Lumea Satului

Lumea Satului

Plenul Senatului a adoptat, luni, proiectul de lege privind aprobarea OUG nr. 49/2012 privind încurajarea consumului de fructe proaspete în şcoli şi care prevede totodată includerea clasei pregătitoare, pe lângă clasele I-VIII, în acest program.

Potrivit textului ordonanţei, începând cu anul şcolar 2012-2013, fructele proaspete distribuite elevilor, perioada şi frecvenţa distribuţiei, limita valorii zilnice pe elev, precum şi fondurile necesare programului se stabilesc şi se actualizează anual, prin HG, în funcţie de evoluţia preţurilor.

Sumele aferente programului se suportă din bugetele locale ale judeţelor, respectiv ale sectoarelor Capitalei.

''Pentru aplicarea prevederilor ordonanţei se acordă sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, pentru bugetele locale, avându-se în vedere sumele aprobate prin hotărâre de Guvern. Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată rămase neutilizate la sfârşitul exerciţiului bugetar se regularizează cu bugetul din care au fost acordate. (...) Începând cu anul şcolar 2012-2013, de prevederile ordonanţei beneficiază şi elevii din clasa pregătitoare'', se arată în documentul citat.

În expunerea de motive a proiectului de lege se precizează că există o similaritate între programul ''Laptele şi cornul'' şi programul de încurajare a consumului de fructe proaspete în şcoli, motiv pentru care se impune extinderea grupului de beneficiari şi pentru acest din urmă program.

''Prin programul 'Laptele şi cornul' se acordă produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din învăţământul primar şi gimnazial de stat şi privat, precum şi pentru copiii preşcolari din grădiniţele de stat şi private cu program normal de patru ore. Acest mecanism de implementare ar trebui aplicat şi în cazul programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în şcoli pentru a maximiza eficienţa implementării'', se menţionează în expunerea de motive.

Proiectul de lege a fost aprobat cu 41 de voturi pentru, două voturi împotrivă şi o abţinere.

Legea are un caracter ordinar, iar Senatul este prima Cameră sesizată în acest caz.

Sursa AGERPRES

Revista Lumea Satului vă aşteaptă la INDAGRA, în perioada 31 octombrie - 4 noiembrie 2012, pavilionul C1, standul 15, Centrul Expoziţional Romexpo.

Abonează-te la revistă, participă la tombolă, completând talonul pe care îl găseşti la standul nostru de la Indagra şi poţi câştiga:

- PREMIUL SPECIAL: Motosapa Honda FG 315 E2D
- Premiul I: 2000 lei oferit de Du Pont şi Pioneer
- Premiul II: 1500 lei oferit de Quality Crops
- Premiul III: 1000 lei oferit de Makhteshim Agan
- Alte premii: abonamente gratuite la revista Lumea Satului pentru anul 2013

Premiile I, II şi III constau în pachete tehnologice pentru înfiinţarea culturilor de porumb şi floarea-soarelui.
Extragerea va avea loc, sâmbătă, 3 noiembrie 2012, ora 13.00, pavilion C1, stand 15.

România şi Portugalia vor avea o strategie comună în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor comunitare în vederea dezvoltării sistemelor de irigaţii, a declarat secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu, care a condus, în intervalul 23 - 25 octombrie, o delegaţie a Ministerului într-o vizită oficială în Portugalia.

'Portugalia este primul stat european care a reuşit să atragă fonduri europene pentru construirea unui sistem de irigaţii eficient şi cu un consum redus de energie electrică. Portugalia utilizează tehnologie pentru irigaţii performantă şi mai ales productivă. Practic, la fiecare euro investit în sistemul de irigaţii portughez returnările sectorului sunt de 4 euro pe unitatea investită. Ţinta noastră este aceea de a construi un sistem de irigaţii la fel de performant precum cel portughez, iar investiţia să fie făcută din fonduri comunitare. Acesta a fost şi scopul vizitei noastre. Ne-am întors în ţară cu o realizare importantă - am decis împreună cu omologii noştri portughezi ca România şi Portugalia să aibă o strategie comună în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor comunitare în vederea dezvoltării sistemelor de irigaţii", a declarat Daniel Botănoiu, într-un comunicat al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), remis, vineri, AGERPRES.

În perioada 23-25 octombrie 2012 o delegaţie a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale condusă de Daniel Botănoiu a participat la o vizită oficială de lucru în Portugalia organizată în urma discuţiilor purtate cu Ministrul Agriculturii, Mării, Mediului şi Planificării Teritoriale din această ţară. Scopul vizitei a fost acela de a dezbate mai multe teme de interes comun privind implementarea unui program special de refacere a infrastructurii de irigaţii cu finanţare din fonduri comunitare.

Programul vizitei a cuprins o întâlnire bilaterală cu delegaţia Ministerului Agriculturii portughez, condusă de secretarul de stat José Diogo Albuquerque, prezentarea proiectului multifuncţional Alqueva şi o vizită în teren.

Totodată, cei doi oficiali au mai discutat aspecte privind viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) şi necesitatea unei mai mari convergenţe externe a plăţilor directe. Partea portugheză şi-a exprimat preocuparea privind menţinerea cotelor de lapte după 2014, având în vedere propunerea de eliminare a acestora în noua PAC. La rândul său, secretarul de stat Daniel Botănoiu a subliniat rolul formelor asociative la dezvoltarea sectorului laptelui, dar şi importanţa acestora în toate ramurile agriculturii.

Proiectul Multifuncţional Alqueva este localizat în sudul Portugaliei, în provincia Alentejo, regiune care s-a confruntat cu deficit de apă ceea ce a împiedicat dezvoltarea şi nu a permis modernizarea agriculturii. Proiectul are impact asupra unei suprafeţe de aproximativ 10.000 km2, din 20 de judeţe, ceea ce îl transformă într-un instrument structural şi un motor pentru o serie de activităţi diverse, susţinute într-un proces de dezvoltare integrată. Rezervorul Alqueva are o capacitate de 4.150 hm3 şi acoperă 250 km2 (cel mai mare lac artificial din Europa). Infrastructura aferentă proiectului este în proprietatea statului, iar Întreprinderea pentru Dezvoltare şi Infrastructură din Alqueva (EDIA) este responsabilă cu lucrările de construcţie şi administrarea proiectului.

Sursa AGERPRES

Asociaţia pentru Promovarea Alimentului Românesc (APAR) pregăteşte pentru 2013 un program ambiţios de promovare a produselor autohtone pe pieţele externe, Maroc, Olanda sau Rusia, fiind doar o parte din pieţele ţintă pentru industria alimentară românească.
"APAR în calitate de membru Romalimenta pregăteşte pentru anul viitor un program susţinut de târguri şi misiuni economice finanţate de la bugetul de stat prin Ministerului, Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA). În acest sens, dorim ca în anul 2013 să atingem destinaţii precum Maroc, în timpul celui mai important târg agroalimentar al Africii, dar vom fi prezenţi cu un stand românesc în cadrul târgului IFE de la Londra şi în Olanda, la Amsterdam. Nu în ultimul rând, vom avea un stand, în Rusia, la World Food Moscow, în Germania, la Anuga Koln, dar vom merge şi la Beijing cu o delegaţie de afaceri", a declarat pentru AGERPRES preşedintele APAR, Ştefan Pădure.

Acesta a precizat că asociaţia are în vedere şi organizarea unei misiuni economice în ţară pentru a reuni toţi actorii sectorului, respectiv producători, importatori şi distribuitori. "Avem în plan şi realizarea unei misiuni economice în ţară pentru a aduce importanţi importatori şi distribuitori la locul faptei. Nu este permis să avem afirmaţii de genul "a trebuit să vin la Paris să constat ce produse bune avem în ţară", a adăugat Pădure.

Asociaţia pentru Promovarea Alimentului Românesc intenţionează să intensifice activităţile de intermediere a ofertei româneşti cu cererea europeană şi nu numai, dar şi să iniţieze anumite programe de instruire a membrilor APAR.

"Vom reprezenta producătorii români la târgul de Matching ce se va desfăşura la Milano, între 26-28 noiembrie 2012. Totodată, dorim să dezvoltăm şi o bază de date cu cereri şi oferte reale, prezentate în timp real producătorilor. Vom acorda consultanţă de afaceri în vederea încheierii de contracte comerciale membrilor, dar şi consultanţă legată de măsurile de finanţare ce se deschid pe fonduri structurale şi prin PNDR. Mai avem în vedere şi iniţierea unor programe de instruire ale personalului membrilor APAR, pe probleme strict legate de producţie, calitate şi siguranţă a alimentului, dar şi din punct de vedere comercial. Cursurile îşi propun rezolvarea unor probleme constatate la nivelul agenţilor economici de-a lungul timpului de către experţii noştri pe domeniile amintite. Dorim ca pentru 2013 să putem oferi un cadru cât mai bun de afirmare pentru produsele româneşti atât intern cât şi internaţional", a adăugat şeful APAR.
România a participat, în perioada 21-25 octombrie 2012, cu 60 de companii la ediţia din acest an a târgului de industrie alimentară SIAL 2012 de la la Paris (Franţa), o parte dintre producătorii români fiind prezenţi în propriile standuri cu produsele lor, iar o alta şi-au expus produsele în standul Asociaţiei pentru Promovarea Alimentului Românesc.

În opinia preşedintelui APAR, lipsa unor mari producători, dar şi a unor manifestări de forţă a celor mari prezenţi la târg, precum şi prezenţa mai multor producători noi şi cu dimensiuni mici au fost printre caracteristicile principale ale ediţiei actuale a târgului SIAL 2012.

"Din păcate efectele negative ale crizei economice au putut fi regăsite şi la SIAL 2012 şi din această perspectivă nu am regăsit lansări spectaculoase la ediţia din acest an. Am remarcat două mari aspecte şi anume lipsa unor mari producători din rândul expozanţilor, dimensiuni reduse şi lipsa manifestărilor de forţă la cei mari prezenţi. A doua caracteristică a vizat prezenţa multor producători noi şi cu dimensiuni mici. Aceste aspecte sunt pozitive din punctul meu de vedere deoarece companiile mici sunt mult mai dinamice şi se pot antrena spre creştere economică, sustenabilă, pe resurse financiare proprii, ceea ce înseamnă perspective de însănătoşire ale mediului de afaceri", a subliniat Ştefan Pădure.

În 2012, România a avut o prezenţă mult îmbunătăţită faţă de expoziţia din 2010, atât ca număr de participanţi, cât şi ca suprafaţă şi ca poziţionare a standurilor.

"Am prezentat peste 60 de companii reprezentative pentru industria alimentara românească, în trei standuri specializate (bio, panificaţie-dulciuri şi carne) pe o suprafaţă totală de 410 metri pătraţi. Elementul central al prezenţei româneşti a fost pavilionul destinat cărnii şi produselor din carne, unde şi-au etalat bunătăţile în atmosfera unei case ospitaliere româneşti, peste 30 de producători. Printre participanţi putem aminti prezenţa cu stand propriu a grupului Carmistin, Cristim, Caroli, Angst, Scandia precum şi prezenţa în spaţiul asociaţiei a cârnaţilor de Pleşcoi, a preparatelor tradiţionale de Măgureni, a lactatelor de la Baciu, produselor din peşte de la Doripesco şi a magiunului de Topoloveni. Vedeta standului APAR a fost porcuşorul de lapte preparat în stil românesc de la Carmolimp", a adăugat preşedintele APAR.

În ceea ce priveşte situaţia în care se află industria alimentară românească, şeful APAR consideră că există un caracter scăzut al concentrării producătorilor, în special în zona cărnii şi al preparatelor din carne.

"Acest caracter ar putea fi trecut într-o analiză SWOT şi la puncte slabe din cauza vulnerabilităţii la care sunt supuşi producătorii, dar şi la puncte forte datorită flexibilităţii de acţiune pe care aceştia o au. Practic, cei care pot genera o creştere sustenabilă sunt producătorii mici, care vin cu idei noi, au grijă în folosirea resurselor şi îşi modifică acţiunile în funcţie de condiţiile pieţei mult mai repede decât ceilalţi. Momentele de criză sunt cele care pot conduce la schimbarea ierarhiilor în piaţă, fapt care în mod normal s-ar putea întâmpla doar cu alocarea de resurse financiare şi umane foarte mari", a menţionat Ştefan Pădure.

otrivit sursei citate, un alt punct slab al industriei alimentare româneşti este instabilitatea mediului politic, care duce la dezechilibre ale monedei naţionale, fapt resimţit de producătorii români, tributari importului de materii prime şi taxării exagerate a consumului prin TVA.
"Acest factor generează o înflorire a pieţei paralele, nefiscalizate şi o scădere a celei normale. Acest fapt este cel mai mare duşman al industriei româneşti. Să sperăm însă că după alegerile din acest an, oamenii politici vor încerca să renunţe un pic la avantajele lor legate de acest aspect pentru a nu-şi omorî vaca de muls", a spus preşedintele APAR.

Pe de altă parte, un punct forte al industriei alimentare autohtone în opinia şefului APAR este "plăcerea românului de a mânca bine, fapt ce a dus la supravieţuirea producătorilor de calitate din piaţa românească, producători care pot aduce plus valoare şi pe pieţele externe".

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, cele 8.590 firme active din industria alimentară românească au avut în 2010 o cifră de afaceri totală de 9,7 miliarde euro şi un număr de circa 185.000 de angajaţi. Ramura de procesare a cărnii deţine cea mai importantă contribuţie în sectorul industriei alimentare, cu o cifră de afaceri de 1,3 miliarde de euro, urmată de panificaţie, cu 1,1 miliarde de euro, şi de băuturile răcoritoare nealcoolice, cu un miliard de euro.

Sursa AGERPRES

Asociaţia Operatorilor din Agricultura Ecologică - 'Bio-România' în parteneriat cu Romexpo va organiza joi, 1 noiembrie, conferinţa internaţională 'Romanian Organic Forum', în cadrul căreia vor fi semnate convenţiile prin care România va fi declarată 'Ţara Anului" la cel mai mare târg destinat produselor ecologice din lume "BioFach - Nurenberg - 2013".

Potrivit datelor furnizate AGERPRES de Asociaţia Bio-Romania, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, va deschide lucrările conferinţei şi va semna convenţiile cu partea germană. De asemenea, organizatorii germani ai târgului de produse ecologice vor prezenta conceptul pavilionului naţional al României pentru acest eveniment.

Pentru prezentarea unor produse bio cât mai diverse la acest târg, Asociaţia Bio România a început o campanie de colectare a informaţiilor de la producătorii români interesaţi să îşi exporte produsele pe pieţele internaţionale, până în prezent 40 de producători fiind interesaţi de participarea la cel acest târg.

Producătorii români certificaţi ecologic se pot înscrie pe site-ul asociaţiei dacă vor să participe la acest eveniment, asociaţia intenţionând să creeze o bază de date cu aceştia.Datele vor fi centralizate şi prezentate într-un catalog şi pe website-ul asociaţiei, care va avea secţiuni în mai multe limbi de circulaţie internaţională. "În acest fel, clienţii şi participanţii la târgul din Germania vor avea informaţiile necesare unei eventuale colaborări", a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele Bio-România, Marian Cioceanu.

În fiecare an în luna februarie are loc cel mai mare târg destinat produselor ecologice din lume, în Nuremberg, Germania. BioFach are loc sub patronajul IFOAM (Federaţia Internaţională a Mişcărilor din Agricultura Ecologică) şi împreună cu BÖLW (Federaţia Germană a Industriei Alimentare Ecologice) ca organizaţie naţională susţinătoare. Astfel, BioFach garantează calitatea constantă a produselor expuse prin criterii stricte de admitere. BioFach este prezent pe 5 continente cu propriile sale evenimente în Japonia, Statele Unite ale Americii, America de Sud, China şi India. România a participat pentru prima dată cu pavilion naţional la Biofach în anul 2007.

Conferinţa internaţională Romanian Organic Forum, desfăşurat la 1 noiembrie, îşi propune să aducă împreună operatorii din agricultură ecologică, alături de specialişti reputaţi din ţară şi străinătate, pentru a face cunoscute ultimele tehnologii utilizate în sistemul agriculturii ecologice, strategiile de marketing, legislaţia din domeniu precum şi viziunea viitoarei Politici Agricole Comune în domeniul agriculturii ecologice.

Conferinţa este organizată astfel încât să aducă publicului noi idei, informaţii şi metode de a atinge succesul demarării unei afaceri în sistem ecologic, la eveniment fiind aşteptaţi experţi din România, Polonia, Ucraina, Germania, Austria şi Sri Lanka.

Potrivit Bio-România, interesul consumatorilor faţă de produsele ecologice este în continuă creştere în Europa şi în lume, iar România se aliniază în prezent la acest trend.

"Această creştere se referă atât la consumul de produse ecologice de pe piaţa internă, cât şi la producţia şi exportul de produse ecologice neprocesate. Mulţi operatori români din agricultura ecologică (fermieri, procesatori şi comercianţi) au remarcat această dezvoltare şi paşii făcuţi deja în organizarea acestei pieţe, devenind interesaţi de producerea de produse ecologice", a precizat preşedintele Bio-România.

Anul 2000 a fost anul în care s-a putut vorbi oficial despre agricultura ecologică în România, fiind anul în care s-a adoptat cadrul legislativ şi când s-au înregistrat oficial 17.000 ha de terenuri certificate ecologic. În 2012, suprafaţa cultivată în sistem ecologic a depăşit 350.000 de hectare.

În urma demersurilor făcute de Asociaţia Bio - România către Ministerul Agriculturii pentru solicitarea sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeană fermierilor care practică agricultura ecologică, după anul 2010 numărul de fermieri înregistraţi oficial a crescut fără precedent, România devenind ţara cu cea mai mare creştere a fermierilor ecologici din lume. Dacă în 2010 erau oficial înregistraţi 3.300 de operatori în agricultura ecologică, în anul 2011, numărul acestora a ajuns la peste 10.000, iar în 2012 au fost înregistraţi la Ministerul Agriculturii peste 24.000 de operatori.

Romanian Organic Forum se va desfăşura în cadrul celui mai mare târg de Agricultură şi Industrie Alimentară - INDAGRA. Pe durata conferinţei va fi organizată şi o miniexpoziţie de prezentare a produselor ecologice.

Sursa AGERPRES

Un studiu realizat pentru Comisia Naţională de Prognoză care a avut la bază date ale APIA arată că cei mai mulţi beneficiari ai plăţilor directe în agricultură au peste 60 de ani şi deţin, în total, mai mult de 2,2 milioane hectare de teren.

Din datele APIA care au stat la baza acestui studiu reiese că 32% dintre agricultorii beneficiari ai plăţilor directe au peste 70 de ani şi deţin peste 1,1 milioane de hectare de teren, iar 26% au vârste între 60 şi 70 de ani şi sunt proprietari a aproape 1,2 milioane de hectare.

Tinerii, cei mai puţin interesaţi de agricultură, potrivit acestui studiu, sunt codaşii clasamentului, situându-se pe ultimele locuri. Astfel, 13% dintre beneficiarii plăţilor directe pe suprafaţă sunt fermieri între 30 şi 40 de ani şi cultivă terenuri ce nu depăşesc 500.000 de hectare, iar o pondere de 1% o reprezintă fermierii sub 30 de ani, aceştia cultivând terenuri ce nu depăşesc 93.000 hectare.

Sursa: Gazeta de Teleorman

La Braşov a avut loc primul Forum dedicat producătorilor locali din centrul ţării, prin care se urmăreşte identificarea şi dezvoltarea unor contracte de parteneriat cu producătorii locali din zonă pentru aducerea pe rafturile magazinelor a cât mai multor produse autohtone.

Proiectul demarat acum doi ani "Produceţi româneşte, Vindem româneşte", începe să-i intereseze tot mai mult pe producătorii locali interesaţi să vândă produsele într-un timp scurt şi la preţuri avantajoase. Peste 100 de producători locali au luat parte la forum, iar parteneriatele concrete între aceştia şi magazinele Real se vor stabili în cadrul unui târg al producătorilor locali care se va desfăşura pe 9 noiembrie la Braşov.

Prezent la Forumul producătorilor locali. Cornel Dicu, director în cadrul Ministerului Agriculturii, a declarat că produsele româneşti sunt foarte bune, dar în acest moment avem o piaţă puţin organizată pentru micii producători. "Este o iniţiativă foarte bună pentru micii producători. Cred că odată cu semnarea acestor parteneriate cu producătorii locali, vom vedea mai puţini producători în oboare, târguri sau la margine de drum, care îşi vând produsele în condiţii total necorespunzătoare", a spus Cornel Dicu.

O mare parte a producătorilor locali prezenţi la forum se interesau de modul în care trebuie să ajungă produsele în magazin, de etichetare, preţuri, livrare. Forumul producătorilor locali a fost organizat în colaborare cu Consiliul Judeţean, Camera de Comerţ şi Industrie şi cu sprijinul Direcţiei Agricole Braşov şi a Breslei Meşteşugarilor din Transilvania.

Sursa: Brasovul tau

La ora actuală speculanţii se folosesc de toate mijloacele posibile pentru a mări preţul la cereale. În tot acest timp ţăranii sunt obligaţi să-şi vândă agoniseala de peste an pe un preţ de nimic.

Speculanţii s-au obişnuit să cumpere vara producţia agricultorilor la preţuri mici şi să o vândă iarna sau primavara cu un preţ de două trei ori mai mare. Reprezentanţii Consiliului Judeţean Olt speră că această situaţie va înceta imediat ce va începe să funcţioneze bursa de cerealelor de la Corabia.

Prin acest proiect finanţat cu fonduri europene producătorii vor fi ajutaţi să obţină profit astfel încât aceştia îşi vor putea fixa singuri preţul corect la cereale. Presaţi de neajunsuri şi de datoriile pe care le au la banci, dar şi de lipsa spaţiilor de depozitare, agricultorii olteni dau profitul intermediarilor, care profită la maxim de situaţia creată.

Dan Băragăn, şeful Direcţiei Agricole, cunoaşte situaţia în care se află producătorii şi cere ca o ultimă soluţie salvatoare intervenţia statului pentru a stabili preţul corect al grâului.

Salvarea agricultorilor va veni cu siguranţă odată ce Bursa de cereale de la Corabia va deveni funcţională. Acolo se vor desfăşura tranzacţii pentru cereale şi se va stabili un preţ real al acestora. O dată cu Bursa, în zona Dunării vor fi construite şi silozuri pentru depozitarea grânelor. Proiectul Bursei de cereale este într-un stadiu avansat de implementare. Firma de construcţii a început deja lucrările şi a promis că le va finaliza până la anului.

Sursa: Gazeta Oltului

După occidentali a venit rândul arabilor să fie interesaţi de potenţialul agricol al judeţului. Arabii vor să cumpere sute de hectare şi să înfiinţeze în judeţ ferme de oi karakul. Preşedintele Consiliului Judeţean Florin Ţurcanu se laudă că este unul dintre cei care le-a vândut arabilor oi la un superpreţ.

Tot mai mulţi străini vin să ne cumpere judeţul. Punctele de atracţie sunt agricultura şi zootehnia, puritatea produselor şi lipsa cosmetizării, acestea fiind detalii de importanţă maximă. Terenurile agricole ale ju deţului au devenit un punct de atracţie pentru străini.

Ieftine, bune şi fertilizate în mod natural, aşa au fost caracterizate loturile care în ultimii ani au trecut în proprietatea investitorilor străini.
Tendinţa s-a accentuat în ultimii ani, cumpărătorii fiind atraşi de preţurile mici, de calitatea solului care a fost ferit de fertilizatorii artificiali, care până la urmă periclitează atât calitatea produsului cât şi sănătatea consumato' Personal am vândut nişte miei arabilor cu 800 de lei bucata " Florin Ţurcanu rului, dar şi de forţa de muncă ieftină. La sate, primii care şi-au înstrăinat pământul au fost bătrânii, care nu mai aveau putere să-1 muncească.

în judeţ, aproximativ 10 la sută din suprafaţa arabilă a fost cumpărată de străini. De la italieni, austrieci, nemţi, olandezi şi chiar suedezi, dar şi unii arabi, terenurile din Bo toşani au atras capital străin pentru investiţii.

Şeful Direcţiei Judeţene Agricole, Cristian Delibaş, a declarat că, din cele aproape 300.000 hectare de teren arabil din judeţ, străinii au cumpărat 20.000 de hectare. 'Este impropriu spus că străinii au cum parat terenurile deoarece vorbim de firme româneşti cu capital străin. In jur de 20.000 de hectare de teren arabil este dfânut de străini", a precizat directorul instituţiei. Aceste terenuri cumpărate de investitorii străini sunt folosite pentru culturile mari, adică porumb, grâu, soia, rapiţă. în propor ţie de 99 la sută, străinii cultivă terenurile cunpărate.

Achiziţia de terenuri agricole a început din 2004-2005, atunci când botoşânenii îşi vindeau hectarul de teren arabil şi cu 4 milioane lei vechi.
Preţurile au evoluat mult, iar acum cel mai ieftin teren agricol costă 700-800 euro hectarul şi ajunge până la 3.000 euro, în funcţie de mai multe criterii, calitate, grad de compactare a suprafeţei. 

Preşedintele Consiliului Judeţean, Florin Ţurcanu, a afirmat că a purtat discuţii cu mai multe persoane din Arabia Saudită, acestea fiind interesate în a investi în judeţul Botoşani, arabii arătându-se atraşi atât de solurile fertile, dar şi de zootehnia din zonă. Fiorin Ţurcanu este de părere că fermierii botoşăneni vor avea numai de câştigat prin venirea arabilor la Botoşani, aceştia fiind dispuşi să investească sume importante în fermele din judeţ. 'Personal am vândut nişte miei arabilor cu 800 de lei bucata" a spus Florin Ţurcanu. Conform celor declarate de Ionică Nechifor, preşedintele Asociaţiei Moldoovis, afacerişti din Arabia Saudită şi-au exprimat interesul vizavi de rasa de oi Karakul de la Botoşani, atât datorită produselor lactate de calitate, cât şi a cărnii, pe care musulmanii vor să o ducă în Emirate, acolo unde este o delicatesă.

'Am avut discuţii cu câteva persoane din Arabia. Acestea îşi doresc să înfiinţeze ferme în judeţul Botoşani. Ei sunt foarte interesaţi de rasa Karakul, care este specială pentru ei. Încercăm să concretizăm lucrul acesta în următoarea perioadă. Eu ţin foarte mult în a investi în fermele pe care le avem noi şi să producem noi. Dacă vor înerca să investească dânşii într-o fermă prprie, în judeţul Botoşani, nu ne vom opue. Ne-am bucura dacă prin parteneriate reuşim să implicăm fermierii botqăneni în a produce şi a valorifica pe piaţa arabă", a spus Ionică Nechifor, preşedintele Asociaţiei Moldoovis Botoşani.

Sursa: Evenimente de Botosani

Agricultorii din judeţul Mureş au depus peste 19.400 de cereri prin care solicită ajutor pentru pagubele produse de secetă în valoare de peste 6,9 milioane de lei, a anunţat miercuri, Liviu Timar, şeful Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Mureş.

'Toate producţiile din acest an sunt mai mici (...) Pentru a compensa efectele secetei, actualul Guvern a promovat HG 197/2012, prin care se acordă un ajutor de minimis tuturor producătorilor agricoli - persoane fizice, PFA-uri, SRL-uri dar numai pentru zece hectare cultivate în arabil. Şi celor care au avut 1.000 de hectare li se acordă tot pentru 10 hectare.

Termenul de depunere la nivelul direcţiilor agricole a fost 15 octombrie şi noi suntem în faza de finalizare, facem ultimele corecţii. S-au depus 19.400 de cereri, un număr destul de mare, pentru 69.000 ha. Asta înseamnă valoric în jur de 6,9 milioane de lei. Este o sumă semnificativă', a declarat presei Liviu Timar.
Acesta a precizat că plata, conform actului normativ, va începe din 1 noiembrie, însă tot ceea ce este înscris în cereri trebuie să corespundă cu datele deţinute de Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură.

'La APIA se verifică, o parte prin teledetecţie. Nu cred să fie modificări sau anumite nereguli, fiindcă se ştie că APIA verifică şi oamenii sunt penalizaţi dacă nu se respectă ceea ce se declară', a precizat Liviu Timar.

Şeful DADR Mureş a afirmat că la aproape toate culturile din această toamnă producţiile înregistrate sunt cu 50-60% mai mici faţă de cele obţinute anul trecut.
Timar preciza recent că deşi cantitatea de precipitaţii a fost cu mult sub media multianuală, nu se poate vorbi de culturi calamitate în totalitate, ci doar de producţii diminuate în diferite procente.

De exemplu, la cultura de grâu, orz şi triticale, în judeţul Mureş s-a obţinut, în acest an, o producţie considerată bună pentru condiţiile meteo din acest an, adică 2.800-3.000 de kg/ha, iar la porumb boabe, 2.700-2.800 de kg /ha, faţă de 4.900 de kg/ha cât a fost anul trecut.
Sursa: 24 ore muresene

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti