Factori precum schimbările climatice, creșterea populației și preocupările legate de securitatea alimentară conduc industria agricolă să caute abordări inovatoare pentru a proteja și îmbunătăți productivitatea culturilor. Datorită acestor condiții actuale, agricultura modernă câștigă teren prin integrarea sinergiei dintre inteligența artificială (IA) și sectorul agricol.

Inteligența artificială, definită ca sisteme capabile să efectueze sarcini care în mod tipic necesită inteligență umană, găsește o aplicație semnificativă în agricultură. Prin urmare, pentru o agricultură de vârf în România, integrarea IA în operațiunile agricole reprezintă un salt transformator în exploatarea celor mai recente tehnologii care pot oferi suport inestimabil fermierilor, în plus față de soluții inovatoare de protecție a culturilor și hibrizi avansați. Tehnologia facilitează procesele decizionale care depășesc capacitățile umane în ceea ce privește viteză, precizie, analiză și multitasking.

Conexiunea dintre IA și agricultură este fundamentală, aducând soluții cu rol transformator pentru a aborda provocările, a îmbunătăți eficiența și a promova agricultura de precizie. De exemplu, automatizarea, ghidată de IA, optimizează diverse sarcini precum semănatul precis, aplicarea de produse biologice sau de protecție a culturilor și recoltarea. Mai mult, capacitățile de analiză predictivă ale IA ajută în prognozele meteorologice și predicțiile de productivitate.

Semnificația viitoare a IA în agricultură constă în rolul său de promovare a practicilor durabile și reziliente. Pe măsură ce populația globală crește și schimbările climatice aduc provocări, IA maximizează productivitatea, reduce deșeurile și alimentează inovația în practicile agricole. Corteva Agriscience, compania internațională de cercetare și dezvoltare agricolă, se angajează să valorifice potențialul transformator al IA în agricultură, aliniindu-se dedicării sale de a susține fermierii. Compania se concentrează pe furnizarea de instrumente accesibile și eficiente pentru luarea deciziilor bazate pe date, revoluționând gestionarea culturilor, irigația și alocarea resurselor prin agricultură de precizie.

Angajamentul companiei față de agricultura de precizie și luarea deciziilor bazate pe date este subliniat de lansarea Granular Link, consolidând poziția Corteva Agriscience în fruntea valorificării IA pentru a susține fermierii și a asigura practici agricole durabile. Implementarea Granular Link de către Corteva în România a marcat un moment semnificativ pentru agricultura românească. Platforma digitală îmbină în mod fluid expertiza agronomică cu tehnologia de vârf. Alimentată de IA, Granular Link gestionează datele agronomice, oferind informații inteligente, recomandări privind culturile, alerte privind dăunătorii și bolile, și hărți de aplicare a ratei variabile. Platforma, echipată cu imagini de satelit de înaltă rezoluție, stabilește un nou standard pentru monitorizarea culturilor, permițând fermierilor să ia decizii informate și să optimizeze gestionarea terenului.

Granular Link, disponibil în România, oferă o soluție completă pentru fermieri. Caracteristicile platformei includ hărți de semănat cu viteză variabilă, imagini de satelit de înaltă rezoluție zilnică, aplicații de fertilizare și fungicide, și o previziune unică a datei de recoltare a porumbului. Aplicația simplifică sarcinile zilnice pentru fermieri, oferind instrumente pentru prioritizarea sarcinilor, informații meteorologice locale, recomandări personalizate privind irigația și management operațional cuprinzător.

Dorința fermierilor de a fi mai productivi și eficienți, împreună cu necesitatea tehnologiilor moderne de a aborda schimbările majore, va susține viitoarea val de inovație: „Granular Link a fost și va fi o aplicație indispensabilă pentru ferma noastră. Cu ajutorul celor mai puternice sateliți și funcționalități avansate, am reușit să creăm hărți pentru semănatul și fertilizarea variabilă a culturilor noastre în creștere, porumb, floarea-soarelui și grâu. Această aplicație puternică și ușor de utilizat a adăugat valoare fermelor noastre și ne-a ajutat să monitorizăm și să optimizăm producția de culturi. Suntem recunoscători Corteva Agriscience pentru această oportunitate,” spune Rus Cosmin, Managerul Fermei la Emiliana West Rom SRL din comuna Dudeștii Vechi, județul Timiș.

Hegedűs Krisztián, Inginer Agricol și fermier la SC Terracult SRL, satul Horia, județul Arad, împărtășește aceeași opinie: „Granular Link a devenit un partener esențial pentru succesul nostru în agricultură. Testarea și utilizarea sa pe parcela noastră de grâu anul trecut au condus la un randament ridicat și satisfacție garantată. Anul acesta, prin aplicarea principiului de semănat variabil la cultura noastră de orz cu Granular Link, am reușit să menținem standardele noastre ridicate și să monitorizăm eficient culturile noastre. Cu acces la cele mai puternice indicatoare vegetative și previziuni precise privind irigația, această unealtă ne-a dat încrederea să optimizăm operațiunile noastre agricole și să obținem rezultate remarcabile. Corteva Agriscience livrează tehnologii cu adevărat inovatoare pentru a susține operațiunile noastre agricole”.

În peisajul fertil din Brătești, Albeșii de Argeș, Livada de Poveste, în viziunea Dianei Georgescu, în vârstă de 34 de ani, câștigătoare a primului loc în ediția TalentA 2022, un program de granturi educaționale lansat de Corteva Agriscience, a devenit un exemplu strălucitor de succes în sectorul agricol al României. Livada de Poveste, întinzându-se pe aproximativ 8 hectare, este specializată în cultivarea unei game variate de fructe.

Proiectul depus de Diana Georgescu - o linie de procesare a fructelor pentru producerea de sucuri naturale - a devenit o poveste de succes a unei câștigătoare TalentA. Lansat ca parte a eforturilor de sustenabilitate ale Corteva pentru împuternicirea femeilor în agricultură, programul TalentA a furnizat sprijin financiar care nu numai că a accelerat proiectul Livada de Poveste, dar a și servit ca un vot de încredere în viabilitatea obiectivelor sale. În februarie 2023, echipamentele așteptate cu nerăbdare au sosit, marcând începutul călătoriei de procesare a fructelor pentru Livada de Poveste. TalentA, lansat de Corteva în Spania în 2019 și implementat pentru prima dată în România în 2020, a înregistrat un număr de participante de aproximativ 1300 de femei talentate din întreaga lume. Prin această inițiativă, compania invită femeile inovatoare care lucrează în agricultură sau în sectorul agroalimentar din zonele rurale ale țărilor lor să prezinte idei de afaceri și să le ofere vizibilitate în calitate de participante la program.

„Un avantaj semnificativ constă în faptul că în prezent livrăm produsele noastre pe tot parcursul anului, menținând o conexiune constantă cu clienții noștri. Fructele proaspete continuă să se bucure de cel mai mare succes, ceea ce este natural - ce poate fi mai sănătos decât un fruct cules proaspăt? Cu toate acestea, suntem încântați că în timpul sezonului rece, când varietatea de fructe scade, putem oferi clienților noștri, în afară de mere, și sucuri naturale 100%. În prezent, livrăm produsele noastre atât la nivel național prin servicii de curierat, cât și în cadrul întâlnirilor locale direct de la producător la consumator în București. Ne propunem să diversificăm portofoliul de produse livrate în sezonul rece, intenționând să producem gemuri, conserve, precum și fructe uscate. Dorim ca aceste produse să îndeplinească nevoile celor cu diverse condiții, cum ar fi diabetul, în timp ce satisfac și preferințele celor care doresc să-și răsfețe simțurile”, a declarat Diana Georgescu, fondatoarea proiectului Livada de Poveste.

Perioada din 2022 până în prezent a marcat o evoluție pentru Livada de Poveste, integrarea unei linii de procesare reducând risipa alimentară și generând noi surse de venituri. Prin procesarea fructelor pe loc, ferma evită costurile mai ridicate asociate procesării externe și, făcând un salt monumental în 2023, proiectul, ghidat de viziunea Dianei, a trecut la producția de sucuri naturale.

La baza poveștii de succes a Livada de Poveste se află o comunitate dedicată, în special femei harnice în căutarea independenței financiare. Proiecte precum Livada, deși modeste, au un impact semnificativ în comunitățile unde oportunitățile de angajare sunt limitate. Corteva Agriscience, prin programul său TalentA, susține afacerile conduse de femei și le motivează pe acestea în peisajul agricol al României.

„Corteva, prin Programul TalentA, a creat o comunitate de femei minunate pe parcursul celor patru ediții. Faptul că ne-am întâlnit față în față în timpul atelierelor practice ne-a permis să ne cunoaștem mai bine, să realizăm că multe dintre noi se confruntă cu provocări similare, să ne încurajăm reciproc, să schimbăm impresii - a fost extraordinar. Toată această experiență mi-a dat și mai mult curaj să continui în acest domeniu”, a adăugat Diana.

Programul TalentA de la Corteva are un rol de catalizator, oferind femeilor instrumentele și resursele necesare pentru a conduce afaceri de succes în domeniul tradițional al agriculturii, unde predominant erau mai activi bărbații. Diana aplaudă recunoașterea tot mai mare a contribuțiilor femeilor la agricultura românească: „Femeile nu numai că hrănesc lumea, dar o fac cu pasiune, devotament și pricepere. Cu siguranță, vor continua să existe sarcini pe care bărbații le pot implementa mai eficient datorită forței fizice, dar aceasta nu înseamnă că nu există domenii sau ramuri specifice în agricultură unde femeile excelază, tocmai datorită trăsăturilor lor caracteristice - delicatețe, atenție la detalii și apreciere pentru estetică”.

În regiuni precum Curtea de Argeș, femeile sunt coloana vertebrală a agriculturii, sprijinind familii și contribuind semnificativ la societate și economie. Diana afirmă cu mândrie că la ferma sa domnește egalitatea, cu sarcini distribuite în funcție de abilitățile individuale: „Toate activitățile din livadă sunt realizate cu ajutorul familiei și al unor oameni extrem de harnici din comunitate, în special femei. Pe lângă îngrijirea gospodăriilor lor, a copiilor și uneori chiar a nepoților, acestea aspiră să atingă independența financiară. Din păcate, în zona noastră, nu există multe oportunități de angajare, iar astfel de proiecte, chiar dacă mici, au un impact semnificativ asupra comunităților.”

Concluzionând cu optimism, Diana Georgescu își imaginează un viitor în care femeile contribuie colectiv la crearea unei frumoase povești a femeii în agricultură - o poveste inspiratoare de motivație, inovație și creștere sustenabilă. Inițiative precum TalentA subliniază angajamentul Corteva Agriscience de a promova această determinare, sărbătorind rolul inegalabil al femeilor în modelarea viitorului agriculturii românești.

În ultima perioadă, tot mai mulți tineri vor să-și vândă fermele din agricultură pe site-urile cu anunțuri. Dacă unii le scot la vânzare din cauză că nu se mai pot ocupa de ele, alții spun că situația din ultimii ani, din domeniul agricol, i-a determinat să renunțe la aceste afaceri.

Doi tineri din județul Vaslui renunță să mai cultive „aurul mov“. Iată care sunt motivele pentru care pun lacătul pe un astfel de business.

Doi dintre agricultorii care au scos la vânzare o astfel de afacerea sunt Daniel Ursu (31 ani) și Irina Ioana Pasat (27 ani), soț și soție din Bârlad, județul Vaslui, care vor să desființeze cele 2,15 ha de lavandă, cu soiul Angustifolia Sevtopolis, plantat în anul 2019, investiție care a ajuns inițial la cca 4.000 euro. Motivele care-i determină pe cei doi vasluieni să renunțe la acest business sunt lipsa forței de muncă, piața bulgărească a lavandei care a influențat masiv prețurile și lipsa timpului liber.

„Unul dintre motivele care ne-au determinat să facem acest pas, în primul rând, a fost lipsa forței de muncă, fiind o cultură certificată ecologic. Un al doilea motiv ar fi piața bulgărească a lavandei, în care se preferă calitatea mai scăzută și prețuri mai mici decât calitatea bună la un preț mai ridicat. Și lipsa timpului liber ar mai fi un factor, ambii avem servicii care ne ocupă o mare parte din timp, neputând fi prezenți pe la diferitele festivaluri care se organizează prin țară, și astfel să ne putem vinde produsele“, a adăugat Irina Ioana Pasat, proprietara plantației de lavandă din Bârlad, județul Vaslui.

Altă familie de tineri fermieri care pune lacătul cu cheie pe un business în agricultură, de data aceasta pe o plantație de afine de 1,6 ha din comuna Harman, județul Brașov. Este vorba despre Nicolae Drîmbu și Ralu Raluca Oancea.

Aceștia renunță la Afinero, un business de suflet aflat pe un teren de 4 ha pe malul râului Olt, în satul Podu Oltului din comuna Harman, la 20 km de orașul Brașov, împrejmuit cu un gard foarte rezistent, 5.000 de plante de 5 ani și un sistem de fertirigare perfect funcțional. Plantația ocupă 1,6 ha în prezent, dar poate fi extinsă pe întreaga suprafață cu încă 10.000 de plante. Este autorizată de Direcția Agricolă Brașov. Sursa de apă este o fântână de mică adâncime din care este alimentat un rezervor de 42 mc.

„De ce vindem? Am realizat că timpul petrecut cu familia este mai prețios decât orice alt obiectiv personal sau profesional. Și pentru că Afinero a avut nevoie de foarte mult din timpul nostru ca să se facă mare, ceva ne spune că este nevoie de un reset. Ca noi (familia) să ne conectăm mai mult, iar ea (plantația) să fie îngrijită și dezvoltată, așa cum stă în firescul lucrurilor. Ce primește viitorul fermier Afinero? Ce potențial vedem noi? De extindere, în primul rând, la întreaga suprafață, adică la 15.000 de plante de afin, mai exact. Extinderea se poate face prin accesarea unui program de finanțare cu fonduri europene. Estimăm fără să garantăm un ROI în 5-7 ani, poate chiar 8. Producție de 30-50 t anual, cu o valoare de vânzare de 120-150 k euro și profit de 30-50 k euro anual. Asta după ce plantele ajung la maturitate (7 ani). Nu ascund că este cale lungă până acolo. Noi am făcut primii pași, dar mai sunt mulți de făcut în continuare. Clienții Afinero ne-au confirmat că facem ce trebuie. Afinele noastre au ajuns în toata țara. Ah, prețul!

Este 225.000 de euro, desigur ușor negociabil! Mult sau puțin, prețul reflectă valoarea tuturor componentelor“, a menționat Nicolae Drîmbu, administratorul businesului Afinero din Harman, județul Brașov.

Daniel Munteanu vinde un teren agricol productiv compact și bine delimitat în județul Brăila, respectiv o suprafață de 134 de hectare, cu un preț de 12.500 euro/ha. Acesta nu omite și câteva caracteristici ale ofertei.

„Vă oferim o oportunitate unică de a achiziționa un teren agricol compact, situat în pitorescul județ Brăila. Terenul are o suprafață generoasă de 134 de hectare, ideal pentru dezvoltarea unui proiect agricol de succes. Caracteristici ale terenului: calitatea solului excelentă pentru culturi agricole diverse, acces facil la drumuri principale și căi de transport. Teren irigabil/irigat din linie de hidranți. Oportunități de dezvoltare: această proprietate agricolă oferă multiple oportunități de dezvoltare, inclusiv: cultivarea cerealelor, legumelor sau plantelor medicinale, creșterea animalelor, producția de energie regenerabilă, precum panouri solare sau eoliene“, specifică tânărul brăilean Daniel Munteanu.

Beatrice Alexandra MODIGA

Informarea agricultorilor cu aspecte din cultura plantelor și creșterea animalelor s-a făcut destul de târziu în țara noastră.

Cărturarii de atunci nu aveau preocupări agricole. Au existat însă și precursori care au lăsat valoroase informații, anumite texte sau cărți cu însemnări agricole, și anume:

– Miron Costin, în Letopisețul Țării Moldovei, în 1675 a lăsat astfel de informații.

– Nicolae Milescu, diplomat, mergând prin diferite țări, a făcut însemnări pe care le prezintă în 1684, cu privire la calitatea solului, cultura cerealelor.

– Dimitrie Cantemir, domnitor al Moldovei, în Descriptio Moldavie a scris și despre mărirea producției în agricultură, în 1727.

Alți cărturari au făcut traduceri din diferite lucrări de peste hotare și le-au publicat pentru români.

– Alexandru Ghica a studiat agronomia la Viena și, devenind domn al Țării Românești (1834-1842), a cerut să se facă ogoare (arături) de toamnă. În 1835 a patronat demonstrația cu mașini agricole efectuată la Pantelimon și a înființat o școală agricolă în aceeași localitate, care însă a durat doar 6 luni.

Organizațiile profesionale care au contribuit la dezvoltarea științei agricole în țara noastră au fost Corpul agronomic (1921) și Colegiul inginerilor (1938).

Pentru propagarea culturii în general și a cunoștințelor agricole s-a înființat la Sibiu, în 1861, Asociația Transilvană pentru literatura română și cultura poporului român (Astra).

La București, în 1866, se înființează Societatea literară română, devenită în 1867 Societatea academică română și din 1879 Academia Română.

În 1927 se înființează Institutul de Cercetări Agronomice al României (ICAR), actuala Academie de Științe Agricole și Silvice „Gh. Ionescu Șișești“.

În afară de aceste instituții, propagarea științei agricole în țara noastră, până la nivelul agricultorilor, s-a realizat prin revistele agricole.

Printre primele se pot menționa revistele lui Ion Ionescu de la Brad, Jurnalul de agricultură (1857), Foaia de agricultură practică (1859), Țăranul român (1861) și Gazeta satelor (1869).

Pană Buescu înființează în 1859 Agronomia (Diurnalu de agricultură și economie rurală).

Sub P.S. Aurelian, în 1870, apare Revista științifică, apoi Economia națională, ca supliment la Revista științifică (1876) și Economia rurală în 1881.

N.O. Popovici-Lupa a întemeiat Amicul agricultorului, în 1900.

În Transilvania apar revistele Familia (1865), Economul (1873) și Predictorul săteanului român (1875).

În Bucovina apare Agricultorul (1904), iar în Țara românească Monitorul agricol, viticol și horticol (1880), Gazeta săteanului (1884), Jurnalul societății centrale agricole din România (1892), Câmpul (1902), Viața agricolă (1910), Buletinul agriculturii (1920), Pagini agrare și sociale (1924), Agricultura experimentală (1927), Pământul și planta (1933), Agricultura nouă (1934).

Mai târziu, până în zilele noastre, se pot menționa: Satul socialist, Agricultura socialistă, Probleme agricole, Cereale și plante tehnice, Mecanizarea, Fermierul, Agricultura României, Lumea satului, Revista fermierului, Ferma, Profitul agricol, Agricultura 365, Agri-media ș.a.

Toate revistele prezintă aspecte actuale din agricultură și îndrumări cu noutăți pentru agricultori (fermieri).

Semnatarul acestor rânduri a scris în revistele agricole peste 1.000 de articole începând cu anii ´60-´70, de la agricultura convențională la agricultura conservativă și agricultura de precizie (digitală).

A urmărit evoluția producțiilor agricole în acest interval, la grâu de la 2-3 t/ha la 8-10-12 t/ha, la porumb de la 3-4 t/ha la 18-20-22 t/ha, la floarea-soarelui de la 0,8-1 t/ha la 4-5 t/ha.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Vânzări ridicate, noi lansări de produse și producții cât mai mari în fermele partenere, acestea sunt printre cele mai importante aspecte pe care le urmărește fiecare producător și distribuitor de produse pentru agricultură. Ani la rând, compania Corteva Agriscience a fost principala alegere a fermierilor români, iar pentru a afla cum a fost anul 2022 pentru companie, dar și ce noutăți va aduce în piață în acest an am stat de vorbă cu domnul Jean Ionescu, director general al Corteva Agriscience România și Republica Moldova.

Reporter: Suntem la începutul unui nou an, moment de bilanț. Așadar, cum ați descrie 2022 pentru compania Corteva Agriscience? A fost un an bun?

Jean Ionescu, director general Corteva Agriscience România și Republica Moldova: Pentru compania noastră a fost un an excepțional, un an record din toate punctele de vedere, atât în România, cât și în Republica Moldova, dar și la nivel mondial. Un an în care ne-am consolidat poziția de lider în furnizarea de semințe și produse pentru protecția plantelor. Pe de altă parte, anul agricol nu a fost unul foarte bun pentru agricultura în Bazinul Mării Negre, iar acest lucru s-a întâmplat din cauza secetei. Știm bine că au fost culturi la care recoltele nu au fost atât de bune, una dintre ele fiind porumbul. Însă, revenind la compania noastră, a fost anul în care hibrizii Optimum AQUAmax și-au dovedit încă o dată performanțele, cunoscut fiind faptul că este gama care domină piața datorită toleranței la secetă și arșiță.

Rep.: Care este locul ocupat de Corteva în topul vânzărilor de semințe pentru principalele culturi?

J.I.: Pioneer este lider absolut în vânzările de semințe de porumb, floarea-soarelui și soia, iar la rapiță suntem pe locul 1 sau 2. Diferența între noi și principalul competitor este nesemnificativă, dar suntem convinși că, odată cu lansările din acest an, vom deveni compania lider absolut și pe acest segment. De ce spun acest lucru? Pentru că suntem singura companie care oferă conceptul Sclerotinia Protector, adică rezistență la Sclerotinia de peste 90%, rezistență la scuturare și cea mai bună capacitate productivă a hibrizilor. În partea de produse pentru protecția plantelor suntem a doua companie în ceea ce privește acoperirea și lider la erbicide pentru păioase și rapiță. Avem un produs foarte bun pentru primul tratament la cereale păioase, dar și la al doilea tratament, mă refer la fungicidul Verben, plus noile lansări pe care le vom avea în perioada următoare. Nu avem dubii că poziția noastră va crește semnificativ. În general, suntem compania cu cele mai multe lansări, de exemplu în acest an lansăm 9 hibrizi la culturile de porumb, floarea-soarelui, rapiță și 6 noi soluții pentru protecția plantelor de cea mai înaltă clasă.

Rep.: Am vorbit până acum de cultura mare, dar compania pe care o reprezentați pune la dispoziție și produse pentru culturile speciale, mă refer aici la cartof, pomicultură și viticultură. În aceste segmente de piață unde vă situați?

J.I.: Punem la dispoziție soluții foarte bune în ceea ce privește mana atât la viță-de-vie, cât și la cartof prin produsele din gama Zorvec. Iar în partea de făinare, prin gama pe care o avem pe bază de prochinazid reușim să dominăm piața.

Rep.: În prima parte a anului trecut existau dubii cu privire la acoperirea necesarului de semințe pentru această primăvară, ținând cont mai ales de contextul geopolitic, la care s-a adăugat și seceta de pe parcursul anului. Întâmpinați probleme în ceea ce privește furnizarea de semințe în această primăvară?

J.I.: Suntem bine în ceea ce privește semințele de porumb, dar avem ceva probleme cu semințele de floarea-soarelui, adică cererea pentru produsele noastre este mai mare decât putem onora în acest moment. Necesarul pentru anumiți hibrizi de floarea-soarelui nu este suficient pentru a acoperi cererea, mă refer la hibrizii Express Sun P64LE62, P64LE99, P64LE136 și P64LE137. La soia avem ceva probleme cu livrarea la timp a semințelor, dar sunt în curs de rezolvare. Trăgând concluzia, suntem mult mai bine față de alți ani, în special la porumb. 

Rep.: Ați pomenit de soia și chiar voiam să aflu dacă a existat o cerere mai mare pentru semințele de soia pentru această primăvară, ținând cont de cerințele din Planul Național Strategic.

J.I.: Da, există o cerere semnificativ mai mare față de cea de dinaintea publicării PNS-ului. Nu încape îndoială că vor exista fermieri care vor risca și vor semăna soia în condiții de neirigat. Cea mai mare piață a noastră în România este soia în sistem irigat, unde soiurile noastre sunt cele mai solicitate, începând din Transilvania, vestul țării și nordul Moldovei, iar rezultatele sunt foarte bune.

Rep.: A fost o iarnă neobișnuit de caldă, cu precipitații reduse, culturile de toamnă pot avea de suferit în această primăvară, iar fermierii riscă să se confrunte cu apariția de buruieni, boli și dăunători. Ce sfaturi aveți pentru aceștia?

J.I.: Plecând de la partea climatică, jumătate de țară are o bună acoperire din punct de vedere pluviometric, dar jumătate suferă semnificativ și nici măcar valul de zăpadă nu este suficient pentru zone ca Dobrogea, Bărăgan, Moldova și chiar Republica Moldova. Da, buruienile sunt cel mai importat aspect la care trebuie să fie atenți în primă fază deoarece observăm că foarte multe specii sunt într-o dezvoltare foarte rapidă în culturile de cereale și rapiță. Însă, cei care au apelat la erbicidarea de toamnă la cereale păioase cu produsul Bizon au o cultură impecabilă. Și la rapiță se observă un număr mult mai mare de buruieni pe m² față de ce aveam în mod normal. Același lucru se remarcă și în partea de boli, de aceea spun că primul tratament la cereale păioase este tratamentul cheie și soluția pe care noi o recomandăm este aplicarea produsului Verben, produsul numărul 1 ca eficacitate. În ceea ce privește dăunătorii, da, am găsit încă din luna ianuarie un număr semnificativ, mă refer în special la Ceutorhynchus în cultura de rapiță. Sunt modificări din cauza vremii, iar fermierii trebuie să-și schimbe tehnologia clasică și să fie mai atenți. Există fermieri care au efectuat tratamente la rapiță; noi recomandăm aplicarea produsului Inazuma, cea mai completă soluție insecticidă la rapiță. Există probleme, dar ne facem datoria și suntem alături de fermieri cu produse, dar și cu sfaturi prin echipa noastră de specialiști din teren și recomandăm cele mai bune soluții pentru fiecare fermă.

Larissa DINU

Despre agricultură se spune că este un domeniu masculin, iar statisticile din întreaga lume arată faptul că încă există discriminări de gen. Femeile care activează în agricultură se confruntă cu o discriminare semnificativă în ceea ce privește proprietatea asupra terenurilor, egalitatea de remunerare, participarea în luarea deciziilor și accesul la resurse și credite ori accesul la piață. În România, aceste diferențe sunt în scădere, însă cea mai mare problemă rămâne egalitatea de șanse în a primi finanțare în cazul unei achiziții mari pentru propria afacere.

8 miliarde și nevoi tot mai mari

Recent, Organizația Mondială a Națiunilor Unite (ONU) a anunțat faptul că populația lumii a depășit marți 8 miliarde de locuitori, iar acest lucru este văzut  ca „o etapă importantă în dezvoltarea umană“. Se presupune că, în anul 2050, pe Pământ vor trăi cca 9 miliarde de oameni, deci crește populația, crește și nevoia de hrană. În acest context, atingerea egalității de gen nu este doar lucrul corect de făcut, ci este un ingredient esențial în lupta împotriva sărăciei extreme, a foametei și a malnutriției, fenomene încă prezente în multe zone ale lumii.

Creșterea producției agricole nu depinde doar de efortul companiilor de a veni cu soluțiile optime în ceea ce privește inputurile, ci și de oferirea egală de șanse între bărbați și femei în agricultură. Dacă acest lucru s-ar întâmpla, statisticile arată că producțiile agricole în zonele sărace ar putea crește până la 4%, iar numărul persoanelor malnutrite ar putea fi redus cu până la 17%.

Femeile din mediul rural reprezintă un sfert din populația lumii și joacă un rol esențial în producția globală de alimente. Organizația Internațională a Muncii estimează că femeile reprezintă 41% din forța de muncă agricolă a lumii, iar proporțiile sunt chiar mai mari în țările în curs de dezvoltare. Potrivit FAO, dacă femeile fermier ar avea același acces la resurse ca bărbații, ar putea crește randamentul fermelor lor cu 20-30%, reducând probabil numărul de oameni înfometați din lume cu până la 150 de milioane.

femei care luceraza in agricultura

În prezent, femeile reprezintă aproape jumătate din toată munca agricolă efectuată în Africa, iar în India, peste 80% din munca în sectorul zootehnic și o treime în sectorul culturilor sunt realizate de femei. În ciuda acestor responsabilități substanțiale, accesul femeilor la resurse și servicii productive și chiar la informații despre tehnologii și practici agricole este limitat, iar nevoile și vocile lor sunt rareori auzite.

Pandemia ce a stopat pentru o bună perioadă bunul mers al lucrurilor în lume a condus la efecte negative în ceea ce privește munca femeilor în agricultură, existând multe cazuri în care femeile au fost nevoite să renunțe la locul lor de muncă pentru a avea grijă de copii ori pur și simplu au fost disponibilizate. Să revenim în Europa unde, pe lângă pandemie, un alt eveniment nefericit încă are ecouri în traiul zilnic, deci și în agricultură. Conflictul Ucraina a avut un impact major nu doar în rândul femeilor din acolo, ci pentru noi toți. După cum arată un recent raport ONU, perturbarea actuală a piețelor alimentare și a energiei nu a făcut decât să intensifice diferențele de gen, provocând rate de insecuritate alimentară, malnutriție și sărăcie energetică. De aici a reieșit o altă problematică, și anume aceea a crizei globale a costului vieții.

Chiar înainte de război, prețul alimentelor de bază pentru milioane de oameni creștea din cauza crizei climatice și a problemelor legate de lanțul de aprovizionare. Pandemia a dublat numărul persoanelor care se confruntă cu nesiguranța alimentară în întreaga lume, până la 276 de milioane, potrivit statisticilor Programului Alimentar Mondial. În iunie, ONU a declarat că invazia Ucrainei de către Rusia a împins încă 71 de milioane de oameni în sărăcie.

Care este situația în România

În țara noastră, Corteva Agriscience este una dintre companiile care desfășoară un program pentru susținerea femeilor din mediul rural care lucrează în agricultură. Recent, reprezentanții companiei au făcut public rezultatul unui studiu cu privire la stilul de viață, prioritățile și provocările cu care se confruntă femeile din România care lucrează în agricultură în viața de zi cu zi.

Rezultatele sondajului arată faptul că 53% dintre femeile intervievate consideră că discriminarea a scăzut în ultimii 10 ani, iar 35% afirmă că aceasta va dispărea în următorii 10 ani. Cu toate acestea, încă percep discriminarea de gen în agricultura românească ca fiind un fenomen răspândit. În evaluarea evoluției fenomenului de discriminare, aproape 54% dintre respondente au remarcat că în agricultură femeile, prin comparație cu bărbații, au mai puține șanse de a primi finanțare în cazul unei achiziții mari de afaceri (54%); au mai puțin timp de dedicat pentru ele și pentru hobby-urile lor (52%) și au mai puține oportunități de carieră (49%), precum și un venit mai mic (40%).

Majoritatea femeilor intervievate au raportat progrese către egalitatea de gen, dar 80% au declarat, de asemenea, că eforturile depuse de stat nu sunt suficiente pentru a atrage femeile către agricultură. La evaluarea diferitelor programe guvernamentale menite să atragă femeile în agrobusiness nu au fost găsite priorități semnificative. Toate programele prezentate în chestionar au primit 30-40% sprijin din partea respondentelor.

Potrivit respondentelor, au fost identificate patru direcții cheie pentru a elimina obstacolele aflate în calea egalității:

Politici de gen: protejarea și educarea femeilor cu privire la discriminare, educație de gen prioritizând egalitatea în drepturi și oportunități atât pentru bărbați cât și pentru femei, precum și emanciparea femeii.

Educație: acces la formare în noile tehnologii în agricultură.

Economie: consiliere în afaceri, dezvoltarea de programe speciale pentru a atrage femeile către agrobusiness, introducerea de programe de stat pentru sprijinirea micilor întreprinderi în domeniul agriculturii.

Social: cultivarea unei imagini atractive a muncii rurale și a femeii moderne în agricultură, în mass-media, crearea de evenimente pentru femeile din agrobusiness.

„Femeile au o contribuție esențială la economia agricolă și rurală din toată România și, adesea, gestionează gospodării complexe și urmăresc strategii multiple în traiul zilnic. Acest studiu mărește înțelegerea diversității rolului femeilor în agricultură și a constrângerilor cu care se confruntă ca fermieri și muncitori rurali. În plus, reafirmă că femeile inovatoare din zonele rurale hrănesc mai mult decât familiile și comunitățile lor, ele ajută la hrănirea lumii“, a declarat Maria Cîrjă, director de marketing Corteva Agriscience România & Moldova.

Larissa DINU

Compania Corteva Agriscience își extinde producția de semințe de floarea-soarelui în România printr-o investiție de 14 milioane de euro în stația de la Afumați. Proiectul investițional, constând într-o nouă unitate de depozitare și condiționare, va permite companiei să scurteze lanțul de aprovizionare, să-și sporească atât capacitatea de reacție și de livrare, dar și capacitatea de prelucrare la nivel european. Suma totală investită în unitatea de producție a semințelor din Afumați a depășit, astfel, 74 milioane de euro.

eveniment corteva2

Beneficii pentru agricultura românească

La inaugurarea noii linii de procesare au participat fermieri, cercetători, reprezentanți ai Ambasadei Statelor Unite, precum și ministrul Agriculturii, domnul Adrian Chesnoiu, care a apreciat investiția ca fiind un important pas în dezvoltarea agriculturii românești.

eveniment corteva6

„Investițiile în agricultură sunt de o importanță crucială, mai ales în actualul context social și economic. Sprijinul pentru dezvoltarea afacerilor sustenabile din agricultură, parteneriatul strâns și dialogul constant cu fermierii și cu cei care contribuie la menținerea unui nivel ridicat al producției românești sunt principiile fundamentale după care îmi ghidez activitatea la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. România are un potențial uriaș de producție agricol și cred că astăzi asistăm la o dovadă că se poate adăuga valoare oricărei materii prime obținute din agricultură. Felicit Corteva Agriscience România pentru contribuția pe care o are prin această investiție asupra extinderii rolului agriculturii românești în plan european (…) Să ne uităm ce se întâmplă peste graniță, în Ucraina, un stat producător de materii prime, care a perturbat întreaga lume prin faptul că agricultura de acolo nu mai poate livra produse. De aceea cred că noi toți trebuie să gândim perspectivele de dezvoltare mult mai atent și pe fundamente mult mai durabile, care să nu aibă în vedere profitul imediat, ci continuitatea parteneriatului către viitor. Dacă reușim să facem acest lucru, și nu am nicio temere că nu va fi așa, atunci România va avea un loc important în harta marilor producători de produse agro-alimentare“, a declarat ministrul Agriculturii.

Printre invitații de seamă prezenți la Afumați s-a numărat și reprezentantul Ambasadei Statelor Unite ale Americii la București, domnul Shane Dixon, care a declarat: „Succesul Corteva Agriscience la nivel mondial, inclusiv în România, se datorează eforturilor permanente de a colabora cu fermierii, de a le respecta nevoile și de a identifica soluții inovatoare pentru a răspunde acestor cereri. Noua linie de floarea-soarelui este doar un alt exemplu al contribuției companiei Corteva la agricultura locală, companie ce se axează pe calitate, inovație și durabilitate.“

eveniment corteva4

Rapiditate în execuție și noi locuri de muncă

Compania furnizează în România aproximativ 300 de locuri de muncă, iar noua investiție va permite crearea a 20 de noi posturi contractuale.

Domnul Jean Ionescu, directorul Corteva Agriscience România și Republica Moldova, a declarat: „Corteva îmbogățește viețile a mii de fermieri și consumatori din Europa cu tehnologii și practici îmbunătățite pentru a combate foametea globală și a asigura progresul pentru generațiile viitoare. Cu ajutorul noii investiții vom sprijini fermierii să obțină rezultate mai bune și să răspundă cererii tot mai mari de semințe de floarea-soarelui de înaltă calitate, în contextul unor eforturi continue menite să îi ajute pe fermieri să își îmbunătățească performanțele.“

eveniment corteva5

Mai mult decât atât, directorul companiei susține faptul că, prin deschiderea noii linii, semințele vor ajunge la poarta fermierilor mult mai rapid. În acest moment, stația de la Afumați depășește capacitatea de 1,6 milioane de saci de porumb standard, adică saci ce conțin 80.000 de boabe germinabile, iar la floarea-soarelui, capacitatea va fi de peste 400.000 de saci.

Larissa DINU

Urban Cultor este proiectul inițiat de o echipă de profesioniști pasionați de agricultura urbană, permacultură și economie circulară și are ca scop crearea de comunități care au simțul sustenabilității. „Ne dorim să creăm o comunitate de «urban cultori» care să facă orașele mai verzi și mai responsabile“, spune Cristina Briziou, responsabil comunicare și formare a proiectului.

Compostarea in situ are amprenta carbon aproape zero

Reporter: Când a început acest proiect și cum s-a dezvoltat?

Cristina Briziou: Urban Cultor a luat naștere în perioada pandemiei din 2020, din dorința de a crea o entitate activă în domeniul ecologiei, economiei sociale și dezvoltării durabile în regiunea României și Europei de Est, prin implicarea în proiecte deja existente sau prin dezvoltarea de noi proiecte în domeniul agriculturii și compostării urbane. Urban Cultor realizează proiecte de amenajare a peisajelor comestibile și a grădinilor urbane în spații cât mai diverse, spre exemplu pe balcon, pe acoperișurile clădirilor, la sol în straturi înălțate. De asemenea, avem o activitate unică în România, aceea de sensibilizare și informare publică și în școli pe tema biodeșeurilor și a compostării comunitare in situ. Practic, în locul în care sunt produse aceste biodeșeuri avem ca scop reducerea amprentei de carbon și transformarea prin compostare a deșeurilor din orașe în resurse.

Rep.: Cum implementați efectiv motto-ul dvs. „Luptăm împotriva schimbărilor climatice, a risipei alimentare și susținem producția locală?

C.B.: Prin proiectele noastre de compostare de proximitate, dorim reducerea amprentei de carbon prin eliminarea din procesul de colectare și transport în afara orașelor a biodeșeurilor. Compostarea in situ are amprenta carbon aproape zero. În plus față de producția de recipiente pentru compostare, organizăm acțiuni de formare, educare și sensibilizare în școli și în comunități pentru a reduce risipa alimentară și pentru a motiva cât mai multe persoane să composteze. Agricultura urbană are o mare contribuție la obiectivele de dezvoltare durabilă prezentate de către UE în Agenda pentru 2030, printre care reducerea risipei alimentare, susținerea fermierilor locali, lupta împotriva încălzirii climatice.

Rep.: Care sunt proiectele cele mai mari care vă reprezintă?

C.B.: Proiectul cu cel mai mare impact este „Colțul de compost din curtea școlii“– URBACT. În colaborare cu Primăria Sectorului 3 am instalat trei zone de compostare urbană în trei instituții de învățământ din București și am susținut două module de formare în licee cu profil de chimie, protecția mediului sau managementul deșeurilor. Proiectul nostru de suflet pe tema compostării urbane este cel implementat în 2021 în sectorul 2, lângă Parc Cinema Floreasca. Acesta a fost finanțat de Climate Kic și Ashoka România. Datorită acestui proiect, în prezent în Floreasca 30 de familii contribuie la compostarea biodeșeurilor și, în șapte luni, am recoltat deja compost care a fost distribuit celor care au participat la obținerea lui.

Scopul nu este doar producția, ci sensibilizarea comunității

Rep.: Care este definiția agriculturii urbane?

C.B.: Prin agricultură urbană se înțelege practica cultivării, prelucrării și distribuției alimentelor în zona urbană și în satele mici din jurul acesteia (periurban). Aceasta include agricultura, grădinăritul (horticultura), creșterea animalelor, apicultura urbană, acvacultura, agrosilvicultura. În țările în care este practicată a dovedit că are un rol important în viața socială și culturală, precum și în economia orașului.

Rep.: Ce presupune grădinăritul urban și în ce măsură se practică în țara noastră?

C.B.: Grădinăritul urban presupune amenajarea unui spațiu în interiorul orașelor dedicat producerii de legume și fructe pentru consum local. Scopul nu este numai producția în sine, cât și sensibilizarea comunității cu privire la grădinăritul fără substanțe chimice, respectul față de sol și biodiversitate, o hrană locală, respectând sezonalitatea plantelor. O comunitate care să gestioneze acest spațiu și sprijinul din partea autorităților locale sunt elementele esențiale în reușita unui proiect de acest gen. Din păcate, grădinile urbane de acum 30 de ani au dispărut puțin câte puțin. În București se practica și pășunatul animalelor. Stupii, de exemplu, nu sunt acceptați în oraș. Dar, ușor-ușor, comunități restrânse se formează în jurul acestei activități și încep să apară din nou, timid, grădini în jurul blocurilor. Ideal ar fi ca administrația locală să pună la dispoziția cetățenilor un spațiu în care pot amenaja parcele pentru grădinărit pe care să le întrețină, așa cum se întâmplă în țările din vestul Europei.

În România, majoritatea bunicilor și chiar persoane cu vârsta între 30 și 40 de ani au petrecut foarte mult timp la țară și au grădinărit. Acest reflex nu dispare după mutarea la oraș și, de îndată ce se ivește ocazia, acești oameni își aduc contribuția. Putem spune că, în comparație cu alte țări, avem încă proaspăt acest gust pentru legumele „ca la țară“ și plăcerea de a pune „mâna la treabă“.


„Compostarea este un proces natural de descompunere a deșeurilor organice prin microorganisme, ciuperci și nevertebrate mici în prezența apei și a oxigenului. Deșeurile de bucătărie și grădină sunt transformate în humus care este foarte benefic pentru terenurile agricole și grădini.“


„Considerăm că orașele pot completa producția fermelor din zonele rurale prin producție realizată în interiorul lor, mai ales cu legume și plante aromatice care nu rezistă bine la transport. Spre exemplu, mărar, pătrunjel, salate, mentă. Toate acestea se pretează foarte bine culturii în grădini urbane. În plus, putem extinde acest tip de producție pe acoperișurile clădirilor.“– Cristina Briziou.


(D.Z.)

Sub patronajul Academiei Române a fost organizată recent o dezbatere cu tema „Agricultura românească în contextul globalizării“, prilej cu care au fost evidențiate problemele acute cu care se confruntă agricultura românească la ora actuală. Au participat cadre universitare, oameni de știință specializați pe probleme de mediu, cercetători, majoritatea subliniind schimbările ce s-au produs în special în ultimii 30 de ani și influența acestora asupra sectorului zootehnic și vegetal.

În acest moment, deși România este una dintre țările cu un potențial natural ridicat, este dependentă de import și, potrivit specialiștilor, necesită o balanță comercială mai echilibrată în ceea ce privește produsele agroalimentare. Valoarea globală a producției agroalimentare românești oscilează între 15-16 mld euro, față de valoarea de 40-50 mld euro, cât ar fi normal pentru o țară cu potențialul României.

„Un exemplu pentru România este Italia. Din punct de vedere climatic și al spațiilor de producție Italia reprezintă cca 44-46% din potențialul României. Cu toate acestea, este a doua țară producătoare cu un venit major în sectorul agroalimentar din Europa, după Franța“, a declarat Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești“.

În ultima perioadă dezechilibrul sectorului agricol și al industriei alimentare românești se face resimțit atât pentru fermieri, producători, cât și pentru comercianți. Valoarea producției vegetale și a celei  zootehnice este într-o continuă scădere, aproximativ 24% din valoarea globală agricolă, normele fiind de aproximativ 55-60% pentru siguranță și valoare primară. Soluțiile problemelor legate de schimbările climatice, reducerea pesticidelor, inputurilor pentru sistemele agricole nu vor putea fi realizate fără cercetare științifică. Biotehnologia necesită să se regăsească în materialul biologic, vegetal sau animal, dar și în construcțiile legate de tehnologie.

Prof. dr. Valeriu Tabără a mai precizat: „O altă problemă de susținere a producției agroalimentare românești constă în măsurile ce se impun a fi luate în contextul noii strategii europene, care nu are niciun fel de izbândă dacă cercetarea va fi lăsată deoparte. Dar și modul de a privi cercetarea în context global ca politică la nivelul Uniunii Europene și care afectează România teribil de mult.“

Agricultura, indispensabilă

Dezvoltarea industriei agricole este una dintre bazele de dezvoltare economică a unei țări, iar agricultura ar trebui să joace un rol mult mai important în economia românească, după cum spune dr. ing. Vasile Nicu, președintele LAPAR: „Orice fermă înseamnă un SRL; România are 33% din totalul fermelor la nivel european și nu producem decât 3,3% din tot ce înseamnă valoare a produselor agroalimentare. Olanda este un exemplu cu 0.5% la nivel european și produce 6,3%. Ar trebui să facem strategii de dezvoltare în această direcție.“ Potrivit specialiștilor, România necesită o dezvoltare a mediului rural și o dezvoltare a sectorului produselor finite, dar și valorificarea acestora. „România are un specific preponderent agrar, producătoare de materie primă. Produsele finite trebuie să le desfacem mai mult, atât pe piețele interne cât și externe“, a mai precizat Vasile Nicu.

Încălzirea globală

Una dintre problemele care se manifestă la nivel global și pentru agricultură este încălzirea globală. Terra se confruntă cu fenomene drastice, generate de schimbările climatice considerate de comunitatea științifică un pericol pentru viitorul omenirii. În noiembrie 2019, 11.000 oameni de știință din 133 țări au semnat declarația Climate Emergency (Starea de Urgență Climatică). „Cercetările din ultima perioadă referitoare la tendințele de variație a temperaturii și a regimului pluviometric la suprafața globului terestru au evidențiat o creștere semnificativă a temperaturii mediului. O creștere i se atribuie, conform celui de-al cincilea raport al grupului interguvernamental privind schimbările climatice, sporirii substanțiale a concentrației dioxidului de carbon și a metanului, la care se adaugă poluarea aerului, dezvoltarea și intensificarea industriei și agriculturii sau modificările de utilizare a terenurilor“, a subliniat acad. Cristian Hera, președintele Secției de Științe Agricole și Silvice a Academiei Române „Gheorghe Ionescu-Șișești“.

Încălzirea globală influențează negativ caracteristicile climatice cu impact imprevizibil asupra atmosferei, hidrosferei, climosferei, biosferei și litosferei. Acestea influențează gradul de acoperire a terenurilor cu vegetație, precum și distribuirea tipului acesteia. De asemenea, creșterea temperaturii duce la mărirea perioadei de secetă și arșiță, manifestându-se negativ asupra terenurilor arabile. Prin efectele nedorite se numără creșterea suprafețelor despădurite, reducerea biodiversității, degradarea solurilor și încetinirea dezvoltării unei agriculturi durabile și performante. Totodată, creșterea anormală a temperaturii poate afecta securitatea și siguranța alimentară, provocând astfel o scădere economică dezastruoasă ce poate declanșa migrații ale populațiilor și apariția conflictelor sociale.

„Schimbările climatice pot fi atenuate atât prin reducerea emisiilor de dioxid de carbon, metan, oxid de azot, cât și prin eficientizarea absorbției gazelor cu efect de seră ca urmare a îmbunătățirii capacității de a fi preluate din atmosferă“, mai subliniază acad. Cristian Hera.

O altă problemă abordată în cadrul dezbaterii asupra încălzirii globale este adaptarea fermierilor și agricultorilor la actualele schimbări climatice. De exemplu, în România se cultivă hibrizi de porumb pe suprafețe mari care sunt adaptați la condițiile climatice mai puțin favorabile, aspect care trebuie reconsiderat.


Prof. dr. Valeriu Tabără: „Sistemele de susținere a producție agroalimentare românești nu au nicio izbândă dacă cercetarea nu va fi privită la nivel global ca politică vitală a Uniunii Europene“.

Dr. ing. Vasile Nicu: „Pentru a produce 100 euro noi consumăm 332 kg materiale având cea mai ridicată ineficiență dintre toate țările europene.“


Liliana Postica

În situația când un fermier administrează suprafețe mai mari, dispersate în diferite zone, este greu să supravegheze activitatea și starea culturilor peste tot.

În perspectivă, prin dotare corespunzătoare, fermierul va putea să urmărească activitatea operatorilor și a utilajelor peste tot, cum lucrează fiecare, care este starea culturilor, consumul de carburanți etc., toate acestea realizate chiar din birou, prin telefonul mobil.

Informațiile se pot obține prin satelit, cu ajutorul dronelor și cu senzorii montați pe utilajele agricole.

Pentru aceasta sunt necesare analize amănunțite de sol, pe stratul 0-30 cm, realizate cu sonde automate montate pe ATV-uri dotate cu monitoare GPS.

Pe baza acestor date se întocmește harta folosită la aplicarea cu rată variabilă a îngrășămintelor, adică, acolo unde solul este mai sărac, se aplică doze mai mari de îngrășăminte, pentru uniformizarea întregii suprafețe a parcelei. Tehnologia de fertilizare Profis Pro poate identifica orice abatere de la rata de aplicare stabilită, iar cu distribuitorul de îngrășăminte ZA-TS de la Amazone se repartizează precis cantitățile stabilite. La întocmirea hărților topografice și cartografice se folosesc diverși algoritmi și indici vegetativi care indică starea culturilor.

Semănătoarea Sky Easy Drill are capacitatea de a închide automat secții de semănat sau brăzdare de semănat pentru a nu se suprapune pe suprafețele deja semănate. În funcție de heterogenitatea terenului se distribuie cantități diferite de semințe și cu tehnologia Agrillity se pot asigura densități de plante în funcție de starea de fertilitate a terenului.

La erbicidarea culturilor se asigură distribuirea soluției numai asupra buruienilor. Folosind mașina Case Patriot, monitorizată prin GPS, în situația când apar suprapuneri duzele de pe suprafețele respective se închid automat.

La aplicarea tratamentelor contra bolilor și dăunătorilor mașinile respective au capacitatea de a aplica soluția numai pe plantele bolnave, atacate.

La executarea lucrării de prășit, folosind Robotul Dino, acesta realizează prășitul asemănător plivitului manual, iar cu Robotul automat se îndepărtează mecanic buruienile cu ajutorul unui jet de ulei de rapiță încins.

La recoltarea culturilor combina este prevăzută cu senzori și camere de luat vederi pe baza cărora se realizează reglajele automat privind reducerea pierderilor, a spărturilor și o cât mai bună curățire a boabelor. Pierderile prin scuturare se pot reduce deoarece cu asemenea combine se poate lucra atât ziua cât și noaptea și chiar când vizibilitatea este redusă, realizând operațiunea de recoltat într-un timp scurt.

Combina poate fi ghidată automat, caz în care operatorul se poate ocupa mai atent de urmărirea indicilor de calitate.

Operatorii de pe astfel de utilaje trebuie să aibă pregătire profesională corespunzătoare pentru roboți, drone, senzori, imagistică satelitară, pentru a lucra pe utilaje automate.

În asemenea condiții se pot realiza economii de semințe, îngrășăminte, pesticide și carburanți, se face economie de timp, cu lucrările efectuate în epoca optimă, cu obținerea de producții superioare, de bună calitate.

Totodată, se realizează și măsurile stabilite de UE și de Planul Național Strategic ca până în anul 2030 să se reducă consumul de pesticide cu 50% și de îngrășăminte chimice cu 20-25%.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

2020 a fost un an de mari încercări pentru fermierii români. Seceta atmosferică împletită cu seceta pedologică a făcut ca, din punct de vedere agricol, partea de sud și sud-est a României să treacă printr-un adevărat coșmar… Ce e de făcut? Greu de spus… În afară de despăgubirile acordate de stat nu există nicio strategie coerentă din partea niciunei entități de stat sau private. Cu o singură excepție.

Colaborare LAPAR-ASAS

Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR și Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ au anunțat la finele anului trecut încheierea unui Parteneriat public-privat în scopul revitalizării cercetării românești în agricultură. Scopul acestui parteneriat, o premieră în agricultura din România, este de a pune la un loc nevoile fermierilor și provocările care îi așteaptă în viitor cu expertiza și soluțiile pe care le poate oferi cercetarea la cel mai înalt nivel științific. „Suntem în perioada în care împreună cu liderii politici ai Uniunii Europene putem și trebuie să decidem cum va arăta agricultura comunitară în următorii ani. În fața problemelor și provocărilor ce ne așteaptă suntem toți egali, nu există fermieri mici, mijlocii sau mari. Suntem toți oameni care iubesc pământul, care dau de mâncare la câteva sute de milioane și care vor și pe mai departe să poată trăi din roadele muncii lor. Numai că viitorul nostru nu pare atât de simplu și de sigur pentru că noile norme prevăzute a guverna agricultura Uniunii Europene ne ridică multe semne de întrebare și numeroase temeri“, a declarat atunci președintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, profesor doctor Valeriu Tabără. Tot atunci LAPAR a anunțat începerea procedurilor pentru punerea la punct a unui centru de cercetare aplicată, dezvoltare și implementare pentru agricultură, care va funcționa în apropiere de București, cu finanțare din surse private.

Probleme prea multe…

Am stat de vorbă cu președintele LAPAR, Nicu Vasile. Acesta ne-a spus că problemele fundamentale ale agriculturii românești au început cu mult timp în urmă… „Întotdeauna s-a pus problema ce putem face pentru agricultura românească… Dar uităm de context. Iar contextul este unul economic. Dezastrul a început când industria României a fost vândută la fier vechi. Dezastrul a continuat prin lipsa unei strategii guvernamentale coerente care s-a perpetuat tot în ultimii 30 de ani. Și-a pus vreodată, la modul real problema, cineva din conducere, cum va arăta industria, agricultura, economia României în anul 2050? Planurile naționale strategice au vreo valoare concretă? Fără răspunsuri sincere la aceste întrebări nu se poate face nimic.“ La rândul său, Valeriu Tabără crede că în anul 2021 pe fermierii români îi așteaptă reale provocări, între acestea numărându-se o nouă Politică Agricolă Comună, mult mai restrictivă din punctul de vedere al folosirii inputurilor chimice, seceta care afectează pământul și culturile, accesul la piață al fermierilor și o oarecare rămânere în urmă a cercetării agricole europene în raport cu cea mondială. „Pe lângă faptul că am avut un an foarte greu din punct de vedere agricol privind prin prisma climei mai ales partea de sud și sud-est, pe lângă greutățile financiare pe care le au foarte mulți fermieri mai avem și o piață a produselor agroalimentare românești sub orice critică. Și asta se vede printr-un nivel cu mult sub posibilități a valorii totale a producției agroalimentare românești. Și nimeni nu observă acest lucru.“

Cercetarea, Peștișorul de aur?

Orice strateg de politici guvernamentale știe că bunăstarea economică a oricărei națiuni este imposibilă fără o cercetare științifică adecvată. Lucru valabil pentru toate sectoarele economice, deci și pentru agricultură. În acest sens, într-un studiu făcut de LAPAR se arată că agricultura viitorului se va baza pe: știință, tehnologie – inovație, digitalizare. Iar totul în contextul globalizării piețelor de desfacere. „De ce e importantă cercetarea? Experții avertizează că, în acest moment, progresele în agricultură sunt insuficiente. Estimările din anul 2019 arătau faptul că, înainte de pandemie, aproape 690 de milioane de oameni, adică 8,9 la sută din populația lumii, erau flămânzi. La nivel global, insecuritatea alimentară moderată sau severă a crescut între 2015 și 2019 și afectează acum aproximativ 25,9% din populația lumii – aproximativ 2 miliarde de persoane. În ultimul deceniu, cheltuielile guvernamentale pentru agricultură practic au stagnat, în comparație cu ponderea agriculturii în PIB-ul global și, chiar sunt în scădere față de anul 2000, notau reprezentanții Departamentului Afaceri Economice și Sociale al ONU“, explică Nicu Vasile citând din studiu.

Potrivit acestuia, în privința structurii lanțului de aprovizionare cu produse alimentare din UE, în acest moment există 10 milioane de exploatații agricole mici și fragmentate în condițiile în care doar câțiva producători mari generează 90% din cifra de afaceri. Și tot „câțiva“ retaileri mari de produse alimentare și băuturi domină piața compusă din 500 de milioane de consumatori individuali împrăștiați în cele 28 de state membre.

Exportăm (și avem excedent!) cereale brute, animale vii și materii prime. Și importăm carne, lapte, legume, fructe, nutrețuri.

2

Cine ne hrănește: Ungaria și Polonia ne fac 2/3 din deficitul la alimente. Care sunt țările care profită de pe urma incapacității României de a-şi hrăni propria populaţie (aspect strategic care ar trebui dezvoltat până la nivel de siguranţă naţională) şi de care depindem în mare măsură la import.

3

Performanțele agriculturii românești potrivit LAPAR

Am selectat cele mai importante idei din studiul LAPAR privind situația și perspectivele agriculturii românești.

  • România este ţara cu cea mai mare suprafaţă de teren arabil pe cap de locuitor din UE – 0,7 ha, dar are o producţie cu mult sub nivelul aşteptărilor.
  • România nu e capabilă să-şi hrănească proprii cetăţeni.
  • AVEM: 33% din cele 10,3 milioane de ferme europene se aflau în 2016 pe teritoriul României. Cel mai mare număr de exploatații agricole dintr-o țară europeană, fără ca România să dețină însă cele mai largi suprafețe cultivate.
  • Avem 33% din fermele europene, însă România contribuie cu doar 3,4% la producția standard a UE DAR:
  • 93% din exploataţiile din România sunt ferme de subzistenţă, trei sferturi operau pe mai puţin de 2 hectare şi mai mult de un sfert erau gestionate de fermieri cu vârsta mai mare de 65 de ani.

4

5

Efectele secetei asupra economiei naționale

Specialiștii estimează că agricultura românească va scădea cu aproximativ 15%. Este vorba despre cifra de afaceri a companiilor din domeniu. Principala cauză este seceta. Lipsa investițiilor în infrastructură este un alt factor care accentuează această problemă. Concret, cifra de afaceri a celor peste 25.000 de companii cu profil agricol din România a scăzut de la 46 de miliarde de lei anul trecut la aproape 39 de miliarde de lei în 2020, arată un studiu KeysFin.

  • Și numărul companiilor active a scăzut cu 4% în 2019 comparativ cu 2018, când erau înregistrate aproximativ 26.200 de hectare.
  • Aproape un sfert din suprafața arabilă a țării, peste 2,2 milioane de hectare din totalul de 9,5, a fost afectată de secetă în acest an, potrivit estimărilor. Au fost afectate inclusiv culturile însămânțate în primăvară, circa 1 milion de hectare, în special cele de porumb și floarea-soarelui.
  • În ceea ce privește culturile semănate în toamnă, peste 1,1 milioane de hectare au fost afectate. Efectele puternice ale unei producții agricole slabe le vom vedea mai ales anul viitor, când va trebui iar să creștem importurile. O presiune suplimentară pe deficitul comercial și pe moneda națională, desigur.

La nivelul țării, județele cu cea mai mare contribuție la cifra totală de afaceri din agricultură sunt București, Constanța, Timiș, Călărași și Satu Mare. Împreună, acestea au generat 28% din cifra totală de afaceri anul trecut, însumând aproape 13 miliarde de lei.

Nivelul de pregătire al fermierilor, conform datelor Comisiei Europene

  • 96,4% dintre fermierii români au declarat că și-au însușit cunoștințele în domeniul agricol strict pe baza experienței practice, față de 70,9% dintre fermieri la nivelul Uniunii Europene Nivelul de instruire al fermierilor din România se situează sub cel al noilor state membre precum Ungaria și Polonia. O altă problemă caracteristica sectorului agricol românesc din perspectiva resurselor umane o reprezintă faptul că nu există un statut profesional clar definit al agricultorului. Acest lucru are implicații puternice pe plan fiscal și al asigurărilor sociale și asistenței de sănătate.
  • Nivelul redus al capitalizării în agricultură România se află pe penultimul loc din Uniunea Europeană din perspectiva capitalizării exploatațiilor agricole.
  • Printre cauzele acestui grad scăzut de capitalizare se numără și nivelul mare de fragmentare și lipsa instruirii agricole în rândul fermierilor.
  • Principala piedică în calea dotării tehnologice a agricultorilor români o reprezintă suprafața redusă a exploatațiilor agricole, care nu permite utilizarea eficientă a mijloacelor tehnologice moderne.

Peste 277.600 de tineri cu vârstele între 18 și 24 de ani au abandonat școala și nu s-au mai dus niciodată la liceu sau la școlile profesionale, plecând din timpul sau imediat după gimnaziu. Abandonul școlar din România este al treilea cel mai mare din Europa, potrivit Eurostat. Avem o rată de părăsire timpurie (abandon școlar) a școlii de peste 18,1%.

8

România nu a atins niciuna dintre țintele pe care și le-a asumat în urmă cu 10 ani în Strategia Europa 2020 la capitolul Educație și Cercetare, a anunțat Eurostat în aprilie 2019.

Soluțiile...

Experții PwC România consideră că aplicarea soluțiilor enumerate mai jos ar putea duce la îmbunătățirea productivității agriculturii românești, inclusiv la sporirea producției totale de cereale cu aproximativ 70%:

  • Optimizarea dimensiunii exploatațiilor.
  • Îmbunătățirea modului de acordare a subvențiilor pentru exploatațiile mici.
  • Stimularea asocierii fermierilor, introducerea unei dimensiuni minime comerciale și a unor măsuri fiscale țintite.
  • Creșterea gradului de capitalizare a exploatațiilor agricole prin: facilitarea accesului fermierilor la credite prin mecanisme de garantare a creditului agricol.
  • Stimularea utilizării sistemelor de irigații și modernizarea acestora.
  • Soluții pentru îmbunătățirea productivității sectorului agricol din România
  • Creșterea gradului de pregătire profesională a fermierilor prin modernizarea și promovarea învățământului profesional și tehnic agricol.
  • Oferirea de servicii adecvate de consultanță și formare profesională.
  • Dezvoltare rurală prin integrarea verticală și orizontală a activităților exploatațiilor.
  • Formarea de clustere rurale.
  • Promovarea fermelor ce pun accent pe impact ecologic redus și generare de energie sustenabilă.
  • Promovarea unor modele moderne de gestionare a fermelor pentru a crește valoarea adaugată în agricultură, prin metodologii de rotație sau diversificare a recoltelor dar și prin aplicații de IT sau de robotică.
  • Promovarea inovării prin colaborare între universități, institute de cercetare, entități publice și private.

9


Cele mai importante priorități care trebuie urmărite sunt:

1. Consolidarea terenurilor și a fermelor.

2. Creșterea valorificării potenţialului agricol al ţării şi reducerea sărăciei rurale.

3. În vederea îmbunătăţirii competitivităţii, trebuie avute în vedere:

  • produsele cu specific tradițional
  • îmbunătăţirea lanţului agroalimentar, în principal prin dezvoltarea formelor asociative (asociaţii şi organizaţii de piaţă) şi
  • intensificarea producției, acordând o atenţie deosebită zootehniei.

Bogdan Panțuru

Scopul acestui parteneriat, o premieră în agricultura din România, este de a pune la un loc nevoile fermierilor și provocările care îi așteaptă în viitor cu expertiza și soluțiile pe care le poate oferi cercetarea la cel mai înalt nivel științific.

„Suntem în perioada în care împreună cu liderii politici ai Uniunii Europene putem și trebuie să decidem cum va arăta agricultura comunitară în următorii ani. În fața problemelor și provocărilor ce ne așteaptă suntem toți egali, nu există fermieri mici, mijlocii sau mari. Suntem toți oameni care iubesc pământul, care dau de mâncare la câteva sute de milioane și care vor și pe mai departe să poată trăi din roadele muncii lor. Numai că viitorul nostru nu pare atât de simplu și de sigur pentru că noile norme prevăzute a guverna agricultura Uniunii Europene ne ridică multe semne de întrebare și numeroase temeri. De aceea susținem că o rezolvare la multele provocări ce ni se ridică în față o reprezintă exact această colaborare între Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR și Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice «Gheorghe Ionescu-Şişeşti», colaborare care, folosind intensiv resursele comune, va oferi resursele necesare depășirii problemelor. În acest context, LAPAR anunță și începerea procedurilor pentru punerea la punct a unui centru de cercetare aplicată, dezvoltare și implementare pentru agricultură, centru care va funcționa în apropiere de București, cu finanțare din surse private“, după cum a explicat președintele LAPAR ing. Nicu Vasile.

În discursul său referitor la primul Parteneriat Public Privat încheiat în domeniul agriculturii în România, președintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, profesor doctor Valeriu Tabără, a vorbit despre provocările care îi așteaptă pe fermierii români, între acestea numărându-se o nouă Politică Agricolă Comună, mult mai restrictivă din punctul de vedere al folosirii input-urilor chimice, seceta care afectează pământul și culturile, accesul la piață al fermierilor și o oarecare rămânere în urmă a cercetării agricole europene în raport cu cea mondială. În acest context, participanții la conferință au discutat aplicat și realist despre finanțarea agriculturii și investițiile în acest domeniu esențial, alături de nevoia de o mai mare alocare bugetară către cercetare, în așa fel încât agricultura să se poată adapta cât mai rapid la dramaticele schimbări de climă.

În cadrul conferinței de presă, președintele LAPAR ing. Nicu Vasile a făcut un bilanț al anului 2020 și a vorbit și despre provocările ce îi așteaptă pe fermieri în 2021, în perspectiva unei noi Politici Agricole Comune.

(I.B)

Asociația Producătorilor de Porumb din România și NETagro, companie de distribuție input-uri pentru agricultură prezentă de 14 ani pe piața de agribusiness din România, anunță un parteneriat strategic pentru agricultura românească.

Începând cu luna februarie a.c., APPR și NETagro lansează parteneriatul „100% pentru Agricultură“, prin care își propun să vină în întâmpinarea fermierilor cu informații și soluții tehnice adaptate la agricultura românească a anului 2020.

Atât APPR, cât și NETagro, prin intermediul „fermei-școală“ NETagro Farming, au concentrat o bună parte din activitatea lor pe testările anuale de produse și tehnologii în cultura mare, din dorința de a identifica soluții optime și alternative care să aducă randament și profitabilitate în fermele românești.

Fiecare campanie agricolă vine cu un nou set de provocări, nu numai de ordin climatic, ci și din mediul legislativ. Astfel că necesitatea de testare și identificare a tehnologiilor eficiente, corelate cu schimbările din piață, precum și schimbul de informație tehnică aplicată adaptată la nevoile fermierilor au devenit un punct major de interes pentru ambele organizații.

În acest sens, în urma testărilor și experiențelor directe în câmp, dorim să creăm un mediu dinamic în care să existe un dialog deschis, constant între noi și fermieri pentru a afla care sunt nevoile și provocările lor, pentru a putea face schimb de informații tehnice aplicate și pentru da naștere unui nou tip de colaborare între producătorii agricoli și distribuitori.

În cadrul acestui parteneriat, APPR și NETagro vor dezvolta un program de testări și evenimente 100% pentru Agricultură – conferințe tehnice dedicate culturii mari, experiențe și vizite în câmp, testări de tehnologii, toate acestea având menirea de a aduce în atenția fermierilor soluțiile practice, menținând totodată un flux de comunicare deschis.

2020 este un an 100% pentru Agricultură!

Pentru informații suplimentare: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. / www.apprs.ro, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. / www.netagro.ro

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – U.N.C.S.V., în parteneriat cu Euralis Semințe, a organizat Ziua Cooperativelor de Cultura Mare, Ediția a V-a – 2020, în zilele de 28 - 30 ianuarie 2020, la Hotel PHOENICIA, București.

Prin acest eveniment s-a dorit facilitarea unui dialog real și constructiv între cooperativele agricole de cultură mare, funcționale și autoritățile responsabile pentru a evidenția necesitatea consolidării cooperativelor agricole din România.

Această ediție s-a bucurat de prezența a peste 75 de participanți, dintre  care:  reprezentanții a 27 de cooperative agricole din sectorul vegetal -  cultură mare din România, membri și candidați în vederea aderării la UNCSV, dl. Deputat Alexandru STĂNESCU, Președinte al Comisiei de Agricultură - CAMERA DEPUTAȚILOR, dl. Secretar de Stat Sorin MAREȘ – Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, reprezentanți ai asociațiilor de profil agricol și din presa de specialitate.

De asemenea dl. Pekka PESONEN – Secretar General - Confederația Europeană a Cooperativelor Agricole din U.E. (COGECA) a transmis un mesaj video.

facebook Vezi aici mesajul video

În cadrul evenimentului au fost prezentate evoluția, activitățile, realizările și obiectivele UNCSV, condițiile minimale pe care o cooperativă de cultură mare trebuie să le respecte pentru a fi autonomă, independentă și profitabilă pe termen lung, cu un buget de venituri și cheltuieli ipotetice.

Au fost prezentate 4 modele de cooperative de succes prin care se arată că în UNCSV este unitate și diversitate, cooperative din zone agricole diferite, de dimensiuni mici, medii, mari, cu înființare în perioade diferite. 

Urmare a discuțiilor interne în cadrul UNCSV, pentru asigurarea premizelor unor cooperative autonome și profitabile pe termen lung a reieșit necesitatea implementării următoarelor soluții:

  • educarea, informarea și perfecționarea continuă a Președintelui, membrilor consiliului de administrație, a angajaților și a membrilor cooperatori;
  • prioritizarea cercetării, inovării și analizelor de piață în cooperativele românești;
  • creșterea capacității de adaptare a cooperativelor românești la exigențele pieței internaționale și sincronizarea viziunii de dezvoltare a cooperativelor autohtone cu know how-ul cooperativelor occidentale;
  • optimizarea managementului strategic al cooperativelor pe termen lung;
  • reinvestirea profitului și distribuirea de dividende conform participării  fiecărui membru în cifra de afaceri a cooperativei;
  • crearea de instrumente de creditare si garantare specifice cooperativelor;
  • finanțarea, și a cooperativelor agricole cu experiență, ținând cont de vechime, rulaj, nr de membri, necondiționată de suprafața exploatată de fiecare membru pentru a dezvolta și consolida infrastructura de depozitare, condiționare, procesare, valorificare la nivelul cooperativei care sa asigure valoare adăugată producției primare a membrilor;

Facem tot ce ține de noi să profesionalizăm cooperativele agricole din România și să le creăm premizele dezvoltării durabile în timp, profitând de experiența și greșelile care s-au făcut atât la noi, dar mai ales în vest, pentru a recupera din decalajul existent cât mai repede cu putință.

Am revăzut zilele trecute lucrarea prof. dr. Ing. Viorel Peștean „Oameni de seamă ai științei agricole românești“, apărută în două volume. Primul volum cuprinde personalitățile care au activat în secolul al XIX-lea, iar al doilea volum pe cei care au activat în prima jumătate a secolului al XX-lea. M-a interesat să verific câte din aceste personalități provin din satele românești și am constatat, cu bucurie, că din cele 91 personalități prezentate în cele două volume, 57 (63%) provin din mediul rural.

Cei proveniți din lumea satelor au ocupat locurile de primă mărime în știința agricolă românească și printre aceștia îi menționăm pe:

  • Gheorghe Ionescu-Șișești – din comuna Șișești, județul Mehedinți – fondatorul cercetării agricole experimentale, cel care a înființat și condus ICAR-ul, fost ministru al Agriculturii în repetate rânduri.
  • Haralamb Vasiliu – din Hoisești, Iași – este ctitorul învățământului superior agronomic din Iași.
  • Gheorghe Munteanu-Murgoci – provine din părinți oieri din Dobrogea – fondatorul științei solului.
  • George Maior – din Șercaia, Brașov –  este primul profesor de fitotehnie din țara noastră.
  • Vlad Cârnu-Munteanu – din Purcăreni, Brașov – este primul ameliorator și ctitor al Stațiunii de Cercetări Agricole București.
  • Sandu-Aldea – din Tichilești, Brăila – a condus Școala Centrală de Agricultură Herăstrău mult timp și a publicat primul tratat de Ameliorarea Plantelor.
  • Davidescu – Sudiți, Ialomița – părintele Agrochimiei moderne.
  • Amilcar Vasiliu – din Calopăr, Dolj – mare agrotehnician și profesor la Cluj și București.
  • Gheorghe Bâlteanu – din Bâltea, Gorj – fitotehnistul secolului al XX-lea.
  • Nicolae Giosan – din Ciugud, Alba – genetist, organizatorul cercetării moderne, a înființat Institutul Fundulea și a condus ASAS.

Spațiul nu ne permite mai mult și am prezentat doar 10 din cei 57 care provin din mediul rural. Oricine activează în agricultură cunoaște din opera acestor oameni și își dă seama de aportul lor la progresul agriculturii românești. Am făcut această incursiune în trecut pentru a-l compara cu situația actuală când, deși aproape jumătate din populația țării trăiește în mediul rural, statistici recente menționează că în rândul studenților României doar cca 3% provin de la sate.

Suntem oare conștienți cât potențial de inteligență se pierde pentru țară? După reforma învățământului din 1948, când învățământul a devenit gratuit și s-au acordat burse elevilor și studenților merituoși, atunci o bună parte din studenți proveneau de la sate. În anii ’50, în școlile profesionale erau zeci de mii de elevi cu întreținere totală de la stat (cazare, masă, îmbrăcăminte, rechizite etc.). Era la scurt timp după distrugerile războiului și după perioada de secetă cumplită și totuși statul a găsit resursele necesare pentru școlarizarea tineretului.

Oare statul din zilele noastre nu mai este interesat de așa ceva?

Este cazul să menționăm și faptul că toți copiii născuți și crescuți în sate sunt cei mai legați de glie. Ei nu ar părăsi țara și ar depune toate eforturile pentru propășirea ei.

Față de această situație facem următoarea propunere:

– În fiecare an, din fiecare generație de absolvenți ai clasei a VIII-a, din fiecare comună, școala, primăria și biserica să aleagă cel mai bun absolvent, din cei fără posibilități materiale, și măcar acestora să le asigure statul întreținerea;

– 2.861 de comune în 40 de județe înseamnă 2.861 de elevi de liceu;

– În fiecare județ să se organizeze 2 sau 3 clase cu acești elevi și să fie repartizați la liceul care are condiții de cazare și masă;

– După bacalaureat fiecare să urmeze învățământul superior după aptitudini și preferințe, tot cu burse de la stat, iar după absolvire să meargă, eventual, în comuna din care provin sau unde este nevoie.

În acest fel, după zece ani, România va beneficia în fiecare an de peste 2.500 de absolvenți cu studii superioare care vor ocupa locuri de muncă în funcție de meritele fiecăruia.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Din an în an, fermierii români au probleme tot mai mari cu insectele care le atacă culturile. Indiferent că este vorba despre grădini, vii sau culturi mari, controlul dăunătorilor devine o chestiune tot mai complicată. Dacă până în urmă cu câțiva ani exista un număr restrâns de dăunători, acum ei s-au înmulțit. Dar aceasta nu este singura problemă.

Vremuri noi, probleme noi

Timp de zeci de ani agricultorii știau, încă înainte de a semăna, cu cine vor avea de a face. Ba chiar de multe ori puteau să prevadă chiar și intensitatea atacurilor. Însă, în ultima decadă, lucrurile s-au schimbat fundamental. Aproape în fiecare an apar noi insecte parazite, noi boli ori cele vechi își modifică comportamentul. Sunt numeroase cazurile în care insecte monofage, specifice unei anumite culturi, au devenit polifage, atacând plante pe care până atunci le ignorau. Un exemplu în acest sens este Tanymecus dilaticollis (rățișoara-porumbului) care a început să manifeste o apetență deosebită și pentru floarea-soarelui.

daunatori ratisoara porumbului adult

Alte insecte devin imune la insecticidele utilizate în mod uzual, în multe cazuri fiind necesare concentrații mai mari ale substanțelor folosite pentru combatere ori molecule noi. Acesta este cazul tripsului californian, care, cel puțin în bazinele legumicole, reprezintă coșmarul cel mai negru al fermierilor.

Utilaje second-hand, la pachet cu insecte

Cauzele fenomenului sunt complexe. Pe de o parte, în opinia mai multor specialiști, unii dăunători care nu au existat în România au ajuns aici prin intermediul utilajelor agricole second-hand, care erau infestate cu ouă sau larve ale acestor insecte. Mulți legumicultori din Teleorman susțin că așa a ajuns tripsul în serele lor. Ei spun că a fost adus odată cu instalațiile de udat din Spania. Adevărat sau nu, la ora actuală în fiecare an ei trebuie să găsească noi soluții pentru a combate acest dăunător. Până acum, prădătorii s-au dovedit cea mai eficientă soluție.

În zona Matca însă unii fermieri nu au obținut rezultatele scontate utilizând prădătorii: „Pentru că în jur există zone puternic infestate cu tot felul de insecte, prădătorii nu au rămas în solarii, ci au migrat pe câmpurile vecine, atrași de hrana bogată“, povestea unul dintre ei.

Tripșii pot ataca legumele (tomate, ardei, castraveți, ceapă, vinete), fructele (citrice, afine, avocado, prune, caise, piersici, pepeni), florile ornamentale (gerbere, mușcate, garoafe, crizanteme, violete de Parma, trandafiri), cerealele, tutunul, arborii și arbuștii. Parazitul atacă atât frunzele, cât și florile sau, în cazul cerealelor, spicul proaspăt format. Pierderile de pro­ducție pot ajunge până la 13-20% în cazul cerealelor și până la 50% la legume.

Fără neonicotinoide, porumbul ar fi o cultură de hobby

O altă cauză a înmulțirii peste limitele normale a paraziților o reprezintă lipsa rotației culturilor sau rotația necorespunzătoare.

Peste aceasta se adaugă modificările climatice, care fac ca rata de supraviețuire în timpul sezonului rece a ouălelor ori a larvelor paraziților să fie mai mare. De asemenea, perioada de dezvoltare și înmulțire este mai lungă.

Acesta este unul dintre motivele pentru care în țara noastră folosirea substanțelor din categoria neonicotinoidelor este vitală. Din cauza Tanymecus dilaticollis, care trăiește numai în sud-estul Europei, și fără utilizarea insecticidelor din familia neonicotinoidelor nu s-ar mai cultiva porumb și floarea-soarelui. Practic, conform calculelor specialiștilor, viabilitatea porumbului în zona Bărăganului ar fi redusă cu 97%. Adică, porumbul s-ar cultiva doar ca hobby...

Dar nu numai tripsul și rățișoara creează probleme. Lor li se alătură o întreagă pleiadă de dăunători.

Păduchele verde al cerealelor atacă numeroase specii de graminee, preferate fiind grâul, orzul, porumbul şi sorgul. Adulţii şi larvele înţeapă şi sug sucul celular al plantelor. La locul înţepăturii apare, iniţial, o pată decolorată, care treptat se înroşeşte, extinzându-se ulterior pe tot limbul frunzei. Insectele elimină nişte exuvii lipicioase şi dulci, roua de miere, foarte specifice. Frunzele atacate se ofilesc, apoi se usucă. Plantele atacate întârzie în dezvoltare sau se usucă şi mor.

Gândaci și muște care dijmuiesc cerealele

daunatori gandacul ghebos

Gândacul ghebos atacă culturile de cereale, atât ca larvă, cât şi ca adult, planta preferată fiind grâul şi, în mai mică măsură, orzul şi secara. Adulţii rod florile şi boabele aflate în fenofaza de coacere în lapte, iar mai târziu rod şi scutură boabele mature. Larvele rod parenchimul frunzelor tinere, lăsând intacte nervurile. În mod frecvent, ele trag frunzele în galerii, le sfâşie, apoi le împing afară, din care cauză frunzele dăunate apar sub forma unor bucle (atac caracteristic). Larvele nu consumă rădăcinile plantelor. Atacul se manifestă în vetre.

Viermele roşu al paiului atacă o gamă largă de specii de graminee, preferând grâul şi orzul, mai puţin secara şi ovăzul. Atacul se manifestă în vetre și este făcut de larvele care pătrund între teaca frunzei şi pai, ca urmare a atacului formându-se umflături alungite. Atacul determină frânarea creşterii şi înspicării, coacerea prematură, reducerea numărului de boabe în spic şi reducerea concomitentă a masei boabelor.

daunatori musca domestica housefly

Musca de Hessa atacă şi produce pagube atât la cerealele de toamnă (grâul, orzul şi secara), cât şi la cele de primăvară (orzoaica şi ovăzul). Larvele înţeapă vârful de creştere a plantelor, prin secreţia salivară subţiind pereţii a 4-5 straturi de celule, cauzând astfel o scurgere de suc celular. La locul de atac apar pete de culoare brună-închisă. Frunzele plantelor atacate se îngălbenesc şi, cu timpul, se usucă. Atacurile tardive, la înspicare, determină ruperea tulpinilor la locul de instalare a larvei. Atacurile acesteia din urmă sunt potențate de musca galbenă a cerealelor. La rândul ei, aceasta atacă cerealele de toamnă (grâul, orzul şi secara), precum şi pe cele de primăvară (orzoaica şi ovăzul). Pagube mai mari se înregistrează la grâul de toamnă însămânţat devreme şi la cerealele de primăvară însămânţate târziu. Larvele generaţiei de vară atacă plantele în faza de burduf, rozând parţial spicul şi formând un jgheab descendent de la spic la primul nod. Din această cauză plantele nu mai înspică şi rămân în burduf.

Desigur că prezentarea succintă de mai sus nu are pretenția de a fi un ghid, ci doar un semnal de alarmă. Pentru toate problemele, cel mai sănătos sfat pe care îl putem da agricultorilor este acela de a consulta specialiștii Autorității Fitosanitare și pe cei ai Direcțiilor Agricole. Doar astfel vor putea avea cele mai noi date referitoare la mutațiile suferite de dăunători și la modalitățile de combatere!

Alexandru GRIGORIEV

BusinessMark anunță organizarea evenimentului “Romanian Food & Agribusiness Conference 2017”, ce va avea loc pe 23 noiembrie la Hotel Radisson Blu, București. Ne propunem să discutăm despre oportunități, perspective și soluții pentru creșterea agriculturii românești, alături de cei mai importanți jucători din domeniu, în cadrul celei de-a cincea ediții a evenimentului.

Tematica acestei ediții cuprinde aspecte ce țin de: bilanțul agricol în 2017 - prioritățile și strategia de dezvoltare pentru creșterea potențialului agricol al României în anul 2018,  PNDR 2014 – 2020 – nivelul absorbției efective a fondurilor nerambursabile la finalul anului 2017 și perspectivele pentru anul următor, subvenții în agricultură, stimularea asocierilor dintre agricultori și facilitățile fiscale oferite cooperativelor agricole, creșterea productivității în agricultură, SMART Agriculture, strategii de marketing în agribusiness, aspecte privind distribuția, logistica și supply chain-ul în agribusiness, industria agroalimentară, siguranța și securitatea alimentară, agricultură BIO, utilizarea energiilor regenerabile în agricultură și eficientizarea costurilor, aspecte fiscale și legislative specifice domeniului.

Participanții au ocazia să interacționeze cu următorii speakeri:

  • Reprezentanți Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale și Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură
  • SORIN MINEA, Președinte Angst, Președinte Romalimenta
  • CORNEL CĂRĂMIZARU, Director General, FrieslandCampina
  • MARIUS BÎCU, Managing Partner, Unilact Transilvania – De la Ferma
  • DORIN COJOCARU, Președinte, Asociația Patronală Română din Industria Laptelui
  • ALINA CONSTANTINESCU, Administrator, Ferma vegetală Nasul Roșu
  • Reprezentanți CEC Bank, Wise Finance Solutions

Conferința se adresează următorului tip de public: companii din FMCG, producători, procesatori, asociații și agenții din industria agricolă, agricultori–sectorul vegetal, zootehnie, distribuitori și retaileri, investitori, furnizori de input-uri agricole, soluții, echipamente și servicii specifice industriei, experți în domeniu.

Înscrierea la eveniment se va face prin completarea formularului de înregistrare, disponibil pe site-ul BusinessMark și trimiterea acestuia la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Evenimentul “Romanian Food & Agribusiness Conference 2017” este organizat de BusinessMark alături de: CEC Bank, Wise Finance Solutions, Camera Franceză de Comerț și Industrie în România (CCIFER) și Plantăm fapte bune în România. Partenerii media ai conferinței sunt: AGERPRES, NewMoney, Agrias.ro, Știriagricole.ro, Lumea Satului, Lumea Satului TV, AGROAZI.RO, AGROstandard.ro, Sănătatea Plantelor, Business24, Ziare.com, Financiarul.ro, Financial Market, Curierul Național, MoneyBuzz, Property Buzz, PortalManagement, Startups.ro, Gazetadeștiri, Cluj Business, Roportal, Administratie.ro, Rbeconnect, PRBox, FinZoom.ro, Manager Express, Jurnalul de Afaceri, Vox Capital, Chalbert, Debizz, Bucuresteni.ro, Calendar Evenimente, MediaRabbit, MLM News, Energynomics, Revista Valoarea, Global Manager, Transilvania Business, Roportal.

Despre BusinessMark

BusinessMark este o companie ce oferă servicii integrate de B2B și pune la dispoziția clienților săi modele de dezvoltare complexe cu scopul de a-i conecta în mod direct cu mediul de afaceri și de a crea oportunități de parteneriat strategic. Atât prin organizarea de evenimente business, cât și prin serviciile de B2B Public Relations. BusinessMark își propune să vină în întâmpinarea partenerilor săi cu strategii de comunicare și promovare centrate pe business matchmaking și crearea de oportunități de dezvoltare.

În această perioadă a anului, ministerele au început să își calibreze bugetele pentru anul viitor, în funcție de programele pe care doresc să le lanseze sau să le susțină. Dl Daniel Botănoiu, ministru secretar de stat la Ministerul Agriculturii, a avut amabilitatea de a prezenta pentru cititorii revistei Lumea Satului principalele programe care vor fi desfășurate în sprijinul agricultorilor din România.

Programul pentru suine, adaptat la normele UE

prioritatile agriculturii porci

În domeniul susținerii crescătorilor de suine, proiectul inițial de program, care prevedea o primă de 10.000 de euro pentru fiecare 200 de capete produse, a fost criticat de către Uniunea Europeană. Pentru a-l face să fie în acord cu normele comunitare au trebuit modificate mai multe prevederi. La ora actuală, proiectul este depus la Parlament. Așa cum arată acum, susține investițiile în domeniul creșterii suinelor, mai ales în direcția producției de material reproducător. Ideea este să nu mai fie nevoie să achiziționăm din străinătate marea majoritate a grăsunilor, așa cum se întâmplă acum, și, astfel, să realizăm niște economii. În domeniul producției de suine există trei categorii de producători: unii care produc numai material genetic, unii care produc genetică pentru a-i îngrășa în fermele proprii și alții care cumpără genetică, respectiv grăsuni, pentru a-i îngrășa. Proiectul de lege se adresează tuturor acestor categorii de producători, indiferent de mărimea lor. Am avut în vedere faptul că anual România importă produse din carne de porc, carne de porc sau grăsuni în valoare de 350 milioane de euro. Noi trebuia să facem ceva pentru ca acești bani să rămână în țară. Aceste dezechilibre în balanța comercială înseamnă, concret, activități mai reduse în România, locuri de muncă mai puține și, în final, o abandonare a activităților din alte domenii, pentru că sectorul alimentar are prioritate.

Programe separate pentru avicultură și acvacultură

prioritatile agriculturii avicultura

Un program similar am pregătit și pentru avicultură, iar un altul pentru acvacultură, cu referire directă la piscicultură. La ora actuală România importă foarte mult pește și dorim să acoperim acest deficit. În trecut, în România peștele era nelipsit, nu ca acum, doar în momentele în care ținem post.

Ca să putem susține aceste trei programe pe care le-am pomenit, ținând cont de toate implicările lor bugetare și în balanța comercială, avem în vedere și alte programe, de stimulare a exporturilor de carne de ovine, de exemplu, dar pe care nu le-am discutat încă nici cu asociațiile de producători, nici la nivelul factorilor de decizie.

Însă, ceea ce este important de știut este că, în paralel cu programul acesta de dezvoltare a sectorului suinelor, avem un alt program special pentru Mangalița și Bazna. Acest program este separat și se adresează celor din mediul rural care vor să crească astfel de animale, în așa fel încât să putem asigura necesarul de carne de care companiile care se ocupă de procesare au nevoie. Concret, programul pentru Bazna și Mangalița oferă sprijin pentru investiție și pentru popularea fermelor cu grăsuni din aceste rase tradiționale.

Un alt program special avem pentru Bălțata Românească și pentru Brună, în domeniul taurinelor, astfel încât să putem păstra și dezvolta aceste rase. În perioada următoare intenționăm să stimulăm în acest scop Institutul de la Arad, unde există un nucleu de rasă extraordinar de bun. Nu este un secret că deja am identificat sursele de finanțare, iar în perioada următoare vom plăti aproximativ 4,5 milioane de lei ca să-i ajutăm.

prioritatile agriculturii botanoiu

Lâna, roșiile și cerealele, la fel de importante

Pentru toate aceste programe noi am prevăzut finanțările în bugetul viitor. La aceste programe se mai adaugă capacitățile de depozitare, respectiv cele opt centre pentru preluarea lânii. Intenționăm ca tot ceea ce se colectează în teritoriu să ajungă la aceste centre mari. Dorim ca ele să fie dotate, în funcție de interesul investitorilor, cu centre de spălare, cu instalații de tors. Practic, să reparăm ce s-a stricat, pentru că un pulover de lână, un costum de lână sunt o minune pe tine.

Or noi purtăm acum tot felul de materiale de proastă calitate. Încercăm să readucem filaturile, care să producă firele necesare industriei de covoare și celei de țesături.

Programul „Tomate Românești“, prima etapă a fost un succes. Suntem foarte atenți și la etapa a doua. Evident că este abia primul an și a trebuit să mai ajustăm. Am încercat să mergem la maximum cu solicitările consumatorilor, care au cerut roșii românești și în perioade mai dificile, îmbinate cu ceea ce pot obține producătorii. Eu am susținut întotdeauna că produsele obținute în sectorul agricol românesc au o calitate extraordinară. Aceasta este rezultatul condițiilor pedoclimatice, combinate cu respectul pe care agricultorul român îl are față de munca lui deoarece el nu poluează precum alții.

Subvențiile plătite la timp = 10% din valoare, plus în buzunarul fermierilor

Foarte importantă pentru noi este plata avansului la subvenții, pentru că oamenii așteaptă și au nevoie. În cazul cerealelor, de exemplu, nu există niște prețuri extraordinare, cine știe ce cereri pentru export, căci este o oarecare suficiență a pieței. În consecință, oamenii au nevoie de bani ca să-și achiziționeze inputurile pentru producția anului următor. Indiferent ce s-ar spune, sigur că le vor cumpăra mai ieftin dacă le plătesc acum decât dacă le plătesc la producția anului viitor. Din acest motiv, faptul că plătim subvențiile la timp înseamnă, cum am mai discutat, o econo­mie de cel puțin 10%, în termeni concreți, ceea ce înseamnă mult. Acești bani, în loc să meargă în buzunarul băncilor, rămân în buzunarul fermierilor.

Un alt program fundamental este axat pe miere. În școli, toți elevii între 6 și 14 ani, indiferent că sunt în învățământul de stat sau cel privat, vor primi câte un borcan de 350 grame de miere.

Peste 1.400.000 de copii vor merge cu câte un borcan de miere acasă. Acolo mănâncă și mama, și tata, și frații și descoperă calitățile acestui aliment. Așa transmitem următorul mesaj: „Avem alternativă pentru zahăr!“. Astfel încercăm să determinăm aducerea mierii din arealurile respective în atenție și crearea unei culturi a consumului de miere, care este un aliment deosebit de complex și sănătos. Să nu uităm că asistăm la o explozie a cazurilor de diabet și obezitate, inclusiv la copii, cauzate și de consumul excesiv de zahăr.

Fără apă, tehnologia e aproape degeaba

prioritatile agriculturii irigatii

Un alt program, deosebit de important și care a intrat în linie dreaptă, este cel referitor la irigații. A trebuit să trecem prin furcile caudine ale programelor de achiziții conforme normelor europene, dar am reușit. Acum intră în execuție cele 40 de amenajări despre care am discutat, cu proiectele respective, cu tot ce implică ele. Demararea lor este programată acum, la sfârșitul lunii octombrie. Anul următor veți vedea un șantier imens în ceea ce privește decolmatările, dotarea cu pompe, etc. Ceea ce am promis începe să ajungă la maturitate. În același timp, nu am renunțat la desecări. Avem în vedere pentru irigații două milioane de hectare, dar pentru desecări avem șase milioane. Am reușit să facem un lucru minunat prin acest program de irigații cu finanțare separată și am lăsat separat corectarea eroziunii solului și desecările. Nu uitați că anul acesta este pentru prima oară din 1989 încoace când aproape o Dunăre am dus-o în teritoriu, am băgat-o pe canale. 1.300 km în teritoriu, unde apa a fost băgată pe canale interioare, este foarte mult. Și toată această apă este gratuită. Sigur că avem de lucru, trebuie să convingem în continuare fermierii să se asocieze în organizații, trebuie să îi ajutăm cumva să își ia echipamente de aplicare a apei. Sigur că trebuie să facă și fermierii eforturi, pentru că toată această apă o iei cu pompa. Costurile sunt zero pentru apa adusă la loc, iar noi suntem încântați ca fermierul să o folosească. Dacă o folosește, face o producție mai bună, care se înregistrează și înseamnă colectări de taxe, de impozite, de TVA. Până la urmă, apa este factorul cel mai limitativ al producției, pentru că poți să ai cele mai bune tehnologii și cei mai noi hibrizi, dacă nu ai apă câtă trebuie și atunci când trebuie, degeaba le ai.

Trebuie să oprim muntele să o ia la vale!

prioritatile agriculturii alunecari teren

Pe lângă acestea, cercetarea este foarte importantă. Am prevăzut 100 de milioane de euro pentru cercetare. Vrem să transferăm Institutul de la Buzău în subordinea Ministerului, ca să putem produce semințe de legume. Am transferat Institutul Palas, din Constanța. Considerăm important ca liceele agricole să treacă în subordinea Ministerului Agriculturii, ca să putem crea un curriculum corect, în parteneriat cu fermierii. Ei să ne spună: „Îmi trebuie zece tractoriști, doi combinieri ș.a.m.d.“. Acestea sunt lucrurile pe care trebuie să le facem și cu o administrare bună. Cu aceste licee intenționăm să-i stimulăm și să-i fixăm pe tineri în mediul rural pentru că, odată ce au plecat de la sat, nu se mai întorc. E fenomenul de migrație, în special din zonele montane, în care avem un alt program, de un miliard de euro, separat de Programul Național de Dezvoltare Rurală, care duce la dezrădăcinarea oamenilor. Muntele o ia la vale! Exact asta trebuie să oprim!

Acestea sunt nevoile agriculturii românești, pe care am încercat să le trec în revistă, și prioritățile noastre. Noi trebuie să avem grijă și de cei mici, și de cei mari. O măsură care îi vizează deopotrivă și pe unii și pe ceilalți, este scăderea, în 2018, a TVA-ului pentru toate produsele și serviciile agricole de la 9% la 5%.

Alexandru GRIGORIEV

Apan Agriculture va participa și anul acesta la Târgul AGRALIM Iași.

Suntem importator al brand-ului McCormick și încurajăm fermierii diin această zonă a țării să investească într-un tractor simplu, robust, prietenos, tractor ce poate fi achiziționat și cu proiecte europene. Pe lângă tractoare, vom fi prezenți și cu alte brand-uri consacrate în piața utilajelor agricole din România: Faresin – încărcătoare telescopice, Quivogne – pregătirea solului, Agrex – instalații profesionale de fertilizat, Kerner – semanat și pregătirea solului, Enorossi – prese, cositori, încărcătoare.

Orice client este unic! Drept urmare, serviciile de finanțare pe care le oferim clienților se pliază pe specificul fiecărei activități, pe potențialul și capacitatea de plată a fiecăruia. Avem o relație excelentă cu toți finanțatorii din această piață și împreună cu aceștia găsim mereu soluția optimă pentru fiecare fermier.

MAI MULTE DETALII PE WWW.AGRI-EVENTS.RO

Gheorghe Alexandru este unul dintre cei mai cunoscuți fermieri din sudul țării, iar acest lucru se întâmplă atât datorită performanțelor agricole, cât și implicării acestuia în diverse proiecte care vizează dezvoltarea agriculturii. Lucrează 3.400 ha în județele Ialomița și Călărași, este membru LAPAR și, întrebat care ar fi sugestiile pentru ca agricultura țării noastre să devină tot mai performantă, fermierul a punctat trei idei principale de care ar trebui să țină cont autoritățile.

Sistemul de irigații

În primul rând, acesta a menționat refacerea sistemului de irigații, dar într-o altă manieră față de cum s-a intenționat până acum. „În ceea ce ne privește pe noi, fermierii, cred că am avea nevoie de sprijin să refacem sistemul de irigații, dar nu începând de la coadă la cap, așa cum s-a procedat. Și vă dau un exemplu: fac parte dintr-o organizație a utilizatorilor de apă și am avut un ajutor nerambursabil pentru repararea sistemului de irigații în valoare de 1 milion de euro pentru vreo 2.000 și ceva de hectare. Am făcut proiectul și am cheltuit o grămadă de bani, am încheiat contractul de finanțare, practic înainte de a începe lucrările și de a primi banii. Numai că hârtiile pentru proiect au durat aproximativ jumătate de an, iar în acest timp aducțiunea de la Dunăre și până la noi a fost devalizată. Deci am făcut un proiect, am cheltuit niște bani, dar fără să mai putem beneficia de acele fonduri, pentru că am fost nevoiți să renunțăm la el. Dar, privind înapoi, cred că a fost decizia corectă pentru că nu s-a mai întâmplat nimic în această privință. Iar când se vorbește de repunerea în funcțiune a sistemului de irigații sau de vreun fel de ajutor privind această problemă ar trebui început cu aducțiunea, cu infrastructura principală a sistemului, pentru că eu ca fermier, dacă aș vedea apa la ușa stației de pompare, cu certitudine m-aș apuca și mi-aș repara singur-sin­gurel rețeaua interioară și până la urmă cred că ar fi obligația mea să o fac. Însă aș face acest lucru dacă aș avea garanția că apa o voi avea la dispoziție în fiecare an. Și, mai mult decât atât, să am siguranța că este de calitate, adusă prin canale bine făcute, betonate și nu de pământ. Drept pentru care nu mai am de gând să mă apuc să modernizez până nu văd canalele betonate. Și eu cred că nu o să mă apuc niciodată, pentru că nu o să le văd!“, a punctat fermierul.

„Fermierii, la mâna altora“

Simplificarea procedurilor pentru accesarea fondurilor europene a fost un alt subiect despre care fermierul din județul Ialomița consideră că autoritățile ar trebui să intervină. Și nu este vorba doar despre birocrație, ci și despre persoanele care se ocupă în acest moment de consultanța în domeniu. „Cred că documentația pentru obținerea fondurilor europene este foarte laborioasă. Eu am lucrat la 2 proiecte de-a lungul timpului, unul pentru cultură mare și altul de irigații, deja amintit, alături de un om cu un caracter deosebit, domnul Chiosea, dar în general pe piața asta sunt multe persoane mai puțin oneste, care fac proiectele doar ca să ia banii fermierilor, fără să vadă dacă se și finalizează proiectul! De aceea mă gândesc că cine stabilește condițiile de accesare a fondurilor ar trebui să realizeze o reglementare despre ce trebuie să facă consultantul, ar trebui să întocmească un fel de chestionar pe care potențialul beneficiar să-l completeze. Dar ar fi necesar ca acest chestionar să poată fi completat de oricine și fiecare să se poată verifica ușor dacă are sau nu punctaj și apoi să-și vadă de treabă. Altfel fermierii sunt la mâna altora“, a mai adăugat Gheorghe Alexandru.

Sprijin pentru mediul rural

Nici persoanele din mediul rural nu au fost uitate. Mai mult decât atât, agricultorul a sugerat ca în fiecare sat să existe o persoană desemnată care să îi îndrume pe gospodari, astfel încât să poată deveni fermieri, dar și o cultură emblemă, așa cum de pildă se întâmplă la Matca. „Pentru locuitorii satelor ar trebui să facă cineva ceva, pentru că mulți sunt numiți fermieri, dar nu mai sunt așa. Ar putea fi, în cazul în care cineva s-ar ocupa să-i învețe cum să facă producție horticolă. Eu cred că aceasta nu se poate face în ferme foarte mari și nu-și găsește locul într-o astfel de exploatație, dar în cele de câteva hectare ar fi cel mai potrivit sector. De aceea spun că cineva ar trebui să-i îndrume, să-i ajute cu bani și mă refer la angajați ai statului care ar putea să se ocupe de acest lucru. Să repartizeze câte un om în câte un sat sau comună, bineînțeles ținând cont de competențele pe care le are fiecare. Și vă dau un exemplu: la Matca se vede din satelit câte solarii sunt, deci se poate face agricultură de performanță și la nivelul gospodăriilor!“, a conchis agricultorul.

Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr. 15, 1-15 august 2017 – pag. 6-7

Pagina 1 din 2
Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti