Lumea Satului

Lumea Satului

Corteva Agriscience a lansat în 2022 cel mai nou și inovator fungicid pentru primul tratament la culturile de cereale păioase, Verben™.

Verben™ conține 200 g prothioconazol și 50 g/l proquinazid.

Principalele 10 avantaje ale fungicidului Verben™:

  1. Produs unic pe piața din România, Corteva fiind singura companie care are în portofoliul său molecula proquinazid, cea mai puternică moleculă utilizată în controlul făinarii.
  2. Substanțele active din compozitia produsului Verben™ sunt echilibrate și oferă un efect sinergic potențându-se una pe cealaltă, sporind eficacitatea fungicidului Verben™.
  3. Cel mai mare conținut de prothioconazol din România: 200 g/l (adică 150 g/ha prothioconazol la doza recomandată de 0,75 l/ha sau 200 g substanță activă/ha la doza maximă de 1 l/ha).
  4. Proquinazid - cea mai performantă moleculă pentru combaterea făinării, este întâlnită și în alte produse premium precum Talendo, Talendo Extra, efectul de vaporizare fiind avantajul diferențiator.
  5. Cel mai mare spectru de boli foliare și culturi omologate. Verben™ are omologare la toate culturile de cereale păioase (secara, triticale, ovaz și grâu) combătând cele mai păgubitoare boli foliare ale cerealelor (Erysiphe graminis- Făinarea, Septoria tritici – Septorioza, Septoria nodorum- Septorioza spicelor, Pseudocercosporella herpotrichoides – Pătarea în ochi, Puccinia striiformis – Rugina galbenă , Puccinia recondita- Rugina brună, Pyrenophora teres- Sfâșierea frunzelor, Rhynchosporium secalis- Arsura frunzelor, Ramularia collo-cygni- Ramularia)
  6. Moment de aplicare țintit pe T1, pentru combaterea celor mai agresive boli Septoria tritici – Septorioza, Pseudocercosporella herpotrichoides – Pătarea în ochi, Erysiphe graminis- Făinarea)
  7. Verben™ are acțiune curativă și preventivă.
  8. Formularea ii permite aplicarea si la temperaturi scazute, momente cheie în protecția fitosanitară a cerealelor păioase.
  9. Rezistența la spălăre. Verben™ este protejat de riscul spălării la o oră de la aplicare.
  10. Verben™ este perfect pentru utilizarea în T1 și datorită miscibilității foarte bune cu regulatori de creștere, erbicide și insecticide.

Alegeți produsul Verben™ pentru o cultură sănătoasă încă din T1!

Adrian Ionescu - Category Marketing Manager Insecticide, Fungicide & Biologicals- Corteva Agriscience RO & MD

VIDEO

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță că depunerea cererilor de acordare a grantului direct destinat producătorilor agricoli din sectorul vegetal, se va face la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), în perioada 29 ianuarie – 08 martie 2024, inclusiv.

Măsura se implementează în conformitate cu Ordonanța Guvernului nr. 5/2024 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea întreprinderilor care îşi desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole vegetale, ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.

Astfel, cererile se depun la Centrele locale/județene ale APIA, respectiv cel din Municipiul București, pe a căror/cărui rază teritorială a fost depusă cererea de plată aferentă anului 2023.

Toate cererile depuse vor intra în analiza specialiștilor din cadrul APIA pentru declararea eligibilității, în vederea acordării sprijinului destinat producătorilor agricoli din sectorul vegetal.

Grantul direct reprezintă o plată compensatorie pe suprafață și este de echivalentul în lei a 100 euro/hectar, la cursul de schimb valutar de 4,9334 lei/euro. Valoarea maximă a grantului direct acordat pe întreprindere beneficiară nu poate depăși echivalentul în lei a 280.000 euro.

Resursele financiare totale sunt de 1.200.000.000 lei, reprezentând echivalentul a 243.239.956 euro, care se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul MADR pe anul 2024.

Plata ajutorului de stat se efectuează până la data de 30 iunie 2024.

Informațiile privind beneficiarii, condițiile de eligibilitate, documentele ce însoțesc cererea de solicitare a ajutorului de stat, respectiv Ghidul solicitantului se regăsesc publicate pe site-ul APIA https://apia.org.ro/.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Beneficiarii schemei sunt producători agricoli persoane fizice; producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale constituite potrivit prevederilor OUG nr.44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.182/2016, cu modificările şi completările ulterioare; producători agricoli persoane juridice, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de organizare, societăţile agricole organizate în conformitate cu Legea nr.36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, cu modificările şi completările ulterioare, societăţile reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, grupurile şi organizaţiile de producători recunoscute potrivit OG  nr.37/2005 privind recunoaşterea şi funcţionarea grupurilor şi organizaţiilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole şi silvice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 338/2005, cu modificările şi completările ulterioare, cooperativele agricole organizate potrivit prevederilor Legii cooperaţiei agricole nr.566/2004, cu modificările şi completările ulterioare; organismele/organizaţiile de testare a soiurilor, de cercetare, respectiv universităţile, institutele şi staţiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finanţare.

APIA pune la dispoziția solicitanților cereri pretipărite, cu suprafeţele determinate în urma controalelor administrative şi la faţa locului aferente fiecărei culturi pentru anul 2023; suprafeţele totale se exprimă în ha, în cifre întregi fără subdiviziuni, prin trunchiere.

Pentru acordarea grantului direct, solicitanții trebuie să depună cererea pretipărită pusă la dispoziție de către APIA însoțită de copia documentului de coordonate bancare – cont bancar activ, numai în situația în care acesta a suferit modificări față de cel înscris în cererea de plată pentru anul 2023.

Solicitanții trebuie să se asigure că este activ contul bancar comunicat la APIA, până la data de 30 iunie 2024.

Grantul se acordă pentru suprafețele determinate în urma controalelor administrative și la fața locului pentru anul de cerere 2023,  pentru minimum 1ha cu una sau mai multe dintre culturile: grâu comun de toamnă, grâu dur de toamnă, triticale de toamnă, secară de toamnă, orz de toamnă, orzoaică de toamnă, ovăz de toamnă, rapiță de toamnă.

Beneficiarii pot solicita grantul care se acordă dacă îndeplinesc următoarele condiţii de eligibilitate, în mod cumulativ:

a) au depus o cerere de plată în anul 2023, pentru o suprafaţa determinată de minimum 1 ha, pentru una sau mai multe dintre culturile grâu comun de toamnă, grâu dur de toamnă, triticale de toamnă, secară de toamnă, orz de toamnă, orzoaică de toamnă, ovâz de toamnă, rapiță de toamnă, până la termenul limită de depunere din anul 2023;

b) nu sunt în dificultate, respectiv în lichidare sau în faliment, la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului de stat, în baza evidenţelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului.

De prezenta schema de ajutor pot beneficia şi producătorii agricoli care figurează în sistemul IACS “caz închis” ca urmare a imposibilităţii APIA de a efectua plata ca urmare a erorilor de cont bancar pentru cererea 2023, cu condiţia depunerii documentului de coordonate bancare aferent unui cont bancar activ.

Producătorii agricoli declaraţi neeligibili pentru plata pe suprafaţă aferentă campaniei 2023 care au primit decizie negativă/de respingere nu pot beneficia de prezenta schema de ajutor.

Ajustarea sprijinului prevăzut prin prezenta ordonanţă se realizează în funcţie de numărul de beneficiari eligibili ai schemei, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate cu această destinaţie.

Schema se cumulează cu orice alte scheme de sprijin finanţate de la bugetul de stat pe secţiunea 2.1 – Cuantumuri limitate ale ajutoarelor pct. 62 lit. a) întreprinderi care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole din Comunicarea Comisiei Europene (2023/C 1.188), cu respectarea pragului maxim de 280.000 euro/beneficiar.

Crama Nordului este cel mai nordic producător autorizat de vinuri din România și este deținută de Sabin Bărănceanu, în localitatea Bajura, orașul Darabani, județul Botoșani, iar povestea acestei crame a început din pasiunea tânărului pentru tot ceea ce înseamnă viticultură și vinificație.

Fondurile europene au ajuns la Darabani

Sabin Bărănceanu, administratorul acestui bussines, a accesat un proiect cu finanțare europeană, nerambursabilă, în valoare de 40.000 euro, când era student la Facultatea de Agricultură din Iași. Iar, în cadrul proiectului e-Antreprenor a avut șansa să-și împlinească visul mult mai repede, acela de a avea o cramă la Darabani.

„În anul 2022 am luat parte la cursurile organizate de Universitatea de Științele Vieții «Ion Ionescu de la Brad» (USV Iași), în parteneriat cu Fundația Corona, care mi-a oferit consultanță și îndrumare pe toată perioada implementării, proiectul numindu-se e-Antreprenor. Acolo am văzut șansa de a-mi împlini visul mult mai repede, respectiv de a avea o cramă în care să pot produce vin de o calitate cât mai înaltă, într-o zonă în care acest tip de activitate nu este dezvoltat. În urma concursului, proiectul meu a fost printre cele câștigătoare, purtând numele de «Fabricarea vinurilor din struguri». Astfel, am accesat proiectul cu bani europeni, nerambursabili, în valoare de 40.000 €. Cu această sumă am reușit să achiziționez utilaje moderne necesare pentru procesul de fabricare a vinului: cisterne de inox, un desciorchinător, o presă pneumatică, un filtru și un agregat de reglare a temperaturii pentru cisterne. Povestea a prins contur, iar crama a fost înființată. Ea este situată în satul Bajura, orașul Darabani, județul Botoșani, acolo unde dețin și o mică plantație de viță-de-vie. Numele acesteia a plecat de la ideea că Darabani este cel mai nordic oraș al țării, ceea ce m-a făcut să o denumesc Crama Nordului“, specifică Sabin Bărănceanu, administratorul businessului Crama Nordului.

Pasiunea pentru arta vinului

Crama este autorizată pentru producerea de vinuri, iar în acest an tânărul antreprenor a extins producția la cinci sortimente de vin. Astfel, are în portofoliu vinuri albe, roze și roșii din soiuri precum Fetească albă, Riesling și Merlot. Vinurile produse sub brandul „Crama Nordului“ sunt ambalate în sticle etichetate sau se vând vrac, totul autorizat, totul fiscalizat.

Producția de anul trecut a fost vândută aproape în totalitate, având doar două sortimente, unul alb Fetească Regală și Muscat Ottonel, și unul roze, Merlot și Căpșunică.

„30% din strugurii folosiți la producția vinurilor Crama Nordului provin din via proprie, iar diferența din Vrancea. Calitatea vinului este dată de strugurii de calitate folosiți, dar și de utilajele utilizate la producere, respectarea timpilor de așteptare, folosirea temperaturilor potrivite. Dacă anul trecut au fost doar două sortimente de vin, producția din anul 2023 numără șapte sortimente diferite, roze, alb și roșu, respectiv Fetească Albă, Riesling, Galbenă de Odobești, Merlot, Căpșunică, Merlot și Căpșunică, Fetească Regală și Muscat Ottonel“, mai specifică botoșăneanul.

Anul viticol 2023, unul secetos

Anul viticol 2023 a fost un an care l-a pus pe tânărul antreprenor puțin în dificultate din cauza secetei, însă acest lucru nu l-a oprit să obțină o producție bună din punct de vedere calitativ.

„Deși a fost extrem de greu, am crezut mereu în visul meu, iar când totul vine din pasiune parcă și obstacolele se trec mai ușor, te proiectezi la final, imaginându-ți satisfacția sufletească, acest lucru făcându-te să înaintezi optimist și încrezător. Dacă ar trebui să o iau de la capăt, dar să știu deja cât de greu este, aș face-o fără să mă gândesc. Îmi place ceea ce fac, mă bucură și mai mult când văd că cei din jur apreciază munca mea și această artă, în general“, încheie Sabin Bărănceanu, administratorul Cramei Nordului.

Beatrice Alexandra MODIGA

Ce este prosecco ?

Ce este băutura prosecco, te întrebi? Ei bine, acesta este un vin alb spumant produs în Italia, într-o zonă care se întinde pe 9 provincii, în regiunile Veneto și Friuli Venezia Giulia. Acesta a fost denumit după satul Prosecco, care se află în provincia italiană Trieste. Există și tipuri de prosecco care nu sunt spumante, cum este tranquilo (complet lipsit de bule) și frizzante (care are câteva bule), dar cel mai cunoscut și mai întâlnit este prosecco-ul spumant. Acesta poate fi sec, extra sec sau brut, niciodată dulce sau demidulce.

Cum a apărut băutura prosecco?

Deși multe persoane au impresia că prosecco este un vin nou apărut, adevărul este că acesta există de peste 2000 de ani. Istoricii au consemnat că prosecco era consumat încă de pe vremea romanilor. Acest vin a fost foarte apreciat de către Plinius cel Bătrân, dar și de către Livia, soția împăratului Augustus. Se spunea că vinul are proprietăți vindecătoare, fiind folosit pentru diverse suferințe ale stomacului, dar era administrat și celor care sufereau accidente.  Pe atunci, strugurele din soiul Glera era cultivat pe terenurile dintr-o zonă care era numită pe atunci Puccino. Pe teritoriul acesteia s-a dezvoltat și satul Prosecco, așa cum îl cunoaștem astăzi.

În mod surprinzător, până de curând, prosecco era un vin dulce. Abia în 1960 s-au schimbat metodele de producție și au apărut diferențe care l-au făcut din ce în ce mai popular. În ziua de azi există peste 300 de producători ai acestei băuturi, iar numărul de mărci depășește 8000, astfel încât să ai de unde alege în cazul în care vrei să consumi un prosecco bun.

 Tipuri de prosecco

Vinul prosecco este produs în trei varietăți: Spumante (complet acidulat), Frizzante (slab acidulat) și Calmo sau Tranquillo (neacidulat). Spumante este un vin mai scump, care se găsește pe piața în sticla tradițională de vin, în timp de Frizzante se vinde atât la sticlă, cât și la doză.

Cel mai bun prosecco provine din regiunile Conegliano-Valdobbiadene și îl poți recunoaște după eticheta pe care poate scrie „Prosecco di Conegliano-Valdobbiadene”, ”Prosecco di Valdobbiadene”, „Prosecco di Conegliano” sau „Prosecco DOC”.

Cum se face prosecco?

Vinul prosecco se obține prin dublă fermentare. După prima fermentare, acesta este transferat în vase de oțel inoxidabil, acoperite cu smalțuri de sticlă, astfel încât să treacă și prin a doua fermentare. Spre deosebire de șampanie, vinul nu este pus în sticle sub presiune. Prețul prosecco-ului este mai mic deoarece metoda de producție este diferită, iar procesul devine mai ușor de supravegheat. Această metodă se numește Charmat sau, în italiană, „metodo Charmat-Marinotti”. Francezii au preluat, și ei, această metodă pentru producția proprie, denumind-o „methode Charmat”.

Cum se servește prosecco

Prosecco, la fel ca șampania, se servește ca aperitiv. Fiind un vin alb, acesta trebuie răcit corespunzător înainte de a fi consumat, așadar păstrează-l la frigider. Spre deosebire de șampanie, prosecco nu trebuie ținut în cramă perioade foarte lungi, deoarece există riscul să se „trezească”. Unii oenologi susțin că un prosecco de calitate poate fi maturat chiar și 7 ani, în vreme ce alții susțin că nu ar trebui să depășească 2 ani.

Din ce struguri e făcut prosecco?

Prosecco este realizat din soiul de struguri Glera, care înainte era cunoscut chiar sub numele de Prosecco. Această schimbare de nume a apărut în 2010, când Ministerul de Agricultură italian a decis ca „Prosecco” să reprezinte numai denumirea geografică, nu și strugurii. Astfel, producția de vin spumant prosecco a fost limitată strict la această regiune geografică, ceea ce înseamnă faptul că nu orice vin produs din strugurii Glera se poate numi astfel. Prosecco poartă acest nume doar dacă e produs în regiunile Friuli, Veneția, Giulia și Veneto.

Prosecco vs. șampanie

Șampania este un vin spumant din Franța, regiunea Charente, în vreme ce prosecco este un vin spumant care provine din nord-estul Italiei. Diferența de preț provine din metoda diferită de producție a șampaniei, care este mai sofisticată și de durată mai lungă. Dar acestea nu sunt singurele diferențe dintre cele două!

Prosecco este produs în proportie de cel puțin 85% din struguri Glero, în vreme ce restul de 15% pot fi alte 9 soiuri se struguri. Pentru realizarea șampaniei sunt permise numai Chardonnay alb și Pinot Noir. De asemenea, presiunea la care se îmbuteliază sticlele de prosecco este de 3,5 atm, în vreme ce, pentru șampanie, îmbutelierea se face până la 6 atm. Astfel, jocul bulelor de șampanie este mai lung și mai intens. Există și o diferență de gust, întrucât prosecco este mai dulce decât șampania, în vreme ce aceasta din urmă este mai acră.

Beatrice Alexandra MODIGA

Iubirea pentru pământ i-a fost insuflată de mic lui Costin-Robert Atănăsoaie, un tânăr de 19 ani din Mitoc, județul Botoșani, așa că nu se vede făcând altceva, pentru că întreaga copilărie și-a petrecut-o în fermă alături de sora sa, Mădălina, precum și de părinți. Așadar, putem spune că ferma de familie are viitor, deoarece tinerii lucrează cot la cot cu părinții pentru o recoltă bogată.

60% fonduri nerambursabile pentru tehnologizare

Pentru a avea randament în ferma de la Mitoc, structura culturilor este diversă, de aceea familia Atănăsoaie a achiziționat și o gamă variată de utilaje agricole cu care se mândresc, în special în ultimii ani de când au tehnologizat ferma și mai mult, prin intermediul fondurilor europene.

„Avem o fermă zootehnică de 65 de bovine și 130 ha, cultură mare. Ferma a fost înființată în anii ’90 de către tatăl meu, când a și achiziționat primul tractor, un U650, iar mai serios ne ocupăm din 2014, când ne-am achiziționat primul tractor nou accesând fonduri europene, un John Deere 6125M pentru lucrările grele, cu 60% fonduri nerambursabile. În viitorul apropiat, dacă vom avea ocazia, am vrea să construim un adăpost nou pentru bovine, tot prin intermediul fondurilor europene“, ne spune Costin-Robert Atănăsoaie, tânăr fermier din județul Botoșani.

Costin conduce tractorul ca un profesionist

Tânărul se perfecționează sub îndrumarea tatălui și a mamei, care sunt mulțumiți că au pe mâinile cui să lase ferma.

„Încă de când eram mic am avut această pasiune pentru tractoare, prima dată conducând un Fiat, în anul 2013. Deși alții trebuie să încerce mai multe domenii pentru a găsi ceea ce le place, eu consider că am avut norocul să cresc în locul potrivit. Este un domeniu foarte frumos, însă nu cred că poate fi practicat de cineva care nu are plăcere pentru așa ceva sau care o face doar pentru bani“, încheie tânărul fermier în județul Botoșani.

Beatrice Alexandra MODIGA

Solul este viață pentru Andrei-Cristi Poncu, un tânăr inginer agronom de 24 de ani, a ales să treacă la o agricultură cu prelucrare minimă a terenurilor, respectiv minimum-till, în ferma sa din localitatea Luceni, comuna Victoria, județul Iași, pentru că își dorește să facă o agricultură durabilă și sustenabilă.

De la prestări servicii la propria fermă

„În anul 2003, tatăl meu a cumpărat un tractor U650 cu care, inițial, făcea mai mult prestări servicii. Însă, în timp, a început să ia în arendă teren agricol. În anul 2008 a accesat un proiect cu fonduri europene, prin care a mai achiziționat un tractor. În prezent, avem în fermă toate utilajele ce ne sunt necesare. Cultivăm o suprafață de 180 de hectare cu culturile de grâu, porumb și floarea-soarelui“, declară tânărul fermierul.

Pentru Andrei, motivația de a alege acest domeniu a venit din faptul că a fost înconjurat de agricultură de mic. Dincolo de faptul că e o profesie, este și o mare pasiune, poate chiar un stil de viață, spune tânărul. Ieșeanul este preocupat de practicarea unei agriculturi durabile, cu atenție pentru sol și tot ce ține de mediu, inclusiv pentru creșterea gradului de fertilitatea a solurilor și menținerea gradului de umiditate în sol.

Agricultura are nevoie de oameni ambițioși…

„În timp am adunat toate utilajele de care avem nevoie pentru a ne ușura munca, având în vedere că doar eu și tatăl meu ne ocupăm de toate lucrările. Principalul obiectiv e utilizarea tehnologiilor care conservă cât mai multă apă în sol, seceta afectând foarte mult producțiile de câțiva ani încoace. Recomand acest domeniu persoanelor care au suficientă determinare să se dedice atât prin studiu, cât și prin practică. Agricultura e un sector al economiei indispensabil vieții, aș putea spune, reprezentând principala sursă de hrană. Din acest motiv este nevoie de oameni ambițiosi și muncitori care să producă hrană și să aibă grijă de sol“, adaugă Andrei-Cristi Poncu.

Minimum-till, o agricultură prietenoasă cu mediul

Lucrarea minimă a solului (minimum-till) sau lucrarea redusă a solului se referă la prelucrarea sau afânarea întregii suprafeţe a solului, dar scăzând intensitatea şi frecvenţa de lucrare, în principal prin eliminarea unor lucrări mecanice practicate în sistemul convenţional. În categoria lucrărilor reduse ale solului sunt încadrate trei tipuri majore de practici de afânare redusă a solului, şi anume: discuirea solului urmată de semănat, afânarea cu plugul cizel sau cu paraplugul, urmată de semănat și lucrarea cu freza sau alte maşini rotative, urmată de semănat, ne dă o definiție tânărul fermier, dar ne și spune cum aplică el această tehnologie în fermă.

„Pentru suprafețele însămânțate cu grâu, pregătirea solului constă doar într-o trecere cu discul după recoltarea florii-soarelui, dar asta facem dintotdeauna. Anul trecut, dar și anul acesta, pentru porumb și floarea-soarelui am renunțat la arătură, am folosit un disc care are talerele cu un unghi mai agresiv“, încheie fermierul din județul Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

Suntem într-o cursă contra cronometru pentru a ne proteja sistemele de producerea semințelor în fața schimbărilor climatice. Unele estimări indică faptul că, în țările care se confruntă cu probleme serioase de securitate alimentară, cum ar fi Haiti sau Sudanul de Sud, doar 10% dintre fermieri au acces la semințe de calitate, care includ soiuri îmbunătățite din cercetare privată, mai potrivite pentru condițiile extreme și imprevizibile de astăzi. Alții sunt încurajați să cumpere soiuri îmbunătățite din cauza riscului dat de semințele contrafăcute, risc sporit de cererea în creștere și de garanția dată de semințele „inteligente“ care răspund de o manieră optimistă la modificarea climei.

Amelioratorii de plante de astăzi și-ar putea crește capacitățile de reproducere adăugând o gamă de instrumente de ameliorare extrem de precise și puternice la bagajul lor de instrumente, cum ar fi editarea genomului, care nu numai că măresc capacitatea de a selecta și dezvolta trăsături ale culturii, cum ar fi rezistența la dăunători și boli, secetă, dar și accelerarea procesului de îmbunătățire a culturilor pentru a proteja recoltele și mijloacele de trai ale fermierilor.

Aceste semințe îmbunătățite permit fermierilor să producă mai mult fără un aport de teren și de inputuri suplimentare. De exemplu, menținerea nivelurilor producției globale în 2020 ar fi necesitat încă 11,6 milioane de hectare de soia și 8,5 milioane de ha de porumb dacă biotehnologia culturilor nu ar fi produs soiuri/hibrizi cu calități superioare.

Editarea genomului poate accelera, de asemenea, îmbunătățirea noilor specii de culturi prin creșterea productivității acestora.

Ameliorarea este un proces lung care, în funcție de cultură, poate dura până la 20-25 de ani înainte ca un nou soi să fie lansat pe piață, ceea ce necesită investiții continue în ameliorare și o evaluare continuă a disponibilității noilor instrumente de ameliorare. Știința, tehnologia – inclusiv editarea genomului – și inovarea sunt esențiale pentru misiunea noastră de a ține pasul cu adaptarea, dar și reducerea efectelor schimbărilor climatice.

Schimbările climatice amenință calitatea, precum și cantitatea recoltelor produse în întreaga lume, deoarece temperaturile în creștere afectează calitatea nutrițională a alimentelor, cum ar fi cerealele de bază.

Semințele îmbunătățite pot fi crescute

atât pentru a se adapta la condițiile climatice care se schimbă rapid și imprevizibil, cât și pentru a oferi o nutriție îmbunătățită, de exemplu, soia cu randament ridicat, bogat în proteine, hibrizi de floarea-soarelui cu acid oleic sau hibrizi de sorg bogați în proteine, vitamine și minerale.

Investiția în semințe îmbunătățite, cum ar fi cele biofortificate cu nutrienți suplimentari, poate ajuta la protejarea producției de alimente pentru a susține dietele sănătoase, în ciuda unor extreme climatice frecvente.

Plantele au capacitatea incredibilă de a putea regla chimia petalelor lor pentru a crea semnale atrăgătoare și irizate cu scopul de a atrage albinele potrivit studiilor cercetătorilor din domeniu.

Există concurență pentru atragerea atenției polenizatorilor, iar florile au dezvoltat o gamă largă de mecanisme pentru a fi „observate“. Majoritatea florilor pot produce pigmenți de culori diferite pentru a acționa ca semne vizuale pentru insecte și păsări, dar acest lucru nu este suficient pentru unele.

Se pare că plantele creează structuri în petale pentru a reflecta lumina pe anumite lungimi de undă și pentru a produce astfel un efect optic irizant. Acest lucru poate să nu fie vizibil pentru ochiul uman, dar albinele îl pot detecta.

Aceste modele pot avea funcții multiple, inclusiv comunicarea cu polenizatorii, precum și apărarea împotriva ierbivorelor sau agenților patogeni. Acest mecanism curios este un exemplu perfect de diversificare evolutivă pentru a atrage polenizatorii.

Aceste informații sunt utile și pentru activitatea de conservare și biodiversitate, deoarece ajută la explicarea modului în care plantele interacționează cu mediul lor. De exemplu, speciile care sunt strâns înrudite, dar care cresc în regiuni geografice diferite pot avea modele de petale foarte diferite. Înțelegerea de ce variază zgomotul petalelor și modul în care aceasta ar putea afecta relația dintre plante și polenizatorii lor ar putea ajuta la o mai bună informare a politicilor în managementul viitor al sistemelor de mediu și conservarea biodiversității.

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU

În ultimii ani, cultura rapiței s-a aflat sub asediul dăunătorilor. Unii fermieri au făcut și 4 tratamente ca să scape de ei.

Din păcate, acest lucru nu este o surpriză. Specialiștii în protecția plantelor au tras semnale de alarmă în ultimii ani referitor la creșterea populațiilor de insecte dăunătoare la rapița de toamnă, o cultură și așa iubită de insectele de tot felul. Unii fermieri declarau că dăunătorii vin „valuri, valuri“ în cultura rapiței. Este o constatare asupra înmulțirii populațiilor diferitelor specii de insecte dăunătoare. Din păcate, omul este responsabil pentru acest lucru. Fără să vrea, omul a contribuit, în timp, la creșterea numărului de insecte dăunătoare culturii rapiței de toamnă. Indirect, prin toate activitățile care au dus la încălzirea climei (de zeci de ani) și direct, prin ceea ce face în câmp. Rotațiile scurte (în unele cazuri rapița revine după doi ani pe același loc), samulastra de rapiță, buruienile crucifere (din aceeași familie cu rapița).

Toate acestea au reprezentat o „masă copioasă“ pentru insectele dăunătoare rapiței cultivate. Aceste insecte beneficiază și de toamnele din ce în ce mai calde, așa cum a fost și cazul acestui an. Am văzut insectele active în cultura rapiței până la jumătatea lunii decembrie. Abia când s-au înregistrat temperaturi de iarnă veritabilă, activitatea insectelor s-a stopat. Uneori, iarna poate fi cel mai bun insecticid. Asta în regiunile temperate, unde, teoretic, trebuie să avem 3 luni de iarnă. Practic, din ce în ce mai rar avem iarnă veritabilă, cu temperaturi reduse și strat de zăpadă.

Problema este că nu avem bătaie de cap numai cu principalele specii de insecte dăunătoare rapiței. Dăunătorii secundari au ajuns să pună probleme din ce în ce mai mari, în ultimii ani. Dintre aceste specii, enumăr păduchele verde al piersicului (Myzus persicae) și molia verzei (Plutella xylostella) în perioada toamnei sau gândacul păros (Epicometis hirta) în primăvară. În toamna anului 2022, au crescut suprafețele semănate cu rapiță. Mulți fermieri au avut producție slabă la porumb și floarea-soarelui (sau chiar au avut culturile compromise) din cauza secetei. Prin urmare, mulți fermieri au pariat pe rapiță, fiind o cultură bănoasă, sperând că își vor mai recupera din pierderile financiare. Numai că seceta a continuat și în toamnă, favorizând populațiile de insecte dăunătoare, care și așa sunt în creștere în ultimii ani. Aceeași poveste s-a repetat în toamna anului 2023. Altă problemă este că, odată cu creșterea suprafețelor însămânțate cu rapiță, șansele să se facă o rotație ca la carte au scăzut. Dar, cât se mai face în zilele noastre o rotație ca la carte?

Acum, ce fac fermierii când s-au trezit cu rapița sub „asediul“ dăunătorilor? Au tratat cultura cu insecticide. Prin revistele de popularizare agricolă, mulți fermieri au declarat că au efectuat de la 2 trata­mente, până la 4-5 tratamente! Asta în condițiile în care, acum 10 ani, în toamnă nu se făcea decât tratamentul seminței și, eventual, un tratament în vegetație dacă era atac mare al larvelor viespii rapiței (Athalia rosae) sau al larvelor fluturelui alb al verzei (Pieris brassicae). Dar nu tratamentele în sine sunt problema, ci dozele folosite. Unii fermieri au declarat, tot prin revistele de popularizare sau pe rețelele de socializare, pe diferite grupuri destinate fermierilor, că „numai la o doză dublă au scăpat de probleme“. Aș adăuga eu, au scăpat atât de „probleme“, dar, foarte posibil, au „scăpat“ și de entomofauna utilă.

La afirmațiile cu „dozele duble“ de insecticide, permiteți-mi să fiu foarte sceptic. Spre marea mea uimire, inclusiv specialiști din domeniul agricol (altul decât protecția plantelor) au declarat, tot prin revistele de popularizare agricolă, că „numai la doza dublă a insecticidului“ au scăpat de insectele dăunătoare din rapiță!? Facem recomandări să nu se mai respecte doza omologată? În privința dozei trebuie să fim foarte atenți ce declarăm în public. Am putea suporta și rigorile legii, dacă declarăm că „doza dublă este mai bună...“. Dacă insecticidul aplicat la rapiță, pentru combaterea dăunătorilor acestei culturi, la doza omologată, înscrisă pe eticheta produsului, nu și-a făcut efectul scontat, trebuie să ne întrebăm mai întâi dacă cel care a tratat a respectat toate măsurile de aplicare. S-a făcut amestecul corect? Care era temperatura apei din rezervor la momentul efectuării amestecului? Cu cât aplicăm un tratament mai târziu în toamnă, cu atât există șansa ca apa din rezervorul mașinii de tratat să fie mai rece. Care este pH-ul apei din rezervorul mașinii de tratat? Dar conținutul în calcar? Etc., ș.a.m.d...Părerea mea, ca specialist în protecția plantelor, este că declarațiile privind „dozele duble au fost mai bune...“ sunt foarte hazardate. Este ca și cum un doctor ar recomanda pacientului să folosească o doză dublă de medicamente. Iar o cantitate mai mare de substanță activă poate duce la efecte secundare. În cazul rapiței pot fi două efecte secundare. Unul vizibil, și anume fitotoxicitatea.

De regulă, fitotoxicitatea nu apare foarte des la plante, în urma unei doze mai mari de insecticide, la fel cum se întâmplă în cazul erbicidelor. Dar mai este un efect foarte nedorit, care se vede pe termen lung. Dispariția entomofaunei utile! Dozele de insecticide au fost stabilite, în urma unor experiențe foarte riguroase, pe zeci de locații, în diferite condiții de mediu și de atac, pe timp de mai mulți ani. Așa s-a ajuns la doza omologată înscrisă pe eticheta insecticidului. Bine, dar ce facem dacă, într-adevăr, la doza omologată insecticidul nu are eficacitate? Dacă respectăm toate măsurile de aplicare, atunci trebuie notificat producătorul de la care s-a achiziționat insecticidul, apoi Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) și, în final, chiar și ANPC-ul.

Încă o dată, asigurați-vă că ați luat toate măsurile pentru aplicarea corectă a tratamentului la rapiță, la doza omologată. Cum puteți face dovada? Folosind tehnologia modernă. Filmați cu ajutorul telefonului mobil toate etapele aplicării tratamentelor, de la adăugarea insecticidului în rezervorul mașinii de stropit, până la aplicarea în câmp. Poate părea o muncă în plus, dar așa sunteți acoperiți, în caz că pot exista probleme.

Una dintre cauzele „valurilor de dăunători“ la rapiță este dispariția „frânelor naturale“, așa cum am numit eu entomofauna utilă. Speciile de viespi parazite sunt foarte sensibile la orice creștere a dozelor de insecticide. Fără entomofaună utilă populațiile speciilor dăunătoare rapiței cresc foarte mult, ajutate de toamnele calde. Rezultatul? Atac mare la rapiță și cheltuieli mai mari cu tratamentele.

Explicații foto

1. Păduchele verde al piersicului (Myzus persicae) pe fața inferioară a frunzelor de rapiță (în prima decadă a lui decembrie).

Foto 1 rapita Paduchele verde al piersicului Myzus persicae

2. Polenizatori activi în decembrie (temperatură maximă 16 grade Celsius).

Foto 2 rapita polenizatori activi

3. Molia verzei activă în decembrie (temperatură maximă 16 grade Celsius).

Foto 3 rapta atacata de molia verzei

4. Mozaicul rapiței (TMV), viroză transmisă de afide, simptome apărute la mijlocul lui decembrie.

Foto 4 mozaicul rapitei boala produsa de afide

5. Frunzele de rapiță cu daune produse în toamnă de larvele moliei verzei și ale fluturelui alb al verzei.

Foto 5 rapita daune produse de molia verzei si fluturele alb al verzei

Emil GEORGESCU, INCDA Fundulea

Medicina veterinară este ştiinţa medicală care asigură confortul şi protecţia animalelor şi contribuie la menţinerea sănătăţii publice şi la protecţia mediului.

Profesia de medic veterinar are ca obiective apărarea sănătăţii animalelor, sănătăţii publice, protecţia consumatorului şi a mediului înconjurător, în scopul ameliorării efectivelor de animale, al asigurării siguranţei alimentare a populaţiei, al facilitării relaţiilor comerciale şi al păstrării echilibrului ecologic.

Profesiunea de medic veterinar este o profesie liberală şi independentă, cu organizare autonomă reglementată. Este organizată şi funcționează în baza principiului autonomiei, în cadrul forului profesional reprezentat de Colegiul Medicilor Veterinari.

Colegiul Medicilor Veterinari are personalitate juridică, organizarea şi funcţionarea fiind realizate pe principiul teritorial, al eligibilităţii şi ierarhiei, având la bază Legea nr. 160/1998, cu modificările și completările ulterioare, act normativ prin care se legiferează organizarea și exercitarea profesiei de medic veterinar pe teritoriul României.

La finele anului 2022, în evidenţa Colegiului Medicilor Veterinari, Filiala judeţului Sibiu, se regăsesc 214 de medici veterinari în activitate, din care un număr de 40 profesează în sectorul de stat, 40 sunt titulari de cabinete medicale veterinare individuale sau în cadrul unor societăți comerciale de profil și care au concesionat cu DSVSA Sibiu prestarea unor acțiuni cuprinse în Programul strategic al acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a animalelor, a acţiunilor de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor, 43 de medici sunt proprietari de unităţi medicale veterinare private (spital, clinici, cabinete de asistență și farmacii) şi 91 de medici sunt angajaţi în unităţi medicale, unităţi economice, administrative sau în învăţământ.

În Registrul Unităţiilor Medicale Veterinare al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu sunt înregistrate 49 de cabinete medicale veterinare care acoperă activitatea a 54 de circumscripţii sanitare veterinare concesionate, un spital, două clinici și 32 de cabinete medicale de asistenţă, 10 cabinete medicale de consultanţă şi 17 unităţi farmaceutice private, care au titulari medici veterinari cu liberă practică.

În acest context, medicii veterinari, membri ai Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu, îşi propun permanent să îşi organizeze mai bine  activitatea, să răspundă eficient şi profesional la solicitările celor mai apropiaţi parteneri al lor, crescătorii de animale şi operatorii din domeniul producerii, procesării şi valorificării produselor alimentare.

Anual, personalul sanitar veterinar în activitate gestionează din punct de vedere sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor efectivele de animale crescute în scop economic (bovine, cabaline, ovine, caprine, porcine, păsări), animale de companie, precum şi alte specii (animale de blană, iepuri, familii de albine, peşti, animale existente în zona silvatică, în grădina zoologică etc.).

Sunt supravegheate pe traseul lanţului de siguranţă alimentară, iar obiectivele, autorizate sau înregistrate la DSVSA Sibiu, care cuprind unităţi de procesare materii prime de origine animală, depozite alimentare, unităţi de comercializare, unităţi de alimentaţie publică, cantine şcolare şi sociale, laboratoare de cofetărie, patiserie, alte unităţi specifice, de procesare şi comercializare produse de origine animală.

De asemenea, sunt supravegheaţi producători individuali, înregistraţi, care valorifică producţia primară de lapte, miere şi ouă, peşte, precum şi alte unităţi cu profil zootehnic şi prestatoare de servicii în domeniu.

Prioritatea serviciilor sanitare veterinare de stat şi private constă în promovarea politicilor naţionale în domeniul sanitar-veterinar, ca strategii pentru apărarea sănătăţii animalelor, sănătatea publică, protecţia şi bunăstarea animalelor, protecţia mediului, siguranţa alimentelor şi monitorizarea crescătorilor de animale şi a operatorilor din industria alimentară şi, nu în ultimul rând, a consumatorilor de aceste bunuri.

Noua conducere a Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu, aleasă prin vot democratic în cadrul adunării generale desfăşurate la data de 19.09.2022, prin serviciile veterinare din judeţ, are ca obiectiv, prioritar, creşterea calităţii actului medical veterinar prin care să se asigure o gamă largă de servicii de specialitate, conforme legislaţiei europene transpusă în legislația națională, în beneficiul celor care investesc în creşterea animalelor sau în domeniul procesării, depozitării şi valorificării produselor de origine animală, prin:

- Reprezentarea cu cinste şi onoare a profesiei în faţa organelor guvernamentale, a forurilor profesionale şi ştiinţifice, a persoanelor fizice şi juridice şi a instituţiilor publice de la nivel judeţean şi naţional.

- Implementarea şi menţinerea unei structuri organizatorice, conform OUG nr. 42/2014 şi Legii nr. 160/1998, cu modificările şi completările ulterioare, ca principal instrument în realizarea obiectivelor prestabilite.

- Disponibilitate privind ducerea la îndeplinire a ordinelor, hotărârilor, deciziilor, reglementărilor şi instrucţiunilor emise de Autoritatea Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și de Biroul Executiv al Consiliului Naţional al Medicilor Veterinari.

- Implementarea bunelor practici prin preluarea unor noi metode şi proceduri din domeniul managementului strategic şi de gestionare a resurselor umane şi financiare.

- Implementarea unei abordări eficiente în privinţa însuşirii și comunicării către cei interesați a informaţiilor de interes general, a actelor normative componente din legislaţia specifică, a programelor şi strategiilor propuse de autoritatea veterinară şi de conducerea centrală a CMVRO.

- Îmbunătăţirea procedurilor de evaluare şi control în domeniul sanitar veterinar prin promovarea unui sistem de informare, educare şi consultanţă de specialitate a operatorilor economici, care să genereze creşterea calităţii activităţilor şi a serviciilor.

- Sprijin eficient în realizarea operaţiunilor de supraveghere, prevenire şi combatere a bolilor transmisibile la animale şi de la animale la om, prin acţiuni de supraveghere clinică a bolilor, vaccinări imunoprofilactice, tratamente profilactice şi curative antiparazitare şi analize de laborator, conform programelor şi a graficelor stabilite.

- Implicarea efectivă pentru implementarea actelor normative privind activitatea de identificare şi înregistrare a animalelor, pentru o mai bună gestionare a bazei de date şi a sistemului de acordare a subvenţiilor.

- Preocupare permanentă pentru respectarea clauzelor stipulate în contractele de concesiune, în contractele cu proprietarii exploataţiilor comerciale cu animale şi păsări şi alte relaţii contractuale, încheiate de medicii veterinari cu liberă practică, clauze care se referă, în principal, la sprijinul ce trebuie acordat de angajator pentru realizarea acţiunilor contractate.

- Monitorizarea modului cum se respectă normele privind circulaţiei animalelor, a produselor şi subproduselor de origine animală, utilizarea medicamentelor, în special a antibioticelor şi produselor antiparazitare, a furajelor medicamentate, precum şi a circulaţiei acestora, notificarea şi certificarea internă şi internaţională, în condiţiile legii.

- Susţinerea programului de perfecţionare permanentă în domeniul sanitar-veterinar, prin participarea medicilor veterinari la pregătiri profesionale de profil, instruiri la nivel central şi local, la conferinţe şi simpozioane etc.

- Sprijinirea constantă a autorităţilor publice locale în vederea îmbunătăţirii stării de sănătate a populaţiei şi a animalelor, în promovarea produselor tradiţionale şi susținerea implementării proiectelor de dezvoltare locală.

- Comunicarea şi colaborarea cu instituţiile administraţiei centrale, judeţene, cu alte autorităţi locale, cu asociaţii profesionale şi alte organizaţii civice, având drept scop integrarea activităţii sanitare veterinare în ansamblul dezvoltării economice şi sociale pe plan local şi naţional.

- În exercitarea profesiei de medic veterinar, pe lângă obiectivele menţionate se regăsesc şi alte obligaţii şi responsabilităţi stipulate în acte normative sau care sunt identificate în activitatea curentă, activități pentru care medicii veterinari, membri ai Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu, se angajează să le realizeze cu profesionalism şi exigenţă, având garanţia spijinului conducerii Consiliului Național al Colegiului Medicilor Veterinari, a conducerii ANSVSA şi DSVSA judeţeană, a operatorilor economici din domeniul creşterii animalelor şi alimentar, a autorităţiilor locale, a asociaţiilor profesionale şi a altor autorităţi şi organisme competente.

Pentru ca profesia noastră să-şi realizeze menirea, se impune să fim uniţi, activi, încrezători în noi şi în forţele noastre.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA – Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Semn că tradiția păstoritului este una ce se simte și se transmite din generație în generație, Constantin Oloer, un tânăr de 23 de ani din Bosanci, județul Suceava, coordonează stâna familiei cu o maturitate și inteligență ce nu au cum să nu te cucerească, împreună cu părinții și cei trei frați. Suceveanul a decis să ducă mai departe încă o generație obiceiurile și rețetele păstrate de la străbunici, deținând o fermă zootehnică cu un efectiv de 300 de oi din rasa Țurcană.

Fermier de generație nouă

„Ferma pe care o susținem este una zootehnică, de ovine rasa Țurcană, având un efectiv de 300 oi și o suprafață de 15 ha de pășune. De asemenea, este susținută de o microfermă vegetală cu culturi de lucernă, trifoi, porumb, grâu și cartof, bazată pe asolamente. Povestea fermei noastre are o mică istorie, cu câteva generații în spate, fiind lăsată din tată în fiu cu obiceiuri și rețete păstrate de la străbunici. Am început să dezvoltăm ferma de la zero și înaintăm cu pași micuți. Nu am accesat fonduri europene, dar urmăresc pe viitor. Privind tehnologizarea fermei, am investit în principalele nevoi ale acesteia: o fântână, o stână, un adăpost pentru oi, un fânar pentru baloți, dar și panouri fotovoltaice pentru păstrarea brânzei la rece. Lipsa forței de muncă și a tehnologizării în acest domeniu își pun amprenta în creșterea efortului celor care susțin ferma“, specifică Constantin Oloer, crescător de ovine din județul Suceava.

Beatrice Alexandra MODIGA

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti