Lumea Satului

Lumea Satului

Cred că observăm cu toții cât de repede a început să se miște totul în jurul nostru, dar mai ales tehnologia. Eu sunt tânăr și pot spune că m-am născut în plin avans tehnologic... Iar, până acum, am avut ocazia de a experimenta diverse competențe ale acesteia. În primul rând, electrocasnicele au acum cu totul o altă formă și eficiență... aspiratorul cu o formă bizară înlocuiește aspiratoarele bunicii, cuptorul – soba pe lemne, frigiderul – beciul și tot așa. Acestea sunt doar câteva exemple ușor de înțeles pentru toată lumea, care ne arată cum am evoluat și cât mai putem evolua.

În al doilea rând, interacțiunea cu calculatorul mi-a arătat o adevărată demonstrație de forță prin faptul că jocurile video de divertisment au ajuns să fie o alternativă a realității, având un aspect uluitor și arătând aproape ca în viața reală.

Este genial, nu?

Aici sunt două variante, și anume certitudinea că tehnologia este cu adevărat benefică omului și că evoluția pare a fi nelimitată, iar cea de-a doua este distrugerea noastră ca oameni.

Din punctul meu de vedere, cea de-a doua este corectă, pentru că o exemplificare cât mai veridică a realității pe un ecran te face să rămâi conectat ore în șir acolo, în acea lume, fiindcă nu mai vezi sensul ieșirii în adevărata realitate care te înconjoară. Din experiența proprie pot spune că acesta este rolul jocurilor și al companiilor de jocuri video. Ele trebuie să te facă pe tine prin tot felul de tertipuri să rămâi conectat tot timpul și să uiți de toate nevoile omenești – mâncat, băut, comunicare cu cei din jur.

Într-adevăr, așa cum spuneam mai sus, este incredibil nivelul la care a ajuns tehnologia să creeze noi lumi virtuale, să scrie texte de orice fel, să livreze informații oricând și să ne domine prin simpla sa prezență.

Din păcate, noi nu ne putem opune trendului tot mai ascendent, dar putem să folosim tehnologia în scopuri productive, iar când vine vorba de timp liber, să ne reîntoarcem la perioada de acum nu mult timp, cea în care citirea unei cărți domina lumea. Ea era rețeaua de socializare, ea, ziarele, gazetele și așa mai departe.

Ne relaxează creierul și, mai mult de atât, ne desparte, câteva minute sau ore dintr-o zi, de tehnologie.

Astfel văd eu lucrurile în privința avansului digitalizării tuturor lucrurilor din jurul nostru.

Alexandru OPREA-BANU

Dragoș Mihai Ababei îngrijește în localitatea Vad, comuna Dragomirești, județul Neamț, un efectiv de câteva zeci de bovine. Zilnic livrează unui mare procesator din regiune o cantitate satisfăcătoare de lapte. Cu toate că tânărul în vârstă de 20 de ani a absolvit un colegiu cu profil mecanic, studiile superioare nu au fost o prioritate, pentru că a ales să rămână acasă ca să dezvolte ferma familiei.

„Am 20 de ani, am absolvit Colegiul Tehnic de Transporturi Piatra Neamț, cu profil mecanic, iar pentru mine facultatea nu a fost o prioritate, deoarece am ales să rămân acasă ca să îmi ajut familia la fermă. Părinții au avut câteva vaci o bună perioadă de timp, din 2000 până în 2007. Ulterior au decis să mărească efectivul în 2007 și de atunci tot în creștere este efectivul.

În prezent, avem în fermă 28 de vaci adulte și 11 juninci, rasele Bălțată Românească, Bălțată cu Negru Românească, Holstein, Brună și Angus. Distribuția laptelui are loc în fiecare zi, în afară de ziua de duminică; laptele îl depozităm în tancul de răcire și de acolo îl ia procesatorul cu mașina și îl duce la fabrică“, adaugă Dragoș Mihai.

O fermă care se vrea automatizată

Productivitatea vacilor de lapte este influențată de mai mulți factori, iar dintre aceștia furajarea are un rol esențial, după cum adaugă tânărul.

„În ceea ce privește furajarea vacilor, acestea primesc trei mese pe zi; una la prima oră a dimineții: balot de lucernă uscată; a doua la ora prânzului: tain de porumb + ovăz + grâu + secară (5-7 kg pe cap de vacă), borhot de sfeclă de zahăr (10 kg pe cap de vacă), siloz din porumb (15 kg pe cap de vacă), plus un balot de lucernă verde, iar pe la ora 17:00 primesc ultimul prânz, balot de fân/paie.“

O astfel de investiție se ridică la o sumă destul de mare, ținând cont de utilajele necesare fermei, specifică fermierul din județul Neamț.

„Recent am achiziționat un tractor nou, cu încărcător frontal, să ne ușureze munca fizică. Nu lucrăm mult teren, doar câteva hectare, și tot ce producem utilizăm în furajarea animalelor.“

Cei care doresc să se apuce de o astfel de investiție, deși sunt puțini la număr, în primul le trebuie multă, multă răbdare, dar și să le placă animalele și ceea ce fac, mai adaugă nemțeanul.

„Am crescut printre animale de mic și de aceea am și drag de ele. Nu mi-e rușine cu ceea ce fac. Să crești animale nu este o rușine, este o satisfacție unică. În următorii ani vreau să modernizez adăpostul, ferma să fie mai mult automatizată și să ajung la un efectiv de 70 de vaci adulte. Pe viitor chiar mai urmează câteva achiziții“, a încheiat Dragoș Mihai Ababei.

Noua subvenție pentru bovine

Crescătorii de bovine beneficiază, începând de anul acesta, de două noi scheme de plată referitoare la condițiile pentru bunăstarea animalelor. Este vorba despre cele două eco-scheme dedicate sectorului zootehnic pentru vacile de lapte, respectiv pentru tineretul bovin la îngrășat.

În cadrul expo-conferinței Meat Milk, directorul general adjunct al APIA, Paul Eduard Kmen, a prezentat pe scurt aceste două scheme de plată pe care fermierii crescători de bovine le pot accesa începând din 2023.

„Eco-schema 4 se referă la creșterea nivelului de bunăstare a vacilor de lapte. Alocarea financiară pentru anul 2023 este de 28,5 milioane de euro. Cuantumul unitar va fi stabilit în momentul în care se știu exact efectivele de animale, dar în momentul de față este estimat la 100,18 euro/UVM. Sunt trei componente: 50,26 euro/UVM pentru evitarea mulsului traumatic și bunăstarea ugerului, 29,09 euro/UVM pentru sănătatea ongloanelor și 20,83 euro/UVM pentru îmbunătățirea zonei de odihnă.“

„Eco-schema 5, bunăstarea tineretului bovin la îngrășat, este destinată să acopere pierderile de venit, precum și costurile suplimentare pe care le generează aplicarea unor măsuri superioare de bunăstare a animalelor. Alocarea financiară pentru anul 2023 este de 21 de milioane de euro, se estimează un cuantum unitar de 109,52 euro/UVM, împărțit în două componente: 98,71 euro/UVM pentru creșterea cu cel puțin 15% a spațiului alocat fiecărui animal și 10,81 euro/UVM pentru asigurarea condițiilor de confort sporite în zona de odihnă a animalelor. Aceste două condiții se vor solicita împreună. Beneficiarii sunt fermierii activi care dețin animale înregistrate în Registrul Național al Exploatațiilor“, a precizat oficialul APIA.

Beatrice Alexandra MODIGA

Într-un an dificil din punct de vedere climatic, predominat de seceta și arșiță, ceea ce a determinat ca în majoritatea zonelor din țară producțiile să fie mai mici față de anul trecut, compania Corteva Agriscience anunță o nouă serie de fermieri campioni la floarea-soarelui. Este vorba despre fermieri din diferite zone ale țării, care au ales hibrizii de top Pioneer® și nu au dat greș, fiind mulțumiți la proba cântarului de producțiile obținute în condițiile unei campanii problematice.

În cadrul societății Vasidora, din localitatea Dochia, județul Neamț, domnul ing. Justin Popovici lucrează 550 ha și a devenit fermier campion la floarea-soarelui datorită hibridului P64LE163 care i-a oferit o producție de 4.800 kg/ha.“Am avut anul acesta floarea-soarelui pe  95 ha, iar hibridul P64LE163 l-am semănat după triticale. Astfel că terenul a fost dezmiriștit și apoi arat, după care în primăvară am fertilizat cu îngrășământ triplu 15 – 200 kg/ha, plus DAP – 100 kg/ha și carbonat de calciu – 200 kg/ha și apoi am intervenit cu combinatorul, o trecere sau două, după caz. Am semănat la începutul lunii aprilie, am erbicidat cu Express și am avut două treceri cu insecticid, iar la cea de-a doua trecere cu insecticid am adăugat un fungicid și un îngrășământ foliar pe bază de bor. La prașilă, în stadiul de 8 frunze, am mai administrat uree –      60 kg/ha. Am recoltat la începutul lunii septembrie și am fost foarte mulțumit de acest hibrid,     l-am avut pentru prima oară în cultură și îl voi semăna și anul viitor pe 30 ha”, a precizat fermierul campion.

justin popovici

Tot în județul Neamț își desfășoară activitatea și următorul fermier campion, domnul Alexandru Cepreagă. Acesta a ales hibridul P64HE144 și a obținut o producție de 4.450 kg/ha. “Lucrăm în familie 330 ha, floarea-soarelui am avut pe 48 ha și am semănat după cultură de porumb. Noi arăm terenul, apoi am fertilizat cu 200 kg/ha de îngrășământ triplu 15, după care am intervenit cu combinatorul. Anul acesta am semănat în jurul datei de 20 aprilie, atunci când am aplicat nitrocalcar 250 kg/ha și îngrășământ microgranulat 25 kg/ha. Am erbicidat preemergent, apoi am administrat Express. Cultura a mai primit un insecticid și un fungicid, atâta tot. Am recoltat după data de 20 septembrie și din punct de vedere al producției a fost un an bun, nu și din punct de vedere al prețurilor, ceea ce a făcut ca anul agricol să fie foarte dificil”, a afirmat domnul Cepreagă. Fermierul campion a mai declarat că va semăna anul viitor același hibrid pe o suprafață de 40 ha, adică toată suprafața pe care o va ocupa cultura de floarea-soarelui în ferma sa.

cepreaga alexandru

Fermier campion la floarea-soarelui a devenit și domnul Gheorghe Bogdan Axânte din localitatea Vorona, județul Botoșani. Acesta a ales hibridul P64LE162 și a obținut o producție de 4.280 kg/ha.

Următorul fermier campion este domnul Sandor Kozel din județul Mureș, localitatea Grindeni. Acesta lucrează o suprafață de 100 ha, floarea-soarelui a avut pe 22 ha, hibridul P64LE99 oferindu-i o producție de 4.000 kg/ha. “Am semănat floarea-soarelui după cultură de porumb, astfel că terenul a fost arat și pregătit cu combinatorul, una sau două treceri în funcție de cât este necesar. Am fertilizat cu îngrășământ NPK – 150 kg/ha la pregătirea patului germinativ și cu 150 kg/ha la semănat, între 15 și 20 aprilie, atunci am adăugat și îngrășământ microgranulat 20 kg/ha. Am erbicidat preemergent, apoi am administrat Express, am aplicat  un insecticid preventiv în stadiul de 3 perechi de frunze. Atunci când plantele aveau în jur de 1 metru am administrat cu drona un fungicid și un îngrășământ foliar pe bază de bor. Aceasta este toată tehnologia, iar recoltatul a avut loc în prima parte a lunii septembrie. Anul viitor încă nu știu ce suprafață de floarea-soarelui voi semăna, dar sigur voi alege din nou hibridul P64LE99, pentru că este un hibrid tardiv, dar stabil, cu producții bune”, a declarat fermierul campion.

kozel sandor

În județul Suceava, localitatea Stamate, fermier campion a devenit domnul Andrei Claudiu Ursu, care a ales hibridul P64LE162 și a obținut 3.750 kg/ha. “Lucrăm în familie     170 ha, floarea-soarelui am avut pe 55 ha, iar cultura premergătoare a fost porumbul. Terenul a fost arat, pregătit minim cu un cultivator în primăvară și am semănat în a doua jumătate a lunii aprilie, atunci am administrat pe rând NPK - 200 kg/ha. Am erbicidat atât preemergent, cât și postemergent și am administrat un singur tratament format din fungicid, insecticid și îngrășământ foliar pe bază de bor. Recoltatul a avut loc în perioada 15 septembrie – 10 octombrie, a fost al doilea an când am ales acest hibrid și am fost mulțumit de producția obținută”, a punctat domnul Ursu.

ursu claudiu

Un alt fermier campion este domnul Florentin Vișinoiu din localitatea Săceni, județul Teleorman, care a cultivat hibridul P64LE99  și a obținut o producție de 3.350 kg/ha. “Lucrez 500 ha, floarea-soarelui am avut pe 135 ha, iar pe o suprafață de 50 ha am obținut 3.350 kg/ha cu hibridul P64LE99. Am semănat mai timpuriu, respectiv 14 – 15 martie, cred eu că așa se pretează acest hibrid și a fost și cel mai productiv din fermă, iar cultura premergătoare a fost grâul. Am arat în toamnă, am pregătit în primăvară cu combinatorul, la semănat am aplicat și îngrășământ complex 20.20.0 – 170 kg/ha, apoi la prașilă, aproape de apariția butonului floral, am administrat azotat de amoniu – 200 kg/ha. Pentru mană am mai aplicat cu tratament format din cupru sistemic, în stadiul de 3-4 frunze. În ceea ce privește erbicidele, am aplicat Express și am mai intervenit o dată cu un alt erbicid, la fiecare trecere am adăugat și insecticid sistemic și de contact. Recoltatul a avut loc la finalul lunii august, am avut parte de deficit mare de apă în zonă, însă producția a fost mulțumitoare pentru aceste condiții. Am semănat și alți hibrizi, am aplicat aproximativ aceeași tehnologie, dar nu s-au ridicat la această producție. Cultiv hibridul P64LE99 de când a apărut pe piață și îl voi semăna în continuare. Pe lângă acest hibrid am ales și P64LE162, în total voi semăna 100 ha cu hibrizii Pioneer”,  a declarat domnul Vișinoiu.

visanoiu florentin

O tânără din Crocna, județul Arad, în vârstă de 18 ani, a spart tiparele tinerilor de vârsta ei și a îmbrățișat o meserie nobilă. În ciuda vârstei, Iasmina Mustea păstorește, alături de familia sa, o turmă de oi și are planuri mari.

Adolescenta din Crocna, județul Arad, este în clasa a XII-a la profilul matematică-informatică. În fiecare an este premiantă și ceea ce o motivează sunt doar mioarele. Pe viitor își dorește să urmeze și o facultate în domeniu, deoarece vede în zootehnie luminița de la capătul tunelului.

Mieluți crescuți cu biberonul

„Eu și părinții mei avem o mică fermă, aceasta însemnând 20 de bovine, 50 de ovine, o mânză, porcine și alte animale prietenoase! De mic copil, animalele fac parte din familia noastră, chiar dacă noi suntem doar trei, eu, mama și tata. Sunt în clasa a XII-a la profilul matematică-informatică, în fiecare an sunt premiantă și asta se datorează animalelor. Îmi place la școală, dar abia aștept să vin acasă pentru a-mi îngriji animalele. Sunt singură la părinți, iar pe strada mea nu erau copii de vârsta mea. Astfel, când eram mică, ai mei îmi aduceau câte un mieluț pe care îl creșteam cu biberonul ca să am cu cine să mă joc, iar de Sărbătorile Pascale îl vindeau. Plângeam atât de mult după ei...“, ne spune tânăra din Arad.

Studiile superioare, ajutor pentru o... turmă mare

În schimb, în urmă cu 3 ani, „a luat mieluțele de coarne“ și s-a gândit să înceapă să-și facă propria fermă, bineînțeles cu ajutor din partea familiei.

„Am adus eu două mieluțe pe care le-am crescut cu biberonul și nu i-am mai lăsat pe ai mei să le dea. Apoi, în urmă cu doi ani, am cunoscut un tânăr crescător care are aproximativ 400 de oi. Mergând la el, m-am îndrăgostit și mai tare de oi. Așadar, în fiecare an creștem mielușei împreună cu biberonul.

Le iubesc atât de mult, pentru mine fiecare oiță are o poveste de viață și un suflet la fel ca și un om. Astfel, am ajuns în trei ani de la două oi la zeci de oi și ne dorim să ne mărim efectivul. Rasa noastră este Țurcană, dar avem și Oacheșă, Brează și Bucălăie. Avem multe hectare de lucernă semănate. În fiecare vară o strângem ca să o oferim iarna animalelor. Desigur, avem și cereale semănate: porumb, orz, ovăz și grâu. Tatăl meu este un om deosebit, lucrează atât la ferma noastră, cât și la locul lui de muncă. A ridicat toate construcțiile noastre, grajduri, căpițele de fân și săivanul. Banii proveniți pe animale i-am investit înapoi pentru animale“, adaugă Iasmina.

Tânăra mai adaugă faptul că în zona lor funcționează foarte greu distribuția produselor.

„Produsele au prețuri mici, iar ca produse lactate vindem brânză, smântână și lapte. În fiecare an lână de la oi o aruncăm, deoarece nu avem unde să o dăm.“

Pentru Iasmina Mustea animalele înseamnă enorm și sfătuiește orice tânăr care le iubește cu adevărat să nu renunțe la ele, la acest sector.

„Dacă noi suntem doar trei și ne descurcăm cu atâtea animale, cred că oricine poate să facă același lucru. Planurile mele de viitor sunt să urmez studiile superioare în legătură cu ceea ce iubesc. Apoi, îmi doresc să îmi fac o turmă mare, cât mai mare, pe care să o iubesc din tot sufletul, mai ales pentru că am reușit să o construiesc de la zero. În următorii 5-10 ani mă văd alături de familia mea, alături de copiii mei pe care o să îi învăț să iubească animalele, exact așa cum le iubesc eu!“, încheie crescătoarea de ovine din județul Arad.

Beatrice Alexandra MODIGA

Utilizarea tehnologiilor inovatoare reprezintă din ce în ce mai mult realitatea în fermele de creștere a animalelor din Europa, unde tehnologia modernă a menținerii sănătății ajută și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, mai degrabă decât la creșterea veniturilor.

Extinderea utilizării inovațiilor, ca parte a strategiei UE de la fermă la furculiță, va fi esențială pentru realizarea obiectivelor agendei Green Deal, asigurându-ne că viitorul producției alimentare europene funcționează pentru oameni și planetă.

Așa cum echipele de elită folosesc cea mai recentă tehnologie pentru a maximiza rezultatele și a evita accidentările pe terenul de joc, la fel și în fermele crescătorilor de animale din Europa se încorporează din ce în ce mai mult o gamă de produse pentru sănătatea animală, atât pentru a minimiza impactul bolilor, cât și pentru a maximiza durabilitatea alimentelor pe care le produc.

Proiectul SmartAgriHubs al UE pentru a construi un ecosistem de inovare agricolă pe continent poate stimula și susține adoptarea acestor produse vitale. Astfel de inițiative nu numai că vor contribui la reducerea barierelor existente la intrare și a costurilor în accesarea acestor tehnologii de ultimă oră pentru fermieri, dar, la rândul lor, vor contribui la atingerea obiectivelor de mediu ale UE.

De exemplu, aditivii speciali pentru hrana animalelor, care sunt încorporați în rațiile de hrană ale animalelor, prezintă beneficii clare pentru mediu și susțin un standard ridicat de sănătate și bunăstare pentru animalele din fermă, pe termen lung.

Aditivii folosiți în hrana animalelor pot reduce volumul de metan emis de animalele, un gaz cu efect de seră (GES) puternic cu un efect de încălzire semnificativ mai mare decât dioxidul de carbon, din care animalele produc mai mult de jumătate din emisiile anuale ale UE. În același timp, atunci când aditivii sunt combinați cu alte tehnici de gestionare a creșterii animalelor în ferme, se poate reduce amprenta de carbon înregistrată în dreptul animalelor cu aproape o treime.

Încurajarea dezvoltării unor astfel de aditivi nu numai că ar aduce beneficii fermierilor în mod direct prin îmbunătățirea productivității în fermă și a sănătății animalelor, însă ar contribui mai mult la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră de pe întregul continent.

În al doilea rând, platformele autonome de monitorizare a animalelor, inclusiv instrumente bazate pe inteligență artificială care încorporează monitorizarea vizuală și audio a semnelor cheie ale bolii animalelor, oferă, de asemenea, beneficii duble pentru fermieri și mediu.

De exemplu, tehnologiile de învățare profundă și IA pentru monitorizarea mobilității vacilor în ferme pot ajuta la reducerea șchiopătării prin detectarea timpurie de la 25% la 13,5% în decurs de șase luni. Acest lucru nu numai că îmbunătățește bunăstarea animalelor din ferme, dar oferă și beneficii economice fermierilor și încurajează o producție mai durabilă.

După cum arată cercetările Direcției Tehnice pentru Sănătatea și Bunăstarea Animalelor din Marea Britanie, o scădere cu 10% a șchiopătării într-un efectiv mediu de vaci de lapte economisește 91,25 de lire sterline pe vacă/an. De asemenea, tratamentul timpuriu poate îmbunătăți eficiența și poate reduce amprenta de carbon a animalelor cu o jumătate de tonă de carbon per animal.

În cele din urmă, descoperirile în cercetarea genetică a animalelor ar putea duce la beneficii semnificative de durabilitate pentru fermele europene. După cum a arătat un studiu al înregistrărilor din fermă și al datelor genetice ale animalelor, primele 25% dintre vacile cu genetică superioară au produs cu 10% mai puține emisii de metan în timpul vieții lor. Aceste vaci au prezentat, cu 44% mai puțină inclinare spre utilizarea antibioticelor pe parcursul vieții lor și cu 5% au consumat mai puțină hrană pentru întreținere, comparativ cu grupul vacilor cu o genetică inferioară.

Având în vedere aceste dovezi, guvernele trebuie să ia în considerare cu seriozitate investițiile în programele de cercetare genetică a animalelor și de reproducere ca mijloc de a deschide calea pentru ca următoarea generație de animale să fie și mai durabilă, oferind, în același timp, beneficii de productivitate și eficiență fermierilor europeni.

În cele din urmă, dovezile tot mai mari indică potențialul tehnologiilor moderne de sănătate a animalelor de a reduce emisiile de GES și de a îmbunătăți durabilitatea, ca să nu mai vorbim de a oferi standarde mai înalte de bunăstare a animalelor, de a sprijini fermele să devină mai productive și de a reduce răspândirea bolilor între specii.

Ca atare, creșterea disponibilității și utilizării produselor de sănătate animală în UE, dintre care multe încep deja să își pună amprenta pe întreg continentul, este un obiectiv deschis pentru creșterea durabilității.

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU

Primul muzeu literar din România își va deschide din nou porțile pentru vizitatori. Este vorba despre Bojdeuca lui Ion Creangă de la Iași, care a trecut printr-un amplu proces de reabilitare.

Din imagini se poate observa că pereții au fost îndreptați, ca la o clădire modernă, iar noul parchet înlocuiește pardoseala originală care, potrivit documentelor istorice, era din lut. De asemenea, grădina și scările au fost complet modificate. Dacă scările originale aveau o balustradă din lemn, acum aceasta este din metal vopsit în alb.

Constructorul susține că a încercat să păstreze elementele autentice

Gheorghe Baian, directorul firmei de construcții care s-a ocupat de reabilitarea muzeului, a declarat că s-a încercat păstrarea cât mai multor elemente autentice.

„Au fost păstrate materialele aferente pereților, inclusiv tencuieli și varuri, care urmează să fie folosite la finisaje. Avem, într-adevăr, un sistem modernizat de încălzire în pereți, peste care va fi aplicată tencuiala. Am păstrat cuptorul vechi, vatra veche, ce va suferi un mic proces de restaurare, dar vom folosi în rest tencuiala specifică pentru clădiri monument. Va fi construit și un cerdac precum cel inițial, iar cel din spatele monumentului va fi reabilitat“, a explicat Gheorghe Baian.

Președintele Consiliului Județean, mândru de proiect

Conform conducerii Consiliului Județean Iași, lucrările au fost finalizate, iar, în scurt timp, ieșenii vor putea să pătrundă, din nou, în universul literar pe care marele scriitor Ion Creangă l-a creat în căsuța din Iași, din cartierul Ţicău.

„«Călător pe meridiane culturale», așa s-a numit proiectul prin care am reabilitat întreg ansamblul muzeal cu fonduri europene, printr-un parteneriat implementat împreună cu Primăria Fălești și Consiliul Raional Fălești din Republica Moldova. Prin acest proiect, am efectuat lucrări de restaurare și securizare a bojdeucii, lucrări de reabilitare și modernizare a clădirii muzeului, refacerea amfiteatrului și circulațiilor pietonale, reamenajarea spațiului verde și refacerea sistemului de iluminat“, a precizat Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași.

Lucrările aveau nevoie de aviz de la Ministerul Culturii și era necesar să fie supervizate de specialiștii ministerului în patrimoniu, prin Direcția de Cultură Iași.

De cealaltă parte, senatorul USR de Iași, Marius Bodea, cere o anchetă în acest caz.

„Schingiuirea memoriei și o oroare marca Costel Alexe. Bojdeuca lui Ion Creangă din Țicău, redată în folosință după ce s-a intervenit cu materiale de la magazinele de bricolaj, a încetat să mai existe. Nu doar legi s-au încălcat aici, ci s-a călcat efectiv istoria în picioare. Bojdeuca ni se arată astăzi mutilată, fiind reabilitată parcă pe baza standardelor dictate de construcția vilelor baronilor locali moderni. Totul în România pare că a devenit o butaforie. Avem o Comisie Națională a Monumentelor Istorice care trebuie să se pronunțe. Solicit experților în patrimoniu, Ordinului Arhitecților, să facă un pas în față și să își exprime punctul de vedere. Ministerul Culturii are o responsabilitate directă și el, prin Direcția Județeană pentru Cultură Iași, fără avizele căreia lucrările nu puteau demara“, a declarat acesta.

Primul muzeu literar din ţară

Situată în cartierul Ţicău, din Iaşi, Bojdeuca lui Ion Creangă este prima casă memorială din România. Căsuţa are două camere, dispuse de o parte şi de alta a unui antreu, şi a devenit muzeu pe data de 15 aprilie 1918. În această casă, marele povestitor a trăit între anii 1872 şi 1889, pragul ei fiind călcat şi de Mihai Eminescu, bunul prieten al „bădiei“ Creangă. Bojdeuca de la Iaşi a mai avut parte de restaurări în 1942 şi 1985 şi este înscrisă în Lista monumentelor istorice.

Primul muzeograf care a prezentat Bojdeuca celor care veneau să o viziteze a avut dreptul să locuiască în mica bucătărioară din stânga intrării, împreună cu soția, trei copii și bunica.

La vremea sa, Ion Creangă era recunoscut pentru faptul că la căsuța sa din Țicău deținea un grup destul de mare de pisici (aproximativ 30), iar fiecare purta câte un nume asociat unei persoane reale din viața sa. Spre exemplu, întotdeauna a avut o pisică pe nume Marioara, botezată după mătușa sa zgârcită din satul natal Humulești (Neamț).

Beatrice Alexandra MODIGA

La Iași se găsește prima și singura pâine din maia certificată ecologic. Este făcută de morărița Cecilia Țugulia, cu făină măcinată la moara ei din Probota. Gustul este delicios, iar ingredientele folosite sunt 100% naturale, fiind certificate ecologic de un operator agreat de Ministerul Agriculturii.

Atestat de „produs tradițional“

Producătorul local ieșean și-a dorit să continue afacerea pe care părinții săi i-au încredințat-o. Și anume, o moară aflată în comuna Probota din județul Iași. De aici și-a dorit să scoată produse cât mai naturale, până a ajuns să creeze pâinea din maia 100% naturală.

„M-am uitat puțin în piață și atunci am văzut că nu exista un producător de pâine curată, cu eticheta curată, cu ingrediente curate și atunci am zis: «Ok, hai să facem o astfel de pâine care să respecte principii de alimentație sănătoasă». Adică să folosim doar apă, făină, sare, eventual drojdie, dacă vorbim de o pâine cu drojdie sau maia. Am reconstruit un cuptor cum văzusem la bunica mea, cuptor tradițional cu lemne, și am început să fac primele teste. În momentul în care am scos primele pâini, lumea a fost foarte încântată pentru că era foarte diferită și era evident că se află în fața unei pâini care necesită o altfel de atenție. Procesul de fabricare este mai îndelungat, durează undeva la 30 de ore până faci o pâine cu maia. Nu este ca la o pâine cu drojdie pe care o faci în trei-patru ore“, a adăugat Cecilia Țugulia.

Deși morărița Cecilia a obținut atestarea de „produs tradițional“ pentru pâinea ei cu maia încă din 2019, puțini sunt cei care îi cunosc povestea și care știu că Iașul are produse de panificație 100% naturale. De curând, morărița a fost prezentă la un eveniment organizat de Academia Română din Iași, unde s-a discutat despre un ecosistem de cunoaștere, care are la bază practicile alimentare ale omului urban din Iași, dar și din regiune, totul pentru a promova și susține o hrană și un comportament alimentar mai sănătos. Tot de aici am aflat și ce trebuie să facă producătorii locali din Iași dacă își doresc să obțină certificarea ecologică.

„În primul rând, e necesară seriozitatea producătorului și a operatorului care certifică, pentru că sistemul ecologic în România este reglementat pentru a comercializa produse ecologice, bio. Mulți își prezintă produsele pe social media, în campaniile dumnealor de marketing, ca fiind certificate. Trebuie să ia legătura cu un certificator, să urmeze anumiți pași, tehnici, prin care se ajunge la certificare. Morărița Cecilia Țugulia este singurul producător local din județul Iași care a făcut acest pas în industria morăritului și a panificației. Este un exemplu că legătura dintre Academie, mediul universitar academic și micul antreprenor dă roade, de aceea sperăm că, un număr cât mai mare de producători se vor alătura acestei comunități. De asemenea, trebuie să înțeleagă rolul pe care noi îl avem în societate“, a precizat Sebastian Brumă, cercetător la Academia Română Filiala Iași.

Să cunoaștem familia morăriței...

Morarul, dom’Mircea, cum îi spun cei care-l cunosc, are 72 de ani, macină, repară orice, conduce orice mașină, și-a făcut adresă de mail, are cont de Facebook, face shopping online și e bunic.

„Mi-a spus că vrea să facă o rețetă de pâine după cum știe el de la un brutar bătrân, din altă zonă a țării. Nu a acceptat decât să o modelez eu și să o coc. A așteptat cu emoție rezultatul și opinia mea. Ce a ieșit a fost bucurie pură. Nu ne puteam opri din mâncat, așa de bună a ieșit. Așa că a intrat în producție. Cum se numește? Cum a ales el, Pâinea Bunicului“, adaugă Cecilia Țugulia despre tatăl ei.

În desele momente când Cecilia rămâne fără oameni la brutărie, mama ei se transformă în ajutorul ei de nădejde.

„Ori de câte ori vreau să dau înapoi, ea mă împinge din spate și îmi spune: «Eu te susțin! Ești descurcăreață, tu poți! Dumnezeu nu ne lasă niciodată!» Credința ei e de netăgăduit, e credința bunicii mele și a tuturor celor de dinaintea mea. De dragul lor, eu sunt astăzi morărița. Dar, de fapt, ea este o adevărată morăriță, bunica mea este adevărata brutăriță, iar eu nu sunt decât fata lor. Când e vorba de treabă, de muncă, de lucru bine făcut e aspră și iute ca un prâsnel. Dacă vă plac sărățelele din Magazia Morăriței, ea m-a învață să le fac. Dacă vă plac fursecurile, tot ea m-a învățat să le fac. Dacă vă place zâmbetul de pe chipul meu, tot ea l-a făcut! Despre mama aș putea scrie multe, dar vă las pe voi să vedeți ce vă spune chipul ei, ce vă spun mâinile ei. Toate vorbesc când te uiți la ea! Dar ce nu se vede în poză este faptul că mama nu mă refuză niciodată, că e în stare la aproape 72 de ani să mute munții din loc pentru mine“, mai spune morărița, Cecilia Țugulia.

În prezent, morărița a ajuns să producă mai multe produse de panificație din ingrediente naturale și să aibă propriul magazin unde să-și vândă marfa.

Beatrice Alexandra MODIGA

Corteva Agriscience, compania internațională de cercetare și dezvoltare în agricultură, a fost onorată cu Premiul de Excelență la Gala Premiilor Business Press Agricol 2023, un eveniment anual dedicat valorilor în agricultură și recunoașterii realizărilor remarcabile în industria din România. Gala reprezintă un moment semnificativ, evidențiind eforturile susținute ale companiilor din agribusiness, asociațiilor agricole și fermierilor care contribuie la dezvoltarea agriculturii moderne.

Corteva Agriscience a fost distinsă cu acest premiu pentru angajamentul și contribuția semnificativă aduse agriculturii românești într-un an marcat de provocări pentru fermieri. Prin urmare, compania și-a consolidat reputația ca jucător-cheie în furnizarea de soluții agricole inovatoare și durabile, adaptate nevoilor fermierilor români.

În 2023, compania internațională de agricultură a fost un pilon al excelenței în industria agricolă din România, susținând agricultura durabilă prin furnizarea de soluții tehnologice de înaltă performanță și genetici avansate. În acest context, compania și-a consolidat poziția promovând utilizarea semințelor de calitate și a produselor de protecția plantelor pentru optimizarea producției agricole.

„Suntem cu adevărat onorați să primim acest premiu, o dovadă a eforturilor echipei noastre și a colaborării de succes cu clienții noștri finali, fermierii. Gala a reprezentat un moment emoționant, iar recunoașterea și șansa de a consolida parteneriatele noastre valoroase ne bucură. Pe măsură ce avansăm, Corteva Agriscience rămâne un partener de încredere pentru fermieri și o forță dinamică ce propulsează sectorul agricol spre o eficiență și sustenabilitate sporite. Acest premiu confirmă determinarea noastră de a continua să fim pionieri în soluții inovatoare care contribuie la progresul agriculturii în România. Vă mulțumim pentru aprecierea eforturilor noastre în modelarea viitorului agriculturii”, a declarat Jean Ionescu, Country Leader pentru România și Republica Moldova la Corteva Agriscience.

„În acest moment, Corteva Agriscience este lider în furnizarea de inputuri integrate, incluzând semințe și produse de protecția plantelor. Compania continuă să dezvolte tehnologii, inovații și capacități de cercetare care o poziționează în mod unic pentru a transforma sistemul alimentar, ajutând fermierii să producă mai mult și mai sănătos, utilizând o cantitate mai redusă de resurse naturale. Prin urmare, Premiul de Excelență Business Press Agricol pentru susținerea agriculturii durabile cu genetică avansată, produse, soluții integrate și tehnologii digitale de ultimă oră este acordat companiei Corteva Agriscience. Felicitări echipei Corteva Agriscience și mult succes în continuare!”, a declarat Geo Beldiman, Directorul Grupului Business Press, la Gala Premiilor.

Evenimentul a oferit oportunitatea de a aduce împreună peste 100 de jucători-cheie din agricultură, oferindu-le recunoaștere bine meritată și, în același timp, consolidând parteneriatele existente.

Premiul de Excelență primit la Gala Business Press Agricol 2023 întărește contribuția esențială la progresul și sustenabilitatea agriculturii din România a companiei Corteva Agriscience. Compania continuă să fie un partener de încredere pentru fermieri și este angajată în aducerea de soluții inovatoare care duc la o agricultură mai eficientă și sustenabilă.

Milișăuți, un pitoresc oraș din nordul României, este locul unde de aproape 50 de ani familia Pascari a devenit sinonimă cu tradiția și calitatea în producția de murături. Cu rădăcini adânci în acest meleag mioritic, familia Pascari a evoluat de la niște butoaie goale primite de la părinți moștenire, la a deveni unii dintre importanții producători de murături din regiune.

De la butoaie goale, la unul dintre cei mai importanți producători de murături din zonă

Cu trei generații de muncă dedicată acestei activități, familia Pascari a reușit să păstreze și să transmită secretele și tradițiile ce înconjoară procesul de murare. Domnul Mircea Pascariu, unul dintre artizanii acestei afaceri de familie, dezvăluie că secretul din spatele celei mai delicioase verze murate pentru sarmale este saramura de la Cacica. După ce varza este lăsată să se matureze în butoaie, aceasta este pusă în teasc pentru a se scurge de surplusul de lichid, după care este împachetată, vidată și trimisă spre consumatori.

Castraveții de grădină sunt un alt punct de mândrie al acestei familii pricepute în arta murării. După ce sunt selectați cu grijă, ei sunt supuși aceluiași proces metodic și rafinat. După maturarea în butoaie, castraveții sunt ambalați cu atenție și sunt gata să plece spre magazine.

Ciprian Pascariu, cel care reprezintă a treia generație în această activitate de familie, a preluat cu pasiune moștenirea de a produce murături de înaltă calitate. El ne spune că fiecare pungă în care se introduc castraveții murați este cântărită cu precizie, garantând astfel calitatea produsului finit. Familia Pascari exportă anual între 15 și 20 de tone de castraveți și gogonele murate, varza murată fiind de departe vedeta producției.

Ceea ce începea ca o mică afacere de familie acum trei generații a devenit o afacere de succes, murăturile Pascari ajungând până în Spania, Italia, Germania și Marea Britanie.

Doamna Pascariu, o prezență respectată în această familie de producători de murături, îl îndeamnă pe Ciprian să ducă tradiția mai departe. Pentru această familie, producerea de murături nu este doar o afacere, ci o moștenire prețioasă ce trebuie să fie transmisă din generație în generație.

De trei generații, familia Pascari știe cum să dea gustul celor mai bune murături din Milișăuți. În spatele fiecărei pungi cu murături se află nu doar o rețetă, ci o poveste bogată de muncă, pasiune și tradiție. Această familie a demonstrat că, cu răbdare și dedicare, orice butoi gol poate deveni un simbol al gustului autentic și al unei afaceri de succes.

Beatrice Alexandra MODIGA

Problemele majore de mediu, de climă, biodiversitatea, pesticidele, OMG-urile, Covid-19 etc. dau naștere la numeroase controverse în care sunt implicate grupuri sociale cu diferite „teme“. Asistăm, astfel, la o mare „despachetare“ de afirmații mai mult sau mai puțin validate, speculații periculoase, chiar concepții greșite, în jurul întrebărilor care merită, fără îndoială, multă atenție. În acest context, cine va putea juca rolul de „judecător de pace“ între părțile interesate în vederea arbitrării litigiilor?

Ideea este că trebuie să ne bazăm pe știință pentru că este considerată rațională și, prin urmare, ar fi garantul „adevărului“. În dezbateri, vedem adeseori aceste argumente „brand-uite“ de autorități: „Știința ne spune“... sau „există un consens în rândul oamenilor de știință să spună că...“ sau chiar „este dovedit științific că...“ etc., lăsând astfel cetățeanul să se gândească că știința vorbește și, ca atare, el trebuie să se supună necondiționat. Deci, se postulează că știința este infailibilă și, totuși, aceeași societate care o aclama, atunci când îi convine, critică din ce în ce mai mult inovațiile care rezultă din ea, așa cum am văzut în cazul organismelor ameliorate genetic.

Totuși, această imagine a unei științe mai presus de tot, capabilă să separe adevărul de fals, este departe de a fi o reflectare a realității, lumea cercetării fiind în marea ei majoritate ignorată. Pe de o parte, este adevărat că știința poate greși, pe de altă parte, căutarea cunoașterii și a cauzalităților pe subiecte, încă slab elucidate, este un exercițiu dificil, care necesită observații, experimente, interpretări etc. și adesea o punere sub semnul întrebării a primelor ipoteze explicative. Ceea ce pare adevăr astăzi nu va fi neapărat așa mâine, astfel că „certitudinile“ sunt adesea „relative“ în rândul oamenilor de știință.

A existat un consens în secolul al XVIII-lea că lumea a fost creată de Dumnezeu. Savanții nu au pus sub semnul întrebării dogma creaționistă, iar Linnaeus, savantul suedez care a introdus clasificarea binomială a ființelor vii, a spus clar că el realizează inventarul lucrării lui Dumnezeu. Credința într-o natură imuabilă și perfectă este încă vie, în ciuda tuturor dovezilor... În mod similar, am crezut de mult în generarea spontană. În urma numeroaselor dezbateri între pro și anti, Pasteur a pus capăt acestei convingeri. Să ne amintim, de asemenea, că a existat un consens la începutul secolului al XX-lea pentru a respinge teoria derivei continentale a lui Wegener, care ar fi totuși la originea teoriei plăcilor tectonice câteva decenii mai târziu.

Când vine vorba de climă, nu cu mult timp în urmă s-a vorbit doar despre ciclurile solare și teoria Milancovitch. De atunci am descoperit forțarea antropică. Dar putem vorbi de un consens asupra climei? Ne putem îndoi, însă faptul de a ostraciza pe toți cei care îndrăznesc să vorbească critic asupra gândirii dominante a contribuit, cu siguranță, la îngroparea dezbaterii. Însă, rămân în această zonă, ca și în altele, multe zone gri, după cum au subliniat, de exemplu, „realiștii climatici“! Sunt inadmisibile opiniile exprimate și de alți oameni de știință?

O mare provocare la sfârșitul secolului al XX-lea a fost conștientizarea complexității extraordinare a lumii: complexitatea sistemelor ecologice și a organismelor vii, complexitatea societăților umane, complexitatea sistemului planetar etc. În limbajul de zi cu zi avem tendința de a folosi termenul de complex pentru a traduce dificultatea de a înțelege corect obiectul de studiu... în limbajul științific, complexitatea înseamnă că orice sistem este compus din elemente care interacționează între ele în forme foarte variate și al căror rezultat nu este direct accesibil bunului simț.

În viață, ca și în mecanica cuantică, nu putem fi siguri de nimic. Acest fenomen este deosebit de bine cunoscut în domeniul epidemiologiei: un simptom poate fi rezultatul unor cauze multiple, fără a fi de obicei posibil să se identifice.

În dezbaterea privind polenizarea și mortalitatea albinelor este evident că, dacă insecticidele joacă un rol, nu sunt singurele în discuție, contrar afirmațiilor anumitor mișcări militante, opinia este axată pe rolul negativ al pesticidelor, ignorând ceilalți parametri implicați. Este o abordare pur dependentă, contrară eticii științifice, menită să caute cauzele pe baza unor idei preconcepute.

Inteligența care știe doar să despartă este incapabilă să ia în considerare contextul și complexul planetar, inteligența devenind oarbă și iresponsabilă.

Celebra serie de observații pe termen lung, la care visează toți ecologiștii, lipsește cu desăvârșire. Pe de o parte, este prea scumpă, se pare..., pe de altă parte, este nevoie de timp pentru a acumula informații utilizabile și nu este profitabil din punctul de vedere al publicării. În timp ce în domeniul climatologiei, astronomiei sau geofizicii există observatoare și personal dedicat măsurătorilor pe termen lung, așa ceva nu există în domeniul științelor vieții.

Natura nu funcționează ca o mașină și abordarea mecanicistă și deterministă a funcționării sistemelor ecologice, care a predominat de mult, este depășită. Este dificil, în acest context, să prezicem evoluția pe termen mediu și lung pentru că nu avem instrumentele necesare pentru a face acest lucru. Totuși, unii „oameni de știință“ nu pot rezista tentației de a se juca cu așteptările oamenilor.

Multe mega-analize raportează dificultatea de a avea date despre parametrii considerați importanți și în mod tradițional se trage concluzia că există necesitatea de a continua sau chiar de a intensifica cercetarea. Concluziile în general prudente ale oamenilor de știință sunt, pe de altă parte, traduse adesea în formă caricaturală și alarmistă de către o parte a mass-mediei.

A contesta o teorie majoritară la un moment dat nu este o erezie, ci o parte a dezbaterii științifice. Descoperirea „adevărului“ nu se construiește neapărat prin consens, ci prin încercări și erori între un model explicativ și faptele observate. Abordarea științifică este, așadar, hrănită de întrebări, spirit critic și îndoieli. Este posibil ca alte observații, în alt context, să dea rezultate diferite... de aici interpretări diferite. Și astfel adevărul nu este deținut, de obicei, de niciuna dintre părți.

Falsificabilitatea este un concept considerat fundamentul epistemologiei științifice. Orice ipoteză, orice afirmație trebuie să poată fi infirmată, adică trebuie să se poată preta jocului contestației pentru a-și testa robustețea. Dacă o ipoteză concurentă se dovedește a fi mai potrivită pentru descrierea unui fenomen, ea va lua locul celei anterioare. Cu alte cuvinte, abordarea științifică este cea care asigură corespondența dintre faptele și teoriile care încearcă să le interpreteze.

La un moment dat, cunoașterea unui fenomen se poate stabiliza, chiar dacă rămân incertitudini și în absența unei ipoteze alternative credibile. Dar nu este niciodată exclus ca progresul tehnologic sau dobândirea de noi cunoștințe să facă posibilă apariția unei noi descoperiri.

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti