. După foarte multe luni în care am studiat despre struți, am hotărât că este un business de viitor, cu foarte mari perspective. Îmi doresc ca în viitorul apropiat să pun în practică toate tehnologiile învățate pe parcursul studiilor“, ne spune Sebastian Buta, tânărul crescător din județul Vaslui.

La aproximativ 2,7 m înălțime și cântărind până la 140 kg, struțul este cea mai înaltă și mai grea dintre păsări, având cel mai mare ou.

Adolescent pasionat de tractoare cu mulți cai putere

Alessio Plăeșu este un tânăr de 17 ani din Scărișoara, comuna Corbasca, județul Bacău. A ales agricultura deoarece de mic copil a fost atras de utilaje agricole, în special de tractoarele mari. A încercat și alte domenii, dar nu a găsit unul mai potrivit decât acesta, aici este singurul loc în care muncește din pasiune, nu din obligație.

Tinerii, încurajați să investească în agricultură

Oportunitățile pe care le are un tânăr fermier să se dezvolte în România acum sunt mari, după ce Planul Național Strategic îi dă posibilitatea de a beneficia și de mai mulți bani de la stat. De altfel, în ultimii ani, România a reușit să crească numărul tinerilor care au ales să investească în agricultură.

Planul Național Strategic vine cu un ajutor în plus pentru tinerii sub 40 de ani. Mai exact, pe lângă cuantumul pe suprafață, care din 2023 este de 96,47 euro la hectar, tânărul fermier mai primește 46 de euro la fiecare hectar. În total, pentru acest sprijin complementar sunt puse la bătaie în Planul Național Strategic 67,20 milioane de euro. De asemenea, în pilonul 2 sunt măsuri dedicate tinerilor fermieri cu un buget total de 420 milioane de euro, dintre care pentru investiții 169 milioane de euro și pentru instalare 250 milioane de euro.

Beatrice Alexandra MODIGA

Un deceniu de agricultură! Cu ce probleme se mai confruntă fermierii din Regiunea Moldovei? Aflăm răspunsuri de la gazda noastră, fermierul ieșean Elvis Iulian Mocanu, care cultivă o suprafață de aproximativ 1.000 de hectare pe raza mai multor comune din județul Iași.

20 de hibrizi de floarea-soarelui testați

În acest an, pe platforma de floarea-soarelui a fermierului Elvis Iulian Mocanu, situată în comuna Rediu, sat Horlești, județul Iași, cei prezenți, specialiști în domeniu, au putut descoperi rezultatele unui an greu de trudă, unde au fost cultivați în testare aproximativ 20 de hibrizi de la mai multe companii producătoare de semințe, printre care și compania Syngenta. Împreună cu partenerul Dicor Land – Utilaje Agricole, recoltarea a fost făcută cu un heder special de floarea-soarelui, pe 8 rânduri, marca Olimac, model Drago Gold. Când? Sâmbătă, 16 septembrie 2023, Asociația Grânarii din Iași a sădit în jurul fermierilor un nou eveniment marca Grânarii.

„Cultivăm o suprafață de aproximativ 1.000 de hectare pe raza comunei Rediu, Valea Lupului și Popricani. Aici este un lot demonstrativ de floarea-soarelui, unde sunt cultivați în testare aproximativ 20 de hibrizi, de la mai multe companii producătoare de semințe. Noi, împreună cu Asociația Grânarii și ceilalți parteneri, am organizat acest test de hibrizi care se pretează pe zona noastră pentru ca fermierii să fie într-o anumită cunoștință de cauză cât mai reală cu privire la achizițiile de semințe, care se pretează unei producții constante pe terenurile pe care le folosim. Proba cântarului este oarecum satisfăcătoare în ceea ce privește condițiile de climă. Precipitațiile au fost relativ scăzute în raport cu pregătirea pe care am făcut-o noi la semănat, cu tehnologia aplicată, cu cantitatea de îngrășăminte administrată, dar mulțumim și pentru atât deoarece venim după un an cu încercări destul de mari, foarte greu din punct de vedere climatic. Anul trecut ne-a arătat că nu putem recolta nimic“, specifică fermierul ieșean.

Ridicarea restricțiilor de import de tranzit pentru Ucraina descurajează fermierii români

Anul acesta, proba cântarului este satisfăcătoare pentru fermierii din județul Iași, în schimb dezamăgirea acestora este legată de prețul la comercializare, adaugă fermierul Elvis Iulian Mocanu.

„Știm foarte bine că zilele acestea se va decide într-un final ridicarea restricțiilor de import de tranzit pentru Ucraina, lucru care pe noi, din punct de vedere comercial, ne descurajează în sensul vânzărilor. Este un moment destul de greu pentru fermierii români, se cunosc dezavantajele produse de acest tranzit întrucât multă marfă staționează și pe teritoriul țării noastre. Trebuie să fim realiști, acesta este adevărul, și în condițiile acestea bursa la vânzare este foarte scăzută în zona noastră. Anul trecut au fost costuri ridicate la înființarea culturilor agricole, motorina a costat 9 lei/litrul, îngrășămintele au ajuns între 5.000-7.000 de lei/tona, prețul pesticidelor și erbicidelor, semințelor a crescut lejer de 15% până la 30%, deci costul de înființare a culturilor a fost destul de ridicat. Iar astăzi vindem la jumătate din prețul care a fost anul trecut. Dacă în 2022 s-a comercializat floarea-soarelui la recoltare cu un preț mediu de 3.000 lei/tona, astăzi a ajuns la 1.550 lei/tona. Ar trebui să facem o producție triplă ca să acoperim deficitul de balanță dintre venituri și cheltuieli, dar noi suntem niște luptători, o să mergem înainte indiferent de ce se prefigurează în zona euro, nu ne lăsăm intimidați. A fost un an bun pentru noi în zona asta, slavă Domnului că am avut ceva precipitații, o să tragem după noi și anul greu de anul trecut, pentru care încă plătim cheltuielile, dar sperăm că, în viitor, poate vom primi o subvenție mai mare din partea Uniunii Europene.“

Contabil, apoi fermier

Povestea fermierului Elvis Iulian Mocanu a început în urmă cu 10 ani, ca o pasiune micuță, încurajat de fondurile pentru instalarea tânărului fermier. Pe atunci avea sub 40 de ani.

„Am accesat prima Măsură 1.1.2. de instalare și am prins un pic de curaj. De profesie sunt contabil. Am absolvit un liceu agricol cu profil economic, în schimb timpurile de atunci, de la terminarea liceului, m-au îndreptat către o altă carieră profesională. Desființându-se în mod repetat fermele agricole, zootehnice, am prins perioada aceea imediat după Revoluție și astfel m-am mutat către zona juridică. Am lucrat 20 de ani în siguranță națională și ordine publică, după care ușor-ușor m-am reîntors la vechea pasiune“, încheie fermierul Elvis Iulian Mocanu.

Beatrice Alexandra MODIGA

Toate organizațiile internaționale anunță cea mai mare criză alimentară din istorie. Cel mai vizibil vinovat este, evident, Putin și războiul său personal împotriva Ucrainei, o țară exportatoare de produse agricole, a cărei producție agricolă este necesară pentru echilibrul alimentar al lumii.

Ceea ce este mai puțin vizibil este că și liderii Uniunii Europene poartă o mare responsabilitate. Politica lor ecologică malthusiană se adaugă într-un mod foarte proactiv la insecuritatea alimentară globală, decretând simultan în Europa o scădere a suprafețelor cultivate, o creștere forțată a suprafețelor aflate în agricultura ecologică mai puțin productivă și o restrângere a instrumentelor de producție, în același timp restrângând schimburile alimentare prin impunerea standardelor sale la import.

Europa este o zonă mare de consum, dar și de producție.

În acest context, este mai mult decât urgent să ne uităm la contribuția fermierilor europeni la hrănirea concetățenilor lor, fără a uita protejarea mediului înconjurător, în același timp având și responsabilități legate de reziliența sistemului alimentar global. Acesta este obiectivul următoarei contribuții din partea GCAN, Global Conservation Agriculture Network, o rețea mondială de asociații de fermieri care dezvoltă Agricultura pentru Conservarea Solului în fermele lor, dar și o metodă de dezvoltare prin exemplu și experimentare între fermieri de tip „Farmer to Farmer“.

În calitate de jucători cheie în agricultură, fermierii cu experiență sunt, fără îndoială, „bine plasați“ pentru a ști ce trebuie făcut în politicile publice prin care să se accelereze schimbarea necesară în sistemul alimentar global.

Semănatul direct s-a născut în anii 1970 în Brazilia și Argentina pentru a preveni eroziunea cauzată de ploile căzute atunci când solul este descoperit și mărunțit prin lucrări mecanice, cum ar fi aratul sau grăpatul.

Foarte curând fermierii pionieri au văzut că semănatul direct nu este suficient și l-au completat cu culturi de acoperire semănate direct în asolamente.

Agricultura de conservare reprezintă sisteme de cultură care combină trei practici simultan:

  • eliminarea totală a lucrărilor mecanice;
  • acoperirea permanentă a solului cu culturi comerciale sau acoperire intermediară cu plante sau cosite (deci incompatibilă cu lucrarea solului);
  • rotația diversificată a plantelor.

La Congresul Mondial al Agriculturii de Conservare din 2014 s-a susținut că „Conservation Tillage“ nu protejează suficient solul și generează multe probleme, în special eroziunea, buruienile, stocarea scăzută a materiei organice, a CO2 și azotului sau acestea se fac la costuri ridicate.

Conferința Climatică de la Paris din 2015 (COP21) a reunit într-o rețea informală Rețeaua Globală de Agricultură de Conservare (GCAN), majoritatea asociațiilor naționale și internaționale de fermieri și experți care dezvoltă și desfășoară adevărata conservare a agriculturii conform definiției precise a FAO.

Aceste sisteme, implementate cu succes în urma experienței celor mai buni practicieni și experți agricoli, permit fermierilor să suprime eroziunea, să crească conținutul de materie organică și fertilitatea solului, capacitatea acestuia de a stoca apă, toleranța la secetă, reducerea invaziei de buruieni, dăunători, insecte și boli, economisind timpul de lucru, combustibilul, uzura utilajelor, cantitățile de îngrășăminte, produse fitosanitare și creșterea potențialului de producție pe două pârghii: mai multă producție pe suprafețele cultivate, dar și prelungirea perioadelor de producție prin eliminarea perioadelor de producție, sol gol, care sunt dăunătoare atât pentru producerea de biomasă utilă, cât și pentru viața solului.

Rezultatele pentru fermieri sunt un profit mai bun, o productivitate mai bună, eficiența forței de muncă, eficiența capitalului investit, în același timp cu servicii din ce în ce mai valoroase pentru comunitate:

  • Cel mai relevant indicator este cu siguranță creșterea materiei organice pe solurile degradate prin prelucrarea solului, cu ușurință mai mult decât o creștere a ratei materiei organice de 1% în 10 ani, în cazuri favorabile în doar 5 ani.
  • Producție mai rezistentă și mai abundentă, o mai bună asigurare a hranei pentru o populație în creștere.
  • Mai puțină dependență de combustibilii fosili (în special combustibil și îngrășăminte cu azot).
  • Potențial de producție suplimentar prin utilizarea eficientă a energiei (biogaz, biocombustibili), cu condiția ca nevoia de hrană și sol să fie mai întâi satisfăcută după câțiva ani de refacere a materiei organice.
  • Managementul sigur al apei, cantitativ și calitativ în zonele de captare.
  • Biodiversitatea crescută în parcele, dar și posibilitatea de a lăsa un loc pentru biodiversitate în afara parcelelor pe zonele cel mai puțin potrivite pentru o producție agricolă rentabilă și durabilă.
  • Reziliența la climă, atât prin adaptarea sistemelor la secetă, cât și prin captarea CO2 atmosferic în solurile care sunt îmbogățite în materie organică.

În 2008 și 2009, proiectul SoCo al Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene a identificat toate aceste beneficii în cazuri concrete în mai multe țări europene.

Beneficiile sale pentru fermieri explică dezvoltarea în țările agricole, unde fermierii sunt liberi să-și aleagă tehnicile și nu sunt protejați de pericolele climatice sau comerciale prin subvenții, dar nu sunt deranjați de discriminarea reglementară, denaturarea concurenței în favoarea altor sisteme susținute politic.

Suprafețele cultivate prin agricultura de conservare a solului în lume sunt în creștere rapidă, ajungând la peste 200 de milioane de hectare.

Acestea variază de la 50% la 95% în America, Australia, Noua Zeelandă, Africa de Sud.

America Latină este liderul cel mai dinamic, cu Argentina, unde fermierii sunt capabili să transforme în mai puțin de 10 ani monocultura soiei si semănatului direct prin agricultura de conservare a solului de înaltă performanță, cu rotații diversificate adăugând porumb, grâu, orz, secară, rapiță, floarea-soarelui, leguminoase, pajiști, biomasă mare a culturilor destinate solului, protecția culturilor comerciale sau a biodiversității și integrarea producției animale.

Țările din Africa, dincolo de Africa de Sud de obicei mai avansată, încep să dezvolte cu succes agricultura conservativă a solului mai ales în zonele de Vest și de Est, ca bază pentru dezvoltarea agricolă și umană a acestor țări. Multe dintre ele sunt parteneriate private între fermierii africani din Ghana, Guineea, Sierra Leone, cu colegii lor argentinieni care investesc la fața locului cu ambiția declarată de a face din Africa „coșul de pâine“.

În Europa, suprafețele agriculturii de conservare a solului au stagnat începând cu anii 1980 la câteva procente, în funcție de țară. Îngreunată de multă vreme de mitul nevoii de prelucrare a solului, agricultura de conservare a solului a trezit, de cca zece ani, un puternic interes în rândul fermierilor, activitate a unor grupuri mai mult sau mai puțin organizate.

Cu toate acestea, politicile europene rămân foarte puternic influențate de lobby-urile de mediu, ostile însăși noțiunii de producție și utilizare a tehnologiilor. Autoritățile au considerat de cuviință să cruțe susceptibilitatea și interesul mișcării de promovare a produselor bio, în același timp cu fermierii convenționali și conservatori raționând după o logică a subvențiilor, foarte puternic în majoritatea Europei veche și evitând promovarea intensă a agriculturii de conservare a solului.

În ultimii doi ani s-a înregistrat chiar o scădere majoră a agriculturii productive în detrimentul modelelor bio, agroecologiei și altor așa-zis agriculturi „naturale“ în sensul că resping utilizarea soluțiilor moderne de protecție și nutriția plantelor și a efectului benefic al geneticii. Ca urmare, producția generală a scăzut. Franța, dintr-un exportator net, a devenit importator!

Politica agricolă votată în noiembrie 2021 în Parlamentul European, „Farm to Fork“, stabilește obiective de reducere a suprafețelor cultivate concomitent cu reducerea producției/hectar cu creșterea subvenționată și constrânsă a agriculturii ecologice, care nu poate decât să condamne Europa să devină din ce în ce mai dependentă de importuri. Nu mai puțin de 4 rapoarte de expertiză ajung la aceeași concluzie.

Mulți comentatori bine informați au avertizat de luni de zile că această politică de reducere proactivă a producției agricole a reprezentat o amenințare majoră la adresa securității alimentare nu numai în Europa însăși, ci și în țările în care exportăm materiile prime agricole, în special cerealele, atât prin deficit în raport cu cererea, încurajarea speculațiilor cauzată de această lipsă, cât și prin obiceiul pe care îl au autoritățile țărilor în curs de dezvoltare din multe țări străine de a copia politicile europene. În special, îndepărtarea unei molecule în Europa este adesea imitată foarte repede de aceste țări. Mai multe organizații de fermieri africani și indieni, în special, sunt foarte preocupate de posibila interdicție a insecticidelor și erbicidelor care le-ar împiedica complet să adopte practici și sisteme care să le permită să-și îmbunătățească solul, în general extrem de degradat de ardere, pășunat excesiv, arat și lucrări mecanice, inclusiv munca manuală și, prin urmare, eroziunea și sensibilitatea la ploaie și secetă. Ei știu foarte bine că solul degradat produce din ce în ce mai puțin și că producția scăzută de biomasă are drept consecințe reducerea cantității de humus și degradarea solului, într-o spirală care duce la deșertificare, nu doar în zonele uscate, ci chiar și în mediile tropicale sau ecuatoriale umede.

Această situație de amenințare globală la adresa securității alimentare, încurajată de politicile contraproductive europene, anunțată deja cu mai bine de un an în urmă, și denunțată tot mai mult în lunile ianuarie și februarie 2022 de oameni informați, s-a materializat brusc foarte vizibil pe 24 februarie, odată cu lansarea atacului lui Putin împotriva Ucrainei.

Toți cei care prognozează, de la FAO, de la Banca Mondială, în special Fondul Alimentar Mondial anunță acum un deficit global în producția de cereale, ceea ce duce la foamete în regiunile cel mai puțin dotate.

În acest context, este urgent ca liderii europeni ai țărilor capabile să producă, cu Franța în frunte, să ia inițiativa de solidaritate și deci decizii imediate de eliberare a potențialului de producție al țărilor membre.

Pentru a face acest lucru, fermierii au nevoie de libertatea de a folosi toate instrumentele necesare pentru a maximiza producția, prin utilizarea produselor fitosanitare, îngrășămintelor, semințelor îmbunătățite, OMG-uri sau nu.

Este de la sine înțeles că politica de la Farm to Fork trebuie desființată imediat pentru că nu corespunde cu niciunul dintre aspectele semnalate, nici cu cea a securității alimentare, nici cu cea a protejării climei (promovează cultivarea solului și face imposibilă agricultura de conservare a solului), nici cu cea a biodiversității (folosirea unei suprafețe agricole mai mari pentru aceeași cantitate de hrană duce la distrugerea unor zone care ar fi util de menținut pentru flora și fauna sălbatică).

În schimb, ar trebui pusă în aplicare o politică proactivă care să promoveze utilizarea de către fermieri a acoperirilor vegetale cu biomasă, în culturi intercalate, și semănatul direct.

În paralel, animațiile, demonstrațiile și formarea accelerată ar trebui implementate masiv, bazându-se pe asociațiile de pionieri ale asociațiilor de fermieri care au experiență în dezvoltarea agriculturii. Acolo unde statul, tehnostructurile subvenționate sau comercianții și consilierii (dar nu plătitorii) nu au reușit să dezvolte agricultura de conservare a solului în Europa, producătorii demonstrează că fermierii de frunte sunt capabili să-și îndrume și să-și instruiască colegii.

Doar cei care au experimentat anxietățile riscului existențial de schimbare a sistemului pentru randamentul culturilor lor, pentru veniturile lor, pentru viața familiei lor și le-au depășit, apoi au reușit din punct de vedere tehnic și economic să-și transforme ecosistemul de producție să-l facă mai productiv, mai durabil și mai profitabil, își vor putea ghida colegii cu bunăvoința, conducere și pedagogia atât de necesare.

Principalii factori de decizie sunt acum decidenții politici, ca reprezentanți ai popoarelor lor. Ei pot lua deciziile potrivite pentru a rezolva problemele și vor purta în fața umanității și istoriei responsabilitatea de a fi făcut asta sau nu.

Finanțarea acestei dezvoltări se poate face fără a injecta bani publici datorită dezvoltării pieței de compensare a carbonului de care beneficiază fermierii. O astfel de schemă de dezvoltare există deja. Ar fi suficient ca autoritățile să aprobe planul, îndreptat spre agricultura de conservare a solului, și să aibă încredere în fermieri și asociațiile acestora pentru pilotarea și garanția tehnică și educațională a dezvoltării tranziției.

Ei știu cum să o facă, au nevoie de încredere, libertate și resurse logistice și umane pentru organizațiile lor.

Astfel vor fi sinergizate obiectivele de creștere considerabilă a producției agricole, de îmbunătățire a solului și a tuturor ecosistemelor agricole, pilotate de fermieri, cărora le va fi încredințată misiunea și responsabilitatea pentru realizarea a ceea ce este inima profesiei lor: producția, managementul ecosistemelor agricole, transmiterea și îmbunătățirea patrimoniului lor, care este, de asemenea, o moștenire comună, și transmiterea de know-how.

Experiența dobândită de rețelele internaționale ale ACS, reprezentate de GAN în agricultura europeană, cu ajutorul și sprijinul Franței și țărilor aliate.

Fermierii angajați au capacitatea și know-how-ul necesare pentru această dezvoltare. Le lipsește sprijinul logistic și financiar pentru a-și aduce eforturile la scara necesară pentru a accelera drastic tranziția și, foarte rapid, să producă mult mai mult, îmbunătățind în același timp ecosistemele noastre.

Este vorba despre ieșirea din proiecte-pilot pentru a se extinde rapid la scară globală.

Dinamismul și cunoștințele operaționale ale fermierilor, precum și know-how-ul metodologic și diplomatic al instituțiilor ONU și UE trebuie să fie capabile, împreună, să facă treaba la scară și în timpul necesar pentru a evita catastrofa previzionată.

Altfel, la ce folos existența guvernelor noastre dacă nu pot sau nu vor să sprijine actorii care sunt angajați și capabili să desfășoare această muncă?

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU

Privite până nu demult ca o formă de învățământ net inferioară față de liceele și colegiile cu alte profile de pregătire, liceele cu profil agricol au început să iasă ușor, ușor din întuneric, ba chiar să prindă popularitate printre absolvenții de gimnaziu. Pentru a afla cât de atractive sunt specializările la Colegiul Tehnic „Haralamb Vasiliu“ Podu Iloaiei, județul Iași, am stat de vorbă cu directorul adjunct Vasile Cătărău, care ne-a vorbit de ferma zootehnică a colegiului și despre cât de important este un astfel de domeniu pentru tinerii care doresc să studieze zootehnia și să dezvolte fermele de familie.

Produsele din fermă ajung pe masă la cantina elevilor, la un preț redus

„Avem o fermă vegetală și una zootehnică, 50 de hectare de teren agricol și în jur de 70 de oi, cu berbecuți, cca 20 de vaci de lapte Bălțată românească și porci din două rase. Noi mergem mai mult pe producție, iar ferma o avem dintotdeauna deoarece există specializările tehnician în agricultură și tehnician veterinar. Elevii care sunt la specializarea tehnician veterinar participă la toate lucrările din fermă. Eu sunt absolvent al acestui liceu din anul ’78, iar de prin anii ’80 lucrez aici. Eu zic că acest colegiu a evoluat frumos, a crescut frumos... sunt de câțiva ani director adjunct. Atunci când eram elev aveam mai multe animale decât acum, aveam o fermă mai mare zootehnică, dar evident erau și mai mulți elevi. Marea majoritate din produsele pe care le obținem noi din fermă merg la cantină. Avem în jur de 100 de elevi interni și evident ne ajută foarte mult aceste produse pentru că reușim cu ele să le oferim elevilor un preț foarte mic. Noi încă funcționăm cu un preț de 17 lei/zi, trei mese. Sunt elevi foarte interesați de zootehnie, unii chiar au părinții cu ferme zootehnice. Trebuie să ne îndreptăm spre agricultură, agricultura ar trebui să fie baza noastră pentru că vrem, nu vrem, trebuie să mâncăm de trei ori pe zi și, dacă nu pregătim tânăra generație pentru a cultiva plante, a crește animale, nu știu cum o să facem pe viitor pentru că noi nu suntem construiți să mâncăm alimente contrafăcute“, ne-a specificat directorul adjunct Vasile Cătărău de la Colegiul Tehnic „Haralamb Vasiliu“ Podu Iloaiei, județul Iași.

După orele de la școală, direct în fermă

Unul dintre tinerii curajoși care vrea să activeze în zootehnie încă de pe băncile liceului și dorește să ducă tradiția mai departe a familiei este Mario Gaman, elev în clasa a XI-a la secția veterinară, în cadrul Colegiului Tehnic „Haralamb Vasiliu“ Podu-Iloaiei. Tânărul are vârsta de 18 ani și este din Totoești, județul Iași.

„Împreună cu familia administrez o fermă de animale de 600 de oi, rasa Țurcană. Activitatea mea în fermă într-o zi obișnuită este să mulgem oile și să facem brânza. Pe viitor vreau să duc mai departe tradiția pentru că este un domeniu de viitor“, adaugă elevul Mario Gaman.

Conform statisticilor, în 2023 gradul de ocupare a locurilor stabilite pentru liceele cu profil agricol din țară a fost de 82%, similar cu cel din anul precedent, adică 84%, însă numărul de elevi care au optat pentru un profil practic este mai mare față de anul 2022.

Contrar percepției comune, salariile din domeniul agricol sunt foarte competitive, oferind posibilități de avansare în carieră și contribuind la dezvoltarea comunităților locale. Un rol important pentru dezvoltarea de parteneriate de practică, mentorat și burse pentru a încuraja implicarea activă a elevilor în activitățile agricole moderne și a le demonstra potențialul carierei în acest domeniu dinamic și esențial pentru țară le revine și fermierilor și companiilor (mai mari sau mai mici) de agrobusiness.

Beatrice Alexandra MODIGA

În ultima perioadă, tot mai mulți tineri vor să-și vândă fermele din agricultură pe site-urile cu anunțuri. Dacă unii le scot la vânzare din cauză că nu se mai pot ocupa de ele, alții spun că situația din ultimii ani, din domeniul agricol, i-a determinat să renunțe la aceste afaceri.

Doi tineri din județul Vaslui renunță să mai cultive „aurul mov“. Iată care sunt motivele pentru care pun lacătul pe un astfel de business.

Doi dintre agricultorii care au scos la vânzare o astfel de afacerea sunt Daniel Ursu (31 ani) și Irina Ioana Pasat (27 ani), soț și soție din Bârlad, județul Vaslui, care vor să desființeze cele 2,15 ha de lavandă, cu soiul Angustifolia Sevtopolis, plantat în anul 2019, investiție care a ajuns inițial la cca 4.000 euro. Motivele care-i determină pe cei doi vasluieni să renunțe la acest business sunt lipsa forței de muncă, piața bulgărească a lavandei care a influențat masiv prețurile și lipsa timpului liber.

„Unul dintre motivele care ne-au determinat să facem acest pas, în primul rând, a fost lipsa forței de muncă, fiind o cultură certificată ecologic. Un al doilea motiv ar fi piața bulgărească a lavandei, în care se preferă calitatea mai scăzută și prețuri mai mici decât calitatea bună la un preț mai ridicat. Și lipsa timpului liber ar mai fi un factor, ambii avem servicii care ne ocupă o mare parte din timp, neputând fi prezenți pe la diferitele festivaluri care se organizează prin țară, și astfel să ne putem vinde produsele“, a adăugat Irina Ioana Pasat, proprietara plantației de lavandă din Bârlad, județul Vaslui.

Altă familie de tineri fermieri care pune lacătul cu cheie pe un business în agricultură, de data aceasta pe o plantație de afine de 1,6 ha din comuna Harman, județul Brașov. Este vorba despre Nicolae Drîmbu și Ralu Raluca Oancea.

Aceștia renunță la Afinero, un business de suflet aflat pe un teren de 4 ha pe malul râului Olt, în satul Podu Oltului din comuna Harman, la 20 km de orașul Brașov, împrejmuit cu un gard foarte rezistent, 5.000 de plante de 5 ani și un sistem de fertirigare perfect funcțional. Plantația ocupă 1,6 ha în prezent, dar poate fi extinsă pe întreaga suprafață cu încă 10.000 de plante. Este autorizată de Direcția Agricolă Brașov. Sursa de apă este o fântână de mică adâncime din care este alimentat un rezervor de 42 mc.

„De ce vindem? Am realizat că timpul petrecut cu familia este mai prețios decât orice alt obiectiv personal sau profesional. Și pentru că Afinero a avut nevoie de foarte mult din timpul nostru ca să se facă mare, ceva ne spune că este nevoie de un reset. Ca noi (familia) să ne conectăm mai mult, iar ea (plantația) să fie îngrijită și dezvoltată, așa cum stă în firescul lucrurilor. Ce primește viitorul fermier Afinero? Ce potențial vedem noi? De extindere, în primul rând, la întreaga suprafață, adică la 15.000 de plante de afin, mai exact. Extinderea se poate face prin accesarea unui program de finanțare cu fonduri europene. Estimăm fără să garantăm un ROI în 5-7 ani, poate chiar 8. Producție de 30-50 t anual, cu o valoare de vânzare de 120-150 k euro și profit de 30-50 k euro anual. Asta după ce plantele ajung la maturitate (7 ani). Nu ascund că este cale lungă până acolo. Noi am făcut primii pași, dar mai sunt mulți de făcut în continuare. Clienții Afinero ne-au confirmat că facem ce trebuie. Afinele noastre au ajuns în toata țara. Ah, prețul!

Este 225.000 de euro, desigur ușor negociabil! Mult sau puțin, prețul reflectă valoarea tuturor componentelor“, a menționat Nicolae Drîmbu, administratorul businesului Afinero din Harman, județul Brașov.

Daniel Munteanu vinde un teren agricol productiv compact și bine delimitat în județul Brăila, respectiv o suprafață de 134 de hectare, cu un preț de 12.500 euro/ha. Acesta nu omite și câteva caracteristici ale ofertei.

„Vă oferim o oportunitate unică de a achiziționa un teren agricol compact, situat în pitorescul județ Brăila. Terenul are o suprafață generoasă de 134 de hectare, ideal pentru dezvoltarea unui proiect agricol de succes. Caracteristici ale terenului: calitatea solului excelentă pentru culturi agricole diverse, acces facil la drumuri principale și căi de transport. Teren irigabil/irigat din linie de hidranți. Oportunități de dezvoltare: această proprietate agricolă oferă multiple oportunități de dezvoltare, inclusiv: cultivarea cerealelor, legumelor sau plantelor medicinale, creșterea animalelor, producția de energie regenerabilă, precum panouri solare sau eoliene“, specifică tânărul brăilean Daniel Munteanu.

Beatrice Alexandra MODIGA

Atacurile împotriva agriculturii care ne hrănește, modernă și eficientă, și obstacolele din calea producției pe care trebuie să le înfrunte fermierii devin din ce în ce mai radicale, chiar și dramatice, deoarece subminează suveranitatea noastră alimentară în favoarea micromodelelor care nu sunt nici viabile, nici generalizabile.

Din ce în ce mai mulți dintre noi considerăm că obscurantismul progresează, că istoria, comparația în timp și spațiu, care stă la baza geografiei, sunt uitate sau greșit înțelese în favoarea unei viziuni dogmatice, intransigente, catastrofale pentru felul în care înrolează un tânăr pe care pandemia l-a lipsit de repere și de pregătire. S-a stăpânit o adevărată religie ecologică, care stigmatizează și excomunică pe toți cei care îndrăznesc să se abată de la ea.

Cine sunt adversarii agriculturii moderne?

Mica muzică a agriculturii numită „țărănească, locală și sezonieră, în scurtcircuit“ este unanimă cu cei care nu cunosc realitățile foametei, nevoia de a se hrăni într-un mod abundent și accesibil, oamenii care trăiesc în marile orașe. Ascultând o întreagă parte a societății, tocmai aceea care se hrănește fără dificultate și trăiește departe de realitățile lumii agricole, toată lumea ar trebui să se întoarcă la grădină și grădinărit! Acest discurs nerealist idealizează agricultura tradițională la fel de mult ca și trecutul, iar această celebră „epocă de aur“ la care ar trebui să ne întoarcem a dus la foamete, mizerie și la un exod rural masiv.

Termenul productivist este peiorativ, exact ca termenii pesticide, mega-bazine, agricultură industrială... S-a instalat o întreagă semantică toxică, pe care o folosim fără să ne gândim. Avem nevoie de o agricultură performantă, oricare ar fi modelul, adică de o agricultură care să producă suficient, să remunereze producătorul și, bineînțeles, să-și protejeze unealta de lucru adică natura. Toate modelele trebuie asociate, pe măsura diversității situațiilor și teritoriilor; bio își are locul în promovarea unor medii dificile prin crearea de valoare, dar fără agricultura calificată greșit și considerată unanim drept convențională, am muri de foame sau am deveni total dependenți de import.

A pretinde că agricultura românească este industrială înseamnă a ignora realitatea lumii: agricultura noastră este plurală, bazată pe familie, curată, durabilă și continuă să progreseze. Dar, pentru a exista, are nevoie de tratamente (inclusiv organice!) împotriva presiunii paraziților în creștere, să aibă acces la apă în contextul intensificării secetelor și deci de mijloace moderne de producție. Instrumentele de luare a deciziilor să fie din ce în ce mai precise și mai eficiente pe cât posibil, pentru a trece de la ecosisteme simple la ecosisteme care sunt din ce în ce mai complexe.

În noile ideologii agricole, mulți doresc să se angajeze în modele alternative, organice, locale, de scurtcircuit, permacultură, animale mici, grădinărit la scara mică, precum și alte nișe... Primesc finanțare semnificativă și chiar terenuri de la autoritățile publice, în special în cadrul „centurilor verzi“ și proiectelor alimentare teritoriale. Dar entuziasmul militant din primele luni s-a epuizat rapid în fața muncii grele cu sapa, a presiunii dăunătorilor (insecte, limacși, rozătoare și plante nedorite sau chiar periculoase, ciuperci sau mucegaiuri etc.) și a dificultății de a găsi puncte de desfacere remunerative: nu toată lumea poate furniza restaurantelor cu mai multe stele.

Și consumatorii sunt din ce în ce mai conștienți de preț: niciodată reducerile la alimente nu au avut atât de mult succes. Agricultura este o meserie care necesită competențe reale și instrumente de decizie, utilaje, sectoare eficiente, nu o distragere a atenției populației pentru cetățeni non-rurali care se gândesc să se împlinească într-o întoarcere idealizată la pământ.

Agricultura tradițională nu a prevenit niciodată foametea. Doar agricultura modernă cu utilizarea inputurilor de la sfârșitul secolului al XIX-lea, mecanizarea și utilizarea combustibililor fosili a făcut, în sfârșit, posibilă hrănirea aproape a întregii omeniri într-un mod durabil. Acesta este ceea ce numim principiul realității, un principiu de care publicul nu este total conștient.

Micii fermieri din lume mor de foame și părăsesc mediul rural în masă. A fost nevoie de revoluțiile agricole pentru a ieși dintr-o logică malthusiană, pentru a hrăni o umanitate în creștere pe zone limitate și inextensibile. A le nega astăzi înseamnă a face un mare salt înapoi! Mai mult, agricultura se chinuie să recruteze. Ideea că vom instala milioane de tineri în mediul rural pentru a hrăni orașele este o fantezie. Doar locuitorii urbani înstăriți care au uitat de teama de lipsă pot ține un astfel de discurs utopic.

În realitate, există un dublu standard care intră sub incidența rasismului de clasă: țăranii sunt văzuți ca niște modești, cărora urbaniștii sau neo-ruralii își permit să le administreze lecții despre natură, fără a pune problema fezabilității economice a acestora, a consecințelor sociale și chiar a celor de mediu. Un exemplu, printre altele: animalele noastre de companie sunt tratate sistematic împotriva puricilor și căpușelor și duse la veterinar la cea mai mică afecțiune, dar crescătorii, oricât de onești ar fi în practicile lor, trebuie să-și lase animalele tot timpul pe iarbă, vara sau iarna, de parcă vacilor le-ar plăcea să înfrunte vremea rea de afară tot timpul anului... În fața țânțarilor, municipalitățile practică combaterea țânțarilor pentru a-și ține aproape turiștii, însă fermierii înșiși trebuie să suporte toate urgiile, fără însă a trata culturile împotriva insectelor care le produc pagube. Fermierul nu este nici grădinar, nici decorator al naturii, ne dă mâncare sigură, sănătoasă și accesibilă financiar datorită eficienței practicilor sale și ne protejează în fața pericolelor ce pot apărea. Puteți refuza acest standard dublu în toate domeniile. De exemplu, ingineria genetică, care este absolut esențială pentru găsirea rapidă a contramăsurilor în fața schimbărilor climatice și a necesității de a selecta specii mai adaptate, mai tolerante; fermierii nu au acces la ea, în timp ce noi ne mobilizăm în domeniul sănătății cu terapii genetice și vaccinuri ARN.

Fermierii reprezintă una dintre cele mai bine echipate și mai inovatoare profesii, cu instrumente de decizie din ce în ce mai sofisticate, schimbări permanente în managementul culturilor, optimizarea sporită a mijloacelor de producție, cu scopul de a produce mai bine cu mai puțin și cu respect pentru natură. Amploarea constrângerilor și a reglementărilor cu care trebuie să se confrunte cei care ne hrănesc este aberantă.

Franța mai are șansa de a face parte din micul club al țărilor exportatoare de cereale, dar ea alunecă constant înapoi: a căzut de pe locul doi pe locul șase în 2000, pentru că respectă standardele de la Bruxelles, care sunt deja prea dureroase pentru fermieri. Europa pretinde că oferă un exemplu de tranziție ecologică și neutralitate a carbonului pentru restul lumii... care se freacă de mâini: am devenit fragili și dependenți de orice, industria noastră, energia noastră, producția noastră agricolă. Și mai rău: tranziția energetică pe care o punem în aplicare nu ne duce decât în mâinile Chinei și Statelor Unite. Cea mai mare piață agricolă din lume, Europa, își sabotează metodic puterea alimentară, în timp ce arma foamei a revenit. Fără semințe bune (încă suntem principalii exportatori de ele în lume), fără acces regulat și sigur la apă, fără tratamente la timp, fără inginerie genetică, fără mașini sofisticate (care, din nou, depind de materii prime și mijloace electronice pe care nu le controlăm), menținerea poziției noastre nu va mai fi posibilă.

Problemele securității alimentare și ale foametei sunt mai actuale ca niciodată. În multe țări, revoluțiile vin în primul rând pornind de la prețul pâinii. A uita că va trebui să continuăm să hrănim o umanitate în creștere în zone din ce în ce mai vulnerabile – făcând-o, bineînțeles, în cel mai prietenos mod posibil – înseamnă să riscăm să ne confruntăm cu valuri, așa-numitele migrații climatice (în realitate, de la sărăcie la bogăție) care sunt din ce în ce mai greu de suportat.

Tinerii vor acum să salveze planeta, marșează pentru climă, acuzând generațiile anterioare că nu au făcut nimic – ceea ce este în mare măsură fals – căzând într-o disperare pe care anumite ONG-uri de mediu și un întreg discurs în colaps o stârnesc constant, fără să realizeze că se joacă cu focul... Trebuie atât să luptăm împotriva fricii, cât și să restabilim speranța. În mediul rural, lumea de mâine se inventează zilnic, fermierii lucrează cu viețuitoare și trebuie să stăpânească capriciile vremii. Instituirea obligației tinerilor de a petrece câteva luni în ferme, în toate regiunile și în toate sectoarele de activitate, le-ar permite să înțeleagă complexitatea posibilelor răspunsuri și să învețe cum pot fi întreprinse acțiuni concrete.

A acuza fără a acționa sau chiar a refuza să învețe nu poate decât să ne conducă într-un impas civilizațional.

Agricultura de mâine trebuie să fie productivă, curată și unită în același timp.

Productivă, pentru că nevoile cresc. Combaterea risipei, o soluție invocată adesea, este cu siguranță necesară, dar nu va îmbunătăți situația celor săraci: producția de alimente se adaptează la cererea de solvenți, cu siguranță trebuie să luptăm împotriva risipei, să folosim mai inteligent deșeurile alimentare și subprodusele, pentru a produce energie, de exemplu, cu așa-numitele gaze verzi. Dar, în țările sărace, pierderile de producție sunt cele care provoacă foamete: recoltele sunt scăzute, se pierd din cauza dăunătorilor, au nevoie de semințe, produse de protecția plantelor și lanțuri de aprovizionare bune.

Curată, pentru că a treia revoluție agricolă este cea a solurilor, ecosistemelor, irigațiilor controlate, managementului optimizat al resurselor. Nu numai că animalele îmbunătățesc mediile dificile, dar pășunile stochează carbon și sunt esențiale pentru biodiversitate. În plus, accesul la proteinele animale marchează calea de ieșire din sărăcie și avem nevoie de îngrășăminte organice dacă vrem să renunțăm treptat la îngrășămintele sintetice...

Solidaritate, pentru că este necesar să se poată remunera cu demnitate producătorul, oferind în același timp alimente accesibile consumatorului. Fac apel la cele 5 caracteristici, și anume: respect pentru munca celor care ne hrănesc modelând frumusețea peisajelor, recunoașterea a ceea ce pun în aplicare pentru a răspunde așteptărilor noastre, întâlniri pentru a evita neînțelegerile, stabilirea unui dialog și ultima este desigur remunerația. Agricultura corectă, una care să corespundă așteptărilor noastre, trebuie să fie bine remunerată. Mai ales că serviciile oferite de fermieri nu sunt doar pentru a ne alimenta, ci bifează toate căsuțele dezvoltării durabile de astăzi: ne hrănesc, modelează peisajele și îmbunătățesc natura, produc energie verde care ne eliberează de utilizarea combustibililor fosili și sunt pe deplin în conformitate cu planurile climatice prin capacitatea lor de a stoca și capta carbon.

Mai mult ca oricând, avem nevoie de fermieri care să fie mândri și fericiți de profesia lor, care rămâne cea mai frumoasă și mai utilă din lume.

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU

O serie de evenimente, dezvoltate în parteneriat cu Financial Times Live, au drept obiectiv furnizarea de recomandări practice pentru factorii de decizie din sfera agriculturii și a producției alimentare sustenabile.

Corteva Agriscience a confirmat noile sale angajamente privind sustenabilitatea și R&D. Compania se angajează ca, până în 2025, fiecare soluție nouă din oferta sa să îndeplinească criteriile de sustenabilitate. În plus, compania alocă peste 1,3 miliarde USD sferei R&D, în 2023, și crește acest tip de investiții cu opt procente din vânzările nete anuale, până în 2025.

Acest anunț a fost catalizatorul pentru lansarea unei noi serii de evenimente, începând cu septembrie 2023, în parteneriat cu Financial Times Live. Seria de evenimente „Growing for Good“ va explora idei practice și de actualitate în ceea ce privește asigurarea unui viitor sustenabil și prosper pentru agricultura europeană. 

Seria „Growing for Good“ va avea în program discuții la nivel înalt și oportunități de schimb de cunoștințe pentru industria alimentară superioară, liderii inovatori din sectorul agricol și alte părți interesate. Temele discuțiilor vor include modul de promovare a transformării agriculturii, aspect subliniat în Pactul verde european, luând, totodată, în considerare nevoile întregului lanț alimentar.

Teresa Babuscio, Șeful Departamentului pentru afaceri guvernamentale și industriale EMEA la Corteva Agriscience, a declarat:

„Progresul în evoluția către zero emisii necesită politici care iau în considerare nevoile și provocările eterogene cu care se confruntă diverși membri, de-a lungul lanțului de aprovizionare cu alimente. Doar prin implicarea și colaborarea cu colegii noștri putem explora aceste idei și prezenta soluții inovatoare și incluzive, cu scopul de a promova transformarea sustenabilă în agricultură. Obiectivul nostru principal este facilitarea înțelegerii și, ulterior, promovarea unor soluții pe care să le dezvoltăm împreună.“

Prin inițiativa „Growing for Good“, Corteva Agriscience urmărește să valorifice înțelepciunea colectivă, experiențele și spiritul inovator ale comunității agricole și produselor alimentare și să ofere factorilor decizionali recomandări concrete privind nevoia de a susține transformarea sustenabilă.

Această serie cuprinde patru evenimente circulare, care se întrepătrund, pentru a adresa pilonii-cheie ai Pactului verde și ai strategiei „de la fermă, la consumator“, din perspectiva industriei alimentare, a comerțului cu produse agricole și a fermierilor. Acestea vor fi urmate de o ceremonie de închidere, în care concluziile evenimentelor vor fi folosite pentru a dezvolta recomandări tangibile și practice pentru factorii de decizie.

Am primit pe adresa redacției o scrisoare care m-a impresionat atât prin stilul relatării, cât și prin prisma poveștii în sine. O publicăm mai jos fără niciun fel de modificare. (B.P.)

Asistăm neputincioși la drame care se scriu sub ochii noștri. Din ce în ce mai mulți tineri din familii cu statut financiar foarte bun aleg să cadă victime ale consumului de droguri sau alcool și produc adevărate catastrofe cu vieți răpuse și multă suferință în urma lor.

Există însă și povești pozitive despre voință și putere, povești incredibile de viață ce se scriu în jurul nostru, fără însă să ajungem să le cunoaștem vreodată pe unele dintre ele.

Într-o societate în care tinerii pun astăzi accent pe valori fără fundament, mai întâlnim și tineri care ne uimesc, care dau peste cap statisticile și care pot fi exemple de viață nu doar pentru alți tineri, ci și pentru adulții care deseori se lovesc de provocările vieții.

A rămas repetent în clasa I, dar ce a urmat i-a surprins pe toți! Povestea de viață a lui Marcel Mustafa, una dintre acele povești care ne poate motiva când ne este greu, îl are ca protagonist pe un tânăr din satul Zăvoaia, din județul Brăila, care ne demonstrează că, atunci când îți dorești ceva cu adevărat, nimic nu poate sta în calea ta, nici măcar lipsa banilor sau a condițiilor.

Singurul care a mers la școală dintr-o familie cu 6 frați

„Numele meu este Mustafa Marcel, am 22 de ani și tocmai am absolvit Liceul Tehnologic «Panait Istrati» din Brăila. Provin dintr-o familie numeroasă, cu 6 copii. Niciunul dintre membrii familiei mele nu are studii și niciun loc de muncă permanent, lucrează cu ziua prin sat și astfel își câștigă existența“ – își începe povestea de viață Marcel, tânărul care și-a impresionat profesorii și colegii prin rezultatele obținute la examenul de bacalaureat, unde a reușit o performanță uimitoare.

Când avea 7 ani, l-a vizitat acasă o învățătoare care mergea din poartă în poartă să convingă părinții să-și înscrie copiii la școală. Cu greu, cedând mai mult insistenței copilului care își dorea la școală, părinții acestuia au fost de acord să îl înscrie în clasa I. Dificultățile financiare ale familiei, precum și cheltuielile necesare pentru a-i asigura copilului cele necesare au condus la retragerea acestuia de la școală după doar două luni, reușind însă în anul următor să îl înscrie iar. „Dacă pentru alți copii era importantă marca ghiozdanului primit de la părinți, pentru mine primul ghiozdan a fost o sacoșă de rafie. Am mers ceva timp cu ea la școală, până când mi-au cumpărat părinții primul ghiozdan, făcându-mă cel mai fericit copil din lume“, a povestit Marcel.

Învățătoarea, a doua mamă

În clasa întâi, pentru că trebuia sa meargă cu familia la muncile câmpului, a înregistrat absențe care au condus la repetenție. Această situație avea să fie însă în favoarea lui, fiind preluat de către învățătoarea care avea să îi fie a doua mamă. „Doamna Dan Săndica-Ionica, învățătoarea mea, a fost îngerul meu păzitor în școala primară. Dânsa m-a învățat să scriu și, nu în ultimul rând, mi-a cumpărat rechizite din banii ei. Această persoană minunată mi-a călăuzit primii pași, mi-a oferit consiliere psihologică și mi-a fost mentor în cei 4 ani. Când acasă părinții mei se certau din cauza neajunsurilor, pentru mine era îngrozitor. Singurul loc de refugiu în acele momente grele era școala“, ne-a relatat tânărul Marcel.

Ziua la muncă, seara la studiu

După terminarea ciclului gimnazial, pentru a se întreține și a-și ajuta familia a fost nevoit să se mute la oraș și să urmeze cursurile unei școli profesionale (învățământ dual). Însă pentru că-și dorea mai mult de la viață, s-a înscris la liceul seral, fiind nevoit să lucreze pentru a se întreține.

Ziua lucra, iar seara învăța până târziu în noapte, încercând să descifreze singur rezolvările problemelor de matematică. Operele literare erau cele care îl relaxau și îl ajutau să viseze la o viață mai bună. Nu se ducea niciodată la culcare fără să-și citească obiectivele personale pe care și le-a propus ca motivație. În fiecare seară îngenunchea în fața icoanei, se ruga și mulțumea lui Dumnezeu.

În clasa a XI-a era fascinat de mentorii din mediul online, și-și cheltuia puținii bani pe care îi câștiga pe cărți de dezvoltare personală. După cei trei ani de liceu la seral, Marcel a susținut luna trecută examenul de Bacalaureat, obținând media 9,01 prin propriile forțe, fără nicio oră de meditații, ci doar prin studiu individual.

Iubește agricultura și conexiunea cu pământul

Marcel a fost admis al treilea și este proaspăt student la Facultatea Ingineria și Managementul Afacerilor Agricole din cadrul USAMV București și își dorește să urmeze o carieră în acest domeniu. „Am ales Facultatea de Management în domeniul agricol deoarece de mic copil mi-au plăcut conexiunea cu natura, senzația aceea de libertate deplină atunci când ești înconjurat de frumusețea creației Domnului, aerul proaspăt pe care-l respiri după ce ară tractorul, culesul roadelor muncii tale și, nu în ultimul rând, contribuția pe care o voi aduce societății prin agricultură. Să nu uităm că, indiferent de criza prin care trecem sau de război, avem și vom avea nevoie de hrană“, a declarat tânărul despre motivația pentru care a ales această facultate. De asemenea, își dorește un job pe perioada facultății cu program flexibil, pentru că nu vrea să neglijeze studiul.


De la repetenție la premiul I

A reușit în fiecare an de școală să-și surprindă profesorii și părinții: dacă în clasa I a repetat anul, și-a luat revanșa în următorii ani, ajungând primul din clasă, primind și bursă socială, bani care îi folosea pentru cumpărarea rechizitelor și a hainelor pentru școală.


Aurel ȘERBAN

În perioada 25 – 29 octombrie, ROMEXPO, în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie a României, organizează INDAGRA & INDAGRA FOOD 2023 – cel mai important concept de networking agricol și alimentar din România.

Târgul internațional de produse și echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii și zootehniei se desfășoară în pavilionul B1 și pe platformele exterioare ale Centrului Expozițional, iar Târgul internațional pentru industria alimentară are loc în pavilionul B2.

Peste 400 de companii din sectorul agricol și alimentar sunt înscrise până la această dată, suprafața expozițională ocupată la interior și exterior fiind de peste 28.000 mp. INDAGRA & INDAGRA FOOD 2023 înregistrează un grad de internaționalizare de 35%.

#INDAGRA2023 aduce în prim plan tehnologiile viitorului din sectorul agricol și inovațiile din horticultură, viticultură și zootehnie, și este dedicată atât companiilor de profil din România, cât și celor din străinătate. La târg sunt așteptați antreprenori, fermieri, ingineri agricoli, producători și importatori din domeniul agricol, studenți la facultăți cu profil agricol și agroalimentar, precum și publicul larg.

#INDAGRAFOOD2023 promovează practicile responsabile de producție, echipamentele și tehnologiile care accelerează transformarea digitală a industriei, precum și soluțiile ecologice cu impact redus asupra mediului. Manifestarea se adresează producătorilor, distribuitorilor și importatorilor de echipamente și tehnologii pentru industria cărnii, dar și reprezentanților domeniului panificației, industrializării legumelor și fructelor, prelucrării peștelui și laptelui.

INDAGRA promovează practicile agricole durabile care respectă mediul înconjurător, tehnologiile moderne care ajută fermierii să-și gestioneze eficient resursele și să optimizeze activitatea agricolă, iar INDAGRA FOOD impulsionează  dialogul și cooperarea dintre cei implicați în procesul de producție, distribuție și procesare a alimentelor și instituțiile cu rol de decizie, specialiștii renumiți din acest sector. Le mulțumim tuturor celor care participă la INDAGRA & INDAGRA FOOD 2023 și îi îndemnăm pe cei care nu și-au anunțat încă intenția, să ne contacteze, pentru că am pregătit cele mai avantajoase pachete de participare. De asemenea, le reamintim că prezența la astfel de evenimente reprezintă o formă excelentă de promovare și de comunicare directă cu potențialii clienți, pot realiza conexiuni strategice și chiar au ocazia să facă schimb de know-how cu persoane influente din industrie”, transmite Oana Netbai, PR ROMEXPO.

www.indagra.ro

www.indagra-food.ro

Program de vizitare:

25 - 28.10.2023, în intervalul orar 09:00 - 18:00

29.10.2023, în intervalul orar 09:00 - 16:00.

Bilet de intrare: 10 lei

Fiecare zonă agricolă are un anumit potențial de producție care poate fi valorificat printr-o tehnologie de cultivare superioară.

În mod corespunzător acestui potențial trebuie aleasă genetica ce poate asigura maximum de producție în zona respectivă.

Soiurile (hibrizii) cu potențial superior de producție pretind condiții corespunzătoare (superioare) pentru valorificare.

În condiții mai puțin favorabile se obțin rezultate mai bune cu nutrienți mai puțin evoluați genetic. De aceea, fiecare fermier, în funcție de zona în care lucrează și de nivelul tehnologiei de cultivare preconizat, este indicat să aleagă genetica ce asigură cele mai bune rezultate în condițiile respective. Aceasta se poate face pe baza cunoașterii soiurilor (hibrizilor) care s-au comportat cel mai bine în loturile demonstrative din zona sa și a recomandărilor specialiștilor din cercetare.

Făcând o retrospectivă sumară asupra evoluției nivelului geneticii și a tehnologiei de cultivare a plantelor agricole în ultimul secol, se constată că:

Porumbul, care ocupă cea mai mare suprafață în țara noastră, în anii ’30 realiza producții medii de 1.055 kg/ha, ajungând la 4.259 kg/ha în 2011 și la 5.854 kg/ha în 2017. Dar s-au obținut și producții de 14.000-15.000 kg/ha, chiar 19.000 kg/ha la neirigat și peste 20.000 kg/ha la irigat în Insula Mare a Brăilei.

Însă potențialul de producție a hibrizilor de porumb este mult mai mare, sunt Hibrizi Pioneer cu 30.000 kg/ha, iar în SUA s-au anunțat producții de peste 35.000 kg/ha.

La grâu, față de 1.310 kg/ha obținute în anii ’30, s-a ajuns la 3.665 kg/ha în 2011 și la 4.836 kg/ha în 2017. Sunt menționate și producții record de 9.700 kg/ha și chiar 10.000-11.000 kg/ha în județele Mehedinți și Bihor la unele unități.

La orz se obțineau 724 kg/ha în anii ’30 și s-a ajuns la 4.942 kg/ha în 2011, iar în ultimul timp s-au anunțat 12.500 kg/ha obținute la Diosig – Bihor. La floarea-soarelui producția în anii ’30 era de 673 kg/ha, ca în 2017 să se ajungă la 2.725 kg/ha, dar s-au anunțat și producții de 5.100 kg/ha și peste 5.400 kg/ha la Osmancea-Constanța.

La rapița de toamnă, care s-a extins mult în cultură după 1990, de la producții de 1.500-2.000 kg/ha s-a ajuns la producții duble și triple cu noile soiuri și hibrizi. Astfel, la Urlați – Prahova s-au obținut 5.700 kg/ha, iar la Lișcoteanca – Brăila 6.560 kg/ha.

Mazărea este cultura care s-a extins cel mai mult dintre leguminoasele pentru boabe; de la producții de 2.000-3.000 kg/ha s-a ajuns la producții de peste 5.000-6.000 kg/ha. La Urlați – Prahova s-au obținut 7.000 kg/ha.

Soia, fiind mai pretențioasă, cu cerințe mai mari față de apă, este indicată în perimetrele irigate, unde a realizat 5.000-6.000 kg/ha Compania Corteva menționează că în SUA s-au obținut peste 11.000 kg/ha.

O situație aparte prezintă sfecla de zahăr. Față de suprafața de 250.000 - 280.000 ha, cât se cultivau înainte de 1989 și se prelucrau în cele 33 de fabrici amplasate în apropierea zonelor de cultură și care asigurau necesarul de zahăr al României chiar cu unele disponibilități pentru export, s-a ajuns ca, după aderarea la UE, să primim o cotă de zahăr care satisfăcea cam 20% din necesarul țării.

Între timp, fabricile s-au privatizat, au fost cumpărate de străini și, pentru că nu mai aveau ce prelucra, majoritatea s-au închis.

Se mai cultivau 25.000-30.000 ha, adică de zece ori mai puțin, care se prelucrau în 4-5 fabrici. După ce s-a ridicat cota de zahăr impusă se puteau cultiva suprafețe mai mari, dar nu mai erau fabrici de zahăr.

Fabrici bune ca cele din Oradea, Luduș, Bod s.a., amplasate în zone foarte favorabile sfeclei de zahăr, aparținând străinilor, s-au închis în ultimul timp. Cultivatorii de sfeclă de zahăr au încercat să le cumpere pentru a menține cultura, dar au fost refuzați. Asta s-a urmărit, de fapt, România să devină piață de desfacere a zahărului.

În ultimul an s-a mai cultivat sfeclă de zahăr pe cca 8.000 ha, care se prelucrează în fabrica de la Roman.

România are zone foarte favorabile pentru sfecla de zahăr și cultivatori pricepuți. Numai în zona fabricii Bod pe 6.000 ha s-au obținut 75 t/ha, iar la Institutul Agronomic Iași s-au obținut 90 t/ha.

Cele de mai sus au menirea de a orienta fermierii să aleagă cu mult discernământ soiurile (hibrizi) și să aplice tehnologii care să asigure maximum de eficiență.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Tehnologiile de vârf din industrie, cum ar fi alternativele la îngrășămintele sintetice, culturile de acoperire specializate și instrumentele pentru stocarea carbonului în sol, creează un potențial de creștere și permit creșterea productivității, conservând în același timp solul și contribuind la reducerea impactului agriculturii asupra mediului.

„Noi definim agricultura regenerativă ca fiind creșterea producției de alimente, a veniturilor agricole și a rezilienței în contextul schimbărilor climatice, în timp ce reînnoim natura. Portofoliul nostru cu inovații viitoare are în centru agricultura regenerativă, iar noi vom explora noi oportunități de piață pentru a permite în continuare fermierilor să combine productivitatea, profitabilitatea și beneficiile sustenabilității“, a declarat Rodrigo Santos, președintele diviziei Crop Science a unei renumite companii internaționale în cadrul unui Forum Mondial dedicat agriculturii.

La ferma din viitor, terabytes de date obținute de pe câmp, precum și tonele de dioxid de carbon captate vor fi la fel de importante pentru fermier ca și randamentul pe care îl produce fiecare câmp.

Semințele special proiectate și tehnologia de ameliorare de ultimă generație

Cu ajutorul bibliotecii de germoplasmă, unele companii pot face progrese cu tehnologiile de ameliorare existente, dezvoltând în același timp următoarea generație de instrumente, cum ar fi editarea genelor, pentru a crea semințe special proiectate pentru fermieri în culturi precum porumbul, soia, bumbacul și legumele. Programul de ameliorare de precizie contribuie atât la îmbunătățirea randamentului, cât și a eficienței pentru fermieri, utilizând tehnologia IA pentru a dezvolta semințele potrivite pentru condițiile potrivite. În plus, companiile hibridizează culturile de bază, precum orezul și grâul, pentru a le îmbunătăți productivitatea și durabilitatea. Orezul cu însămânțare directă are potențialul de a transforma producția de orez, reducând în mod semnificativ consumul de apă și crescând în același timp randamentul. Testele inițiale sunt în curs de desfășurare în India.

Prima generație de porumb de talie redusă care a fost lansată pe piață a fost dezvoltată prin ameliorarea plantelor, iar următoarea generație, așteptată la mijlocul sau la sfârșitul acestui deceniu, a fost creată cu ajutorul biotehnologiei plantelor și va extinde aria de acoperire la mai mulți hibrizi și hectare. Datorită expertizei în domeniul tehnologiei de optimizare a proteinelor, al tehnologiei RNAi și al biotehnologiei, companiile internaționale sunt capabile să combine noile tehnologii de trăsături genetice, cum ar fi porumbul de talie redusă, cu trăsături actuale și de generație următoare pentru controlul insectelor, cum ar fi cea de-a treia generație de trăsături de combatere a viermelui rădăcinilor de porumb, pentru a permite fermierilor să beneficieze de avantajele controlului insectelor și al buruienilor la acest produs de talie mai mică. Alte exemple de valorificare sunt soiurile de soia cu toleranță la insecte și erbicide, cu multiple moduri de acțiune pentru Brazilia, care sunt esențiale pentru a gestiona provocările legate de rezistența la dăunători și buruieni, tipice unui mediu tropical.

Molecule mici durabile

Se așteaptă ca noile abordări în domeniul protecției culturilor să modeleze industria în viitor. Acestea includ dezvoltarea unui erbicid cu un mod de acțiune complet nou pentru controlul buruienilor pe suprafețe mari, primul din industrie în peste trei decenii. Această moleculă a demonstrat în cercetare un control eficient al principalelor graminee rezistente și se așteaptă să fie comercializată spre sfârșitul acestui deceniu. Alte exemple includ un nou fungicid cu spectru larg de acțiune pentru cereale, porumb, fructe și legume, cu potențial de succes, aflat în faza de cercetare 3, și un nou fungicid cu spectru larg de acțiune pentru horticultură, aflat în faza de cercetare 2, cu posibilități de extindere la cereale și rapiță. Inteligența artificială ajută la conceperea următoarei generații de protecție a culturilor, punând în centrul atenției sustenabilitatea și reducerea impactului asupra mediului. Noile produse le vor permite fermierilor să adapteze și să direcționeze utilizarea în moduri specifice, de exemplu prin utilizarea tehnologiei PROTAC, care este în curs de dezvoltare împreună cu Oerth Bio și care este concepută pentru a interacționa doar cu o singură proteină țintă și pentru a proteja organismele benefice.

Motoarele de inovare ale companiei vor impulsiona evoluția agriculturii prin echiparea fermierilor cu instrumentele, tehnologiile și opțiunile de care au nevoie pentru viitorul agriculturii regenerative. Semințele ameliorate cu precizie vor oferi o accelerare semnificativă pentru creșterea genetică a potențialului de producție și vor fi protejate de trăsături revoluționare care vor permite ca sistemele de lucrări ale solului fără arătură să îmbunătățească sănătatea solului. În combinație cu moleculele mici inovatoare și soluțiile biologice care pot proteja biodiversitatea și oferi soluții cu conținut redus sau fără reziduuri, precum și cu îmbunătățirile verificate ale solului prin intermediul instrumentelor și tehnologiilor digitale, va modela viitorul agriculturii regenerative.

Fertilitatea culturilor și descoperirile biologice

Tehnologiile de fixare a azotului pe bază biologică pot ajuta fermierii să cultive mai mult cu mai puțin, reducând emisiile și costurile pentru fermieri în cazul unor culturi precum porumbul și grâul. Potențialele beneficii pentru biodiversitate și sănătatea solului, ca urmare a reducerii utilizării azotului , sunt semnificative.

Anca LĂPUȘNEANU

Departamentul Agriculturii din SUA se află într-o poziție incomodă de a supraveghea standardele „ecologice“, fără a-și face iluzii cu privire la ceea ce înseamnă denumirea. „Permiteți-mi să fiu clar cu privire la un lucru, eticheta organică este un instrument de marketing. Nu este o declarație despre siguranța alimentelor. Nici «organic» nu este o judecată de valoare despre nutriție sau calitate“, a spus secretarul american al Agriculturii Dan Glickman.

Cu toate acestea, din propriile cercetări ale USDA, consumatorii cumpără produse organice la prețuri mai mari, deoarece cred în mod eronat că sunt mai sigure și/sau mai hrănitoare.

Agricultura „organică“ interzice plantele modificate cu tehnici moleculare, deși IG este un continuum fără întreruperi de tehnici care au fost folosite de-a lungul mileniilor. Acestea includ (printre altele) hibridizarea, mutageneza, variația somaclonală, hibridizarea încrucișată largă (mișcarea genelor de-a lungul „barierelor naturale de reproducere“), ADN-ul recombinant („splicingul genelor“) și acum editarea genelor. Distincția principală dintre ultimele două și celelalte este că sunt mult mai precise și previzibile decât tehnicile anterioare, care introduc adesea mutații în afara țintelor propuse.

De la apariția în anii 1970 a tehnologiei ADN recombinant, care permite ca segmentele de ADN să fie mutate mai ușor și mai precis de la un organism la altul, tehnicile moleculare de IG au devenit din ce în ce mai sofisticate, precise și previzibile. Această evoluție a culminat acum cu cele mai recente descoperiri, sistemul CRISPR-Cas9 și variațiile sale. Această tehnologie poate găsi o secvență specifică de ADN în interiorul unei celule și apoi o poate modifica cu precizie. CRISPR poate fi folosit și pentru a activa sau dezactiva genele fără a le modifica secvența.

Un articol publicat în aprilie 2023 de un grup de cercetători germani ilustrează modul în care abordările de reglementare pot deveni blocate atunci când renunță la fundamentele științei, în special, atunci când ignoră faptul că, există un continuum fără întreruperi între tehnicile vechi și cele noi de modificarea genetică. În schimb, au fost prinși în distincții și etichete fără sens, cum ar fi „noile tehnici genomice“ (NGT) și „organisme modificate genetic“ (OMG), apoi au propus abordări arbitrare, fără sens, pentru a le reglementa.

Noile tehnici genomice (NTG) permit dezvoltarea de noi genotipuri și trăsături în moduri și cu rezultate diferite în comparație cu metodele IG anterioare sau cu reproducerea convențională (inclusiv mutageneza nețintită). Reglementarea UE privind OMG-urile necesită o evaluare a efectelor directe și indirecte ale acestora, care pot fi imediate, întârziate sau cumulative. Astfel de efecte pot rezulta, de asemenea, din interacțiunile organismelor NTG prezente simultan într-un mediu receptiv comun sau pot apărea dintr-o combinație a trăsăturilor lor. Această revizuire elaborează astfel de potențiale interacțiuni pe baza unei analize a literaturii de specialitate și a scenariilor argumentate pentru a identifica posibile căi de a face rău.

Organismele NTG ar putea fi introduse în mediu și în lanțurile trofice pe scară largă, implicând multe trăsături, într-o gamă largă de specii și în perioade scurte de timp. În mod inevitabil, acest lucru ar crește probabilitatea ca efecte directe sau indirecte să apară prin interacțiuni între organismele NTG care sunt, de exemplu, prezente simultan într-un mediu comun.

Dacă organisme modificate genetic derivate din NTG sunt eliberate în mediu, impactul lor potențial negativ trebuie redus la minimum. În plus, introducerea evaluării prospective a tehnologiei ar putea oferi un instrument pentru managerul de risc pentru a controla amploarea eliberărilor de organisme NTG.

Analiza riscului fiecărei încercări pe teren a unei noi variante ar trebui să ia în considerare posibila interacțiune a acestuia cu fiecare organism existent, de la bacterii și viruși la copaci, păsări migratoare și animale, inclusiv oameni. În termeni matematici, ar trebui să se ia în considerare riscurile posibile ale N factori luați unul la puterea N la un moment dat. Aceasta ilustrează absurditatea „principiului precauției“ european – că orice și totul este periculos până la proba contrarie – dus la extrem.

Dacă o astfel de disfuncție birocratică se răspândește în țările în curs de dezvoltare, poate duce la distrugerea economiilor și chiar la insecuritate alimentară și instabilitate politică. Exemplul catastrofal recent din Sri Lanka vorbește despre mizeria care poate rezulta din abandonarea științei și a bunului simț. Odată cu impunerea noii politici „Sri Lanka verde“ impusă națiunii în 2021, țara s-a convertit complet la agricultura ecologică și a interzis importul de îngrășăminte sintetice și alte inputuri chimice, inclusiv pesticide și erbicide. Ca urmare, producția agricolă a scăzut și sărăcia rurală a crescut. Rezultatele au fost daune aduse economiei, foamete răspândită și revolte care au dus la fuga președintelui din țară, totul ca urmare a unei politici neinformate, viciate, bazate pe dorințe în loc de știință.

Mexicul a fost în pragul unor politici similare, deși mai puțin extinse. Un decret prezidențial privind „porumbul MG“ din 2020 îl interzice în aluat sau tortilla, punând în pericol cererea Mexicului de importuri de porumb. Ulterior, țara și-a modificat decretul, eliminând termenul limită de interzicere a porumbului MG pentru hrana animalelor și uz industrial, care este de departe cea mai mare parte a importurilor de porumb din SUA. Acest lucru ar fi devastator atât pentru producătorii americani de porumb, cât și pentru consumatorii mexicani. Mexicul a cumpărat peste 20 milioane de tone de porumb din Statele Unite în anul de comercializare 2021/22, potrivit Departamentului Agriculturii din SUA, și nu există nicio modalitate ca fermierii mexicani să poată produce mai mult porumb pentru a reduce deficitul.

Știința trebuie să prevaleze. Factorii de decizie din întreaga lume ar trebui să țină seama de exemplele nefericite din Sri Lanka și Mexic și să realizeze că reglementările bazate pe pseudoștiință sau neștiință sunt distructive și regresive. Inovații extraordinare așteaptă în birourile cercetătorilor, însă noi trebuie să avem înțelepciunea de a le permite să fie dezvoltate.

Dr. Ing. Daniel BOTĂNOIU

Lucian Negoiță a absolvit Facultatea de Horticultură USV Iași, promoția 2021, și ne spune că nu a ales domeniul, ci domeniul l-a ales pe el, în momentul în care el și asociatul lui și-au încheiat studiile și își doreau să producă sub eticheta „Produs în România“.

„Povestea fermei începe la sfârșit anului IV. Pe parcursul dezvoltării au existat modificări semnificative din cauza faptului că interesul inițial al societății pe care am înființat-o a fost de creștere a ovinelor, rasa carne, ulterior axându-ne pe cultivarea legumelor și cerealelor datorită factorilor economici și amortizarea investiției într-un interval mai scurt de timp. În momentul de față, baza noastră tehnică este în comuna Victoria, fiind dotată cu aproximativ toate utilajele necesare desfășurării activității, unde administrăm o suprafață de aproximativ 40 ha, pe care am înființat culturi de grâu, porumb, porumb zaharat, usturoi, ceapă și varză“, specifică ieșeanul.

Tânărul inginer horticol s-a axat pe domeniul agricol și legumicol din dorința de a diminua importurile de legume și cereale din afara României, subiect foarte discutat în ultima perioadă, mai adaugă Lucian Negoiță, absolventul facultății noastre.

„Cultura mare este un factor important în cadrul fermei și reprezintă aproximativ 60% din domeniul activității, devenind un hobby dezvoltat pe parcurs. Până la acest moment nu am accesat fonduri europene, însă anul acesta urmează să accesăm un proiect de dezvoltate. În primăvara acestui an am finalizat construcția unui solar cu rol în producerea răsadurilor. Acest domeniu reprezintă o provocare enormă cu risc mediu spre ridicat atât din prisma factorilor climatici cât și a celor economici, avantajele principale fiind studiile în domeniu, vârsta, ambiția și determinarea de a produce mai multe produse agricole cu eticheta finală «Produs în România». Planurile noastre de viitor tind spre extinderea suprafețelor cultivate, modernizare, tehnologizare și creșterea numărului de angajați la nivelul societății. Cunoștințele dobândite pe parcursul facultății ne-au ajutat foarte mult și din prisma informațiilor și experienței dobândite, dar și a faptului că am întâlnit și m-am împrietenit cu mulți studenți care activează în domeniu, cu care ulterior am colaborat și ne-am sfătuit reciproc“, încheie Lucian Negoiță.

Beatrice Alexandra MODIGA

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că până la data de 31 iulie 2023 inclusiv, se depun Cererile de plată care vizează rambursarea ajutorului de stat pentru cantitățile de motorină achiziționate și utilizate în agricultură, aferente perioadei 1 aprilie - 30 iunie 2023 (trimestrul II al anului 2023).

Cererile se depun sau pot fi transmise prin mijloace electronice la Centrele APIA, de către administratorul/reprezentantul legal sau împuternicitul acestuia, însoțite de documentele din Anexă.

Toate documentele depuse în copie vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de către solicitantul sprijinului, însușite prin semnătura și vor purta sintagma “conform cu originalul”.

Ajutorul de stat se acordă sub formă de rambursare a diferenței dintre rata accizei standard și rata accizei reduse pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor  mecanizate în agricultură a cărei valoare unitară este de 1,529 lei/litru.

Sursa: apia.org.ro



Agreena, cea mai importantă companie de certificare a carbonului din sol, anunță intensificarea operațiunilor pe piața din România prin intermediul parteneriatului strategic cu IPSO Agricultură, liderul în domeniul utilajelor agricole din România. Prin acest demers, cele două companii își propun să recompenseze cât mai mulți fermieri care adoptă practici agricole sustenabile în tranziția către agricultura regenerativă.

Astfel, fermierii joacă un rol esențial în combaterea schimbărilor climatice prin captarea carbonului în sol și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, făcând în același timp agricultura mai productivă și mai profitabilă. Agreena a dezvoltat un mod care transformă impactul asupra mediului într-o nouă sursă suplimentară de venit pentru fermieri, finanțând tranziția regenerativă și valorificând oportunitățile din piața voluntară de carbon.

Începând cu luna mai a acestui an, prin intermediul parteneriatului cu IPSO Agricultură, Agreena își intensifică operațiunile pe piața din România prin maximizarea numărului de fermieri participanți în programul AgreenaCarbon, oferindu-le certificate care pot fi ulterior vândute pe piața voluntară de carbon. Într-un demers de promovare a agriculturii regenerative la nivel național, IPSO Agricultură va fi responsabil de promovarea programului și înregistrarea fermierilor, consolidând eforturile echipei locale Agreena.

„Parteneriatul cu IPSO Agricultură reprezintă un pas important pentru fermieri, oferind mai multă încredere și deschidere în această piață a agriculturii carbonului. Împreună suntem convinși că vom reuși să dezvoltăm acest segment din România pentru a crește numărul certificatelor de carbon și a facilita tranziția fermierilor către practicile agricole regenerative“, a declarat Mihaela-Monica Vasile, Market Lead Agreena România.

Programul AgreenaCarbon folosește o metodologie mixtă acreditată la nivel internațional pentru a monitoriza, cuantifica, valida și verifica reducerile și eliminările de gaze cu efect de seră din cadrul fermei. Utilizând sateliți și inteligența artificială, se analizează datele pe ultimii cinci ani ale parcelelor și se cuantifică valorile de referință ale emisiilor de gaze cu efect de seră ale fermierilor, aliniate cu cele mai recente orientări IPCC ale Organizației Națiunilor Unite.

„România are un potențial foarte mare în ceea ce privește agricultura regenerativă, iar utilajele agricole oferite de IPSO Agricultură reprezintă primul pilon în vederea implementării unor tehnologii profitabile, dar și sustenabile în egală măsură. Digitalizarea agriculturii devine un obiectiv la nivel național, iar parteneriatul cu Agreena reprezintă un pas important în dezvoltarea, eficientizarea și creșterea profitabilității fermelor din România“, a adăugat Adrian Călin, Specialist Produs Crop Care, IPSO Agricultură.

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti