Recent, Clubul Fermierilor Români a lansat cursurile pentru a doua ediție a programului „Antreprenor în agricultura 4.0“, în cadrul căruia vor participa 32 de manageri de ferme din toate zonele țării.

Ce presupune programul

„Antreprenor în agricultura 4.0“ este un program ce-și propune perfecționarea managerială a administratorilor fermelor românești și se adresează agricultorilor cu cel puțin 5 ani de experiență managerială la nivelul fermei, precum și absolvenților programului „Tineri Lideri pentru Agricultură“.

Managerii de fermă vor avea parte, pe parcursul mai multor săptămâni, de învățare intensivă, cuprinzând cursuri interactive desfășurate la București și Predeal, dar și de sesiuni practice aplicate și schimb de experiență în fermele participanților cu scopul de a deprinde idei inovative specifice dezvoltării propriei afaceri.

„Prin acest program se urmărește o perfecționare managerială; vorbim despre  o actualizare a cunoștințelor antreprenorilor din agricultură, cu informații și tehnologii care să-i sprijine să facă saltul în afacerea pe care o conduc către o agricultură integrată care utilizează preponderat tehnologiile digitale. Pe de o parte, scopul este de a răspunde tuturor condițiilor noi ale Politicii Agricole Comune, iar agricultura digitală are un răspuns în favoarea acestora. Pe de altă parte, este nevoie să-și actualizeze modelele de management pentru a-și actualiza mai bine cheltuielile și, nu în ultimul rând, participanții au posibilitatea de a-și crea o comunitate de antreprenori în care să facă schimb de informații“, a declarat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

La evenimentul de lansare a noii serii au participat inclusiv primii absolvenți care au împărtășit din propria experiență impresii în urma finalizării cursurilor. Printre aceștia s-au numărat fermieri cu experiență, care au precizat faptul că astfel de programe sunt necesare pentru orice agricultor care dorește să aibă o afacere cât mai performantă.

„Acest program mi-a schimbat viața, în sensul în care eu activez de 12 ani în agricultura ecologică și lucrez o suprafață nici mică, nici foarte mare, și am ajuns în cadrul programului să văd cine suntem noi, fermierii. Țara și întreaga populație se bazează pe noi, nu știu ce ar însemna să fie o criză alimentară și pot spune că doar datorită nouă, fermierilor, nu se întâmplă. Avem un rol important, nu mic, și acest lucru am început să-l realizez după ce am participat la acest program“, a specificat Dacian Sabău, unul dintre participanții din prima serie.

Bogdan Chirpici, manager de politici și programe în agricultură în cadrul Clubului Fermierilor Români, a declarat că prima ediție a programului a fost un real succes, ceea ce se așteaptă și de la a doua serie: „Prima ediție a programului a înregistrat un real succes, demonstrat prin investițiile și schimbarea strategiei de business a participanților, precum și prin crearea și menținerea legăturilor personale și comerciale între absolvenți. În cele 21 de zile de curs, participanții își vor dezvolta abilitățile privind administrarea și diversificarea activității agricole, dar și cunoștințele de agricultură digitală, comerț cu cerealele, accesare de fonduri europene și noi reglementări europene. Programul este completat de cursuri de dezvoltate personală menite să ofere fermierului de astăzi o imagine de ansamblu asupra factorilor multidisciplinari cu care interacționează zilnic.“

Participanți de toate vârstele

Așa cum poate era de așteptat, printre cei 32 de cursanți se numără și absolvenți ai celuilalt program, „Tineri Lideri pentru Agricultură“, care își doresc să învețe continuu pentru a conduce o afacere, și implicit, o fermă de succes.

„Am urmat anul trecut programul «Tineri Lideri pentru Agricultură», organizat tot de Clubul Fermierilor Români, așa că înscrierea în programul «Antreprenor în agricultura 4.0» a venit ca un pas firesc în dezvoltarea mea profesională ca fermier și manager. Sunt încântat să cunosc oameni noi și să dobândesc noi competențe necesare pentru afacerea mea“, a declarat unul dintre participanți, George Chiriță.

Pentru a asigura o bună desfășurare a cursurilor și o cât mai bună învățare, directorul executiv al Clubului Fermierilor Români, domnul Florian Ciolacu, a precizat faptul că mereu se actualizează informațiile și chiar profesorii.

„Există o programă școlară pe care noi o actualizăm permanent preluând permanent feedback de la cursanții anteriori. Există o actualizare a vremurilor; acum chiar vorbim de managementul riscului, în care ceea ce se întâmplă în jurul nostru pune presiune pe fiecare fermier și businessul lui indiferent cât de mic sau mare este. Programa este actualizată și, totodată, în continuă mișcare și am actualizat și echipa de formatori, dar am lansat și un program, «Pactul între generații pentru viitorul agriculturii». Este vorba despre o inițiativă care pune împreună un mentor, adică o persoană cu experiență, și un tânăr angajat deja în agricultură și care lucrează să preia conducerea fermei. Ei vor lucra împreună în beneficiul fiecăruia. Vrem să identificăm și oameni care să ofere mentorat și acesta va fi un punct important pentru rezultatele lui și care să ofere fiecăruia un model de afaceri pe care să-și reorganizeze ferma, precum și o foaie de parcurs pentru cariera personală“, a mai punctat Ciolacu.

Larissa DINU

Mi-am propus să urmăresc în acest an (2022) modul cum se aplică unele secvențe tehnologice recomandate de cercetarea științifică din agricultură și m-am oprit la o parcelă cu grâu din zonă.

Tehnologia prevede ca, imediat după recoltarea grâului, să se efectueze lucrarea de dezmiriștit la 8-10 cm adâncime, când se creează un strat de mulci din amestecarea resturilor vegetale tocate și a miriștii cu stratul superficial al solului.

Acest strat asigură condiții pentru germinarea samulastrei și a semințelor de buruieni, creând un covor vegetal la suprafața solului.

Stratul de mulci gestionează bine acumularea și conservarea apei în sol, iar covorul vegetal valorifică energia solară, consumă din îngrășămintele rămase de la cultura recoltată și azotul rezultat în urma procesului de nitrificare, evitând levigarea acestora și poluarea mediului.

Totodată, covorul vegetal protejează solul de acțiunea mecanică a picăturilor de ploaie și de arșiță, asigurând condiții favorabile pentru activitatea microbiologică din sol.

În faza de înflorit se efectuează tocarea covorului vegetal pentru a nu forma semințe care să se adauge la bogata rezervă de seminșe de buruieni din sol, iar masa verde tocată, care conține substanțele nutritive ferite de levigare, asigură materia organică atât de necesară creșterii fertilității solului.

În sistemul de agricultură convențională, în august – septembrie, când umiditatea solului este favorabilă, se execută arătura cu plugul în agregat cu grapa stelată care încorporează în sol material vegetal. În cazul folosirii plugurilor reversibile care nu pot atașa grapa stelată, se efectuează o lucrare de grăpat, cel târziu a doua zi după arătură, când solul este încă reavăn, și rezultă un teren afânat, mărunțit și nivelat, capabil să înmagazineze maximum de apă peste iarnă, fiind foarte bun pentru viitoarele culturi.

Cum s-a întâmplat în realitate?

De la recoltat și până în luna noiembrie nu s-a întâmplat nimic. Recoltarea s-a efectuat cu o combină veche, după care am determinat pierderile și am găsit 2,5-2,8% pierderi de boabe, adică 60-80 kg/ha samulastră rămasă la suprafața solului. Aceasta nu a germinat și va răsări în viitoarele culturi. Buruienile au răsărit numai în pâlcuri, unde au găsit ceva umiditate. Toată vara au crescut (buruienile sunt mai rezistente la secetă), iar unele au ajuns la 80-90 cm înălțime. Începând din august – septembrie au format semințe care s-au scuturat, crescând rezerva de semințe din sol cu alte zeci de milioane de semințe.

În luna noiembrie a încercat o arătură foarte bolovănoasă, cu șanțuri și coame, cu mari denivelări. Buruienile deja uscate au fost prinse între bolovani, iar cele înalte au rămas cu jumătate din înălțime afară. Printre bolovani circulă intens aerul care antrenează puțina apă care se mai găsește în adâncime, sub bolovani, și o evaporă. Totodată, se intensifică mineralizarea humusului cu eliberarea de elemente nutritive care la primele ploi vor fi levigate.

Dacă măcar în ferestrele iernii, după câteva reprize de îngheț-dezghet ar trece cu o grapă cu discuri peste acest teren denivelat, ar mai salva ceva. Dacă însă lasă totul pentru primăvară (cum se întâmplă adesea), până se topește zăpada dintre bolovani și până se zvântă terenul pentru a intra la nivelat se pierde o bună parte din apa acumulată și se întârzie epoca de semănat, cu repercusiuni asupra nivelului și calitatea recoltelor. Aceste suprafețe, într-un an secetos, nu au nicio șansă să realizeze producții satisfăcătoare.

Asemenea aspecte se întâlnesc în multe locuri și este de datoria organelor agricole să ia măsuri de reducere a lor.

Trebuie avut în vedere că peste 90% din fermieri provin din alte domenii de activitate și au doar cunoștințe practice despre agricultură.

Trebuie găsite metode și forme de instruire a acestora. Adică cercetarea agricolă să aibă compartimente de extensie și consultanță, iar organele agricole județene să dispună de specialiștii necesari care să difuzeze în rândul fermierilor tehnologii corecte de cultivare a plantelor.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Despre agricultură se spune că este un domeniu masculin, iar statisticile din întreaga lume arată faptul că încă există discriminări de gen. Femeile care activează în agricultură se confruntă cu o discriminare semnificativă în ceea ce privește proprietatea asupra terenurilor, egalitatea de remunerare, participarea în luarea deciziilor și accesul la resurse și credite ori accesul la piață. În România, aceste diferențe sunt în scădere, însă cea mai mare problemă rămâne egalitatea de șanse în a primi finanțare în cazul unei achiziții mari pentru propria afacere.

8 miliarde și nevoi tot mai mari

Recent, Organizația Mondială a Națiunilor Unite (ONU) a anunțat faptul că populația lumii a depășit marți 8 miliarde de locuitori, iar acest lucru este văzut  ca „o etapă importantă în dezvoltarea umană“. Se presupune că, în anul 2050, pe Pământ vor trăi cca 9 miliarde de oameni, deci crește populația, crește și nevoia de hrană. În acest context, atingerea egalității de gen nu este doar lucrul corect de făcut, ci este un ingredient esențial în lupta împotriva sărăciei extreme, a foametei și a malnutriției, fenomene încă prezente în multe zone ale lumii.

Creșterea producției agricole nu depinde doar de efortul companiilor de a veni cu soluțiile optime în ceea ce privește inputurile, ci și de oferirea egală de șanse între bărbați și femei în agricultură. Dacă acest lucru s-ar întâmpla, statisticile arată că producțiile agricole în zonele sărace ar putea crește până la 4%, iar numărul persoanelor malnutrite ar putea fi redus cu până la 17%.

Femeile din mediul rural reprezintă un sfert din populația lumii și joacă un rol esențial în producția globală de alimente. Organizația Internațională a Muncii estimează că femeile reprezintă 41% din forța de muncă agricolă a lumii, iar proporțiile sunt chiar mai mari în țările în curs de dezvoltare. Potrivit FAO, dacă femeile fermier ar avea același acces la resurse ca bărbații, ar putea crește randamentul fermelor lor cu 20-30%, reducând probabil numărul de oameni înfometați din lume cu până la 150 de milioane.

În prezent, femeile reprezintă aproape jumătate din toată munca agricolă efectuată în Africa, iar în India, peste 80% din munca în sectorul zootehnic și o treime în sectorul culturilor sunt realizate de femei. În ciuda acestor responsabilități substanțiale, accesul femeilor la resurse și servicii productive și chiar la informații despre tehnologii și practici agricole este limitat, iar nevoile și vocile lor sunt rareori auzite.

Pandemia ce a stopat pentru o bună perioadă bunul mers al lucrurilor în lume a condus la efecte negative în ceea ce privește munca femeilor în agricultură, existând multe cazuri în care femeile au fost nevoite să renunțe la locul lor de muncă pentru a avea grijă de copii ori pur și simplu au fost disponibilizate. Să revenim în Europa unde, pe lângă pandemie, un alt eveniment nefericit încă are ecouri în traiul zilnic, deci și în agricultură. Conflictul Ucraina a avut un impact major nu doar în rândul femeilor din acolo, ci pentru noi toți. După cum arată un recent raport ONU, perturbarea actuală a piețelor alimentare și a energiei nu a făcut decât să intensifice diferențele de gen, provocând rate de insecuritate alimentară, malnutriție și sărăcie energetică. De aici a reieșit o altă problematică, și anume aceea a crizei globale a costului vieții.

Chiar înainte de război, prețul alimentelor de bază pentru milioane de oameni creștea din cauza crizei climatice și a problemelor legate de lanțul de aprovizionare. Pandemia a dublat numărul persoanelor care se confruntă cu nesiguranța alimentară în întreaga lume, până la 276 de milioane, potrivit statisticilor Programului Alimentar Mondial. În iunie, ONU a declarat că invazia Ucrainei de către Rusia a împins încă 71 de milioane de oameni în sărăcie.

Care este situația în România

În țara noastră, Corteva Agriscience este una dintre companiile care desfășoară un program pentru susținerea femeilor din mediul rural care lucrează în agricultură. Recent, reprezentanții companiei au făcut public rezultatul unui studiu cu privire la stilul de viață, prioritățile și provocările cu care se confruntă femeile din România care lucrează în agricultură în viața de zi cu zi.

Rezultatele sondajului arată faptul că 53% dintre femeile intervievate consideră că discriminarea a scăzut în ultimii 10 ani, iar 35% afirmă că aceasta va dispărea în următorii 10 ani. Cu toate acestea, încă percep discriminarea de gen în agricultura românească ca fiind un fenomen răspândit. În evaluarea evoluției fenomenului de discriminare, aproape 54% dintre respondente au remarcat că în agricultură femeile, prin comparație cu bărbații, au mai puține șanse de a primi finanțare în cazul unei achiziții mari de afaceri (54%); au mai puțin timp de dedicat pentru ele și pentru hobby-urile lor (52%) și au mai puține oportunități de carieră (49%), precum și un venit mai mic (40%).

Majoritatea femeilor intervievate au raportat progrese către egalitatea de gen, dar 80% au declarat, de asemenea, că eforturile depuse de stat nu sunt suficiente pentru a atrage femeile către agricultură. La evaluarea diferitelor programe guvernamentale menite să atragă femeile în agrobusiness nu au fost găsite priorități semnificative. Toate programele prezentate în chestionar au primit 30-40% sprijin din partea respondentelor.

Potrivit respondentelor, au fost identificate patru direcții cheie pentru a elimina obstacolele aflate în calea egalității:

Politici de gen: protejarea și educarea femeilor cu privire la discriminare, educație de gen prioritizând egalitatea în drepturi și oportunități atât pentru bărbați cât și pentru femei, precum și emanciparea femeii.

Educație: acces la formare în noile tehnologii în agricultură.

Economie: consiliere în afaceri, dezvoltarea de programe speciale pentru a atrage femeile către agrobusiness, introducerea de programe de stat pentru sprijinirea micilor întreprinderi în domeniul agriculturii.

Social: cultivarea unei imagini atractive a muncii rurale și a femeii moderne în agricultură, în mass-media, crearea de evenimente pentru femeile din agrobusiness.

„Femeile au o contribuție esențială la economia agricolă și rurală din toată România și, adesea, gestionează gospodării complexe și urmăresc strategii multiple în traiul zilnic. Acest studiu mărește înțelegerea diversității rolului femeilor în agricultură și a constrângerilor cu care se confruntă ca fermieri și muncitori rurali. În plus, reafirmă că femeile inovatoare din zonele rurale hrănesc mai mult decât familiile și comunitățile lor, ele ajută la hrănirea lumii“, a declarat Maria Cîrjă, director de marketing Corteva Agriscience România & Moldova.

Larissa DINU

Un grup de 20 profesori de la liceele agricole au participat la o vizită de studiu care să le ofere posibilitatea să experimenteze în mod direct cum sunt folosite tehnologiile și echipamentele specifice pentru Agricultura 4.0. Vizita a fost organizată de către Fundația World Vision România, prin programul „Creștem prin Educație Agricolă“.

Ciprian Bodescu, inginer agronom cu specializarea în agronomie, și Cristinel Bodescu, inginer zootehnist cu specializarea în apicultură, au primit grupul de profesori în „Livada cu stupi“, o livadă realizată printr-un proiect cu finanțare europeană.

Livada cu stupi – o livadă super-intensivă și ecologică

Cei doi frați, Ciprian și Cristinel Bodescu, au deschis prima stupină acreditată ca stupină de multiplicare, dar și stupină didactică. Odată cu declinul familiilor de albine, fenomen denumit și sindromul dispariției subite, frații Ciprian și Cristinel Bodescu au fost nevoiți să se reinventeze și au luat decizia de a planta o livadă.

În 2016, au depus un proiect pentru a accesa fonduri europene pentru plantarea a 5 hectare de cireș, investiția de 660.000 de euro fiind finalizată în anul 2018. Încă de la momentul scrierii proiectului, Cristinel și Ciprian Bodescu și-au propus să folosească cele mai noi tehnologii pentru a pune bazele unei plantații super-intensive și ecologice. După o documentare asiduă, au inclus în proiect multe elemente inovatoare aduse sistemului de plantare, sistemului de susținere, pomilor și sistemului de irigații. Instalarea unui parc fotovoltaic, sistemul de irigare, echipamentele agricole și soiurile de cireș au fost atent selecționate astfel încât să valorifice caracteristicile locației și să producă cel mai bun randament economic. A fost și multă muncă: cei doi frați Bodescu au plantat, au recoltat și își fac în continuare singuri tăierile la pomi pentru că „tehnica formării coroanei la cireș și mugurele de rod înseamnă producție“, ne spun cei doi.

Dar frații Bodescu nu vor să țină tot ce au învățat doar pentru ei: livada este și o clasă în aer liber, unde profesorii și elevii de la liceele agricole sunt bine-veniți să vină, să vadă și să înțeleagă procesul de la pregătirea solului și plantare până la recoltare sau care e drumul de la o idee până la realizarea planului de afacere și materializarea lui în câmp.

Agricultura 4.0 – Un capitol care lipsește din manualele școlare din România

„Problema cea mai mare din educația agricolă, la momentul actual, este că profesorii încă mai predau din literatura de specialitate veche, nu dispun de material didactic actualizat. În manuale încă se prezintă pomii așa cum se plantau înainte. Acum, toți pomii vin altoiți. Stropirea se realizează cu drone“, explică Cristinel Bodescu. „Putem sta la birou, să facem muncă de birou și din birou să coordonăm toate sistemele care ne ajută să întreținem procesele agricole. Or, manualele școlare nu prezintă acestă realitate.“

Profesorii au recunoscut, la rândul lor, că au fost copleșiți de complexitatea informațiilor prezentate și au mărturisit că se simt descoperiți pentru că nu dispun de instrumentele necesare care să îi ajute în predarea noțiunilor specifice pentru Agricultura 4.0, o realitate a zilei de astăzi.

„În urma acestei vizite nu ai cum să nu pleci acasă cu un bagaj foarte mare de cunoștințe“, a declarat unul dintre profesorii participanți. „Vizita de ieri am perceput-o ca pe o lecție practică si tehnică. Totul a fost la superlativ“, este o altă mărturie venită din partea profesorilor.

„Este absolut necesară implicarea agenților economici care lucrează în domeniul Agriculturii 4.0, să se implice în actul educațional, stabilind parteneriate care să asigure transfer de cunoștințe atât în rândul elevilor, cât și al profesorilor“, a continuat Cristinel Bodescu. „Noi vom continua să sprijinim atât școlile cât și liceele să efectueze vizite de studiu în livadă. Am avut alături de noi, în cadrul acestei vizite, reprezentanți de la companiile care comercializează sisteme și echipamente specifice pentru Agricultura 4.0, tocmai pentru că ne dorim să încurajăm implicarea acestora în sprijinirea tinerilor și elevilor. Ne-am bucurat să vedem că, în urma acestei vizite, am facilitat un alt parteneriat realizat între o companie care realizează software pentru drone de stropit și liceul agricol. Aceștia vor continua să colaboreze pentru a oferi profesorilor și elevilor mai multe oportunități de învățare.“

Deși suntem în era Agriculturii 4.0, calificările, materiile și manualele au rămas neschimbate de zeci de ani, fără să fie actualizate cu conținuturi referitoare la noile tehnologii și echipamanente, digitalizare sau automatizare.

„Oferim liceelor know-how pentru a atrage tineri motivați și a-i pregăti pentru agricultura modernă. Doar așa liceele agricole vor reuși să formeze fermierii 4.0 de mâine“, a declarat Crenguța Bărbosu, Senior Program Manager în cadrul Fundației World Vision România.

„Tinerii nu înțeleg că munca în agricultură nu se mai realizează cum se realiza înainte. Poți să fii agricultor și să lucrezi din birou, într-un mediu curat, folosind programe care automatizează toate procesele agricole“, explică Cristinel Bodescu. „Sfatul nostru pentru tinerii care își doresc un viitor în agricultură este să pornească ceva pe cont propriu, să pună bazele unei mici ferme sau a unei livezi, să crească treptat prin accesarea de fonduri structurale. La fel de important este ca, pentru început, să înceapă să facă practică în ferme dezvoltate și să fie mai preocupați de cunoștințele pe care le vor dobândi decât de formele de recompensare financiară.“

Pachetul educațional „Călătorie spre anul 2050“

World Vision România, în cadrul Consorțiului „Creștem prin Educație Agricolă“, a elaborat un modul educațional inovator despre agricultura durabilă și Agricultura 4.0. Pachetul educațional se adresează celor 56 de licee cu profil agricol din România și este deja în implementare în 10 licee. „Călătorie spre anul 2050 vorbește copiilor despre sustenabilitate și tehnologie și răspunde la întrebarea: «Cum vom hrăni 10 miliarde de oameni în anul 2050?»“. Planurile de lecție, însoțite de filme și prezentări, familiarizează elevii cu cele mai importante concepte ale agriculturii durabile. Pachetul educațional este disponibil pe site-ul programului.

Programul „Creștem prin Educație Agricolă“

Programul „Creștem prin Educație Agricolă“ (CEA) pune la aceeași masă învățământul agricol cu noile tehnologii și mediul de business, pentru a susține performanța profesorilor și managerilor din cele 56 de licee agricole din Romania.

Programul este finanțat de Romanian-American Foundation (RAF) și derulat de un consorțiu de organizații din care fac parte: Fundația World Vision România, Junior Achievement România, Fundația Civitas pentru Societatea Civilă și Centrul Român de Politici Europene.

Ion BOGDAN

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură informează că în cursul lunii decembrie 2022  se depun Cererile de acord  pentru finanțare aferente schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură pentru anul 2023, la centrele județene ale APIA pe raza cărora sunt situate exploatațiile agricole pentru care se solicită ajutorul de stat sau unde au fost depuse cereri de plată pentru schemele de sprijin pe suprafață.

Beneficiari:

a) producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt înregistrați în Registrul agricol, Registrul fermelor, Registrul plantațiilor viticole, alte evidențe funciare, care exploatează terenuri agricole, individual sau în forme de asociere conform legislației în vigoare, în scopul obținerii producției agricole;

b) producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau persoane juridice, grupuri de producători recunoscute sau organizații de producători recunoscute, după caz, care sunt înregistrați în Registrul național al exploatațiilor şi care dețin, cresc sau exploatează animale, individual sau în forme de asociere conform legislației în vigoare, în scopul obținerii producției agricole;

c) organizațiile de îmbunătățiri funciare şi federațiile de organizații de îmbunătățiri funciare înscrise în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare şi Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare, aşa cum sunt definite în Legea îmbunătăţirilor funciare nr.138 / 2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

d) organismele/organizaţiile de cercetare, respectiv universităţile, institutele şi staţiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finanțare, al căror scop principal este de a realiza cercetare fundamentală, cercetare industrială sau dezvoltare experimentală şi de a-şi face cunoscute rezultatele prin predare, publicare sau transfer de tehnologie.

Persoanele fizice pot fi acceptate ca potențiali beneficiari ai prezentei scheme dacă în termen de 60 de zile lucrătoare de la data primirii notificării privind acordul prealabil, dar nu mai târziu de data depunerii primei cereri trimestriale, se autorizează ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală, conform OUG nr. 44/2008, cu modificările și completările ulterioare. Condițiile de acordare în funcţie de sectorul/sectoarele vegetal, zootehnic şi/sau îmbunătăţiri funciare în care îşi desfăşoară activitatea sunt:

a) să fie înscrişi în Registrul unic de identificare (RUI) al APIA (să deţină ID fermier);

b) să fie înscrişi în evidenţele APIA cu suprafeţele de teren pe care le exploatează sau în Registrul plantaţiilor viticole, după caz;

c) să fie înscrişi în Registrul agricol cu suprafețele agricole aflate în exploatare, inclusiv pentru spațiile protejate (sere și solarii), precum și cu efectivele de bovine/ovine/caprine/porcine/ păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

d) să fie înregistraţi în Registrul naţional al exploataţiilor (RNE) al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor sau să deţină document de înregistrare/autorizare sanitară veterinară pentru porci/păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

e) suprafeţele de teren pe care le exploatează să fie de minimum un hectar inclusiv, iar suprafaţa parcelei agricole să fie de cel puţin 0,3 ha,iar în cazul serelor, solarelor, viilor, livezilor, culturilor de hamei,pepinierelor, arbuștilor fructiferi, suprafața parcelei agricole trebuie să fie de cel puțin 0,1 ha și/sau după caz, să dețină un număr minim de animale. Pentru legume cultivate în sere și solare, pentru care se acordă schema de sprijin cuplat, suprafața minimă a exploatației este de 0,3 ha, iar suprafața minimă a parcelei este de 0,03 ha. Prin excepție, pentru ciuperci sa iau în considerare suprafețele din adeverințele emise de primării.

f) să exploateze/să deţină/să crească animale/păsări/familii de albine/viermi de mătase în vederea obţinerii producţiei agricole pentru care solicită ajutorul de stat;

g) să utilizeze instalaţii de irigat acţionate cu motoare termice.

Cererea de acord prealabil se depune însoţită de următoarele documente:

a) copie a documentelor de identitate și a documentelor de înregistrare;

b) adeverinţă  eliberată de Primarie cu suprafețele agricole aflate în exploatare, inclusiv pentru spaţii protejate /cu efectivele de animale/păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

c) adeverinţă eliberată de către Oficiul Național al Viei și al Produselor Vitivinicole pentru suprafețele cu vie, după caz;

d) situația suprafețelor și a structurii estimative a culturilor pentru care solicită ajutorul de stat și/sau producția de ciuperci estimată;

e) copia documentului care atestă înregistrarea/autorizarea sanitară veterinară pentru porci/ păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

f) situația privind calculul efectivului rulat /mediu estimat  anual, în funcție de specie, întocmită de beneficiar ;

g) dovada că solicitantul nu figurează ca debitor la organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare înscrise în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare, precum şi la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, furnizorul de apă şi de electricitate, după caz;

h) copie de pe contractul de irigaţii/furnizare a apei, după caz;

i)  cantitățile de  motorină  pentru care se solicită ajutorul de stat sub formă de rambursare pentru sectorul îmbunătățiri  funciare;

j) angajamentul solicitantului persoana fizică  cu privire la autorizarea ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală, conform OUG nr.44/2008, cu modificările și completările ulterioare, conform modelului anexa 5 din ordin.

Acordul prealabil pentru finanţare prin rambursare se emite de către centrele APIA judeţene, în termen de cel mult 20 zile lucrătoare de la data  limită de depunere a cererii de acord.

Documentele necesare depunerii cererilor de acord pentru finanţare aferente schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură pentru anul 2023 sunt publicate pe site-ul Agenției, secțiunea Formulare (http://www.apia.org.ro/ro/formulare1386829353).

Recent Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a decis sprijinirea producătorilor agricoli din România cu o suma de până la 1500,00 lei/hectar.

Este vorba despre Ordonanța de Urgență nr. 157/17.11.2022 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat sub forma de grant acordat producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2021, ce au fost afectate de seceta pedologică extremă și care acoperă aproximativ 250.000 hectare, pentru 16.740 de beneficiari, cu o alocare totală de 365.638,26 mii lei. Ordonanța prevede acordarea sumei de 1500,00 lei per hectarul afectat de secetă, proporțional cu gradul de calamitate, ceea ce este o măsură corectă, pentru că nu toți cei afectați de secetă au suferit pierderi totale.

Teoretic, un fermier care în toamna anului 2021 a însămânțat 5 hectare de grâu și nu a recoltat nimic, adică grad de calamitate 100%, poate primi ajutor din partea statului, sub forma unui grant, suma de 7500,00 lei (tabelul 2).

Practic, însă, dacă seceta i-a distrus jumătate din producție, producătorul agricol va primi 1875 lei pentru toate cele 5 hectare calamitate în proporție de 50% (tabelul 2).

Cum adică, ar întreba cei care au urmat școala primară? Matematica este o știință exactă. Așa am învățat la școală în clasele primare și tot atunci am învățat că 50% reprezintă jumătate dintr-un întreg.

Probabil și în matematică există principiul "politically correct".

Cum este posibil așa ceva? Probabil este o greșeală de redactare undeva pentru că dorința Guvernului a fost exprimată clar: dăm 1500,00 lei per hectar, fermierilor afectați de seceta pedologica extremă,  proporțional cu gradul de calamitate suferit de fermieri.

Nu este nicio greșeală de redactare din partea Guvernului. Păi și atunci? Cum este posibil ca 50% din 1500 să dea 375?

Simplu! Se dă o ordonanță prin care se stabilește modul de calcul și apoi, se face trimitere la procesul-verbal de calamitate întocmit de Comisia de Evaluare și care, conform metodologiei stabilite prin Ordin de Ministru, stabilește suprafața calamitată ca fiind suprafața cultivată, înmulțită cu procentul de calamitate. Deci, în cazul nostru, suprafața calamitată rezultată, este de 2,5 ha din cele 5 ha cultivate, la un procent de calamitate de 50% (tabelul 1)!

Tabelul 1 - Anexa 3 la regulament – Aprobat prin Ordin de Ministru 97/63/2022 PROCES-VERBAL de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole

Apoi, la cele 2,5 hectare se aplică din nou gradul de calamitare de 50% și rezultă suprafața de 1,25 hectare (din cele 5 cultivate inițial) care apoi se înmulțește cu suma de 1500 lei și obținem suma totală de 1875 lei pe care fermierul o poate primi cu titlu de despăgubire (tabelul 2)!

Tabelul 2 - Anexa 1 din OUG 157/2022 – date privind modalitatea de calcul

Nota:

Coloana 3 se completează conform procesului-verbal de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole (coloana 5 din procesul-verbal).

Coloana 4 se completează conform procesului-verbal de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole (coloana 6 din procesul-verbal).

Suprafața din coloana 4 nu trebuie să fie mai mare decât suprafața din coloana 2.

Coloana 6 se calculează prin înmulțirea valorilor coloanei 3 cu coloana 4 și cu coloana 5, iar rezultatul se împarte la 100.

Curat murdar, Nene Iancule! Zău că oamenii ăștia lucrează politici pentru fermierii mici și mijlocii și se gândesc la toate neajunsurile pe care făuritorii de hrană le întâmpină pe fondul crizei economice la nivel global. Cât noroc au țăranii și țărăncile din România cu un Minister al Agriculturii și Dezvoltării Rurale!

Parafrazându-l pe domnul Ministru Petre DAEA, să fim sănătoși și să ne alegem leader-ii cu grijă!

În încheiere, slavă Domnului că ne știm sănătoși și nu avem nevoie de recomandarea unui medic bun, dar dacă ne poate recomanda domnul ministru Daea un profesor bun de matematică care să ne poată medita până înțelegem această formulă de calcul, promitem să nu îl refuzăm!

ECHIPA L.A.P.A.R.

Mulți tineri încep afaceri de la zero fără niciun fel de experiență anterioară în agricultură, în timp ce alții vin din familii de agricultori și se înscriu la facultăți de profil care îi ajută să dezvolte o afacere în domeniu. Ambele cazuri se aplică „mănușă“ tânărului inginer agronom Alexandru Stamatin, care administrează o fermă vegetală, cu o suprafață nu foarte mare, de doar 240 ha, în localitatea Târzii, comuna Oltenești, județul Vaslui. Totul a pornit începând cu anul 2019, când era student la Facultatea de Agricultură din Iași, pe-atunci motivat să ducă mai departe visul părinților săi, ne spune tânărul vasluian.

Proaspăt inginer cu inițiativă, ferma familiei e pe mâini bune

„Am început să administrez această fermă din toamna anului 2019, când eram la începutul anului doi de facultate, în momentul în care părinții mei au luat decizia de a nu se mai ocupa de fermă, respectiv de o suprafață de 62 ha, cu utilaje vechi și neperformante. Pentru că am știut și am văzut cât de greu le-a fost părinților mei să țină toți copiii în școli și facultăți, dar și să strângă bani pentru a investi în teren, nu am putut să las să se aleagă praful de afacerea începută de ei și atunci am simțit că e momentul să intervin. Astfel am luat decizia de a mă ocupa și administra singur ferma. Așa că, în luna octombrie 2019, am reușit să accesez un leasing pentru un tractor nou de 150 CP, să îl pot folosi pentru lucrările grele ale solului (arat, scarificat, pregătit), astfel încât să pot lucra o suprafață de teren mai mare într-un timp mai scurt față de cât reușeam cu vechiul tractor și neperformant pe care îl aveam în fermă, la momentul respectiv. Tot în toamna acelui an am reușit să măresc suprafața la 82 ha de teren. Lucrurile au fost mai grele la început pentru că nu știam ce presupune această meserie, dar am avut și un mare sprijin de la fratele meu, care a terminat și el Facultatea de Agricultură, în anul 2014. În prezent, la nici 3 ani de când am început să administrez ferma de unul singur, am ajuns să lucrez o suprafață de cca. 240 ha, să achiziționez două tractoare noi și o combină (prin leasing-uri și credite), dar să și cumpăr utilaje noi și performante, cu care reușesc să fac lucrări de calitate. Momentan nu am accesat fonduri europene, însă urmează. Am așteptat să termin Facultatea de Agricultură din Iași pentru a obține titlul de inginer și pentru a avea mai mult timp să mă ocup doar de fermă. Sper ca pe viitor, în următorii 5-10 ani, să ajung printre fermierii de top din acest județ sau chiar din această regiune a României“, adaugă proaspătul inginer agronom vasluian.

Planuri de viitor: construirea unei hale de dimensiuni mari pentru stocarea cerealelor

Familia Stamatin a început să se ocupe de cultura mare încă de la începutul anilor 2000, dar pe o suprafață foarte mică de teren, adaugă tânărul vasluian. „Majoritatea culturilor erau destinate nutriției animalelor deoarece pe atunci creșterea animalelor era mai profitabilă decât o fermă vegetală, plus că ambii părinți sunt de profesie tehnicieni veterinari. În prezent, pe suprafața totală de teren cultivăm rapiță, grâu, orz, porumb, floarea-soarelui, mazăre și sfeclă pentru zahăr.

Tânărul fermier a început, ușor-ușor, să achiziționeze utilaje cât mai noi și mai performante pentru o agricultură de precizie, începând de la prelucrarea terenului până la întreținerea culturilor și respectiv recoltarea acestora. „În fiecare sezon cumpărăm câte 1-2 utilaje, fie prin plata cash, fie prin leasing. La momentul actual dispun de toată gama de utilaje de care am nevoie pentru a efectua toate lucrările la momentul cât mai optim și cu o calitate a lucrărilor cât mai ridicată. Distribuția materiei prime se face cu vânzare directă din câmp la traderii de cereale din zonă, fiind în plan construirea unei hale de dimensiuni mari pentru stocarea unei părți din recoltă“, mai specifică acesta.

Culturi compromise aproape în totalitate, salvarea poate veni de la cultura de sfeclă pentru zahăr

Legat de situația dramatică din câmp, respectiv seceta cruntă care bate la poarta fiecărei ferme în parte din județ, culturile de toamnă, rapiță, grâu și orz din ferma de la Târzii s-au menținut destul de bine până la începutul lunii iunie. „Păreau destul de promițătoare, dar lipsa precipitațiilor în momentul înfloririi și a umplerii boabelor și-a spus cuvântul. Pentru anul acesta producțiile nu sunt mulțumitoare față de anul agricol 2021, dar putem să spunem că sunt cât de cât decente. Cultura de floarea-soarelui are nevoie de foarte multă apă în această perioadă și de la momentul înfloritului până la umplerea boabelor, a fost o perioadă critică din cauza lipsei apei. Putem spune că dacă nu va ploua în perioada următoare în cazul florii-soarelui eventuala producție nu va reuși să achite nici măcar cheltuielile de înființare a culturii. În schimb, la porumb, lucrurile sunt și mai rele. Până în momentul de față cultura de porumb este compromisă în procent de circa 70%. În mare parte, în această zonă a județului, dar și a acestei regiuni, porumbul s-a uscat sau este în proces de uscare fără a-și mai forma inflorescențele, existând riscul să nu recoltăm niciun bob de pe majoritatea parcelelor sau doar izolat și acolo producția de boabe va fi foarte slabă din punct de vedere cantitativ. Putem spune că ne confruntăm cu un an foarte asemănător celui din 2020, când producțiile la cereale păioase și floarea-soarelui nu au trecut de 1.000-1.200 kg/ha, iar la porumb producțiile au lipsit pe întreaga suprafață cultivată la vremea respectivă. La cultura de sfeclă pentru zahăr avem însă ceva speranțe, încă se prezintă destul de bine față de florea-soarelui și porumb. Fiind primul an în care cultivăm sfeclă, așteptările nu sunt foarte mari. Până la venirea temperaturilor foarte ridicate din luna iunie și începutul lunii iulie se prezenta foarte bine, însă seceta își spune cuvântul încă. Sperăm ca măcar la această cultură să ne putem scoate investiția în acest an pentru că la celelalte culturi de primăvară nu am reușit“, încheie Alexandru Stamatin din Târzii, comuna Oltenești, județul Vaslui.

Beatrice Alexandra MODIGA

În data de 10 iunie 2022, în amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu“ al Bibliotecii Academiei Române s-a desfășurat conferința cu tema „Gestionarea biodiversității genetice, prin ameliorarea plantelor cultivate și aplicarea tehnologiilor adecvate“.

Au fost prezenți prof. univ. emerit dr. ing. doc. h.c. Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești“, secretari de stat din Ministerul Agriculturii și Ministerul Cercetării, dr. ing. Aurel Badiu, vicepreședinte ASAS, Ion Cioroianu, liderul fermierilor din România, cadre didactice din învățământul agronomic și alți invitați alături de cercetătorii din institutele și stațiunile de cercetări agricole.

Prima parte a lucrărilor a fost condusă de prof. Gabriel Popescu, care a salutat prezența invitațiilor și a dat cuvântul prof. Valeriu Tabără, care a felicitat unitățile de cercetare participante pentru că au ales o asemenea temă interesantă supusă dezbaterii. Domnia sa a menționat că avem o bogată zestre genetică pe care trebuie să o păstrăm cu grijă, să fie depusă în Banca de gene Suceava și să înființăm alte bănci de gene, pentru celelalte ramuri agricole.

Au luat apoi cuvântul secretarii de stat de la Agricultură și de la Cercetare care au menționat preocuparea ministerelor respective pentru cercetarea științifică din agricultură și sprijinul acordat.

În partea a doua a evenimentului a avut loc prezentarea referatelor care a fost condusă de dr. ing. Elena Petcu, director științific la INCDA-Fundulea.

Menționăm câteva titluri științifice, respectiv Contribuția INCDA-Fundulea la creșterea diversității genetice a culturilor cerealiere în România, Evaluarea performanțelor productive de calitate ale noilor soiuri de grâu de primăvara în condiții pedoclimatice diferite (SCDA-Turda), Biodiversitatea în agricultura ecologică, prima strategie Green Deal (INCDA-Fundulea).

După fiecare referat prezentat s-au pus întrebări și s-au punctate discuții pentru clarificarea problemelor.

Au fost prezentate 7 referate de la INCDA-Fundulea și 2 referate de la SCDA-Turda.

Demn de remarcat este numărul mare de stațiuni și de cercetători care au colaborat la realizarea acestei tematici.

În afară de unitățile de cercetare menționate mai sus au mai avut contribuții cercetători de la stațiunile: Secuieni, Livada, Lovrin, Brăila, Albota, Simnic, Odobești, precum și de la Institutul de cercetări pentru cartof și sfeclă de zahăr Brașov, ANM București, ICDPP-București, ISTIS-București și CSCBAS – București.

La încheirea conferinței dr.ing Elena Petcu a apreciat că tematica supusă dezbaterii a fost interesantă, a creat multe discuții, s-au clarificat multe probleme, dar au rămas și unele semne de întrebare la care vom trebui să găsim răspuns în viitor.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

ITC este prima societate privată românească care a înființat un program propriu de cercetare încă din 1994. N-a fost deloc ușor pentru o companie mică, de familie, să se angajeze într-un program de asemenea anvergură. Au făcut-o pentru că și-au dat seama, cu mult înaintea altora, că, dacă lăsăm de izbeliște cercetarea agricolă, o să ne scoată de pe piață multinaționalele și atunci o să fim dependenți de ei. Au urmat ani grei, de muncă îndârjită, de tot felul de privațiuni, dar până la urmă au reușit. Au fost inspirați, poate că au avut și un pic de noroc, cert este că astăzi ITC oferă fermierilor noștri, dar și altora din Uniunea Europeană semințe din soiuri valoroase autohtone din programul propriu de cercetare, dar și din cel al unităților ASAS.

Din oferta ITC, se remarcă în mod deosebit soiurile proprii de rapiță de toamnă DIANA și PERLA (printre cele mai apreciate soiuri tip 00 în Europa), muștar antinematodic ALEX și CEZARA, grâu de toamnă IRIS 12 etc. Premiat pentru activitatea sa pe piața internă și internațională, ITC este recunoscut astăzi ca un partener de încredere în agricultură. În plus, de-a lungul timpului a ajuns să colaboreze cu firme mari în ameliorarea de semințe, aducând pe piața românească soiuri dintre cele mai performante, cum ar fi soiul de orz de toamnă Estoria, pe două rânduri, Igloo și Frosen, mazăre de toamnă afilă, Jarissa și Jariella, grâu de primăvară, diverse soiuri de mazăre de primăvară, afila, năut, in, sorg etc.

Astăzi, domnul George Nedelcu, întemeietorul companiei, a lăsat afacerea pe mâna ficelor sale. Este mândru de tot ce a realizat, dar mai ales de Iris 12, unul dintre cele mai valoroase soiuri de grâu de la noi. Având la bază genetica autohtonă, poate fi semănat până în decembrie. Este rezistent la iernare, la secetă și arșiță, rugini și făinare, având un potențial de producție ridicat. Are o putere de înfrățire deosebită, fie toamna ori primăvara. În 2020, pe seceta aia cumplită din Dobrogea și sudul țării, singurul care a produs în județul Constanța a fost Iris 12. În 2021, în competiție cu alte soiuri, la stațiunea Caracal a realizat la hectar 11.648 kg, cu două tone mai mult peste toate celelalte soiuri.

Despre Iris 12, ca de altfel despre toate creațiile românești, se poate spune că nu te lasă la greu. Ca o paranteză, aș vrea să vă mai spun că făina din care se face pâinea pe care o mâncăm provine în proporție de peste 70% din soiuri de grâu românesc.

Revenind la ITC, aș vrea să vă mai spun că aici puteți găsi și niște soiuri de muștar dintre cele mai valoroase din Europa, la fel și de rapiță, de mazăre de toamnă, porumb, soia, năut, in, lucernă, sorg etc.

La final aș vrea să vă mai spun doar atât: nu știu ce a făcut România pentru ITC, dar știu sigur ce a făcut ITC pentru România, iar pentru asta are tot respectul nostru. Dumneavoastră ce credeți?

M. Eftimie

Agricover – liderul pieței de agribusiness din România, anunță atingerea pragului de 1.000 de fermieri utilizatori ai platformei de agricultură digitală Crop 360 lansată de companie la sfârșitul anului trecut. Aceasta reprezintă cea mai rapidă rată de adoptare a tehnologiei digitale în fermele din România. Suprafața exploatată de fermierii utilizatori depășește 250.000 de hectare

„Avem astăzi o platformă integrată de agricultură digitală dezvoltată în strânsă legătură cu fermierii noștri parteneri pentru a răspunde nevoilor lor reale, aducând cele mai performante instrumente digitale pentru eficientizarea activității din fermă și luarea deciziilor corecte în timp real. Atingerea unui număr de 1.000 de fermieri utilizatori într-un timp atât de scurt nu este o surpriză și vine să confirme utilitatea soluțiilor oferite în cadrul platformei. Ne propunem să continuăm dezvoltarea funcționalităților prin construirea de instrumente care aduc plus valoare afacerilor fermierilor, susținând dezvoltarea agriculturii sustenabile și conectând fermierii de astăzi cu agricultura de mâine“, a declarat Liviu Dobre, director general Agricover Holding.

Microsoft este partenerul tehnologic ales pentru construcția platformei, oferind soluții de tip cloud și instrumente care fac ca platforma Crop 360 să simplifice munca fermierilor și să îi ajute să-și gestioneze cât mai bine culturile agricole, eficientizând în același timp utilizarea resurselor.

360 – Conectăm fermierii de astăzi cu agricultura de mâine

Platforma integrată Crop 360 permite fermierilor să folosească cele mai noi tehnologii de agricultură digitală pentru a crește performanța fermei și a se alinia cerințelor Uniunii Europene pentru o agricultură sustenabilă. Soluțiile digitale integrate în platformă includ:

• Sprijin decizional pentru activitățile din fermă: geolocalizarea parcelelor importate din APIA, imagini satelitare și date meteo, monitorizarea complexă a culturilor, planificarea lucrărilor în câmp etc.
• Instrumente utile de management al afacerii: managementul contractelor de arendă, sistem de management al depozitelor pentru stocuri (sămânță, produse de protecția și nutriția plantelor).
• Gestionarea digitală a interacțiunii cu Grupul Agricover: modul de tip e-care și platforma de comerț electronic pentru Agricover Distribution, interfață digitală de tip selfcare cu Agricover Credit IFN.

Clubul Fermierilor Români solicită urgentarea demersurilor Guvernului României pe lângă Comisia Europeană pentru modificarea PNRR și alocarea de fonduri pentru agricultură, cu prioritate pentru dezvoltarea sistemului de irigații și de desecare-drenaj.

În prezent, fermele din România sunt puse la grea încercare: pe lângă schimbările climatice care afectează viabilitatea afacerilor agricole, efectele economice ale pandemiei Covid 19, creșterile alarmante ale prețurilor la inputuri și energie, precum și războiul din Ucraina amenință securitatea alimentară a cetățenilor din multe țări din afara UE, dar și a categoriilor defavorizate ale unor cetățeni europeni.

Clubul consideră absolut necesară coordonarea acțiunii tuturor ministerelor relevante – MADR, MAE, MIPE – pentru solicitarea urgentă către Comisia Europeană a amendării PNRR, prin includerea finanțării programelor pentru o agricultură românească rezilientă și competitivă.

Termen limită: 15 iulie

Printre târgurile agricole de marcă din România și-a făcut apariția un nou eveniment: FarmConect România – Târgul Agriculturii Românești. Este vorba despre un târg organizat de fermieri pentru fermieri în perioada 9-11 iunie, la Slobozia, și care promite să devină un etalon printre expozițiile de profil. Numeroși expozanți și multe teme de discuții au atras atenția vizitatorilor, dar și pe cea a autorităților din domeniu.

Interes crescut pentru comunicare

Inițiativa Asociației Producătorilor de Porumb din România de a organiza un astfel de târg în inima Bărăganului a fost primită pozitiv nu doar de fermieri, ci și de autorități care au participat în număr mare la deschiderea evenimentului. Printre aceștia s-au numărat: Adrian Chesnoiu – fost ministru al Agriculturii, domnul Dragoș Soare – primarul municipiului Slobozia, conducerea executivă a APPR, Silviu Mihai – președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice (ACCPT) Ialomița, Valeriu Tabără – președintele ASAS.

„Sărbătorim cei 10 ani de activitate ai APPR printr-un târg care ne dorim să devină unul cu tradiție și care să reprezinte fermierii din toată țara. Târgul FarmConect își propune să contribuie la dezvoltarea agriculturii în România pentru că doar colaborând și sprijinindu-ne unii pe alții pentru un interes comun vom crește mai puternici ca indivizi și ca țară“, a declarat domnul Nicolae Sitaru, președinte APPR.

De partea cealaltă, Adrian Chesnoiu a precizat faptul că apreciază inițiativa APPR de a organiza un astfel de eveniment în inima Bărăganului.

„Țin să felicit APPR în calitatea sa de organizator, precum și toate instituțiile locale pentru susținerea acestei prime ediții de succes a târgului FarmConect România. Este o bucurie să văd atât de mulți fermieri mari, care au rezultate extraordinare, prezenți la acest târg și vă felicit pentru deschiderea și interesul pe care le arătați pentru cunoașterea și descoperirea noilor tehnologii din agricultură. Contextul actualul este unul provocator și, cu toate acestea, vedem fermieri din ce în ce mai performanți, care devin vectori în schimbarea mentalității în agricultura românească. Perioada 2022-2027 va fi de tranziție, iar cuvântul definitoriu va fi «performanța». Îmi doresc foarte mult ca la următoarele ediții să vedem și expozanți care vin cu soluții pentru producția de energie regenerabilă, pentru că agricultura depinde de foarte mulți factori externi, iar țara noastră are un potențial fantastic în acest sens“, a declarat domnul Adrian Chesnoiu.

Peste 100 de companii participante

Târgul FarmConect România a stârnit un interes crescut în rândul populației din zona de Sud a țării și a găzduit peste 6.500 de vizitatori în cele trei zile de expoziții și evenimente. Aproximativ 100 de companii s-au alăturat târgului în calitate de parteneri și expozanți. Așa cum poate era de așteptat, printre expozanți au dominat companiile producătoare și distribuitoare de semințe și produse pentru protecția plantelor. Nu au lipsit giganții din domeniu, care pe lângă produse, recomandări și sfaturi care, să-i ajute pe fermieri să obțină producții mai ridicate, au oferit soluții în partea agriculturii digitale.

Compania Corteva Agriscience a lansat în cadrul târgului noua platformă digitală Granular Link – care își propune să aducă valoare fermierilor români prin hărți cu viteză variabilă pentru însămânțarea cu precizie, imagini satelitare zilnice de înaltă rezoluție, aplicații de fertilizare și fungicide și o caracteristică unică a datei de recoltare a porumbului de siloz.

„Trăim într-o eră tehnologică și fermierii își doresc să aloce cât mai puțin timp vizitelor în câmp, să facă performanță și să obțină bani. De aceea venim în sprijinul lor cu aplicația gratuită Granular Link ce poate fi accesată de pe telefon sau calculator. Este o aplicație foarte simplă, iar fermierii pot avea acces foarte ușor la imagini satelitare cu câmpurile lor, practic printr-un singur click. Avem și servicii premium în aplicație, adică putem oferi conexiune la satelitul Planet care oferă imagini zilnice, la o rezoluție foarte bună. În plus, aplicația poate furniza și hărți de aplicare variabilă a azotului, a fungicidelor și, desigur, însămânțare variabilă. Un plus este serviciul unic pe piață dedicat cultivatorilor de porumb siloz, cu ajutorul căruia pot afla care este data optimă pentru recoltatul porumbului. Această opțiune se va extinde în următoarea perioadă pentru toată cultura de porumb“, a declarat Ferdinand Tatu, digital agronomy manager Corteva Agriscience.

La standul FMC Agro Operational România vizitatorii au fost întâmpinați cu informații despre cel mai nou serviciu pus la dispoziție de reprezentații companiei, mai exact aplicația Arc farm intelligence.

„Având în vedere că ne aflăm la un târg organizat de Asociația Producătorilor de Porumb din România, le prezentăm vizitatorilor programul pe care compania FMC îl desfășoară în ceea ce privește monitorizarea dăunătorilor din cultura de porumb, mai exact Ostrinia nubilalis și Helicoverpa armigera. Știm că sunt doi dăunători de periculoși care provoacă pagube calitative și cantitative și sunt dificil de observat în mod normal cu ochiul liber. De aceea facem această monitorizare și îi anunțăm pe fermieri când este momentul optim pentru aplicarea tratamentelor. Este o aplicație gratuită, noi ne aflăm acum în plin proces de instalare a capcanelor, avem peste 100 de puncte de monitorizare în toată țara. Capcanele automate trimit în fiecare zi poze în aplicație, iar de aici, ulterior, se pot afla curbele de zbor ale dăunătorilor. În momentul în care se ajunge la atingerea pragului de dăunare și pericolul este iminent sunt emise buletine de avertizare, iar aplicația alerte va trmite notificări prin care va fi anunțat utilizatorul că în zona lui este pericol mare de apariție a acestor dăunători și atunci trebuie să aplice tratament cu insecticid“, a precizat Cătălin Viziru, marketing manager FMC România.

Și la standul companiei Syngenta fermierii au fost întâmpinați de specialiști cu informații cu privire la noile produse din portofoliu, dar și cu recomandări pentru maximizarea producțiilor pentru fiecare cultură, inclusiv un program prin care fermierul împarte riscul de secetă cu Syngenta. „Pe lângă gama vastă de produse, venim și cu o gamă de servicii pentru fermierii. Mă refer în primul rând la partea de consultanță pentru că atât echipa tehnică, cât și cea de vânzări se află pe teren pentru a fi în permanență în legătură cu agricultorii, astfel încât să putem veni cu soluții adaptate nevoilor lor. Apoi, venim și cu servicii adiționale post vânzare, mă refer la programul AgriClime. Este acel program care întinde fermierului o mână de ajutor atunci când îi este mai greu, adică atunci când este secetă. Practic, prin înregistrarea parcelelor în acest program fermierii pot primi până la 30% din valoarea produselor investite. În felul acesta ne asigurăm că fermierii beneficiază de o tehnologie performantă, iar în cazul în care întâmpină probleme cauzate de secetă suntem acolo și oferim o compensare pentru produsele achiziționate“, a declarat Gabriela Dragoș, marketing manager cereale Syngenta.

Dincolo de informații, produse noi, conferințe, la Slobozia fermierii au fost introduși și în istoria agriculturii prin prezența în cadrul târgului a mai multor exponate ce aparțin Muzeului Național al Agriculturii.

Larissa DINU

SFATUL GRÂNARILOR – AGRIVENTURA 2022 se anunță cel mai amplu spectacol de prezentare și vizionare culturi agricole de toamnă și primăvară ale celor mai importanți producători naționali și internaționali, tehnică agrară și demonstrații agricole pentru fermierii din regiunea de Nord-Est a țării.

Evenimentul va avea loc în perioada 30 iunie - 2 iulie 2022, iar invitați speciali vor fi trupele „Lupii lui Calancea” și „Plăieșii”.
AGRIVENTURA se va desfășura pe Platforma experimentală de la Podu Iloaiei, în cadrul fermei PANIFCOM.

Aflat la prima ediție, SFATUL GRÂNARILOR – AGRIVENTURA 2022 va cuprinde într-o singură cupolă 3 evenimente similare organizate în 2021: Ziua Grâului Moldova, Sfatul Grânarilor - Sărbătoarea florii însorite și Ziua porumbului Moldova.

Evenimentul va fi organizat pe o suprafață de 140 hectare și va oferi vizitatorilor acces la un amplu program de demonstrații agricole, prezentări de tehnică agrară și soluții complete pentru fermele vegetale și zootehnice oferite de companiile prezente la eveniment. Evenimentul va găzdui la standurile expoziționale branduri naționale și internaționale, producători de semințe, furnizori de echipamente zootehnice și inputuri, prestatori de servicii pentru agricultură etc.

Demonstrații live în câmp

Vor fi amenajate de asemenea zone de demonstrații live pentru tehnică agricolă de ultimă generație, iar vizitatorii care dețin carnet de conducere vor putea face sesiuni de drive-test într-un spațiu special amenajat. Vor putea fi văzute la târg tractoare, mașini și utilaje agricole de mici și mari dimensiuni, ultra-moderne, mașini de erbicidare, precum și alte soluții și sisteme hi-tech dedicate sectorului agricol.

Pentru un acces facil la târg, vor fi puse la dispoziție mijloace de transport în comun care vor pleca la intervale periodice din zona Palatului (Iași). De asemenea, pe platforma expozițională de la Podu Iloaiei va fi amenajat o parcare cu o capacitate de aproximativ 400 de locuri.

Loturi experimentale de grâu, porumb și floarea soarelui

Un punct de referință al evenimentului va fi dedicat prezentării platformei experimentale de la Podu Iloaei, dedicată culturilor de grâu, porumb și floarea-soarelui, dar și unui lot experimental cu o cultură surpriză. Desfășurate pe o suprafață totală de 100 de hectare, loturile experimentale vor oferi posibilitatea vizitatorilor de a analiza la fața locului evoluția soiurilor testate, influența factorilor climatici și tehnologici asupra dezvoltării plantelor, de a cunoaște potențialul hibrizilor și de a-i evidenția pe cei cu rezultate optime pentru zona județului Iași.

3 zile, 3 concepte diferite

Fiecare zi a târgului AGRIVENTURA va avea o tematică proprie.

Joi, 30 iunie, prima zi a evenimentului va fi „Ziua Rodniciei: Despre Glie, Oameni și Belșug”. La deschiderea oficială sunt așteptate oficialități ale statului, europarlamentari, reprezentanți ai mediului universitar, fermieri și reprezentanți ai structurilor asociative. Ziua va include și tururi ghidate, demonstrații utilaje, prezentare expozanți, dar și un program artistic și de divertisment, inclusiv live cooking show. Concertul trupei „Lupii lui Calancea” și invitații va începe la ora 19:00.

Vineri, 1 iulie, cea de-a doua zi a evenimentului, este „Ziua Elogiului Satului Românesc”. Pe lângă demonstrații agricole și vizite la standurile expozanților, ziua va include și o dezbatere privind destinul spațiului rural în contextul globalizării și urbanizării, o evocare a lumii satului și a conștiinței sale. Partea a doua a zilei va fi dedicată ediției a treia a evenimentului „Elogiul Satului Românesc”, în care vor fi omagiați oamenii reprezentativi ai satului și vor susține spectacole speciale ansamblurile „Plăieșii” și „Constantin Arvinte” cu invitați soliști vocali din zona Moldovei.

Sâmbătă, 2 iulie, va fi „Ziua Moștenirii: Copiii fermierilor de astăzi, marii fermieri de mâine”. În această zi vor fi organizate activități dedicate fermierilor și copiilor acestora (paneluri la pavilioane, tururi ghidate), dar și activități creative și tururi separate pentru cei mici. Ziua se va încheia cu un festival al fanfarelor „Valea Mare, ”Zece Prăjini”, „Cozmești” și „Chetriș”, ce va fi urmat de o discotecă dedicată tinerilor și nu numai.

„Conceptul acestui eveniment este unul larg, deschis în egală măsură specialiștilor, fermierilor și autorităților, dar și publicului larg. Vizitatorii vor avea parte de o experiență completă de informații, tehnologie, dar și muzică și tradiții reînnăscute ale satului românesc. Agricultura este un domeniu strategic, mai ales în contextul crizei actuale din Ucraina, iar noi, fermierii din Moldova, trebuie să ne evidențiem și să ne creștem relevanța agricolă regională și europeană. Pentru că agricultura este o activitate care ne privește toți, așteptăm cât mai multă lume alături de noi, de la copiii de grădiniță până la seniori”, declară domnul Emil Bălteanu, președintele Asociației Grânarii.

Asociația GRÂNARII în cifre

Asociația Grânarii Iași funcționează ca o asociație non-profit, înființată în anul 2017, având un număr de 145 membri fermieri ce lucrează o suprafață de peste 50.000 ha. Asociația Grânarii este membru al APPR, care alături de alte 3 organizații importante (PRO AGRO, UNCSV, LAPAR) formează Alianța pentru Agricultură și Cooperare, una dintre cele mai reprezentative voci ale fermierilor în relația cu instituțiile, la nivel național și internațional.

PARTENERI

Evenimentul este susținut de partenerii premium al evenimentului: Agrisol, Bayer, Corteva și Syngenta, companii care oferă permanent soluții inovative în sprijinul agriculturii moderne și a fermierilor.

—--------

CONTACT

website: www.agriventura.ro

email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

În data de 17 iunie 2022, compania internațională de cercetare și dezvoltare în domeniul agriculturii, Corteva Agriscience, a anunțat lansarea programului TalentA - un program educațional gratuit pentru dezvoltarea competențelor profesionale în managementul afacerilor și agricultură, dedicat femeilor inovatoare din mediul rural. Fiecare femeie care activează în agricultură se poate alătura programului pentru a obține gratuit educație în acest domeniu și pentru a concura pentru fonduri cu o valoare totală de 15.000 $ oferite de Corteva Agriscience. Compania va alege cele mai bune 3 proiecte ale femeilor care activează în agricultură.

Fondat și sponsorizat de către companie pentru al treilea an consecutiv, programul se va desfășura timp de 3 luni începând cu data de 25 iulie și va include două module: modulul de business (10 cursuri) și modulul de agribusiness (8 cursuri). Cursurile vor fi susținute de specialiștii Corteva și membrii echipei Starperfomining – companie de consultanță în afaceri  care este partenerul oficial al programului pentru al treilea an consecutiv.

In program se pot înscrie femeile care lucrează în agricultură şi locuiesc în zone rurale, cu vârsta de peste 18 ani, cât și studentele universităților agricole care doresc să dezvolte proiecte noi și sunt hotărâte să facă din afacerea lor o întreprindere sustenabilă, dinamică şi competitivă, dar şi să contribuie la dezvoltarea comunităţilor în care trăiesc şi muncesc. Toate femeile care se vor înscrie în program pe website-ul Corteva până la data de 22 iulie pot participa la cursurile gratuite de dezvoltare a competențelor.

Pe parcursul desfășurării programului, participantele vor avea ocazia de a construi proiecte inovatoare și de a concura pentru a obține fonduri din partea companiei, acestea fiind menite să susțină securitatea alimentară prin furnizarea de alimente necesare și combaterea sărăciei, asigurarea accesului la apă potabilă, sprijinirea reducerii risipei alimentare, combaterea schimbărilor climatice și conservarea ecosistemelor. Corteva Agriscience menține valoarea premiilor acordate la finalul instruirii în anul 2021, pentru a asigura facilitarea implementării celor mai bune planuri de afaceri. Această sumă se ridică la 15 000 $* și va distribuită după cum urmează:

• locul I – 6.000 $,
• locul II – 5.000 $,
• locul III – 4.000 $.

* calcul în moneda națională la cursul de schimb al BNR, valabil în ziua transferului de fonduri.

Ceremonia de Premiere  va avea loc in data de 15 octombrie - Ziua Mondială a Femeilor din Mediul Rural.

“Unul dintre obiectivele noastre de sustenabilitate 2030 promite să implice și să dea forță femeilor care activează în agricultură. Acest lucru este esențial pentru a susține securitatea alimentară la nivel mondial, ele având un impact major asupra peisajului antreprenorial din mediul rural. Femeile antreprenor din agricultură au nevoie de vizibilitate, recunoaștere și sprijin pentru a-și dezvolta proiectele. Din acest motiv, s-a lansat programul TalentA care a oferit această oportunitate educațională și financiară unui număr de peste 500 de femei talentate din Europa, inclusiv din România”, a declarat Jean Ionescu, Country Leader România și Moldova în cadrul evenimentului.

Maria Cîrjă, Marketing Manager Corteva Agriscience România & Moldova, a vorbit despre programul TalentA în România: “Primele două ediții s-au dovedit a fi un real succes pentru Corteva Agriscience și antreprenoriatul agricol feminin din România. Ne adresăm în continuare doamnelor întreprinzătoare din mediul rural pentru că ne dorim să sprijinim îmbunătăţirea calităţii vieţii în aceste zone, dar și studentelor de la universitățile cu profil agricol care doresc să-și dedice cariera acestei industrii și să asigure progresul generațiilor viitoare. Prin intermediul programului TalentA, le oferim acces la informație și la finanțare, dar și sprijin să-şi dezvolte şi să-şi modernizeze afacerea, să o facă competitivă, productivă şi creativă.”

Pentru informaţii suplimentare, reguli oficiale și înregistrare în program, vizitaţi site-ul Corteva şi urmăriţi detalii despre Programul TalentA pe Facebook Corteva România.

Despre Corteva Agriscience

Corteva Agriscience este o companie agricolă globală, tranzacționată public, care oferă fermierilor din întreaga lume cel mai complet portofoliu din industrie - incluzând un mix echilibrat și divers de genetică, produse pentru protecția plantelor și soluții digitale vizând maximizarea productivității pentru a contribui la sporirea randamentelor și rentabilității. Deținând unele dintre cele mai recunoscute mărci din agricultură și o serie de produse și tehnologii de top aflate în drumul către piață, poziționate pentru a genera creștere economică, compania se angajează să colaboreze cu părțile interesate din întregul sistem alimentar, îndeplinindu-și promisiunea de a îmbogăți traiul celor care produc și celor care consumă, de a asigura progresul pentru generațiile următoare. Corteva Agriscience a devenit o companie publică independentă la 1 iunie 2019, după ce fusese anterior Divizia pentru Agricultură a DowDuPont. Mai multe informații sunt disponibile pe www.corteva.ro.

Urmăriţi Corteva Agriscience pe

# # #

17/06/2021

TM ® SM Mărci comerciale ale Corteva Agriscience şi ale afiliaţilor acestora sau ale deţinătorilor lor respectivi.

Media contact

Georgiana Ajderov,

Corporate Communications Consultant Romania

 +40754228975

Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Aplicarea agriculturii de precizie într-o fermă presupune existența a cel puțin două condiții:

• să aibă utilajele din fermă dotate corespunzător (digitalizate);
• fermierul și operatorii din fermă să fie instruiți pentru dotarea respectivă.

Informațiile necesare în acest domeniu se obțin prin teledetecție satelitară, cu ajutorul dronelor, prin serviciul de geolocalizare (GPS) cu ajutorul senzorilor și camerelor video montate pe utilaje etc. Analiza solului se poate realiza cu sonde automate mutate pe ATV-uri care colectează probe pe adâncimea 0-30 cm, cât mai dese, dotate cu monitoare GPS care stabilesc precis conținutul în nutrienți. Situația plantelor de cultură se poate analiza cu ajutorul dronelor care zboară deasupra parcelelor și stabilesc conținutul în azot pe baza conținutului de clorofilă și a capacității de absorție a azotului de către plante.

Pe baza acestor date se întocmesc hărțile topografice și cartografice care se încarcă în monitorul utilajului și asigură fertilizarea, semănatul și tratamentele de mare precizie, evitându-se orice greșuri și suprapuneri.

La administrarea de îngrășăminte folosind o mașină de tip ZA-TS de la Amazone se asigură repartizarea cantității de îngrășăminte în funcție de starea de fertilitate a solului, adică se distribuie pe fiecare porțiune de teren atât cât trebuie (cu rată variabilă), în funcție de cartarea agrochimică.

Tehnologia de fertilizare Profis Pro identifică orice abatere de la rata de aplicare presetată. Deci nu fertilizare „în orb“, ci în funcție de conținutul solului în elemente nutritive, asigurând o uniformizare a gradului de fertilitate pe întreaga suprafață a parcelei. Astfel se vor determina o creștere și o dezvoltare uniformă a plantelor, cu producții superioare și cu economie de îngrășăminte.

Semănatul culturilor se desfășoară folosind hărțile care redau starea de fertilitate a solului. Astfel, mașina de semănat va repartiza sămânța cu rată variabilă, în fiecare porțiune a parcelei, în funcție de conținutul în elemente nutritive.

De exemplu, semănătoarea Sky Easy Drill prin sistemul GPS închide automat brăzdarele dacă apar suprapuneri de semănat, iar prin tehnologia Agrillity se asigură densitatea culturilor în funcție de starea de fertilitate a solului și prin aceasta se realizează economii de sămânță.

La erbicidarea culturilor agricole se folosesc mașini ghidate automat care, la anumite suprapuneri, închid duzele. Este cazul utilajului Case Patriot, echipament monitorizat prin GPS. Dotate cu cameră video și senzori, aceste utilaje identifică cu precizie buruienile și aplică erbicid, punctiform, numai asupra buruienilor. Prin urmare, se aplică erbicidul la locul potrivit, la momentul potrivit și cu intensitate potrivită. Astfel, în cazul folosirii erbicidului se reduc pierderile cu până la 90%. Dacă se folosesc dronele la operațiunea de stropit există următoarele avantaje:

• se poate efectua erbicidarea și când nu se poate intra pe teren;
• nu tasează solul, nu calcă plantele;
• se face economie de forță de muncă și de motorină.

În cazul acțiunii de protecție a plantelor, utilajele digitalizate identifică plantele bolnave și numai asupra lor aplică soluția de combatere.

Din această sumară prezentare se pot deduce avantajele agriculturii de precizie privind economia de îngrășăminte, de semințe și de pesticide, precum și economia de forță de muncă și de combustibil cu realizarea de culturi viguroase, sănătoase, capabile de recolte bogate și fără poluarea mediului.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Tehnologia se schimbă, la fel și agricultura

La sfârșitul lunii mai, în ferma Probstdorfer, Călărași, a avut loc ediția a XIII-a a întâlnirii anuale a fermierilor din zona de sud a țării, cu tema „Ziua tehnologiilor moderne în agricultură.“ Evenimentul s-a desfășurat în cadrul Stației de Procesare-Condiționare a companiei Probstdorfer Saatzucht Romania (PSR) din localitatea Modelu, județul Călărași, iar întâlnirea care s-a bucurat de prezența a peste 200 de participanți a fost organizată în parteneriat cu compania ALCEDO. Gazdele întâlnirii au fost prof. dr. Mihai Berca, administrator Probstdorfer Saatzucht România, dr. Michael Gohn, patron Probstdorfer Saatzucht Austria, și dna Gabriela Rizescu, președinte Alcedo.

„Noi suntem deschiși la tot ce înseamnă lucruri noi“

Dezbaterea a început cu vizitarea loturilor demonstrative ale PSR, prezentarea tehnologiilor de protecția plantelor oferite de Alcedo și a continuat cu descrierea soiurilor aflate în portofoliul companiei PSR. Detalii amănunțite despre genetica soiurilor au fost oferite de prof.dr. Mihai Berca.

Marian Butoianu, director tehnic, și Cristian Cioineag, manager zonal PSR, ne-au oferit informații extrem de utile despre soiurile prezente în loturile demonstrative, punând accent pe comportamentul acestora în raport cu condițiile pedoclimatice din România şi pe rezultatele previzionate pentru acest an.

Gabriela Rizescu, președinte Alcedo: „Compania Alcedo se schimbă în pas cu vremurile pe care le trăim pentru că fără schimbare nu există dezvoltare, iar noi suntem deschiși la tot ce înseamnă lucruri noi. Un exemplu concret pe care îl pot oferi în acest sens este cel al unui coleg, care e și director de vânzări. Acesta a renunțat ușor-ușor la tehnologia clasică cu arătură și a trecut la tehnologii precum no till, minimum till, covoare vegetale. Toate aceste schimbări îl ajută din punctul de vedere al economisirii de resurse pentru că a renunțat să facă anumite lucrări mecanice din lipsă de personal.

În plus, covoarele vegetale rețin umiditatea și nu mai lasă solul expus. Alți colegi au început să folosească îngrășăminte cu rată variabilă de aplicare și asta pentru că până acum un sezon folosirea anumitor îngrășăminte nu era o problemă, dar, de când cu noile reglementări ale Uniunii Europene, regulile jocului se schimbă și pe această piață a îngrășămintelor.“

„Promovăm soiurile care răspund cel mai bine la condiții de stres climateric“

Prof. Mihai Berca, reprezentantul firmei Probstdorfer Saatzucht România: „De circa 17 ani avem aici un centru de cercetare destinat creării de soiuri și tehnologii pentru soiuri de grâu. Dar nu orice soiuri de grâu, ci soiurile cu proteină mai multă. O parte dintre soiuri au fost dezvoltate la Viena pentru că ne-am gândit să aducem aici soiuri care să se potrivească și condițiilor climaterice de aici. Le-am adus, le-am folosit, și-n momentul de față facem soiuri noi, în paralel cu promovarea celor vechi și bune, dar le și eliminim pe cele depășite din punct de vedere genetic, care nu răspund bine condițiilor de mediu. Noi încercăm acum să promovăm soiurile care răspund cel mai bine la condiții de stres climateric, mai ales la variațiile bruște. Până la urmă, grâul e un produs hibrid format din trei soiuri antice, cu 21 de cromozomi și peste o sută de mii de gene, dar cu 80.000 de gene inactive. E foarte important ca soiurile să reziste la stres. Personal, observ stresul climateric major cam de 12 ani, dar cele mai grave situații le-am avut în ultimii cinci ani. Pornind de la principiul că grâul nu te lasă, în sensul că orice ar fi grâul dă producție, la recolta din 2020, cel puțin aici, am avut o limitare de sub o mie de kilograme la hectar, față de 6.000, cât obținem aici, în zonă. Aici creăm soiuri, depozităm sămânța, după care o vindem celor interesați.

La evenimentul de azi prezentăm stadiul actual al dezvoltării soiurilor în câmp și modalitățile de a rezista la seceta care a fost până acum. Compania austriacă pe care o reprezint, Probstdorfer Saatzucht Romania, oferă soiurile și, împreună cu Alcedo, care vine cu produsele de întreținere a culturilor, asigură fermierilor soluții complete pentru culturile de grâu. În plus, prin această alianță am dorit să avem o acoperire cât mai mare din verigile tehnologice. Drept urmare, asigurăm sămânța, produsele de întreținere, dar și genetica. Nu în ultimul rând, avem și un sistem de monitorizare a vremii, a condițiilor climatice, dar și de monitorizare a solului. Astfel știm câtă apă avem la dispoziție, cât lipsește, iar în final estimăm producția pe care o putem obține.“

Bogdan PANȚURU

GALERIE FOTO

Clubul Fermierilor Români a lansat „Pactul între generații pentru viitorul agriculturii“, un document conceput ca o declarație de asumare voluntară de către toate generațiile de fermieri a unor valori și interese comune în privință cultivării pământului, văzut nu doar ca o resursă economică, dar și ca factor de continuitate și stabilitate a familiei, comunității și societății în ansamblu. Documentul a fost lansat în cadrul Conferinței Naționale „Tineri Lideri pentru Agricultură“, eveniment desfășurat pe 10 mai 2022 la București, în prezența a peste 300 de invitați, fermieri de toate vârstele, autorități din România și de la Bruxelles, reprezentanți ai mediului universitar și asociații de fermieri, companii din agrobusiness, companii de training, ambasade, parteneri ai Clubului etc. Conferința a fost organizată pe trei paneluri tematice în care au fost abordate subiecte de interes pentru tinerii fermieri și pentru întreaga industrie agricolă din România și au fost discutate direcțiile necesare pentru ca noua generație de fermieri să fie cât mai bine pregătită și susținută pentru preluarea și dezvoltarea afacerilor agricole construite de părinții și bunicii lor.

Barna Tánczos: „Agricultura trebuie privită și din perspectiva naturii“

Prezent la eveniment, Barna Tánczos, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, a subliniat faptul că agricultura trebuie privită și din perspectiva impactului asupra naturii, iar provocările Europei, respectiv pe plan mondial, sunt foarte mari în ceea ce privește protejarea mediului, în condițiile în care sectorul agricol are cel mai mare impact asupra mediului, alături de transporturi, conform statisticilor UE. Ministrul a mai spus că trebuie să luptăm în mod rațional și eficient pentru reducerea emisiilor de metan și dioxid de carbon in domeniul agriculturii, prin măsuri active și eficiente, și că finanțările care vin dinspre Ministerul Agriculturii pentru agricultura ecologică trebuie să fie substanțiale. Totodată, ministrul și-a exprimat speranța că generația tânără va îmbina preocuparea pentru mediu cu profesionalismul învățat pe băncile facultății și dăruirea generațiilor antemergătoare, astfel încât agricultura românească să devină mai performantă și mai prietenoasă cu mediul și să ne recâștigăm locul bine meritat în Europa.

Sorin Câmpeanu a punctat nevoia de practică din liceele agricole

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a vorbit despre necesitatea investițiilor în învățământul dual agricol din România cu scopul de a dezvolta programe care să redea atractivitatea liceelor agricole. Ministrul a subliniat nevoia de consolidare a activităților practice din aceste licee și a propus fermierilor prezenți la eveniment inițierea unor parteneriate cu instituțiile de învățământ prin care să preia elevi și studenți în practică. În prezent, în România există 60.000 de tineri în învățământul agricol, din care 48.000 sunt în universități, conform datelor prezentate în cadrul conferinței.

Achim Irimescu: „O bună parte din Parlamentul European nu mai este de partea fermierilor“

Achim Irimescu, ministru plenipotențiar, Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, a explicat în cadrul conferinței ce înseamnă un model de agricultură durabilă: agricultură bio, introducerea digitalizării și agriculturii de precizie, aplicarea ecoschemelor, care contează 25% în bugetul plăților directe, investiția în inovare și cercetare cu scopul de a găsi soluții. Ministrul a evidențiat faptul că, în accepțiunea Uniunii Europene, o fermă durabilă înseamnă reducerea masivă a emisiilor și soluții pentru a reduce foarte mult impactul de mediu și climă, aspecte incluse în Pactul Ecologic European (Green Deal) prin cele două strategii, „Farm to Fork“ și „Biodiversitate“, care aduc provocări majore fermierilor din România. Totodată, ministrul Achim Irimescu a tras și un semnal de alarmă. Potrivit acestuia, europarlamentarii sunt din ce în ce mai puțin aliniați cu cerințele fermierilor din statele membre. „Din păcate, o bună parte din Parlamentul European nu mai este de partea fermierilor. Fermierii trebuie să lupte pentru drepturile lor, trebuie ca vocea lor să se audă la Bruxelles, pentru că altfel decizia se ia politic, fără să avem o evaluare de impact. Nici acum nu avem o evaluare de impact a strategiilor Farm to Fork și Biodiversitate“, a explicat ministrul Achim Irimescu.

Carmen Avram avertizează: „6 milioane de ferme sunt în pericol de dispariție“

Într-o intervenție on-line în cadrul conferinței, europarlamentarul Carmen Avram, membră a Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, a vorbit despre pericolul în care se află milioane de ferme: „Continentul nostru îmbătrânește, fie că ne place sau nu, iar acest proces de îmbătrânire afectează în principal zonele rurale și agricultura. Un studiu recent pus la dispoziția Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European arată că, între 2013 și 2016, am pierdut la nivel european 5 milioane de ferme, iar prognoza următoarelor decenii nu este deloc optimistă. Același document estimează că, până în 2040, alte 6 milioane de ferme sunt în pericol de dispariție. Asta înseamnă că vom avea cu 62% mai puține ferme decât în 2016. Mai grav, dispariția acestor ferme duce la un alt fenomen îngrijorător: abandonarea terenurilor. Astfel, 56 de milioane de hectare riscă să rămână ale nimănui. Dacă nu puteți să cuprindeți cu imaginația această suprafață, vă spun doar că este de 18 ori cât toată Belgia. Motivele pentru care am ajuns aici sunt multiple, dar principalul vine din zona agriculturii. La nivel european, aproape 90% dintre fermieri au vârsta peste 40 de ani. În România, tendința de îmbătrânire a acestei categorii profesionale este și mai accentuată. Astfel, avem foarte mulți fermieri trecuți de 60 de ani și un procent infim de manageri tineri de fermă, fapt ce ne poziționează sub media europeană la acest capitol“, a explicat Carmen Avram în intervenția sa în cadrul evenimentului.

Laszlo Borbely: „În agricultură ne confruntăm cu o lipsă de forță de muncă specializată“

Laszlo Borbely, consilier de stat în cadrul Departamentului de Dezvoltare Durabilă din Guvernul României, s-a alăturat inițiativei Clubul Fermierilor Români și susține tinerii, ca principal vector al tranziției către o dezvoltare durabilă. Prezent la Conferința Națională „Tineri Lideri pentru Agricultură“, Laszlo Borbely a atras atenția că, în prezent, în agricultură ne confruntăm cu o lipsă de forță de muncă specializată, în contextul deteriorării învățământului profesional din ultimele decenii. Totodată, Borbely a salutat programul dezvoltat de Club și a subliniat faptul că noua generație de fermieri are un rol esențial, acela de a schimba mentalitatea societății în privința unor subiecte precum siguranța alimentară sau problema deșeurilor.

Sorin Moise: „Tinerii au un rol aparte în viitorul Plan Național Strategic“

Sorin Moise, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a reamintit faptul că instituția pe care o reprezintă dorește să încurajeze afacerile tinerilor fermieri, astfel încât acestea să fie competitive, durabile și rentabile, pentru că de acest lucru depinde și securitatea alimentară a României. În acest context, oficialul a explicat că tinerii au un rol aparte în viitorul Plan Național Strategic. Astfel, pentru aceștia vor exista două alocări distincte: instalarea tânărului fermier, cu o alocare de 250 milioane euro, și continuarea activităților tinerilor fermieri (investiții în fermele pe care tinerii fermieri deja le-au făcut), în valoare de 175 milioane de euro. Totodată, Sorin Moise a subliniat că tinerii au un partener de nădejde în actuala conducere a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care își propune ca politicile publice pe care le elaborează să fie rezultatul dialogului cu tânăra generație de fermieri.

Agricover a lansat Agrinnovator

În cadrul evenimentului „Tineri Lideri pentru Agricultură“, Agricover, partener principal al programului și lider al pieței de agribusiness din România, a anunțat lansarea unui nou program centrat pe identificarea direcțiilor de inovare în agricultura viitorului. Agrinnovator este un grup de lucru ce are ca misiune promovarea cunoștințelor despre tehnologiile agricole de mâine, aprofundând două direcții principale de lucru: transformarea digitală a agriculturii și agricultura ecobioregenerativă. Prin acest nou program, Agricover își mărește gama inițiativelor de susținere a creșterii performanței pentru o agricultură sustenabilă. Proiectul îi are în centru pe tinerii fermieri pregătiți să ducă agricultura românească la următorul nivel de dezvoltare și performanță prin expunerea de soluții și tehnologii agricole internaționale. „În continuarea programului de formare «Tineri Lideri pentru Agricultură», organizat de Clubul Fermierilor Români și susținut de Agricover, ne-am propus să investim în entuziasmul, energia și cunoștințele practice ale acestor tineri valoroși pentru a lucra pe diferite teme care vin să pregătească viitorul agriculturii românești sustenabile și performante“, a menționat Liviu Dobre, director general Agricover Holding.

A patra serie a programului „Tineri Lideri pentru Agricultură“

În calitate de partener principal, grupul Agricover continuă sprijinul financiar și pentru seria a patra a programului „Tineri Lideri pentru Agricultură“, acoperind integral cheltuielile de școlarizare pentru toți participanții. Programul se adresează absolvenților de facultate, cu vârsta până în 35 de ani, care vor prelua afacerea de familie în agricultură sau doresc să dezvolte o afacere în domeniu. Până în 2027, acest program urmărește să pregătească un număr de 1.000 de tineri, copii de fermieri, pentru asigurarea succesiunii afacerii de familie, reprezentarea intereselor fermierilor la nivel european și național, asumarea rolului de lider în propria afacere și comunitatea rurală, promovarea noilor tehnologii de Agricultură 4.0 și crearea unei comunități de tineri promotori ai inovației și antreprenoriatului. Programul „Tineri Lideri pentru Agricultură“ este dezvoltat împreună cu Fundația Leaders, în calitate de Integrator, și are ca parteneri educaționali companii mari de training din România, alături de specialiști cu experiență în business, afaceri de familie, training și mentoring. În prezent, Clubul Fermierilor Români derulează înscrierile la a patra serie a programului, care va debuta în toamnă și va pregăti peste 120 de copii de fermieri.

Simona-Nicole David

PRIAevents, în parteneriat cu  USAMV Cluj-Napoca, vă invită să luați parte la GALA FERMIERILOR DIN TRANSILVANIA și TÂRG DE OPORTUNITĂȚI CARIERĂ ÎN AGRICULTURĂ-24 mai 2022, ora 9:30, care va avea loc la USAMV Cluj-Napoca. Vom aborda subiectele cele mai interesante pentru comunitatea acestora si vom reuni fermierii din toata Romania.

Partenerii evenimentului sunt: Garanti BBVA, HEKTAR, AGROSEL, SERE TRANSILVANIA, FERME TRANSILVANIA, MICHELIN, AGROTRANSILVANIA CLUSTER, FABRICA DE CONSULTANȚĂ și SYSCAD SOLUTIONS.

Acest eveniment reprezintă reuniunea anuală a fermierilor din Transilvania a reprezentanților domeniilor conexe agriculturii.

GALA FERMIERILOR DIN TRANSILVANIA reunește comunitatea agricolă din Transilvania ( dar și din alte zone pentru ca va fi transmisă și live) într-o ceremonie extrem de prestigioasă la USAMV Cluj-Napoca pe 24 mai 2022, ora 9:30.și  în direct de la 10,00.

Premiile recunosc și recompensează excelența, încurajează inovarea și creează un mediu de lucru care inspiră creativitatea, calitatea, seriozitatea și schimbul de bune practici. Apreciem, de asemenea, crearea locurilor de muncă, implicarea în comunitate, tinerii fermieri, femeile din agricultură.

Pentru câștigători, primirea unui astfel de premiu, mai ales în aceasta perioadă, când activitatea fermierilor este una de importanță crucială, este un moment foarte special.

ÎN PREMIERĂ, vom include și Târg de Oportunități de Carieră în Agricultură, unde vor participa atât fermieri, companii, specialiști și studenți și Universităților Agricole din România. Așadar,  organizăm în premieră o GALĂ și un TÂRG DE OPORTUNITĂȚI CARIERĂ ÎN AGRICULTURĂ.

Astfel, vom organiza cel mai important eveniment destinat agriculturii și creșterii acesteia, dar și dezvoltării fermierilor din Transilvania din acest an.

Dezbatem alături de fermieri, autorități și companii conexe și găsim cele mai bune soluții pentru aceste momente, dar descoperim si oportunitățile pe care le pot avea.

Punem fermierii în legătura cu finanțatorii si supermarketurile, furnizorii de diverse soluții, de semințe și utilaje și găsim soluțiile de colaborare!

Agricultura este vitală pentru întreaga lume.

România acordă o atenție deosebită acestui sector, cel mai important al economiei sale.

Prezentarea premiilor este un eveniment major pentru agricultură și o sărbătoare a tot ceea ce este minunat în agricultura românească.

AGENDA

09.30 – Înregistrarea participanților si Welcome Coffee Break

10.00 – Start eveniment

10.05-12.00 – Panel online - Agricultura 2021. Investiții. Proiecte. Colaborări. Green. Povești de succes

12.00- 12.30 –Festivitatea de premiere: Gala Fermierilor din Transilvania. Prezentarea fiecărui premiant și discursuri

12.30-13.30 – Networking Lunch

Temele pe care le vom aborda: Ce masuri concrete ia statul pentru companiile din agricultură – fer procesatori si producători? Cum putem beneficia de prevederile PAC 2021-2027? Ne concentra mediu si pe digitalizare? Cum arata stadiul plății subvențiilor în acest moment? Green deal și agricultura de precizie - folosirea tehnologiei pentru a eficientiza costurile în procesul de producție agricolă Agricultura bio. Se poate dezvolta și mai mult? Ce provocări si ce oportunități sunt pentru agricultura in aceasta perioada? Importanța produselor românești în strategia retailerilor. Ce trebuie să știe partenerii locali ai rețelelor comerciale pentru a avea cat mai multe produse prezente la raft? Cum pot avea o colaborare de lungă durată și fructuoasă? Codul de bune practici agricole Cercetarea și importanța acesteia pentru dezvoltarea agriculturii în Romania Ce spun consultanții si avocații? Cum pot ajuta prin expertiza lor? Cum sunt finanțate fermele de familie si fermele mai mari din Romania? Legea terenurilor agricole 2021. Status Cum se face pregătirea forței de munca in acest domeniu? Învățământul dual in agricultura in Romania. Cum se poate crește numărul absolvenților? Rolul asociațiilor și clusterelor agricole Cu ce provocări se confruntă fermierii români în agricultură? De ce au nevoie pentru a-și crește afacerile? Care sunt poveștile lor de succes? Cum au învățat să facă business și cum ne pot împărtăși din experiența lor? Ce sfaturi au pentru cei care se vor să înceapă un business în sectorul agricol?

Conferința PRIA Agriculture Transilvania &Gala Fermierilor din Transilvania  face parte din seria conferințelor organizate de PRIAevents  care aduc în atenție cele mai importante și mai actuale teme de dezbatere din fiecare domeniu și beneficiază de o prezență mare a participanților și a mass – mediei. Cu o experiență de peste 12 ani în organizarea evenimentelor premium, echipa PRIAevents este recunoscută pentru organizarea evenimentelor bine documentate din cele mai reprezentative sectoare ale economiei în România, Moldova și Bulgaria.

Veți avea ocazia să întâlniți cei mai importanți lectori din domeniu, dar și să faceți schimb de opinii și experiență cu participanții preocupați de același subiecte ca voi. Exemplele, studiile de caz și noutățile vor fi adevărate surse de învățare și dezvoltare pentru activitatea pe care o desfășurați.

Pentru mai multe detalii accesați : https://priaevents.ro/

Pentru participarea la eveniment completați : https://priaevents.ro/inregistrare

Buget orientativ alocat: 300 mil euro (50 mil euro-micro-5000 euro si 250mil euro-mari)

Proiect - Prevederile din prezentul document pot suferi modificări până la publicarea în varianta finală a procedurii de implementare a schemei de ajutor de stat.

A - Agricultură, silvicultură și pescuit

01 - Agricultură, vânătoare și servicii anexe

011 - Cultivarea plantelor nepermanente

0111 - Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase

0112 - Cultivarea orezului

0113 - Cultivarea legumelor și a pepenilor, a rădăcinoaselor și tuberculilor

0116 - Cultivarea plantelor pentru fibre textile

0119 - Cultivarea altor plante din culturi nepermanente

012 - Cultivarea plantelor din culturi permanente

0121 - Cultivarea strugurilor

0124 - Cultivarea fructelor semintoase si samburoase

0125 - Cultivarea fructelor arbuștilor fructiferi, capsunilor, nuciferilor si a altor pomi fructiferi

0126 - Cultivarea fructelor oleaginoase

0127 - Cultivarea plantelor pentru prepararea băuturilor

0128 - Cultivarea condimentelor, plantelor aromatice, medicinale si a plantelor de uz farmaceutic

0129 - Cultivarea altor plante permanente

013 - Cultivarea plantelor pentru inmultire

0130 - Cultivarea plantelor pentru inmultire

014 - Creșterea animalelor

0141 - Creșterea bovinelor de lapte

0142 - Creșterea altor bovine

0143 - Creșterea cailor si a altor cabaline

0145 - Creșterea ovinelor si caprinelor

0146 - Creșterea porcinelor

0147 - Creșterea pasarilor

0149 - Creșterea altor animale

015 - Activități in ferme mixte (cultura vegetala combinata cu creșterea animalelor)

0150 - Activități in ferme mixte (cultura vegetala combinata cu creșterea animalelor)

016 - Activități auxiliare agriculturii si activități după recoltare

0161 - Activități auxiliare pentru producția vegetala

0162 - Activități auxiliare pentru creșterea animalelor

0163 - Activități după recoltare

0164 - Pregatirea semințelor

03 - Pescuitul și acvacultura

031 - Pescuitul

0311 - Pescuitul maritim

0312 - Pescuitul in ape dulci

032 - Acvacultura

0321 - Acvacultura maritima

0322 - Acvacultura in ape dulce

10 - Industria alimentară

101 - Producția, prelucrarea si conservarea carnii si a produselor din carne

1011 - Prelucrarea si conservarea carnii

1012 - Prelucrarea si conservarea carnii de pasare

1013 - Fabricarea produselor din carne (inclusiv din carne de pasare)

102 - Prelucrarea si conservarea pestelui, crustaceelor si molustelor

1020 - Prelucrarea si conservarea pestelui, crustaceelor si molustelor

103 - Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor

1031 - Prelucrarea si conservarea cartofilor

1032 - Fabricarea sucurilor de fructe si legume

1039 - Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor n.c.a.

104 - Fabricarea uleiurilor si a grasimilor vegetale si animale

1041 - Fabricarea uleiurilor si grasimilor

1042 - Fabricarea margarinei si a altor produse comestibile similare

105 - Fabricarea produselor lactate

1051 - Fabricarea produselor lactate si a branzeturilor

1052 - Fabricarea inghetatei

106 - Fabricarea produselor de morarit, a amidonului si produselor din amidon

1061 - Fabricarea produselor de morarit

1062 - Fabricarea amidonului si a produselor din amidon

107 - Fabricarea produselor de brutarie si a produselor fainoase

1071 - Fabricarea painii; fabricarea prajiturilor si a produselor proaspete de patiserie

1072 - Fabricarea biscuitilor si piscoturilor; fabricarea prajiturilor si a produselor conservate de patiserie

1073 - Fabricarea macaroanelor, taiteilor, cus-cus-ului si a altor produse fainoase similare

108 - Fabricarea altor produse alimentare

1081 - Fabricarea zaharului

1082 - Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei si a produselor zaharoase

1083 - Prelucrarea ceaiului si cafelei

1084 - Fabricarea condimentelor si ingredientelor

1085 - Fabricarea de mancaruri preparate

1086 - Fabricarea preparatelor alimentare omogenizate si alimentelor dietetice

1089 - Fabricarea altor produse alimentare n.c.a.

109 - Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor

1091 - Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de ferma

11 - Fabricarea băuturilor

110 - Fabricarea băuturilor

1106 - Fabricarea maltului

1107 - Producția de bauturi racoritoare nealcoolice; producția de ape minerale si alte ape imbuteliate

172 - Fabricarea articolelor din hârtie și carton

1721 - Fabricarea hârtiei si cartonului ondulat si a ambalajelor din hartie si carton

„Dintotdeauna, zona montană a României, care cuprinde peste 30% din teritoriul național, a reprezentat un areal cu constrângeri naturale severe, cu tradiții multiseculare și forme de activitate economică și de viață umană, mai ales în domeniul de bază, cel agrozootehnic, marcate de specificitate profundă, neasimilabilă zonelor de câmpie şi zonelor colinare.“ În articolul de față continuăm discuția cu Mirela Candrea, consilier principal în cadrul Agenției Naționale a Zonei Montane pe tema dezvoltării agriculturii din zona montană.

Apicultura și piscicultura, în expansiune

Agricultura montană din România este desfășurată în mare parte tradițional, în sistem extensiv, caracterizată prin ferme de mici dimensiuni și cu o producție redusă. Din acest motiv, pentru a fi performante, aceste ferme trebuie să fie orientate către calitate. Astăzi, agricultura montană este axată în principal pe creșterea extensivă a animalelor, în special bovine și ovine, pe culturile agricole permanente, cum sunt plantațiile de arbuști fructiferi, livezi, precum și pe culturile agricole anuale de cartof, rădăcinoase.

În anul 2021 efectivele de animale înregistrate în Zona montană PNDR (658 UAT) au fost: bovine – 535.182, ovine – 1.762.002, caprine – 173.605, suine – 183.334. În  Zona Montană extinsă (948 UAT) au fost înregistrate 704.459 – bovine, 2.837.672 – ovine, 304.751 – caprine, 335.302 – suine. În ultimii ani, în special datorită schimbărilor climatice, apicultura în zona montană cunoaște o dezvoltare accentuată. Trebuie, de asemenea, menționată și dezvoltarea din ultima decadă a pisciculturii axate pe creșterea păstrăvului în zona montană.

În ceea ce privește punctele forte ale zonei montane acestea sunt multiple, de la existența resurselor naturale aflate în stare bună de conservare, tradiție în domeniul creșterii animalelor în sistem extensiv, până la disponibilitatea unor materii prime agricole şi nonagricole de calitate. Astfel a crescut numărul de unități de procesare a materiilor prime agroalimentare din zona montană, producția de produse aă de produse agroalimentare înregistrate pe scheme de calitate a devenit mai variată.

De ce este dificil și care sunt factorii favorabili

Potrivit dnei Candrea, cele mai frecvente probleme pe care le întâmpină fermierii sunt accesul dificil la instrumentele de finanţare, reticența în ceea ce priveşte asocierea în cooperative, grupuri de producători care să asigure o producţie unitară, posibilități de creare a infrastructurii depozitare, de procesare și comercializare, precum şi reducerea cheltuielilor de exploatare. În plus, nu există o comunicare eficientă între actorii implicaţi în lanţul alimentar, iar producătorii au cunoștințe de marketing reduse și ca urmare promovarea produselor este deficitară.

Zona montană a României este un furnizor de materii prime alimentare de calitate, acest aspect putând fi bine valorificat pe termen lung, în primul rând datorită creșterii cererii de produse obținute din agricultură durabilă și care provin dintr-un teritoriu care conservă o largă biodiversitate. Accentuarea crizei alimentare la nivel mondial este un alt factor care contribuie la această valorificare pe termen lung. Existența tradiţiilor şi cunoştinţelor legate de producerea şi procesarea produselor montane, cumulate cu existența schemei de calitate europene „Produs montan“, reprezintă, de asemenea, o oportunitate pentru dezvoltarea afacerilor din domeniul agroalimentar în zona montană. Astfel, valorificarea superioară a acestor produse agroalimentare, a patrimoniului natural și cultural montan poate fi realizată prin dezvoltarea afacerilor din domeniul turismului rural montan.

De asemenea, trebuie menționate și afacerile cu caracter neagricol care pun în valoare resursele locale (lemn, piatră, lână etc.) și serviciile de care au nevoie comunitățile montane.

Ce afaceri se pot dezvolta aici

Ținând cont de resursele pe care zona montană le pune la dispoziția antreprenorilor, aici se poate înființa o varietate de afaceri. Astfel, se poate practica agricultura ecologică de orice tip, producția se poate valorifica prin intermediul Punctelor Gastronomice Locale, se pot înființa ferme zootehnice extensive (vaci din rase de carne, ovine, caprine bivolițe, porci din rase autohtone etc.), unități de sacrificare și prelucrare a cărnii, unități de colectare, spălare și prelucrare a lânii. O altă afacere o poate constitui creșterea vacilor de lapte cu vânzare directă a laptelui prin distribuitoare automate de lapte amplasate în apropierea piețelor locale, dar și dezvoltarea unor centre de colectare şi / sau prelucrare a laptelui. Apicultura și piscicultura sunt, așa cum am menționat mai sus, două ramuri aflate în expansiune. În sectorul vegetal se poate miza pe cultura cartofului, rădăcinoaselor, arbuștilor fructiferi și cânepii, dar și pe înființarea centrelor de colectare şi prelucrare a fructelor de pădure, a ciupercilor şi/sau a plantelor medicinale şi aromatice, din flora spontană şi/sau cultură în zona montană. Un alt tip de afacere pretabilă pentru această regiune este înființarea unităților de procesare a biomasei (de exemplu fabricarea de peleți din biomasă, obținerea uleiurilor aromatice din plante etc.) sau dezvoltarea crescătoriilor de vânat şi complexurile de vânătoare. Alte domenii care se bucură deja de recunoaștere sunt cele ale artizanatului și meșteșugurilor, al turismului rural / agroturismul / ecoturism / ecvestru / cultural / gastronomic, dar și cel de prelucrarea superioară a lemnului (mobilier etc). (D.Z.)

• Prioritățile pentru zona montană sunt reducerea depopulării și creșterea nivelului de trai prin sprijinirea înființării de activități agricole și neagricole, creșterea gradului de procesare a materiilor prime montane, punerea în valoare a produselor montane și crearea lanțurilor alimentare scurte, creșterea nivelului de educație a populației, conservarea biodiversității, conservarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural.

• Pe 16 decembrie 2021, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat prin consens o rezoluție prin care anul 2022 este proclamat „Anul Internațional al Dezvoltării Durabile a Munților“.