Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că până la data de 12 mai 2022 inclusiv, se depun cereri de solicitare pentru următoarele scheme de ajutor de stat, respectiv:

  • Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin;
  • Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin;
  • Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul avicol.

Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat este de 453.899 mii lei și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2022 și este repartizată astfel: 

a) 170.250 mii lei pentru sectorul bovine; 

b) 167.649 mii lei pentru sectorul suine; 

c) 116.000 mii lei pentru sectorul avicol. 

Cererile de solicitare a ajutorului de stat și documentele justificative se vor depune în funcție de tipul de ajutor de stat solicitat la: 

a) Centrele APIA pe raza căruia au sediul social sau își au domiciliul sau unde au depus cererea unică de plată în anul 2021, în cazul ajutorului de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin; 

b) Centrele APIA pe raza cărora își au sediul social sau unde au depus cererea de solicitare pentru măsura 14 - Bunăstarea animalelor - pachetul a) - Plăți în favoarea bunăstării porcinelor, din cadrul PNDR 2014-2020, în anul 2021, în cazul ajutorului de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin; 

c) Centrele APIA pe raza cărora își au sediul social sau la centrul județean al APIA unde au depus cererea de solicitare pentru măsura 14 - Bunăstarea animalelor - pachetul b) - Păsări, din cadrul PNDR 2014-2020, în anul 2021, în cazul ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul avicol; 

Cererile de solicitare a ajutorului de stat se pot  transmite si prin poștă, cu condiția asumării prin semnătură de către beneficiar/reprezentant legal pe fiecare pagină a documentului transmis.

Valoarea totală a ajutorului ce poate fi acordată pentru fiecare beneficiar nu depășește echivalentul în lei a 290.000 euro, la cursul de schimb valutar stabilit de Banca Națională a României, valabil la data intrării în vigoare a Ordonanței de Urgență nr. 51/2022.

Plata ajutorului de stat se efectuează până la data de 30 iunie 2022.

Nu se acordă plăți ulterior datei de 30 iunie 2022 dacă se constată că acestea nu au putut fi efectuate dintr-o cauză imputabilă beneficiarului, respectiv nedeclararea unui cont valid la APIA. 

Informațiile privind beneficiarii, condițiile de eligibilitate, documentele ce însoțesc cererea de solicitare a ajutorului de stat, precum și Ghidurile solicitantului se regăsesc publicate pe site-ul APIA www.apia.org.ro , accesând următorul link: Ajutoare pentru susţinerea activităţilor agricole din sectoarele suin / avicol / bovin / ovine - caprine / legume-fructe, cartofi și vitivinicol în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19 - APIA .

Legislație:

OUG nr. 51/2022 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectoarele bovine, suine și avicol în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19.

APIA, mereu alături de fermieri!

Odată cu înregistrarea unui număr mare de persoane infectare cu noul coronavirus în majoritatea localităților din țara noastră, Colegiul Medicilor Veterinari Filiala Sibiu recomandă proprietarilor de animale de companie, următoarele:

  • Plimbați animalele de companie obligatoriu în lesă, în apropierea locuinței dumneavoastră, evitând contactul cu alte persoane, evitați ca alte persoane să atingă animalul dumneavoastră și păstrați distanța fizică în timpul plimbării.
  • După plimbarea animalului de companie spălați extremitățile picioarelor (labuțele) animalului cu șampon cu clorhexidină, șampon normal sau săpun, după care limpeziți foarte bine. Puteți să folosiți și șervețelele speciale pentru curățat. În caz de reacții cutanate apelați medicul veterinar curant.
  • Spălați-vă pe mâini înainte și după ce ați atins animalul de companie, mâncarea sau ustensilele acestuia și evitați să le sărutați în această perioadă.
  • Înainte de a merge la un cabinet veterinar sunați pentru un sfat, faceți o programare telefonică sau online, mergeți la cabinet doar pentru urgențe și numai după ce ați făcut programarea.
  • Animalul de companie, atunci când este dus la un cabinet veterinar, să fie însoțit doar de o singură persoană adultă. Evitați vizitarea animalului de companie pe durata internării lui.
  • Când ajungeți la un cabinet veterinar așteptați indicațiile afară sau în sala de așteptare și scurtați pe cât posibil prezența la cabinetul veterinar.
  • Dezinfectați-vă mâinile când intrați și ieșiți din cabinetul veterinar.
  • Evitați contactul direct și păstrați o distanță între persoane de cel puțin 1,5 m în sala de așteptare și față de personalul cabinetului veterinar.
  • Încercați să nu atingeți nimic în sala de așteptare sau în sala de consultații și tratamente.
  • Achitați serviciile medicale veterinare utilizând cardul.
  • Medicii veterinari trebuie să se asigure că sunt implementate niveluri adecvate de biosecuritate, că personalul este protejat cu echipamentul necesar și că proprietarii de animale sunt informați despre măsurile de precauție în vigoare.
  • În această fază a epidemiei medicii veterinari pot solicita deținătorilor animalelor de companie să precizeze dacă au fost testați, vaccinați, sau izolați, dacă au fost suspecți sau pozitivi pentru COVID-19.
  • Dacă un proprietar are COVID trebuie evitat contactul apropiat cu membrii familiei, inclusiv cu animalele de companie.

Proprietarii de animale de companie trebuie să mențină întotdeauna bunele practici de igienă (inclusiv spălarea mâinilor înainte și după ce au fost în preajma animalelor sau au atins animalul, mâncarea sau consumabilele lor, precum și evitarea sărutării lor) și în niciun caz nu ar trebui să renunțe la animalele de companie.

În acest moment, din datele oficiale nu există dovezi că animalele se pot îmbolnăvi și pot răspândi virusul mai departe. Multe companii au testat deja mii de câini și pisici pentru COVID-19, iar în toate cazurile rezultatele au fost negative.

Este responsabilitatea fiecărui individ să se asigure că sunt respectate comportamente adecvate în cadrul acestor activități, pentru a evita extinderea suplimentară a COVID-19.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA – Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

În contextul pandemiei COVID-19, rolul și responsabilitatea medicinei veterinare în apărarea sănătății publice sunt esențiale pentru a asigura continuitatea în domeniul siguranței alimentare, prevenirea bolilor și gestionarea situațiilor de urgență.

Odată cu creșterea numărului de infecții cu noul coronavirus în majoritatea țărilor și în special în țara noastră, Colegiul Medicilor Veterinari Filiala Sibiu recomandă medicilor veterinari care administrează unități medicale veterinare, precum și proprietarilor de animale să respecte următoarele:

  • La cabinet se afișează numărul maxim de persoane care pot intra în sala de așteptare – de regulă maximum 2 cazuri. Pentru fiecare animal de companie se acceptă o singură persoană.
  • În această fază a epidemiei medicii veterinari pot solicita deținătorilor animalelor să precizeze dacă au fost contacți, izolați, suspecți sau pozitivi pentru COVID-19.
  • Medicul veterinar verifică după fiecare caz în sala de așteptare şi se asigură că proprietarii animalelor respectă disciplina în sala și în curtea cabinetului, distanța fizică fiind de minimum 1,5 m între fiecare persoană.
  • La intrarea în sala de consultații proprietarii îşi dezinfectează mâinile timp de minimum 10 secunde. Cabinetele asigură în sala de așteptare flacoanele cu dezinfectant.
  • Medicul veterinar poartă mască facială de tip chirurgical care să acopere gura şi nasul, ochelari de protecție, precum şi halat care se schimbă în fiecare zi, după program.
  • În timpul discuției cu proprietarul animalelor de companie, medicul păstrează o distanță de minimum 1,5 metri în permanență şi limitează cât de mult posibil staționarea clientului în cabinet, respectiv în sala de consultații.
  • În timpul discuției cu proprietarii fermelor sau exploatațiilor agricole, cu tehnicienii sau alte persoane medicul păstrează o distanță de minimum 3 metri în permanență şi limitează cât de mult posibil orice conversație.
  • Proprietarii animalelor de companie nu au acces în sala de chirurgie şi nici în alte săli speciale ale cabinetului.
  • Proprietarii animalelor de rentă, precum şi orice alte persoane nu au acces în autovehiculele medicului şi nici în alte săli ale cabinetului.
  • După stabilirea diagnosticului la animalul consultat, medicul veterinar rămâne pe cât posibil singur sau cu ajutorul său, timp în care proprietarii sunt invitați să rămână la distanță. Principiul este acela de limitare permanentă a contactului dintre medic şi restul persoanelor care se află în incinta respectivă.
  • În cazul în care medicul observă că proprietarul tușește sau strănută se întrerupe brusc comunicarea, se eliberează sala de consultații şi pentru câteva minute se trece la realizarea unei dezinfecții, ce cuprinde neapărat şi activarea lămpii cu ultraviolete.
  • După fiecare caz, medicul își asigură dezinfecția spațiilor de lucru și a grupului social.
  • La încheierea programului sau la schimbarea turelor se realizează exercițiul unei dezinfecții totale, urmărindu-se câțiva pași esențiali: se intră cu aspiratorul, se evacuează sacii pentru deșeuri, se aplică dezinfecții pe suprafețele utilizate, se dezinfectează pardoselile, se aerisesc încăperile și apoi se închide cabinetul sau intră tura următoare, după caz.
  • În perioada pandemiei, precum și în etapa stării de alertă, medicii veterinari vor putea asigura cazuistica ce se prezintă, cu respectarea condițiilor minime de protecție.

Atunci când își desfășoară activitatea, în situația apariției unei pandemii, medicii veterinari au responsabilitatea de a-și proteja sănătatea, dar și a celor cu care lucrează și a agenților economici cărora le acordă servicii de specialitate. În context, medicii veterinari trebuie să se asigure că sunt implementate niveluri adecvate de biosecuritate, că personalul este protejat cu echipamentul necesar și că proprietarii de animale sunt informați despre măsurile de precauție în vigoare.

Este responsabilitatea fiecărui individ să se asigure că sunt respectate comportamente adecvate în cadrul acestor activități pentru a evita extinderea suplimentară a COVID-19.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA,
Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că începând de miercuri, 15 septembrie 2021, demarează autorizarea la plată a ajutorului de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin, în anul 2021, în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, în conformitate cu OUG nr.58/2021.

Suma totală autorizată la plată este de 225.529.364,50 lei din care:

  • pentru efectivul de bovine - 700.117,60 lei
  • pentru cantitatea de lapte - 829.246,90 lei.

Valoarea ajutorului de stat se calculează pentru fiecare beneficiar în funcție de numărul de capete de bovine eligibile la care se poate adăuga și valoarea calculată în funcție de cantitățile de lapte, în tone, produse și valorificate, eligibile până la concurența plafonului de 225.000 euro la cursul de schimb valutar stabilit de Banca Națională a României, valabil la data intrării în vigoare a Ordonanței de Urgență.

Cuantumul stabilit pe cap de animal este în valoare de 140,37 lei iar cuantumul pe tona de lapte este de 541,87 lei.

Precizăm că au fost depuse 93.618 cereri iar în urma verificărilor administrative efectuate a rezultat un număr de 93.005 cereri eligibile pentru un număr total de 1.301.561 capete animale eligibile și o cantitate de lapte eligibilă de 79,039.708 tone.  

Plafonul total alocat este de 225.537.713,79 lei, repartizat astfel:

a) 182.708.014,97 lei pentru efectivele de bovine cu vârsta de minimum 16 luni la data de 31 ianuarie 2021, la care se pot adăuga efectivele de bovine cu vârsta de minimum 7 luni la data de 31 ianuarie 2021;

b) 42.829.698,82 lei pentru cantitatea de lapte valorificată în luna ianuarie 2021.

Sursa: apia.org.ro

 

De ceva vreme se tot vorbește despre venirea unui… al patrulea val, bineînţeles al pandemiei de Covid-19, fapt ce va face ca toate lucrurile să redevină tot mai tulburi, pline de incertitudine şi teamă.

Urmăresc o mulţime de analişti care îşi exprimă opinia referitoare la starea economică a ţării şi, totodată, la viitorul acesteia cu referire la situația în care soluţia primordială la care mai-marii ţării apelează este să închidă diferite industrii cheie care contribuie într-o mare măsură acum la constituirea bugetului acestei ţări.

Închiderea industriilor care participă acum într-o proporţie însemnată la constituirea PIB-ului, poate conduce cu siguranţă la o criză financiară, poate una dintre cele mai neîntâlnite de până acum şi asta în ciuda discursurilor optimiste susţinute de către oamenii politici.

Ei bine, toată lumea cunoaşte pericolul iminent generat de pandemie, însă personalități al căror cuvânt cântăreşte suficient de mult încât populaţia i-ar urma oricând și oriunde sunt de părere că soluţia este să lăsăm totul să funcţioneze normal, fără bariere, graniţe închise sau mai ştim eu ce reguli menite să ne izoleze de restul lumii.

Privind dincolo de granițele patriei noastre, am putut observa că mai toate statele, la venirea fiecărui val, au urmat un curs ascendent al restricțiilor impuse, însă chiar acestea au condus sau vor conduce la producerea unui colaps financiar major, chiar dacă o parte dintre noi refuză să creadă acest aspect. Nu o simplă lege sau un simplu proiect ar putea relansa economia, economia nu trebuie repornită, trebuie pur și simplu să funcționeze normal pentru a preveni ceva dezastruos peste ceva timp.

Așadar, nu cred în vremuri grele, ci mai degrabă în rațiunea oamenilor politici.

Andrei Oprea-Banu

La un an de la debutul pandemiei, în topul priorităților consumatorilor de la nivel global se află prețurile accesibile (32%) și sănătatea (25%), devansând teme precum planeta (17%), societatea (14%) și experiențele personale (12%). În prezent, consumatorii sunt mai preocupați decât în urmă cu patru luni de sănătate, familie și de viitorul lor, potrivit celei de-a șasea ediții a EY Future Consumer Index, un studiu realizat pe un eșantion de 14.500 de consumatori din 20 de țări, în intervalul ianuarie – februarie 2021.

Procentul celor care cred că vor trăi încă un an cu teama provocată de pandemia de COVID-19 a crescut de la 37% (octombrie 2020) la 40% (februarie 2021), în pofida apariției vaccinurilor. Studiul constată de asemenea că, din cauza pandemiei, oamenii sunt tot mai îngrijorați de sănătatea familiei lor, de accesul la necesitățile de bază, de finanțele personale și libertățile fundamentale. Nivelul de îngrijorare este însă diferit la nivel global. Respondenții din India și Brazilia au fost în mod constant mai preocupați de toate aceste aspecte (peste 90% dintre consumatori) de-a lungul pandemiei, în timp ce oamenii din alte țări sunt acum mai îngrijorați în privința sănătății familiei lor decât erau în urmă cu patru luni (creștere de 4% în SUA și de 5% în Japonia). Respondenții din China și Germania au declarat că sunt tot mai preocupați de situația lor financiară (creștere de 4%) și de libertatea de a se bucura de viață (creștere de peste 10%) față de octombrie 2020.

În acest context, aproape jumătate dintre consumatori (48%) consideră că viața după perioada de vaccinare va fi mai bună decât cea de dinainte de pandemie, în timp ce 36% cred că pandemia provocată de COVID-19 a accelerat schimbările pe care doreau să le facă de mult: mutarea în afara orașelor, mai multe cumpărături online, mai multă importanță acordată sănătății, prețurilor accesibile și sustenabilității. Având în vedere aceste date, companiile trebuie să înțeleagă încotro se îndreaptă consumatorii și să fie mai curajoase în accelerarea transformării lor, regândindu-și afacerile în funcție de cum trăiesc oamenii, nu de ceea ce cumpără.

Atitudinea față de vaccinare…

Majoritatea respondenților la nivel global (91%) intenționează să se vaccineze, dar 25% au declarat că au „rețineri“, iar 9% nu intenționează să facă acest lucru. Procentul ultimei categorii crește până la 15% în SUA și până la 19% în Franța, dar scade la 3% în China, 5% în Brazilia și 6% în Regatul Unit. Printre principalele motive care alimentează această atitudine la nivel global se numără preocupările legate de posibilele efecte secundare (29%) și neîncrederea în siguranța vaccinurilor (19%). Opiniile cu privire la vaccin sunt polarizate și între consumatorii cu venituri mari și cei cu venituri mici și se leagă cu încrederea în instituții. Potrivit studiului global, doar 43% dintre respondenții cu venituri mici intenționează să se vaccineze imediat ce au această posibilitate, față de 54% dintre respondenții cu venituri mari. Este posibil ca această situație să fie rezultatul faptului că 37% dintre respondenții cu venituri mici au mai puțină încredere sau deloc în autorități, față de 28% în cazul respondenților cu venituri mari.

În pofida acestei reticențe, majoritatea respondenților (56%) ar fi mai dispuși să cumpere din magazinele care impun angajaților să se vaccineze, iar 48% dintre respondenți consideră că cei care refuză vaccinarea se comportă egoist.

Prioritatea prețurilor accesibile sau a sănătății

După pandemie, prețurile accesibile (32%) și sănătatea (25%) vor rămâne priorități pentru consumatori atunci când fac cumpărături. Această atitudine este în linie cu răspunsurile colectate în iunie 2020, când 30% dintre respondenți au declarat că vor acorda mai multă atenție prețurilor accesibile și 26% sănătății, decât sustenabilității, impactului social și experiențelor personale.

Prețuri accesibile. Peste jumătate dintre respondenți (58%) intenționează să fie mai atenți și mai prudenți pe termen lung cu cheltuielile lor și 63% au declarat că prețul va fi cel mai important criteriu de achiziție pentru ei în următorii trei ani.

Sănătate. 57% dintre respondenți își doresc să facă alegeri mai sănătoase pe termen lung în ceea ce privește achizițiile de produse, iar 43% au declarat că sănătatea sau „ce este bine pentru mine“ va reprezenta cel mai important criteriu de achiziție în următorii trei ani. 62% sunt dispuși să își pună la dispoziție datele cu caracter personal pentru a obține recomandări de produse mai sănătoase.

49% dintre respondenți vor acorda prioritate mediului și schimbărilor climatice prin modul în care trăiesc și prin produsele pe care le achiziționează. Pentru 26%, sustenabilitatea va fi cel mai important criteriu de achiziție în următorii trei ani.

Impactul social. 56% vor fi mai dispuși să cumpere de la companiile care îi asigură că activitatea lor are un impact pozitiv asupra societății, 38% vor cumpăra mai mult de la organizații cu impact pozitiv în societate, chiar dacă produsele sau serviciile lor sunt mai scumpe, iar 69% consideră că mărcile cunoscute trebuie să schimbe lumea în bine.

Experiențe. 37% vor fi mai puțin inclinați să se implice în experiențe în afara casei (de exemplu, să meargă la bar, la cinema) pe fondul preocupărilor legate de sănătate și siguranță, iar 76% și-au schimbat modul în care se distrează.


Pandemia provocată de COVID-19 a modificat comportamentele consumatorilor și a făcut mai mult decât să încurajeze „consumul de acasă“ prin intermediul comerțului electronic. Consumatorii își construiesc acum întregul lor stil de viață în jurul locuințelor lor, acestea fiind locul unde muncesc, se distrează și se mențin sănătoși. Peste jumătate dintre respondenți (56%) plănuiesc să se mențină în formă acasă după trecerea pandemiei, în timp ce o treime (33%) intenționează să își schimbe electrocasnicele și mobilierul și 30% speră să lucreze mai mult de acasă în viitor.


Cristian CARSTOIU, EY Romania

Începând cu data de 11 martie 2020, în contextul pandemie de COVID-19, în şcolile din satele sucevene nu s-au mai ţinut cursuri până la sfârşitul semestrului II, chiar dacă în multe localităţi nu exista niciun caz de îmbolnăvire. Copiii au rămas acasă, majoritatea dintre ei fără a avea dispozitive cu care să se conecteze la platforme electronice pentru a participa la cursurile de la distanţă, iar pentru profesori a fost o provocare să facă ore online, mai ales că nu fuseseră instruiţi pentru a preda în acest mod. Nimic din ceea ce era drept normalitate nu a mai fost valabil. Anul şcolar 2020-2021 a început cu trei scenarii de desfăşurare a orelor: cu toţi elevii în clasă, hibrid – jumătate în bănci şi jumătate în online şi exclusiv online, dar pe 9 noiembrie 2020 toate şcolile din România s-au închis ca urmare a creşterii cazurilor de infectare cu coronavirus. Semestrul II, care a început pe 8 februarie 2021 a adus o parte din elevi în băncile şcolilor, activitatea desfăşurându-se tot pe bază de scenarii. Lipsa socializării pe care o oferă şcoala prin educaţia standardizată a avut un impact profund, inclusiv pentru școlarii care nu au întâmpinat dificultăţi tehnice pentru şcoala online.

O analiză World Vision România arată că unul din trei sate are zone în care semnalul de internet este slab, și în cel mai rău caz, inexistent, școala online fiind o utopie pentru elevii din mediul rural din România. În prima parte a pandemiei, 40% dintre copiii din mediul rural nu au putut participa la școala online.

Panaci, comuna cu cea mai îndepărtată şcoală faţă de centru

Comuna suceveană Panaci este situată în Depresiunea Dornelor, la contactul dintre Munţii Bistriţei şi Munţii Călimani, având o populaţie de peste 2.000 de locuitori. Şcoala Gimnazială din  Panaci este şcoală cu personalitate juridică, având ciclu primar şi ciclu gimnazial, unde învaţă 101 elevi, şi o grădiniţă cu program normal cu 24 de copii, o construcţie nouă, modernă, construită prin Programul PNDL 2 şi inaugurată în acest an şcolar. La Şcoala din satul Glodu, aflată la o distanţă de 18 km de şcoala din centru, fiind cea mai îndepărtată structură subordonată faţă de o şcoală cu personalitate juridică din judeţ, după cum ne-a spus directoarea şcolii coordonatoare, prof. Mirela Verdeşecu Buzilă, sunt 10 elevi care studiază în regim simultan în clasele I-IV și 10 preșcolari. În satul Coverca, aflat la 2 km de Panaci, este o şcoală primară cu 24 de copii care studiază în două clase, clasa pregătitoare şi clasa a II -a.

„Avem trei microbuze şcolare, unul dintre ele fiind primit recent, şi sperăm să acoperim necesarul pentru transportul elevilor începând cu 4 mai. Cu două ne-a fost puţin greu pentru că distanţele de la care aducem copii sunt foarte mari şi de la peste 20 km trebuie să respectăm distanţarea şi măsurile sanitare care se impun. Pentru ciclul gimnazial aducem la şcoala de la centru copiii din toate cele şase sate componente, în mai multe ture; mulţi dintre copii se trezesc de la ora 5,00-5,30 pentru că stau departe de drum, o parte dintre elevi ajung şi la ora 7,00 la şcoală. Aceasta este o problemă cu care se confruntă toate școlile din satele de munte cu case dispersate“, ne-a spus prof. Mirela Verdeşescu-Buzilă.

Lipsa Internetului, principala problemă pentru şcoala online

Pe lângă imposibilitatea, pentru familiile din mediul rural cu un venit mic, de a asigura câte un dispozitiv pentru toţi copiii, pentru elevii de la sate o conexiune bună la Internet a fost principala provocare.

„Am făcut faţă cu greu acestei perioade de încercare pentru întreg sistemul de educaţie românesc, mai cu seamă că noi facem parte din zona înaltă de relief şi, dacă e să ne plângem de o problemă, aceasta a constituit-o lipsa de semnal la Internet în unele cătune ale comunităţii noastre. Fiind în zonă de munte, locuinţele sunt de tip risipit, iar semnalul de Internet în unele locuri este bun, în altele este foarte slab sau intermitent, dar sunt şi unele locuri unde nu avem semnal.

Din păcate, cei mai mulți copii din comuna noastră nu se pot conecta şi cu camera video pentru că, în momentul în care îşi deschid camera, platforma îi scoate. Pierd din semnalul de Internet şi este frustrant şi de o parte, şi de cealaltă.

În rest, în ceea ce ne-a privit pe noi, cadrele didactice, am reuşit să ducem greul timpului acesta cu brio şi aici mă refer la cursuri de formare profesională pe care le-am urmat cu sprijinul Inspectoratului Şcolar al Judeţului Suceava, al Casei Corpului Didactic, s-au organizat şi cursuri special pentru şcoala noastră, colegii mei au participat la foarte multe webinarii de profil. Suntem printre primii care au accesat o platformă educaţională pentru a nu  crea o pauză prea mare de învăţare pentru elevi. Anul trecut, pe 24 martie, noi deja aveam acces şi lucram pe o platformă educaţională“, ne-a spus prof. Mirela Verdeşescu-Buzilă, director coordonator al Şcolii Gimnaziale Panaci.

Primăria, Parohia şi Ministerul Educaţiei au asigurat tablete.

Trecerea de la predarea faţă în faţă la şcoala online, în primăvară, a însemnat o creştere semnificativă a dispozitivelor digitale în familii, unele fiind achiziţionate cu eforturi considerabile de către părinţi, altele au fost primite ca donaţie sau cu drept de folosinţă în această perioadă, urmând a fi predate la terminarea ciclului de studii.

„Copiii noştri nu aveau, foloseau un telefon mobil în comun cu părinţii sau cu fraţii, dar am reuşit să le asigurăm 100 de tablete. 36 de tablete au fost achiziţionate de preotul paroh din satul Glodu, 25 de tablete le-am achiziţionat dintr-o sponsorizare a unei societăţi comerciale, 14 tablete prin Programul «Şcoala de acasă» susţinut de Ministerul Educaţiei. Din bugetul alocat de primărie şcolii am cumpărat 25 de tablete, acoperind în mare măsură nevoile pentru majoritatea copiilor“, a precizat prof. Mirela Verdeşescu-Buzilă.

Silviu Buculei

Nu există activitate să nu fi fost afectată de pandemia de COVID-19. E şi cazul meşterilor populari din satele sucevene, care au lucrat toată iarna cu gândul că în vara 2020 îşi vor vinde lucrările. Pentru că toate târgurile tradiţionale şi festivalurile au fost anulate, o parte dintre ei au rămas cu marfa nevândută. Chiar și așa, ei au lucrat şi în această iarnă, dar se pare că nici anul acesta cei care nu îşi vând produsele online nu au şanse să supravieţuiască din valorificarea tradițiilor populare.

Pagină de promovare a meşterilor populari

Meșterii populari suceveni care obişnuiau să îşi vândă cu succes produsele la târgurile organizate de muzeele din ţară, la diverse evenimente publice locale sau naţionale sau în zonele intens frecventate de turişti spun că le-au scăzut veniturile considerabil din cauza pandemiei de coronavirus.

Chiar dacă au investit bani grei în materia primă şi riscă să-i piardă pentru că cea mai mare parte din lucrări au rămas în ateliere, cei mai mulţi dintre meşterii populari suceveni spun că nu vor abandona şi vor încerca să-şi păstreze activitatea pentru că au moştenit şi îndrăgit meşteşugurile practicate şi au făcut eforturi considerabile să-şi dezvolte micile ateliere. Fără târguri și expoziții, la vreme de restriște, meșterii populari suceveni continuă să-și promoveze munca în mediul online. Mulți dintre meșteșugari au acceptat propunerea consultantului artistic Eutasia Rusu de a participa la Proiectul online „Meșterii populari la vreme de restriște...“, apelând la platforma pusă la dispoziţie de Direcţia pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale din cadrul Centrului Cultural „Bucovina“ ce se poate urmări pe pagina de Facebook Meșteri și meșteșuguri din județul Suceava.

Ideea înfiinţării acestei pagini de promovare a meşterilor după declararea stării de urgenţă în primăvara anului trecut a fost gândită pentru a promova meşterii şi meşteşugul în sine, pentru a nu muri tradiţia, dar în primul rând pentru a-i susţine economic pe aceşti oameni, în speranţa ca doritorii să îi contacteze şi să le comande  obiectele produse de ei. Meşterii intraţi în proiect fie trimit prin curierat pachetele cu obiectele dorite, fie cumpărătorii se pot duce la meşter acasă să achiziţioneze produsele făcute cu multă migală pe care şi le doresc.

Camara hutulilor

Târguri on-line ale meşterilor populari

De la Eutasia Rusu, consultant artistic, expert etnograf în cadrul Direcţiei pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale a Centrului Cultural „Bucovina“, am aflat că, iniţial, meşteşugurile se practicau având la bază utilitatea obiectului. În timp, acel obiect a devenit şi parte a comerţului, s-a pornit de la troc, apoi la vânzarea obiectelor din nevoia de a asigura un trai liniştit meşterului.

„Din primăvara anului 2020 meşterii populari se confruntă cu o situaţie foarte dificilă pentru că nu se mai organizează târguri şi expoziţii şi ei nu au mai putut să vândă obiectele pe care le confecţionează cu multă migală.

Centrul Cultural Bucovina, prin Direcţia pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, a iniţiat proiectul «Meşteri şi meşteşuguri din judeţul Suceava», care s-a născut din dorinţa de a arăta publicului larg că meşterii populari suceveni îşi continuă activitatea şi în perioada pandemiei. Am realizat un site de specialitate, unde am organizat târguri şi expoziţii în mediul virtual. Am început în luna martie a anului trecut cu «Meşterii populari la vreme de restrişte...», postând materiale video şi fotografii cu meşteri populari, făcându-le publice, cu acordul lor, datele de contact (număr de telefon, adresă e-mail, pagină de Facebook).

Pe 24 iunie, de Sânziene, organizam la Suceava un târg viu, interactiv şi complet, cu program amplu, spre a evoca iarmarocul de altădată, la care participau peste 70 de meșteri populari din întreaga țară. Și anul trecut, de Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, în cadrul proiectului «Promovăm meşterii şi meşteşugurile din judeţul Suceava. Suntem aici, poftiţi la noi!», am păstrat tradiția organizării Târgului de Sânziene, dar în online. Am continuat în luna decembrie cu Târgul de Crăciun on-line al meşterilor populari, anul acesta am avut în luna februarie Târgul online al mărţişorului, iar de la jumătatea lunii aprilie avem, timp de două săptămâni, un alt târg online, Târgul de Paşte, în cadrul căruia vom promova încondeietoarele de ouă din judeţul Suceava. Vom posta în fiecare zi filme, fotografii, descrieri de specialitate, adrese de contact ale meşterilor care se vor înscrie în acest proiect.

În acest fel, într-o perioadă în care nu pot fi organizate târguri şi expoziţii din cauza pandemiei de Covid-19, meşterii populari suceveni sunt ajutaţi să-şi promoveze munca în mediul online. Am fost surprinsă că foarte mulţi meşteri m-au contactat şi au vrut să intre în aceste târguri“, ne-a spus expertul etnograf Eutasia Rusu, de la Centrului Cultural „Bucovina“ din Suceava.

Silviu Buculei

Beneficiarii submăsurilor 6.1, 6.2, 6.3 şi 19.2 pot solicita Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) recunoașterea circumstanței excepționale care duce la necesitatea suspendării contractului de finanțare. Solicitarea se va face justificat prin documente și doar în situația în care durata de implementare a planului de afaceri propus prin proiect nu poate fi prelungită.

AFIR precizează că beneficiari submăsurilor 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, 6.2 – Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale, 6.3 – Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici și 19.2 – Sprijin pentru implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală, au un termen maxim de implementare a planului de afaceri ce variază între 36 și 60 de luni de la data deciziei de acordare a sprijinului (conform art. 19 alin.(4) din Regulamentul (UE) nr. 1305/ 2013), în funcție de tipurile de investiții.

„Acordarea posibilității de suspendare a contractului este un demers concret care vine în sprijinul beneficiarilor PNDR afectați de restricții impuse de pandemie. Am avut toată susținerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, iar de la Comisia Europeană am primit clarificări care ne-au permis să oferim această posibilitate beneficiarilor noștri. Completarea ordinului MADR oferă Agenției instrumentele necesare pentru a analiza circumstanțele excepționale determinate de măsurile impuse pe timpul stării de alertă și pentru a aproba suspendarea contractului sau deciziei de finanțare, acolo unde este cazul.” a precizat Mihai MORARU, Directorul general al AFIR.

Solicitarea beneficiarilor poate fi transmisă on-line sau la sediul Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (OJFIR) și trebuie însoțită de documente care justifică cauzele ce conduc la măsura suspendării și prin care se demonstrează măsurile întreprinse de aceștia în sensul depunerii tuturor diligențelor pentru desfășurarea activității finanțate.

Documentele justificative menționate pot fi, după caz, decizii oficiale ale autorităților privind restricțiile care afectează activitatea beneficiarului – de exemplu, interzicerea organizării sau limitarea desfășurării activității propuse prin planul de afaceri sau a activităților interconectate, de care depinde activitatea propusă în planul de afaceri.

Un alt tip de document ar putea fi unul din care să rezulte perturbarea activității ca urmare a situației excepționale – de exemplu, lipsa forței de muncă din partea contractorilor sau a întârzierilor în furnizarea de echipamente/ utilaje, imposibilitatea obținerii documentelor emise de autorități ca urmare a suspendării activității, izolarea la domiciliu, carantina.

La data încetării suspendării, contractul de finanțare își reia cursul, iar părțile sunt repuse în drepturi, durata de valabilitate prelungindu-se automat cu perioada aferentă suspendării, în limita duratei maxime de eligibilitate a cheltuielilor FEADR prevăzute de art. 65 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 1303/ 2013, cu modificările și completările ulterioare.

Baza legală pentru acest demers este Ordinul MADR nr. 67 din 22.03.2021 pentru completarea OMADR 181/ 2020 privind stabilirea unor proceduri pentru implementarea PNDR 2020 și care poate fi consultat pe site-ul AFIR, în cadrul secțiunii Informații utile – Acte normative.

Sursa: afir.info

Starea de sănătate a animalelor reprezintă o condiţie esenţială pentru realizarea unui spor de efective şi implicit de produse animaliere scontate cantitativ şi calitativ și se impun responsabilităţi şi obligaţii din partea crescătorilor de animale, a asociaţiilor de profil, a autorităţiilor locale, precum şi a serviciilor sanitare veterinare. Acestea trebuie concretizate prin promovarea politicilor în domeniul sanitar-veterinar stabilite în Programul naţional de supraveghere, prevenire şi combatere a bolilor la animale, a celor transmisibile la om, siguranţa alimentelor, protecţia animalelor şi a mediului, cu referire la:

  • Respectarea legislației în vigoare privind procedura de înregistrare sau autorizare sanitar-veterinară a exploataţiilor cu animale şi păsări vii crescute în scop economic.
  • Colaborarea cu medicii veterinari arondaţi pentru identificarea şi înregistrarea la timp a animalelor existente în exploataţie şi pentru reactualizarea bazei de date în funcţie de mişcăriile de efective survenite în exploataţie, prin fătări, cumpărări, vânzări, mortalităţi, donații etc.
  • Asigurarea și respectarea normelor de biosecuritate, protecție sanitară și bunăstare în exploataţiile cu animale, cu referire la condiţiile de adăpostire, furajare, adăpare, microclimat, tehnologie de exploatare etc.
  • Să se solicite medicului veterinar carnet de sănătate pentru animalele aflate în proprietate, completat la zi cu acţiunile sanitar-veterinare efectuate, documentele de mişcare şi de certificare a stării de sănătate necesare pentru intenţia de comercializare a animalelor.
  • Respectarea legislației privind circulaţia animalelor pe teritoriul local, judeţean, naţional şi în activitatea de import, respectiv deţinătorii să posede, pe lângă avizul sanitar-veterinar, și următoarele documente: cartea de exploataţie, formularul de mişcare, cartea de sănătate a animalului, paşaportul (în cazul speciei bovine şi cabaline), certificatul de sănătate şi documentul privind informaţile pentru lanţul alimentar în cazul mişcării către abator.
  • Sprijinirea personalului sanitar-veterinar pentru supravegherea stării de sănătate a efectivelor de animale domestice şi a animalelor sălbatice care habitează în fonduri de vânătoare înregistrate la nivel de judeţ.
  • Colaborarea cu serviciile veterinare pentru efectuarea acţiunilor de prevenire a îmbolnăvirii animalelor, prin supravegherea clinică a stării de sănătate a acestora, supravegherea unor boli transmisibile prin examinarea în laborator a probelor recoltate de la animale şi păsări în acest scop, efectuarea tratamentelor antiparazitare, operaţiuni de vaccinare profilactică, în condițiile de protejare și prevenire a răspândirii infecției cu COVID-19.
  • Respectarea dispoziţiilor stabilite de autorităţile veterinare privind izolarea şi eliminarea din efectiv a animalelor diagnosticate cu boli transmisibile.
  • Respectarea legislaţiei privind gestionarea câinilor, a pisicilor și a altor animale de companie, animale care constituie un real pericol prin transmiterea unor boli grave la alte animale şi la oameni, precum şi prin agresarea fizică a populaţiei.
  • Efectuarea curăţirii mecanice şi a dezinfecţiei adăposturilor, precum și efectuarea acţiunilor de deratizare şi dezinsecție, cu unităţi şi personal de specialitate.
  • Colectarea cadavrelor şi a deşeurilor animaliere în vederea transportului, cu sprijinul autorităţilor locale, la unitatea de distrugere Protan.
  • Respectarea legislației privind sacrificarea animalelor numai în unități de abatorizare autorizate, însoțite de documente sanitare veterinare eliberate de medicul veterinar arondat.
  • Pentru a-şi valorifica legal producţia primară sau produsele alimentare obţinute prin procesarea producţiei primare, să solicite DSVSA judeţeană documentul de înregistrare pentru vânzare directă sau după caz de vânzare cu amănuntul.
  • Comercializarea produselor alimentare numai în unităţi sau spaţii autorizate sanitar veterinar, cu respectarea regulilor de igienă şi temperatură în mijloacele de transport și în zonele de depozitare şi expunere.
  • Solicitarea serviciilor veterinare de către crescătorii de animale, cu referire la însușirea și implementarea acţiunilor stabilite în programele comune pentru prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile la animale, care îi pot afecta economic, social sau direct.
  • Statul sprijină activitatea de apărare a sănătăţii animalelor prin asigurarea cadrului instituţional şi juridic, a resurselor financiare şi a bazei tehnico-materiale necesare pentru desfăşurarea în condiţii optime a activităţilor din domeniul sanitar-veterinar, precum şi prin acordarea crescătorilor de animale de sprijin financiar în cadrul programelor de dezvoltare rurală, sau prin diferite forme de subvenţii.

În această perioadă se impune respectarea de către toți factorii implicați a măsurilor restrictive, obligatorii pentru limitarea efectelor cauzate de pandemia COVID-19, aflată în plină evoluție, afecțiune care generează un efect negativ asupra întregii economii, dar mai ales asupra sănătății și securității alimentare a populației.

În context este obligatoriu pentru personalul sanitar-veterinar, pentru crescătorii de animale și operatorii din domeniul alimentar ca în activitatea specifică pe care o desfășoară să-și asume responsabilitatea de a-și proteja sănătatea, de a proteja sănătatea celor cu care lucrează și sănătatea altor persoane cărora le acordă servicii de specialitate, cu mențiunea că este și responsabilitatea fiecărui individ să se asigure că sunt respectate comportamente adecvate în cadrul acestor activități, pentru a evita extinderea suplimentară a infecției cu COVID-19.

Dr. Ioan Viorel PENȚEA,
Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Sectorul viticol rămâne unul dintre cele mai dezvoltate sectoare ale agriculturii, fiind și fruntaș la fondurile absorbite. Investițiile în modernizarea cramelor, a plantațiilor, în tratamente și în utilaje, precum și strategia de marketing și comunicare ar trebui să se vadă în viitorul apropiat. Dar până la rezultate, și acest sector a fost afectat de pandemia de COVID-19. Iată care este situația cererilor depuse la APIA.

Mai puțin de o mie de producători din sectorul viticol au depus cereri pentru ajutoare de stat la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) până la 14 decembrie 2020, când s-a încheiat procesul de depunere a cererilor de solicitare a ajutorului de stat pentru susținerea activității producătorilor din sectorul vitivinicol în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19.

Potrivit APIA, au fost 913 de cereri pentru o suprafață eligibilă la plată de 18.837,36 hectare. Bugetul alocat acestei scheme este de 59.500 mii lei și se asigură de la bugetul de stat în limita prevederilor bugetare aprobate pe anul 2020 Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). De asemenea, plata ajutorului de stat trebuie să se fi efectuat până la data de 31 decembrie 2020.

Situația pe județe

Din datele centralizate de APIA reiese că cele mai multe cereri au venit din Vrancea, numărul acestora fiind de 361, ceea ce reprezintă o valoare de 3.670,23 hectare de teren. La mare distanță față de Vrancea, dar în topul listei, este Arad. Numărul cererilor depuse se cifrează la 67 pentru o suprafață de 870,92 de hectare. Cu o suprafață mai mare decât în Arad, respectiv 1.490,78 de hectare, a fost Prahova. Aici au fost depuse 63 de cereri. La polul opus se află județe ca Teleorman, Maramureș, Neamț, Ialomița, Hunedoara, Dâmbovița, Caraș Severin, Brașov. În aceste județe s-a depus doar câte o cerere.

COVID 19 ANEXA APIA

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură informează că astăzi, 22 decembrie 2020, a dat startul plăților pentru cererile depuse de fermieri în cadrul Măsurii 21 din Programul Național de Dezvoltare Rurală PNDR 2014-2020 - Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID, destinată următoarelor sectoare: zootehnic (bovine, ovine și caprine), vegetal (legume-fructe și cartofi), în conformitate cu Nota Autorității de Management pentru PNDR nr. 224935/22.12.2020 privind suplimentarea bugetului alocat de la 150 milioane de euro la  182,5 milioane de euro.

În cadrul măsurii un număr de 122.986 de fermieri au depus cereri de plată.

Astazi APIA a demarat plata pentru suma de 101,58 milioane de euro pentru un număr de 65.531 fermieri, respectiv: 23.375 pentru sectorul legume – fructe și cartofi , 24.826 pentru sectorul bovine și 21.616 de fermieri pentru sectorul  ovine/caprine.

Reamintim totodată că, începând cu 14 octombrie 2020 și până în prezent, APIA a plătit alte 5 scheme noi de sprijin destinate susținerii fermierilor în contextul pandemiei de COVID-19, având ca sursă de finanțare atât bugetul național, cât și fondurile europene.

Buget național:

  • Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin în contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19.

Pentru această schemă s-au depus 299 cereri de plată iar suma plătită este în valoare de 88.969.456 lei.

  • Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul avicol în contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19.

Pentru această schemă s-au depus 315 cereri de plată iar suma plătită este în valoare de 106.378.773 lei.

  • Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin în contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19.

Pentru această schemă s-au depus 544 cereri de plată iar suma plătită este în valoare de 35.695.350 lei.

  • Schema de ajutor de stat pentru susținerea activității producătorilor din sectorul vitivinicol în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19.

Pentru această schemă s-au depus 913 cereri de plată iar suma plătită este în valoare de 45.892.518 lei.

Fonduri europene (FEGA):

  • Sprijinul financiar aferent măsurii de distilare a vinului în situații de criză Pentru această măsură s-au depus 24 cereri de plată iar suma plătită este în valoare de 103.212 euro.

Sursa: apia.org.ro

Măsurile restrictive, obligatorii pentru limitarea efectelor cauzate de pandemia COVID-19, aflată în plină evoluție, generează implementarea unor măsuri specifice în domeniul social și economic, dar mai ales asupra sănătății și a securității alimentare a populației.

Corpul medical veterinar din România este conștient de rolul și responsabilitatea sa profesională având ca țintă asigurarea sănătății și bunăstării animalelor, cu prioritate în prevenirea și gestionarea bolilor la animale, inclusiv a celor transmisibile de la animale la om și, de asemenea, în asigurarea siguranței alimentare a concetățenilor.

În această perioadă, este mai evident ca oricând rolul esențial al medicilor veterinari de liberă practică care prin activitatea zilnică asigură indemnitatea teritoriului țării noastre de anumite boli cu morbiditate și mortalitate mare în efectivele de animale, cu pagube economice însemnate. În același timp, activitatea medicilor veterinari este esențială în asigurarea siguranței alimentare a populației, fiind veriga de bază a lanțului alimentar. Nu se poate vorbi de siguranța alimentară în lipsa activității medicilor veterinari întrucât ei sunt cei care certifică faptul că produsele consumate de populație nu provin de la animale bolnave și, totodată, supraveghează calitatea și salubritatea produselor alimentare destinate consumului uman.

Medicii veterinari sunt cei care au intervenit și intervin, punându-și în pericol sănătatea în monitorizarea, supravegherea, prevenirea și combaterea bolilor transmisibile la animale și de la animale la oameni (zoonoze).

Medicii veterinari membri ai Colegiul Medicilor Veterinari din România, organizați în baza Legii 160/1998 cu modificările și completările ulterioare, care profesează în sectorul de stat, medicii veterinari cu liberă practică titulari la unități medicale veterinare private de asistență (cabinete, spitale, clinici, farmacii), precum și un număr însemnat care sunt angajați în unități economice sau în învățământ și cercetare, în baza responsabilităților ce le revin şi pentru a asigura un sprijin concret și eficient, oferă crescătorilor de animale și operatorilor din domeniul alimentar o serie de servicii de specialitate la solicitarea acestora sau efectuează acțiuni obligatorii prevăzute în Programul strategic național de supraveghere, prevenire și combatere a bolilor la animale, a celor transmisibile la om, protecția animalelor și a mediului, siguranța alimentelor destinate consumului uman, stabilit la nivel național și local, cu referire la:

  • acordarea de sprijin în gestionarea efectivelor de animale și pentru modernizarea creșterii acestora în exploatații comerciale (ferme) care să asigure cerințele actuale de tehnologie, biosecuritate, protecție și bunăstare;
  • evaluarea și înregistrarea exploatațiilor nonprofesionale și comerciale, identificarea și înregistrarea în baza națională de date a animalelor existente, asigurând facilități pentru obținerea de subvenții sau alte ajutoare guvernamentale;
  • asigurarea asistenței de specialitate pentru prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile la animale și de la animale la om prin efectuarea acțiunilor de supraveghere, operațiuni de vaccinare preventivă, tratamente antiparazitare, tratamente curente, prelevarea și afluirea de probe pentru examene de laborator;
  • sprijin acordat proprietarilor de animale pentru implementarea dispozițiilor stabilite de autoritățile veterinare privind izolarea și eliminarea din efectiv a animalelor diagnosticate cu boli transmisibile;
  • monitorizarea respectării legislației privind gestionarea câinilor, a pisicilor și a altor animale de companie, animale care constituie un real pericol prin transmiterea unor boli grave la alte animale și la oameni,
  • monitorizarea circulației animalelor, a produselor, a subproduselor de origine animală, a medicamentelor (prioritar antibiotice și antiparazitare) și a produselor biologice.

Supravegherea implementării măsurilor de reducere a riscului de contaminare a omului care este posibilă prin:

  • contactul direct cu animalele bolnave sau purtătoare de germeni;
  • manipularea inadecvată a produselor sau subproduselor provenite de la animale bolnave (carcasele, sângele, pieile, cadavrele, lâna etc.);
  • consumul alimentelor de origine animală, neexaminate de medicul veterinar sau incorect preparate termic;
  • nerespectarea normelor generale de igienă și profilactice;
  • garantarea calității și salubrității produselor alimentare destinate consumului uman, prin efectuarea, în laboratoarele de diagnostic acreditate, de examene şi analize privind încărcătura microbiană a parametrilor fizici chimici, prezența reziduurilor din materii prime și din produsele finite, prin tehnici avansate de analiză, executate de specialiști bine pregătiți profesional și cu experiență în domeniu;
  • întocmirea documentelor specifice pentru despăgubirea proprietarilor de animale în vederea lichidării rapide a unor focare de boli transmisibile la animale;
  • dezvoltarea permanentă a colaborării cu operatorii economici, cu asociațiile profesionale, acordând consultanță de specialitate, prin analize și dezbateri organizate, prin participarea la acțiunile stabilite în programele comune pentru prevenirea și combaterea unor situații speciale, care îi pot afecta economic, social, sau direct.

Atunci când își desfășoară activitatea, în situația evoluției unei pandemii, medicii veterinari au responsabilitatea de a-și proteja sănătatea, precum și sănătatea angajaților, a agenților economici cărora le acordă servicii de specialitate.

În context, medicii veterinari trebuie să se asigure că sunt implementate măsurile adecvate de biosecuritate în exploatațiile cu animale, că personalul este protejat cu echipamentul necesar și că proprietarii de animale sunt informați despre măsurile de precauție și de protecție în vigoare, cu mențiunea că este și responsabilitatea fiecărui individ să se asigure că sunt respectate comportamente adecvate în cadrul acestor activități, pentru a evita extinderea suplimentară a infectării cu COVID-19.

Medicii veterinari, în colaborare cu autoritățile locale, cu crescătorii de animale, cu operatorii din domeniul alimentar, au acționat și vor acționa și în viitor cu competență, profesionalism și fermitate pentru a impune respectarea legii, intervenind prin mijloace profilactice sau de combatere, în toate cazurile de apariție a unor boli transmisibile, pentru apărarea sănătății animalelor, să prevină transmiterea de boli de la animale la om, contribuind astfel la apărarea sănătății publice, în protejarea mediului. precum și în alte priorități economice și sociale.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA - secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Deși producătorii agricoli și mulți consumatori care preferă să cumpere din piețe au dezaprobat închiderea acestor spații, piețele agroalimentare se închid treptat ca măsură de prevenire a riscului de infecție cu COVID-19.

Producătorii agricoli au dezaprobat această măsură, explicând că astfel sunt favorizate marile lanțuri comerciale, supermarketurile şi multinaţionalele, iar agricultorii români nu vor mai avea unde să îşi vândă recolta. Mai ales că vorbim despre produse perisabile ce trebuie aruncate dacă nu pot fi valorificate imediat.

„Suspendarea pieţelor agroalimentare din spaţiile închise este o măsură injustă pentru producătorii români, în condiţiile în care hypermarketurile îşi pot continua activitatea“, se arată într-un comunicat al federației PRO AGRO care a solicitat Executivului revenirea asupra deciziei de suspendare „cât mai grabnic“.

De altfel, soluții ar putea fi găsite. Potrivit PRO AGRO, așa cum au putut fi găsite soluții în cazul unor amplasamente – deschiderea pereților laterali, mutarea tarabelor în spațiu deschis – pot fi găsite soluții și în cazul magazinelor proprii ale micilor producători, unde se comercializează preponderant produse de origine animală, pentru ca aceștia să-și poată continia activitatea.

„Nu putem să nu observăm caracterul total injust al acestor măsuri, dar și faptul că s-a acționat cu dublă măsură față de activitatea hypermarketurilor care își pot continua activitatea. De asemenea, trebuie menționat că în mod uzual producătorii care își valorifică producția prin magazine proprii nu au contracte de colaborare cu marile magazine, fiind expuși riscului falimentului“, mai spun reprezentanții federației PRO AGRO.

Consumatorii au nevoie de piețele agroalimentare

Mai mult decât atât, consumatorii au nevoie de aceste piețe, ei fiind cei care le-au menținut în viață până acum înțelegând că așa asigură diversitatea și durabilitatea sectorului agricol autohton, spune și Daniel Botănoiu, fermier și consultant agricol, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Într-o scrisoare deschisă adresată șefului Executivului, postată pe pagina sa de Facebook, Daniel Botănoiu vine nu numai cu argumente solide pentru ca piețele să rămână deschise, dar și cu soluții concrete: „Domnule Orban, nu luați în judecată sumară închiderea piețelor lansată de cei care nu se pricep deloc, gândiți fenomenul în ansamblul său!

Consumatorii români au nevoie de aceste piețe, ei sunt cei care le-au menținut în viață până acum, ei au înțeles că așa asigură diversitatea și durabilitatea sectorului agricol! Nu îi trimiteți la produsele «trase la Xerox» din marile lanțuri de magazine! Lăsați-i să aleagă din varietatea acestor produse, lăsați-i să aleagă sănătatea, lăsați-i să sprijine producătorul roman!“

Mai mult decât atât, închiderea piețelor duce la o densitate mai mare de consumatori în marile magazine, ceea ce înseamnă o rată mai mare de răspândire a Covid-19, mai explică Botănoiu.

Risipă alimentară în vremuri de pandemie…

Trebuie să ținem cont și de închiderea HoReCa, unde vânzările au scăzut cu 40%, la producătorii mici și mijlocii către aceste unități, ceea ce înseamnă că marfa produsă fie a luat calea piețelor agroalimentare, fie a fost aruncată…

„Întrebarea se pune: în vremuri de pandemie ne permitem risipa alimentară generată de aceste decizii aberante? În varianta închiderii piețelor accesul legumelor și fructelor românești în galantare va fi extrem de mic, aproape către zero! Consider că piețele agroalimentare dispun de măsuri de protecție, precum și de circuite funcționale (ventilație și climatizare ambientală) mult mai generoase și eficiente decât în cazul lanțurilor de mari magazine.

Prin decizia pe care o veți lua, fie permiteți accesul produselor românești pe masa consumatorilor, fie veți asista din fotoliul de la Palatul Victoria la falimentul agriculturii românești și la dispariția fizică a fermierilor înglodați în datorii! Dumneavoastră decideți!!!“, mai spune Daniel Botănoiu în scrisoarea deschisă adresată premierului Ludovic Orban.

Şi Asociaţia Administratorilor de Pieţe din România a solicitat ca toate pieţele agroalimentare permanente din ţară să rămână deschise, iar măsurile de restricţionare a activităţilor să fie luate punctual, acolo unde se constată că administratorii nu respectă măsurile pentru prevenirea şi combaterea COVID-19.

Acțiuni de protest din partea producătorilor agricoli

În speranța că vor convinge Guvernul să renunțe la decizia de închidere a piețelor ce funcționează în spații închise, câteva zeci de producători agricoli și muncitori din domeniu au organizat o manifestație în Piața Victoriei. Veniți din diferite părți ale țării, în ciuda frigului și a ploii reci – ca o ironie cruntă după un an de secetă cumplită…– manifestanții au stat demni în fața clădirii Guvernului pentru a transmite mesaje clare Executivului: „Deschideți piețele!“, „Vrem să muncim, nu să murim!“, „Supermarketurile-n câștig, țăranii evacuați în frig!“, „Vrem soluții concrete, nu țărani evacuați din piețe!“, „Piețele pentru producătorii români!”, „Susțineți țăranii!”, „Sprijinul tău este sămânța acțiunii noastre!“, „Agricultura familială la scară mică – țărănească“. Vocea participanților a convins, se pare, deoarece mai mulți participanți la protest au fost primiți la Palat pentru a discuta cu reprezentanți ai Guvernului.

Cine a organizat protestul

Potrivit Agerpres, acțiunile de protest au fost organizate de Asociația Eco Ruralis, Sindicatul Producătorilor Agricoli Olt, Uniunea Salvăm Țăranul Român, Asociația Fermierilor Utilizatori de Automate de Lapte Crud din România, Federația Asociațiilor Apicole din România – ROMAPIS, Federația Sindicatelor Democratice din Agricultură, Federația Națională a Lucrătorilor, Federația Uniunea Producătorilor Agricoli și Organizațiilor Interprofesionale, Cooperativa Agricolă Legume de Glodeanu Sărat, Cooperaiva Agricolă Roșiori de Ialomița, Asociația Femeilor din Mediul Rural Olt.

Ce au cerut manifestanții

Pe lângă mesajele transmise prin viu grai și prin pancarte cu scris citeț, producătorii și lucrătorii agricoli au solicitat concret: revizuirea Hotărârii de Guvern care a reglementat închiderea piețelor, a halelor alimentare și a târgurilor locale desfășurate în spații închise; sprijinirea urgentă și strategică a pieței locale și a lanțurilor scurte alimentare în condiții de siguranță pentru sănătatea publică. De asemenea, manifestanții au mai cerut ca Guvernul să compenseze pierderile suferite de țărani și de micii producători afectați de această măsură de închidere a piețelor închise, știut fiind că produsele comercializate de aceștia sunt perisabile și, deci, toată munca lor ajunge la gunoi. Protestatarii au mai solicitat și accesul la piață pentru micii producători, respectarea obligațiilor internaționale pentru drepturile omului în sectorul agroalimentar, participarea țăranilor și a micilor producători la luarea deciziilor și dialog permanent cu autoritățile la nivel central.

Ministrul Adrian Oros dă vina pe dezinformare…

„Doar 27 de pieţe dintr-un total de 514 au rămas închise în urma restricţiilor impuse de autorităţi, ceea ce reprezintă 5,25%“, declară ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros.

Recent, într-o conferință de presă susținută la sediul MADR, actualul responsabil al agriculturii românești a spus că în toată această problemă „există foarte multă dezinformare“.

„Stadiul de funcţionare a pieţelor agroalimentare, pentru că există foarte multă dezinfomare, este la 16 noiembrie 2020. Dintr-un total de 514 pieţe agroalimentare, 367 au funcţionat dintotdeauna în spaţii deschise sau semi-deschise, nu s-a modificat nimic. Pentru 120, care funcţionau în spaţii închise, primarii au găsit soluţii privind modificarea fluxului astfel încât şi acestea au fost deschise. Au rămas închise 27 de pieţe din spaţii închise, adică 5,25%. Asta este realitatea privind pieţele agroalimentare“, a precizat Oros.

Dezinformare sau nu, între timp pe platformele de socializare românii au început să se unească în grupuri de Facebook unde se promovează produsele autohtone – alimentare și nealimentare. Pe principiul „Unde-s mulți, puterea crește!“, consumatorii români au început să înțeleagă că gustul produselor românești va dispărea dacă nu sprijinim producătorii cumpărându-le marfa. Unul dintre aceste grupuri este „Nici eu nu cumpăr de la supermarket“, unde românii se sfătuiesc de unde să cumpere produse autohtone, recomandă și socializează. Există, deci, speranță.


Ce spune legea

Conform Hotărârii nr. 52 a CNSU, activitatea pieţelor agroalimentare în spaţii închise, târgurilor, bâlciurilor, pieţelor mixte şi volante şi a talciocurilor a fost suspendată începând din 9 noiembrie pentru a preveni infectarea cu Covid-19: „Se propune menținerea suspendării activității piețelor agroalimentare în spații închise, târgurilor, bâlciurilor și a talciocurilor, definite potrivit art. 7 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 384/2004 privind exercitarea comerțului cu produse și servicii de piață în unele zone publice. 69. Prin excepție de la prevederile pct. 68 se permite activitatea piețelor agroalimentare, inclusiv a piețelor volante ce pot fi organizate în zone publice deschise, cu respectarea normelor de protecție sanitară“.


Simona Nicole DAVID

Astăzi este ultima zi pentru depunerea cererilor pentru Măsura 21, respectiv pentru ajutorul de maximum 7.000 de euro per fermă, acordat fermierilor afectați de pandemia COVID-19. 

În cadrul ședinței de Guvern de ieri, 22 octombrie, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Adrian Oros, a amintit fermierilor că astăzi mai pot depune cererile pentru acest ajutor. Potrivit ministrului, până la acest moment, s-au înscris peste 100.000 de fermieri care doresc să beneficieze de această subvenție, iar plățile se vor efectua în următoarele săptămâni, după ce se încheie controlul administrativ. 

Măsura 21 - sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor care au fost afectați în mod deosebit de evoluția COVID-19 - este o măsură prin care se sprijină sectorul zootehnic și cel vegetal, iar cuantumul sumei este de 150 de milioane de euro, bani europeni, schema fiind notificată și aprobată de Comisia Europeană.

Potrivit APIA, potențialii beneficiari ai acestei subvenții sunt fermieri activi care au îndeplinit calitatea de fermier activ și au încasat plățile directe conform dovezilor verificabile aferente Cererii unice de plată din Campania 2019 și cei care au solicitat plăți directe pentru prima dată în anul 2020 și îndeplinesc prevederile OMADR nr. 619?2015, cu modificările și completările ulterioare. 

 

 

 

În luna septembrie, în localitatea Orezu din județul Ialomița a avut loc cea de-a 11-a ediție a Zilei Porumbului. Cum era de așteptat, pandemia de coronavirus și-a pus din plin amprenta pe organizarea evenimentului. S-a păstrat distanțarea socială, numărul fermierilor participanți nu a mai fost de ordinul sutelor ca la edițiile precedente, ci al zecilor... Iar, pe lângă problema pandemiei, o altă problemă a marcat ediția din acest an a Zilei Porumbului. Este vorba de seceta pedologică extremă care afectează grav culturile din acest an din Bărăgan și nu numai... Cifrele oficiale vorbesc de peste un milion de ha afectate.

Cifrele confirmă dezastrul

Cu greu putem vorbi în acest an de o adevărată „Zi a Porumbului“, cel puțin în zona de sud-est. Și asta pentru că în acest an România se confruntă cu un fenomen cu care nu s-a mai întâlnit de mult: seceta pedologică. Și nu numai fermierii o simt, cifrele sunt prinse și în cele mai recente statistici. Astfel, potrivit datelor Comisiei Europene, în anul de marketing anterior România a contribuit cu 64% la exporturile totale de 5,8 milioane de tone de porumb. Iar acum, conform celor mai recente estimări, UE va exporta 2,7 milioane de tone de porumb, cu 1 milion de tone mai puțin decât se estimase în anteriorul raport și cu 2,1 milioane de tone sub nivelul din 2019/2020, tocmai ca urmare a reducerii producției în România. Tot din datele Comisiei Europene, în primele 11 săptămâni ale acestui an de marketing (1 iulie – 13 septembrie) am exportat în jur de 35.400 de tone, cu aproape 68% mai puțin decât în anul anterior. Așadar, și cifrele confirmă dezastrul…

Dar, potrivit lui Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Siseşti“, „această secetă pedologică era previzibilă. Încă din toamnă am spus că, din anii anteriori, pornim cu o anumită rezervă de apă care nu ne dă speranța unui an foarte bun. Și am spus asta de multe ori și uneori chiar am deranjat... Încă din luna februarie am analizat cu doctorul Dumitru Manole situația din Dobrogea și mi-am dat seama că o asemenea situație nu văzusem în 50 de ani de activitate. Concret, vedeam o secetă care nu dădea speranțe nici măcar pentru grâu în sensul de a ajunge să formeze spic. Ceea ce s-a și întâmplat. Acum putem spune că situația în România este una grea pentru că suntem într-o zonă de climat temperat-continental cu specificități. Iată o iarnă blândă cu rare perioade de temperaturi sub zero grade și un martie-aprilie cu temperaturi de până la minus 9 grade. În aceste condiții chiar și plantele foarte rezistente pot avea mult de suferit. Mai mult decât atât, în condițiile în care nu există apă, stresul este și mai mare pentru culturi. Uitați-vă la cultura de porumb acum... Chiar în condiții de irigare este dezastru... Și asta pentru că irigarea nu mai e eficientă când vorbim de secetă pedologică. În legătură cu această situație, în luna februarie a anului viitor Academia va prezenta o situație pe regiuni a rezervei de apă din sol. Cu excepția nord-vestului țării unde nu sunt probleme, în rest toată țara întâmpină dificultăți cu rezerva de apă din sol. Și vorbesc nu de rezerva de sol de suprafață – cea de la cca 20 cm, ci de cea care începe de acolo de unde rădăcinile își iau seva pe întreaga perioadă de vegetație. Acolo sunt cele mai mari probleme.“

Despăgubiri?

Alexandru Stănescu, președintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, ne-a declarat că situația era cunoscută, de aceea s-a încercat crearea unui cadru legislativ pentru despăgubiri. „E trist ce vedem astăzi, cel puțin cu o parte a agriculturii românești față de ce era anul trecut. Mi-aduc aminte, zâmbind acum, că anul trecut unii fermieri se plângeau că au producții între  9 și 12 tone... Și asta în condițiile în care acum, în unele zone cum ar fi Ialomița, producția de porumb este și de două tone la ha. Vă dați seama ce pierderi înseamnă asta pentru fermieri. Din funcția în care mă aflu pot să vă spun un lucru deja știut... Și anume că noi am avut o inițiativă legislativă prin care propuneam ca fermierii să fie despăgubiți cu 75% din cheltuieli coroborat cu o amânare a ratelor la bănci... Din păcate, legea a fost contestată chiar de autoritățile în domeniu la Curtea Constituțională și a fost declarată neconstituțională din motive nu foarte serioase din punctul meu de vedere.“

Am stat de vorbă și cu președintele LAPAR și fermier în zona de sud-est, Nicolae Vasile. „Sigur, avem o mare problemă – seceta. Dar, dacă privim tabloul în ansamblu, vedem că 60% reprezintă mediul, natura iar 40% știința noastră. Într-un cuvânt, asta este agricultura. Problema în România este că nu avem nici servicii de management financiar și stăm prost și la capitolul consultanță. De exemplu, m-a contactat un domn fermier care se plângea că are probleme cu banca. De ce? Voia să mai ia o combină, în condițiile în care mai avea două. Și totul pentru doar 150 ha... «Pentru ce vă mai trebuie un utilaj?», l-am întrebat... «Așa vreau eu», mi-a răspuns... Aici e una din probleme... Eu caut să dezvolt, de aceea am venit la LAPAR, și o consultanță eficientă pentru fermieri. Se știe: toată lumea se pricepe la agricultură, la fotbal și la politică dar, din păcate, sunt foarte multe probleme pe care noi nu le stăpânim. Dar noi ne dăm cu părerea... Și asta în condițiile în care agricultura este primul sector economic al țării. Noi discutăm de digitalizarea agriculturii, dar nouă ne lipsesc lucruri fundamentale, informații de bază, pe care unii colegi nu le știu. Nu avem tactici și strategii viabile pentru agricultură. De exemplu, aveam legi care defineau calamitatea, dar au fost abrogate prin ordonanțe iar acum, în acest moment, nu avem o definiție a calamității care să ajute agricultorii. De exemplu, toți discută despre secetă hidrologică, când acum nu mai vorbim de așa ceva... D-abia anul acesta am dat definiția secetei pedologice cu care ne confruntăm acum. E inadmisibil...“, conchide președintele LAPAR.

Am întâlnit și un fermier fericit...

Că românul face haz de necaz se știe. Alexandru Gheorghe, fermier din Ialomița, a știut să vadă și ceva bun în tot dezastrul din această toamnă. „Personal lucrez 4.000 ha și pot să vă spun că, deși anul acesta obțin cele mai proaste producții din viața mea, în acest moment sunt cel mai fericit om! Adevărul este că sunt mai bucuros acum, cu aceste producții! De ce spun acest lucru? Pentru că mă așteptam la mult mai puțin. De fapt, la cum a fost vremea, în special în mai-iunie, m-așteptam să nu fac absolut nimic, producția să fie zero. La grâu, la rapiță, la sfârșitul lunii mai, situația părea iremediabilă. Compromiterea culturilor părea totală. Noroc că au venit câteva ploi și s-a făcut rapiță de circa 2.500 la ha, la floarea-soarelui facem spre 3.000, iar la porumb estimez că vom recolta între 3 și 6.000 kg la ha. Din acest motiv sunt acum fericit... Teoretic, nu trebuia să am nicio producție, dar practic am ceva...“

La rândul său, Mihai Afiliu, care cultivă 7.000 ha teren agricol, ne-a spus că „acest an, din punct de vedere agricol, este no comment din cauza condițiilor foarte dificile. Din acest motiv trebuie să găsim soluții să ne mai descurcăm cel puțin un an, iar după aceea vedem ce mai facem. Toată agricultura din sud-estul României suferă acum foarte mult... Din punctul meu de vedere, și nu numai, problema poate fi rezolvată prin comasarea terenurilor, făcute niște contracte de arendă pe perioadă mai lungă cu garanția că ai terenul în proprietate și dezvoltarea sistemului de irigații.“

Scrisoare  deschisă...

Liderii PRO AGRO, LAPAR, UNCSV și APPR au adresat autorităților o scrisoare deschisă în care își arată îngrijorarea cu privire la despăgubirile din acest an de care ar trebui să beneficieze fermierii afectați de secetă. Am selectat câteva pasaje:

„Referitor la Proiectul de Ordonanță de urgență pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat acordat producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2019 afectate de seceta pedologică, Alianța pentru Agricultură și Cooperare vă atrage atenția și își manifestă îngrijorarea asupra Capitolului III – Procedura de acordare a ajutorului de stat, din care lipsesc cu desăvârșire informații certe privind suma totală alocată de către MADR pentru efectuarea acestor plăți, sumă care a fost estimată la valoarea de 1,2 miliarde de lei. În documentul postat inițial pe site-ul MADR la art. 11 era prevăzută ca sumă maximă alocată acestei scheme de ajutor 1.08 milioane!

Nicăieri în cadrul documentului aflat în dezbatere nu este specificat faptul că aceste plăți se vor face parțial, urmând ca diferența să fie încasată după următoarea rectificare bugetară din octombrie! Mai mult decât atât, în cuprinsul art. 11 a fost introdus un nou alineat (2) care precizează că „în situația în care sumele necesare depășesc plafoanele bugetare aprobate cu această destinație, valoarea ajutorului se reduce proporțional pentru toți beneficiarii schemei de ajutor de stat“.

Cum puteți sugera că sumele nu acoperă suma estimată inițial dacă public ați afirmat că există, chiar dacă nu este menționată expres?

Discutăm asumat despre secetă pedologică extremă încă din luna martie 2020, când au început să apară primele Ordine de Prefect în baza cărora fermierii au putut solicita întrunirea comisiilor de constatare! Azi auzim despre despăgubiri pentru pagubele provocate de acest fenomen meteorologic extrem, într-un amestec de antagonism cu sectorul zootehnic.

Care este motivul pentru care s-a făcut suplimentarea bugetului MADR? Înțelegând că și alte sectoare au nevoie de sprijin, considerăm totuși că plata despăgubirilor provocate de secetă ar trebui să reprezinte prioritatea zero, conform discuțiilor avute până în prezent! Dacă sumele alocate sunt pentru sectorul vegetal, de ce suma maximă alocată nu se regăsește în proiectul de Ordonanță? , se mai arată în document.“

Bogdan PANȚURU

Seceta, pandemia de COVID-19 și înghețul târziu au fost doar câteva dintre provocările anului 2020 la Domeniile Ostrov, dar, în ciuda acestor probleme, toamna vine cu vești bune: recolte bune pentru strugurii de masă și de vin, pentru piersici și prune.

Domeniile Ostrov reprezintă un bun exemplu de management al riscului. Cu toate problemele specifice sectorului agricol în acest an, aici rezultatele sunt bune. Strategia bine gândită, investițiile în sisteme de irigații, în tratamente fitosanitare, în soiuri rezistente și în forță de muncă au dat roade. Totuși, ce înseamnă un an secetos într-o zonă în care oricum nu plouă prea mult?

Un an secetos pentru administratorii Domeniilor Ostrov se vede în facturile de curent electric, folosit din plin pentru a scoate apa din Dunăre, apă atât de necesară pentru a iriga. Cele 2.000 de hectare sunt irigate în proporție de peste 90%, costurile cu energia ajungând la 500.000-600.000 de lei.

Ploaia nu vine doar cu beneficii

Recunoscători pentru rezultatele obținute, administratorii Domeniilor Ostrov văd și partea plină a paharului. „Pentru noi, anul secetos este bun din multe puncte de vedere pentru că ploaia nu vine doar cu beneficii. De altfel, nimic nu vine doar cu părți bune. De pildă, pot fi ploi acide care pot face mai mult rău. Iar când irigăm noi, dăm plantei câtă apă trebuie, când trebuie“, explică administratorul Domeniilor Ostrov, Lucian Ștefan Velciu.

Producția de struguri este una bună, ținând cont și de seceta din acest an, rezultatele bune fiind obținute datorită sistemului de irigații prin picurare, foarte bine pus la punct.

„Chiar dacă a fost un an secetos, producția este bună, la fel ca și în alți ani. De exemplu, la strugurii de masă, în 2019, producția a fost de 25 de tone la hectar, iar în acest an va fi la fel, aproximativ 25-26 de tone la hectar“, spune Costel Panait Benn, șef Ferma 3, Domeniile Ostrov.

În privința strugurilor de vin, și aici rezultatele sunt mulțumitoare: 15-18 tone pe hectar. Pentru vin, seceta înseamnă că va fi mai puțin, dar va fi mai aromat, mai puternic, foarte tare, corpolent.

20 de tone la hectar pentru prune și piersici

Comparativ cu anul trecut, în acest an producția de prune s-a dublat, ajungând la 20 de tone la hectar. „Din punctul meu de vedere, prunul alternează ca producție. Dacă anul trecut am obținut până în 10 tone la hectar, în acest an am dublat producția. Ce-i drept, anul trecut am avut și probleme cu instalația de irigații“, explică Costel Panait Benn.

Vești bune vin și din livada de piersici, și aici fiind o recoltă bogată: 20 de tone la hectar. „A fost o recoltă bună în acest an, nu am afectați nici de brumă, nici de înghețul târziu. Putem spune că a fost o livadă protejată din acest punct de vedere“, mai spune șeful Fermei 3.

Și la cireșe s-a înregistrat o producție bună în această vară, aproape 15 tone la hectar. De altfel, în acest an s-a obținut un rezultat record la gramajul unui fruct: cireașa de 20 de grame.

Rezultate mai puțin bune au fost la caise, unde înghețul târziu a lovit din plin livada. Din acest motiv, administratorii Domeniilor Ostrov se gândesc la o nouă strategie: înlocuirea livezilor de caise cu viță-de-vie pentru vin, ceea ce înseamnă transformarea unor probleme în oportunități, știut fiind că seceta poate fi un atu în producția de vin. Aceste rezultate nu pot fi obținute însă fără forță de muncă, atât de greu de găsit și în agricultură. Aici, la Domeniile Ostrov, administratorii înțeleg cât de important este capitalul uman și motivează oamenii pentru ca aceștia să revină în fiecare an la cules. Unii dintre ei vin de 15-20 de ani și sunt mulțumiți că au șansa de a lucra în țară, alături de familie.

Refacerea sistemului de irigații pornise coerent pe două direcții: infrastructura secundară (private) refăcută în totalitate prin fonduri europene în 2014, prin alocarea a 435 de milioane de euro în Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 și programul național de refacere a infrastructurii principale, în 2015, prin alocarea a peste 1 miliard de euro – lege aprobată de Parlament.

România este încă departe de finalizarea acestor programe, chiar dacă termenul era 2020.


Pe termen lung, seceta poate avea efecte dramatice. Demarat în două direcții, în 2014 și 2015, programul pentru refacerea sistemului de irigații și a infrastructurii principale avea termen de finalizare în acest an – 2020. Departe de a fi însă gata, acest program și-ar fi dovedit utilitatea mai ales în acest an, când este o secetă poate la fel de cruntă cum a fost cea din 1947.


Domeniile Ostrov au o suprafață agricolă de aproximativ 2.000 de hectare, cu un areal viticol de 1.200 de hectare, 400 de hectare livadă (cais, piersic, măr, prun, cireș, vișin, nuc), 150 de hectare de lucernă și porumb – nutrețuri pentru vacile Angus și 200 ha de sere. De asemenea, includ două mari centre: Ostrov, cu  cinci ferme și o suprafață de aproximativ 600 de hectare, și Lipnița, cu nouă ferme și o suprafață de aproape 1.000 de hectare.


Simona Nicole DAVID

În ședința de joi, Guvernul a discutat trei Ordonanțe de Urgență privind acordarea unor ajutoare de stat crescătorilor de animale, informează Hotnews. Guvernul spune că aceste ajutoare sunt acordate în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, schema având ca scop compensarea pierderilor cauzate de pandemia COVID-19. Pe ordinea de zi se mai află un proiect de Hotărâre privind acordarea unui ajutor de minimis apicultorilor, din cauza secetei.

OUG privind schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin. Ajutorul de stat se acordă beneficiarilor care dețin minimum 100 capete femele adulte din specia bovină înregistrate în RNE în exploatații cu cod ANSVSA la data de 1 iulie 2020.

Beneficiarii ajutorului sunt crescătorii din sectorul bovinelor, respectiv întreprinderi individuale și familiale, persoane fizice autorizate, persoane fizice, după caz, precum și persoane juridice care desfășoară activitate de creștere a bovinelor.

Cuantumul ajutorului este echivalentul în lei a 100 euro/UVM, iar plafonul maxim al schemei de ajutor de stat este de 35.700 mii lei și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru anul 2020.

OUG privind schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin. Ajutorul de stat se acordă pe capacitatea de producție deținută de beneficiar, respectiv locurile de cazare, echivalent UVM, funcție de categoriile de porcine.

Beneficiarii ajutorului sunt întreprinderile individuale și familiale, persoanele fizice autorizate, după caz, precum și persoanele juridice care desfășoară activitate de îngrășare și/sau reproducție a suinelor.

Pentru fiecare beneficiar valoarea ajutorului nu depășește echivalentul în lei a 100.000 euro, iar cuantumul ajutorului este de 100 euro/UVM, echivalent în lei.

Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat este de 119.560 mii lei și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru anul 2020.

OUG privind schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul creșterii păsărilor. Ajutorul de stat se acordă pe capacitatea de producție deținută de beneficiar, echivalent UVM, funcție de speciile și categoriile de păsări.

Beneficiarii ajutorului sunt întreprinderile individuale şi familiale, persoanele fizice autorizate, după caz, precum şi persoanele juridice care desfășoară activitate de reproducție și/sau incubație și/sau creștere a păsărilor pentru carne sau ouă.

Pentru fiecare beneficiar valoarea ajutorului nu depășește echivalentul în lei a 100.000 euro, iar cuantumul ajutorului este de 100 euro/UVM, echivalent în lei.

Valoarea maximă a schemei de ajutor de stat este de 109.800 mii lei, și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru anul 2020.

În cazul în care valoarea totală a ajutorului calculat depășește plafonul maxim, ajutorul cuvenit se reduce proporțional pentru toți beneficiarii.

Hotărâre de Guvern privind reducerea pierderilor și pentru continuarea activității în sectorul apicol. Reglementează acordarea de sprijin financiar în cadrul unei scheme de ajutor de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie – mai 2020 asupra sectorului apicol.

Beneficiarii prezentei scheme de ajutor de minimis sunt:

  • apicultori, persoane fizice care dețin atestat de producător emis în baza Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, cu modificările și completările ulterioare, valabil la data depunerii cererii;
  • apicultori, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, cu modificările și completările ulterioare;
  • apicultori, persoane juridice, precum și orice forme asociative cu sau fără personalitate juridică constituite conform legii.


Sprijinul financiar reprezentând ajutor de minimis se acordă întreprinderilor care își desfășoară activitatea în sectorul apicol, în domeniul producției primare, pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie – mai 2020 asupra sectorului apicol”, astfel încât să se asigure continuarea ciclului de producție și este în valoare de 25 lei/familia de albine.

Prin proiectul de Hotărâre de Guvern se propune acordarea unui sprijin de 25 lei/familie pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile, valoare care reprezintă aproximativ 61% din cheltuielile efectuate de către apicultori pentru asigurarea rezervelor de hrană, conform tehnologiei apicole

Valoarea totală a ajutorului de minimis care se acordă unei întreprinderi unice nu poate depăși suma de 20.000 euro pe durata a trei exerciții financiare, în cursul exercițiului financiar respectiv și în cele două exerciții financiare precedente.

Sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc întreprinderilor unice într-o singură tranșă.

Pentru a fi eligibile la acordarea ajutorului de minimis, întreprinderile trebuie să îndeplinească următoarele criterii cumulative de eligibilitate:

  • să aibă familii de albine înscrise în baza de date națională apicolă la data 1 martie 2020, conform Sistemului unitar de identificare a stupinelor și stupilor, gestionat de Agenția Națională pentru Zootehnie „Prof. Dr. G.K. Constantinescu”, potrivit prevederilor Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr.251/2017;
  • să aibă familii de albine autorizate la direcția sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană, respectiv a municipiului București.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat un proiect de Ordonanță de Urgență pentru plata unor subvenții în valoare de 100 de euro/vacă femelă adultă pentru fermieri.

Potrivit actului normativ, fondurile vor fi alocate de la bugetul de stat, iar plafonul maxim va fi de 100.000 de euro/fermă. Subvenția va fi temporară și va fi acordată doar fermelor care au peste 100 de femele adulte din specia bovine înregistrate în RNE, în exploatații cu cod ANSVSA, la data de 1 iulie.

În Ordonanță se mai arată că beneficiarii eligibili nu trebuie să se afle în dificultate – reorganizare, lichidare, faliment – în baza evidențelor Oficiului Național al Registrului Comerțului la data de 31.12.2019 sau, în cazul persoanei fizice, nu a fost emisă o decizie definitivă a instanțelor judecătorești de constatare a falimentului până la 31.12.2019.

Cei care au solicitat alte tipuri de ajutor de stat pentru aceleași costuri eligibile în baza Comunicării CE – Cadru temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijin a economiei în contextul actualei pandemii de COVID-19 (2020/C911/01) nu se află printre beneficiarii eligibili.

Proiectul de act normativ este în dezbatere timp de zece zile și poate fi consultat integral, pe site-ul MADR (click aici)

Clubul Fermierilor Români își exprimă profunda îngrijorare cu privire la impactul economic al crizei COVID-19 asupra agriculturii și industriei agro-alimentare din România, cumulat cu efectele secetei pedologice din anul agricol 2019 – 2020, care pun o presiune enormă asupra capacității fermelor și a procesatorilor de a rezista modificărilor nefavorabile ale unor factori de piață, blocajelor economice, scăderii consumului și întârzierii relansării economice.

”Am transmis propuneri către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Guvernul României pentru acordarea unui ajutor de stat sub forma despăgubirilor culturilor calamitate de secetă, care reprezintă o măsură esențială în asigurarea stabilității financiare a fermelor. În consecință, este necesar ca aceste despăgubiri să se acorde în integralitate, iar sumele necesare să fie cuprinse în bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale la rectificarea bugetară. Adițional, fermierii în cauză vor avea nevoie pe lângă despăgubirile pentru suprafețele calamitate de secetă și de resurse financiare suplimentare pentru a acoperi pierderile financiare din acest an agricol, în principal pentru relansarea ciclului de producție și inițierea noilor culturi pentru anul 2021”, declară Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului Fermierilor Români.

În acest sens, asociația a pus la dispozitia Ministerului Agriculturii și Guvernului elemente de analiză preliminară, realizată de experții Clubului Fermierilor Români, din care rezultă impactul financiar negativ al secetei extreme din acest an agricol.

”Considerăm că susținerea capacității de producție a hranei în România este indispensabilă asigurării siguranței alimentare a cetățenilor români, iar costurile falimentării sectorului în lipsa unei intervenții urgente și hotărâte ar fi enorme. Din această perspectivă, este evident că trecem dintr-o abordare economică într-una de securitate națională. Apreciem că ajutorul de stat, în contextul bugetului disponibil limitat, trebuie să se îndrepte către fermele și firmele care pun produse pe piață, asigură securitatea alimentară a României și pot să își consolideze contribuția la echilibrarea balanței comerciale negative a țării noastre în sectorul alimentar”, adaugă Florian Ciolacu.

Clubul Fermierilor Români subliniază necesitatea aprobării de urgență a actelor normative necesare pentru a acorda un ajutor de stat, din bugetul național, care să-i vizeze pe cei mai afectați producători agro-alimentari, în limitele stabilite de CE: 100.000 euro/fermă și 800.000 euro/procesator.

Ajutorul de stat menționat să fie direcționat cu prioritate către fermierii din zonele calamitate, în scopul sprijinirii lansării ciclului de producție pentru anul agricol 2020/2021 pentru asigurarea unei producții performante, care să permită acoperirea pierderilor (din 2020) și revenirea la stabilitatea economică a fermelor (inclusiv în relația cu creditorii și furnizorii acestora).

Concluzii privind impactul secetei extreme asupra agriculturii românești, formulate în baza elementelor de analiză privind suprafețele calamitate de secetă în anul agricol 2019/2020 și perspectivele anului agricol 2020/2021 pentru aceste zone agricole.

Efectele secetei extreme din anul agricol 2019/2020 se vor resimți și în 2021. Măsurile necesare a fi adoptate urgent de Guvernul României pentru sprijinirea fermierilor trebuie să țină seama de următoarele aspecte de risc:

  • Fermierii cu culturi calamitate în anul agricol 2019/2020 suportă un risc amplificat care se va materializa într-o balanță negativă în anul agricol 2020/2021;
  • Pierderile anului agricol 2019/2020 determină la mulți fermieri reținere în inițierea pe o bază tehnologică performantă a culturilor anului viitor agricol (investiții reduse în inițierea culturii), ceea ce se va reflecta puternic în structura culturilor și randamentul producției estimate pentru anul agricol 2020/2021;
  • Intrarea în instabilitate financiară critică și falimentul unui număr important de ferme agricole, datorită pierderilor anului agricol 2019/2020, deteriorării relației cu creditorii, înăsprirea condițiilor de accesare a creditării pentru noul ciclu de producție.

Evidențiem următoarele măsuri imediate:

  • Măsuri financiare de ajutor pentru susținerea fermelor (hectarelor) calamitate;
  • Încadrarea fermelor afectate de secetă într-un program de redresare (cu obiective de redresare pe 3-6-9-12 luni), etapizat și monitorizat de către Guvern în coordonare cu asociații care reprezintă interesele Fermierilor;
  • Stimularea creditorilor în sensul de “capitalizare a încrederii financiare“ în ceea ce privește garantarea creditelor vechi și viitoare prin sisteme de control care urmăresc eficient recuperarea creditelor. Se va avea în vedere, în afara de garanții guvernamentale, inițierea unor fluxuri comerciale de control, pentru a avea certitudinea rambursării datoriilor;
  • Subvenționarea dobânzilor (a costurilor financiare) împrumuturilor contractate de fermierii calamitați de la instituții creditoare, cum ar fi cele financiare și cele de distribuție a produselor pentru înființarea culturilor, monitorizate efectiv;
  • Program de informare guvernamental, dezvoltat în parteneriat cu organismele de reprezentare a intereselor fermierilor, în ceea ce privește estimarea recoltelor viitoare, proceduri standardizate mai sigure pentru valorificarea recoltelor, în sensul eliminării riscurilor pe care le întâmpină fermierii români în aceste operațiuni.
Pagina 1 din 3
Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti