Seceta, scumpirile și lipsa forței de muncă au afectat anul trecut producțiile agricole în toată țara. Inclusiv sectorul viticol a avut de suferit: producție de struguri scăzută, deci vin mai puțin, dar de o calitate excelentă. Pentru a afla cum a fost anul 2022 în zona Prahovei, mai cu seamă la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească, am stat de vorbă cu domnul Marian Ion, directorul instituției.
Reporter: Cum a fost acest an viticol în zona dumneavoastră? Ce activități ați desfășurat?
Marian Ion, director ICDVV Valea Călugărească: Pe parcursul acestui an, în centrul viticol Valea-Călugărească, condițiile ecoclimatice din perioada de vegetație a viței-de-vie s-au caracterizat prin resurse heliotermice excesive, pe fondul unui regim pluviometric deficitar. Temperaturile ridicate ale aerului și cele de la nivelul solului au determinat o scădere a higroscopicității aerului sub 55% în luna iulie pe o perioadă lungă. Precipitațiile căzute de la începutul anului viticol până la 30.07.2022 au fost de 181.6 l/m2, înregistrându-se un deficit de 220.8 l/m2. A fost al V-lea cel mai secetos an din perioada 1936-2022, după anii 1945, 1946, 1987 și 2000. În aceste condiții, rezerva de apă a solului pe adâncimea 0-100 cm a ajuns, la sfârșitul lunii iulie, să fie cuprinsă între 25% din IUA şi coeficientul de ofilire. Ceea ce a accentuat gravitatea stresului hidric pentru viţa-de-vie este faptul că deficitul hidric cel mai sever s-a manifestat în adâncime, în zona de maximă răspândire a sistemului radicular al viţei-de-vie (60-100 cm). Perioada îndelungată de secetă, asociată cu un regim termic ridicat şi o higroscopicitate a aerului foarte mică, instalată în perioada de creştere intensă a lăstarilor şi a strugurilor, a determinat o reducere drastică a fotosintezei, o intensificare a respiraţiei şi transpiraţiei. În aceste condiţii, creşterea lăstarilor a fost mult redusă (cu până la 50%), s-a observt o debilitare accentuată a butucilor şi o încetare timpurie a creşterii boabelor (greutatea bobului, la majoritatea soiurilor, a fost mai mică cu 40-50%). Temperaturile ridicate și stresul hidric au determinat intrarea forţată în fenofaza de pârgă chiar şi la soiurile cu maturare târzie. Fenomenul de deshidratare (stafidire) a boabelor a început să fie evident mai ales la soiurile pentru struguri de masă.
Rep.: Care au fost cele mai mari provocări pe parcursul anului?
M.I.: Cele mai mari provocări din acest an au fost cele legate de: creșterea gradului de mecanizare a lucrărilor în plantațiile viticole, câmpurile experimentale, colecția ampelografică, plantațiile mamă bază și școala de vițe pentru a reduce numărul de lucrări manuale și, implicit, a compensa lipsa forței de muncă. Apoi, intensificarea acțiunilor pentru înființarea de noi plantații viticole, plantații mamă bază și certificate. Față de anii anteriori, am reușit să efectuăm mecanizat și lucrările de erbicidat pe rând și prelucrarea solului pe rând cu freza cu palpator sau cu șasiul frontal cu discuri. În școala de vițe am folosit mașina de întins folie și furtun de picurare pe biloane. Având în vedere că majoritatea plantațiilor au o vechime mai mare de 35 ani, cu număr mare de goluri care nu mai sunt rentabile din punct de vedere economic, am început o campanie mai amplă de defrișare a acestor suprafețe în vederea pregătirii terenului și înființării de plantații noi din soiuri și clone realizate de unitățile de cercetare – dezvoltare cu profil vitivinicol prin programul de restructurare/reconversie. Anul acesta am defrișat 8 ha și am înființat sistemul de susținere la plantația de 3.21 ha, înființată în campania 2020- 2021, cu soiurile Fetească Neagră și Merlot.
Rep.: Ce producții ați obținut?
M.I.: Producțiile obținute au fost în medie cu 41% mai mici comparativ cu cele de anul trecut. Acestea au oscilat între 2.5 t/ha la soiul Merlot (soi foarte sensibil la secetă) amplasat pe terase, și 7 t/ha la soiul Fetească Regală. Comparativ cu anul 2021, au fost înregistrate scăderi de producție de 60% la soiul Tămâioasă Românească, 58% la soiurile Fetească Albă și Chardonnay, 48% la soiul Merlot, 42% la soiul Burgund Mare, 12% la soiul Cabernet Sauvignon. În privința strugurilor de masă, în condițiile de secetă excesivă, soiul Victoria, care deține o suprafață de 2.5 ha, a avut o producție estimată de 4 t/ha. Trebuie să menționez că, în condițiile de secetă accentuată din acest an, producția a fost influențată în mod evident de amplasamentul plantației, același soi înregistrând producții total diferite, mai mari în plantațiile amplasate pe șes sau la baza pantei ( 25%, comparativ cu anul trecut) și mult mai mici pe terase sau pe terenurile în pantă ( 60%, comparativ cu anul trecut).
Rep.: Care au fost cele mai productive soiuri de struguri de vin, dar de masă?
M.I.: Cel mai productiv soi pentru struguri de vin a fost Feteasca Regală, a cărei producție a fost de 7 t/ha. Din observațiile efectuate în colecția ampelografica a institutului, unde avem circa 458 soiuri de masă, o comportare bună au avut-o soiurile vechi românești: Țâța vaci albă și neagră, Coarna neagră și albă, precum și soiul Roz românesc, creat de institutul nostru, unde producția evaluată a fost de 7 t/ha, în condiții de neirigat. Ne propunem să reintroducem acest soi la testare în vederea reînscrierii în catalogul oficial al plantelor de cultură din România.
Rep.: Ați avut cu cine să lucrați, ați găsit zilieri? Care au fost costurile din acest an?
M.I.: În anul 2022 ne-am confruntat cu probleme mari în asigurarea forței de muncă pentru efectuarea lucrărilor manuale în plantațiile viticole. Cauzele sunt multiple: plecarea în străinătate a celor mai tineri, unde câștigul net este mai mare, cererea de forță de muncă zilieră a fost mult mai mare decât oferta și, în aceste condiții, a crescut foarte mult valoarea unei zile de muncă/om. A mai contat și migrarea personalului către societăți comerciale sau producători particulari care pot oferi mai multe facilitați.
Rep.: Cum a fost influențată activitatea institutului de creșterea prețurilor la energie, combustibil și inputuri?
M.I.: Activitatea institutului a fost influențată negativ de creșterea prețurilor, în special la combustibil (motorină) cu 47%, dar și la gaze și energie electrică. În aceste condiții, costul de producție al vinului este unul destul de mare și va afecta volumul vânzărilor. Am găsit unele soluții de atenuare a creșterii costurilor prin reducerea numărului de tratamente fitosanitare de la 7-8 în anul precedent, la 5-6 în anul acesta, dar am și optat pentru procesarea strugurilor pentru circa 15 firme sau producători particulari din zona noastră, cu reținerea unei cantități de vin.
Rep.: Ce cantitate de vin ați produs în această toamnă?
M.I.: Am produs 63.000 litri vin, din care 27.800 litri vin alb din soiurile: Fetească Albă, Fetească Regală, Riesling italian, Sauvignon și Tămâioasă Românească și 35.200 litri vin roșu din soiurile: Cabernet Sauvignon, Merlot și Burgund mare.
Rep.: Ce cantitate de vin ați comercializat în acest an?
M.I.: Până la sfârșitul lunii noiembrie am comercializat 73.947 l vin vrac, îmbuteliat la PET sau la Bag in box, 6.021 sticle vin cu DOC, dintre care 4.416 sticle cu vin roșu, 1.846 sticle cu vin de colecție, 2.471 litri rachiu de drojdie. Volumul vânzărilor din acest an a scăzut cu 12,7 %, comparativ cu anul 2021, dar este cu 7% mai mare comparativ cu anii 2019 și 2020.
Rep.: Ce proiecte aveți pentru noul an?
M.I.: Pentru anul 2023 ne propunem mai multe lucruri. Mai întâi, perfecționarea tehnologiilor de producere a materialului săditor viticol, finanțat prin subvenții de la buget, având ca scop realizarea și aplicarea unei strategii de producere a materialului săditor viticol în contextul intensificării bolilor virotice cu transmitere sistemică și apariției unor boli noi. Apoi, implementarea unor verigi tehnologice îmbunătățite de testarea virusologică la vița-de-vie, finanțată prin subvenții de la buget, având ca scop perfecționarea unor verigi tehnologice de testare virusologică la vița de vie, bazate pe utilizarea de markeri moleculari specifici; metode rapide de selecție a genotipurilor de viță-de-vie pentru utilizarea lor în programele de ameliorare. Vrem să desfășurăm cercetări privind impactul schimbărilor climatice asupra compoziției strugurilor, musturilor și vinurilor, precum și elaborarea unor strategii de adaptare la aceste schimbări, finanțate prin subvenții de la buget, având ca scop elaborarea și implementarea unor soluții tehnologice de procesare a strugurilor și de vinificare, care să conducă la atenuarea sau contracararea modificărilor în compoziția strugurilor, cu impact negativ asupra calității vinurilor. De asemenea, pregătim propuneri de proiecte pentru potențialele competiții ce vor fi derulate în cadrul Programului Național de Cercetare Dezvoltare și Inovare (PNCDI III), Planului sectorial al MADR pentru perioada 2023-2027, Programe internaționale (Horizon Europe etc.) având ca tematică: conservarea și valorificarea germoplasmei viticole, zonarea soiurilor pentru struguri de masă, elaborarea unor soluții tehnologice de optimizare a compoziției biochimice a strugurilor în raport cu tipicitatea soiului, vinificarea și calitatea vinurilor în condițiile schimbărilor climatice.
Larissa DINU
