În peisajul fertil din Brătești, Albeșii de Argeș, Livada de Poveste, în viziunea Dianei Georgescu, în vârstă de 34 de ani, câștigătoare a primului loc în ediția TalentA 2022, un program de granturi educaționale lansat de Corteva Agriscience, a devenit un exemplu strălucitor de succes în sectorul agricol al României. Livada de Poveste, întinzându-se pe aproximativ 8 hectare, este specializată în cultivarea unei game variate de fructe.

Proiectul depus de Diana Georgescu - o linie de procesare a fructelor pentru producerea de sucuri naturale - a devenit o poveste de succes a unei câștigătoare TalentA. Lansat ca parte a eforturilor de sustenabilitate ale Corteva pentru împuternicirea femeilor în agricultură, programul TalentA a furnizat sprijin financiar care nu numai că a accelerat proiectul Livada de Poveste, dar a și servit ca un vot de încredere în viabilitatea obiectivelor sale. În februarie 2023, echipamentele așteptate cu nerăbdare au sosit, marcând începutul călătoriei de procesare a fructelor pentru Livada de Poveste. TalentA, lansat de Corteva în Spania în 2019 și implementat pentru prima dată în România în 2020, a înregistrat un număr de participante de aproximativ 1300 de femei talentate din întreaga lume. Prin această inițiativă, compania invită femeile inovatoare care lucrează în agricultură sau în sectorul agroalimentar din zonele rurale ale țărilor lor să prezinte idei de afaceri și să le ofere vizibilitate în calitate de participante la program.

„Un avantaj semnificativ constă în faptul că în prezent livrăm produsele noastre pe tot parcursul anului, menținând o conexiune constantă cu clienții noștri. Fructele proaspete continuă să se bucure de cel mai mare succes, ceea ce este natural - ce poate fi mai sănătos decât un fruct cules proaspăt? Cu toate acestea, suntem încântați că în timpul sezonului rece, când varietatea de fructe scade, putem oferi clienților noștri, în afară de mere, și sucuri naturale 100%. În prezent, livrăm produsele noastre atât la nivel național prin servicii de curierat, cât și în cadrul întâlnirilor locale direct de la producător la consumator în București. Ne propunem să diversificăm portofoliul de produse livrate în sezonul rece, intenționând să producem gemuri, conserve, precum și fructe uscate. Dorim ca aceste produse să îndeplinească nevoile celor cu diverse condiții, cum ar fi diabetul, în timp ce satisfac și preferințele celor care doresc să-și răsfețe simțurile”, a declarat Diana Georgescu, fondatoarea proiectului Livada de Poveste.

Perioada din 2022 până în prezent a marcat o evoluție pentru Livada de Poveste, integrarea unei linii de procesare reducând risipa alimentară și generând noi surse de venituri. Prin procesarea fructelor pe loc, ferma evită costurile mai ridicate asociate procesării externe și, făcând un salt monumental în 2023, proiectul, ghidat de viziunea Dianei, a trecut la producția de sucuri naturale.

La baza poveștii de succes a Livada de Poveste se află o comunitate dedicată, în special femei harnice în căutarea independenței financiare. Proiecte precum Livada, deși modeste, au un impact semnificativ în comunitățile unde oportunitățile de angajare sunt limitate. Corteva Agriscience, prin programul său TalentA, susține afacerile conduse de femei și le motivează pe acestea în peisajul agricol al României.

„Corteva, prin Programul TalentA, a creat o comunitate de femei minunate pe parcursul celor patru ediții. Faptul că ne-am întâlnit față în față în timpul atelierelor practice ne-a permis să ne cunoaștem mai bine, să realizăm că multe dintre noi se confruntă cu provocări similare, să ne încurajăm reciproc, să schimbăm impresii - a fost extraordinar. Toată această experiență mi-a dat și mai mult curaj să continui în acest domeniu”, a adăugat Diana.

Programul TalentA de la Corteva are un rol de catalizator, oferind femeilor instrumentele și resursele necesare pentru a conduce afaceri de succes în domeniul tradițional al agriculturii, unde predominant erau mai activi bărbații. Diana aplaudă recunoașterea tot mai mare a contribuțiilor femeilor la agricultura românească: „Femeile nu numai că hrănesc lumea, dar o fac cu pasiune, devotament și pricepere. Cu siguranță, vor continua să existe sarcini pe care bărbații le pot implementa mai eficient datorită forței fizice, dar aceasta nu înseamnă că nu există domenii sau ramuri specifice în agricultură unde femeile excelază, tocmai datorită trăsăturilor lor caracteristice - delicatețe, atenție la detalii și apreciere pentru estetică”.

În regiuni precum Curtea de Argeș, femeile sunt coloana vertebrală a agriculturii, sprijinind familii și contribuind semnificativ la societate și economie. Diana afirmă cu mândrie că la ferma sa domnește egalitatea, cu sarcini distribuite în funcție de abilitățile individuale: „Toate activitățile din livadă sunt realizate cu ajutorul familiei și al unor oameni extrem de harnici din comunitate, în special femei. Pe lângă îngrijirea gospodăriilor lor, a copiilor și uneori chiar a nepoților, acestea aspiră să atingă independența financiară. Din păcate, în zona noastră, nu există multe oportunități de angajare, iar astfel de proiecte, chiar dacă mici, au un impact semnificativ asupra comunităților.”

Concluzionând cu optimism, Diana Georgescu își imaginează un viitor în care femeile contribuie colectiv la crearea unei frumoase povești a femeii în agricultură - o poveste inspiratoare de motivație, inovație și creștere sustenabilă. Inițiative precum TalentA subliniază angajamentul Corteva Agriscience de a promova această determinare, sărbătorind rolul inegalabil al femeilor în modelarea viitorului agriculturii românești.

Resturile vegetale sunt benefice solului, aducând un aport suplimentar de elemente nutritive, dar, în același timp, pot favoriza multe specii de insecte dăunătoare.

În urma cercetărilor efectuate în țara noastă s-a demonstrat faptul că resturile vegetale, provenite de la culturile agricole (paie de la cultura cerealelor, tulpini de porumb sau floarea-soarelui, rădăcini etc.) au un rol important în menținerea proporției de materie organică din sol și pot favoriza producerea humusului. În același timp, resturile vegetale de la culturile premergătoare pot aduce în sol anumite cantități de azot și alte elemente nutritive. De asemenea, resturile vegetale pot avea importanță în atenuarea proceselor de eroziune ale solului și reducerea pierderilor de humus. Cu toate acestea, trebuie să avem grijă să nu cădem în cealaltă extremă, și anume să lăsăm pe câmp o cantitate mult prea mare de resturi vegetale. În ultimii ani, la noi în țară există o tendință de a lăsa pe câmp tulpinile netocate de porumb (sau tocate cât mai puțin). După porumb, în multe cazuri fermierii seamănă grâu sau orz, dar am văzut și situații când după porumb s-a semănat mazăre. Prin renunțarea la tocarea resturilor vegetale de la cultura porumbului, fermierii fac o economie cu combustibilul și cu uzura utilajelor. În condițiile în care prețurile la carburați se scumpesc pe zi ce trece, această economie pare a fi binevenită. Dar, pe termen lung, s-ar putea ca această economie să se transforme în pagube de recoltă la cultura porumbului atât pentru fermierul care nu a tocat cocenii de porumb, cât și pentru vecini. De ce? Simplu, tulpinile de porumb sunt locul unde iernează larvele Sfredelitorului porumbului (Ostrinia nubilallis). Netocând resturile vegetale de la cultura porumbului, practic, fără să ne dăm seama, noi oferim „oportunități pe pâine“ pentru larvele acestui dăunător. În primul rând îi oferim un „adăpost pentru iarnă“. Iar, dacă iarna este mai ușoară, atunci șansele ca mai puține larve de Ostrinia nubilallis să moară, în sezonul rece, sunt foarte mari. Mai multe larve de sfredelitor în primăvară înseamnă mai mulți fluturi și, foarte posibil, mai multe ouă depuse în culturile de porumb. Practic, dacă nu tocăm tulpinile de porumb, contribuim, fără să vrem, la creșterea populației acestei specii dăunătoare, în următorii ani. Din dorința de a face o economie, putem să ne batem singuri cuie în talpă, conform proverbului „drumul spre Iad este pavat cu bune intenții“. Pentru a preîntâmpina creșterea rezervei biologice a Sfredelitorului porumbului este recomandabil să tocăm tulpinile de porumb după recoltarea acestei culturi. Combinele moderne sunt prevăzute cu tocătoare și ventilatoare care împrăștie uniform resturile vegetale tocate. Apoi, dacă nu întoarcem brazda, putem toca resturile vegetale printr-o trecere cu utilaje specifice acestei operațiuni. Este o cheltuială în plus, dar, pe termen lung, putem evita posibilele pagube de recoltă cauzate de atacul larvelor Sfredelitorului porumbului.

O altă situație des întâlnită este cu rapița de toamnă. De cele mai multe ori, premergătoare pentru această cultură sunt cerealele de toamnă (grâu, orz, triticale). Prea multe resturi vegetale în solele cultivate cu rapiță pot favoriza insectele dăunătoare, cum ar fi puricii de pământ (Phyllotreta atra) sau puricii cruciferelor (Psylliodes chrysocephala). Insectele se pot ascunde sub resturile vegetale în perioadele mai reci sau pe parcursul nopții. Este situația pe care am observat-o în toamna acestui an într-o cultură de rapiță, răsărită târziu, abia la finalul lunii octombrie. În primele două decade ale lui noiembrie, speciile de purici mai sus amintite se hrăneau din belșug cu plantele de rapiță aflate în primele faze de vegetație (răsărit-faza de trei frunze, BBCH 10-BBCH 13). Am urmărit îndeaproape sola respectivă, din curiozitate profesională, și am văzut insectele ieșind de sub paiele provenite de la cultura premergătoare (orz) să se hrănească cu rapiță, în momentele calde ale zilei (în cele mai multe cazuri, după ora 12). Pe lângă faptul că rapița a răsărit cu mai mult de o lună și jumătate întârziere, atacul puricilor pare să anuleze și șansele firave de supraviețuire ale plantelor pe durata sezonului rece. În cazul de față a fost și o situație atipică, orzul a fost recoltat foarte târziu. Fermierul nu a arat din cauza secetei, iar cantitatea de resturi vegetale rămase pe câmp a fost mare. După semănatul rapiței, vecinul fermierului a recoltat porumbul, iar peste o săptămână a intrat cu tocătoarea în câmp. Problema este că, atunci când a intrat tocătoarea în porumbiște, vântul a dus multe resturi vegetale în sola vecină, cultivată cu rapiță. Mai multe resturi vegetale, mai multe adăposturi pentru speciile de purici dăunători rapiței.

Pe viitor, problema resturilor vegetale va fi una foarte importantă. Pe de o parte, avantajele acestora, pentru sol, sunt evidente și au fost demonstrate științific. Pe de altă parte, trebuie să evităm să avem pe câmp o cantitate mult prea mare de resturi vegetale ori să nu le tocăm (cazul tulpinilor de porumb). În condițiile în care prețul inputurilor, inclusiv al insecticidelor a crescut, iar în anii următori numărul de substanțe active disponibile pentru combaterea dăunătorilor culturilor agricole va fi din ce în ce mai scăzut, este important să acordăm o atenție foarte mare măsurilor preventive, una dintre ele fiind managementul resturilor vegetale. Voi reveni cu articole noi pe această temă în următoarele numere ale revistei.

Explicații foto

1. Grâu semănat după porumb; pe câmp este o cantitate importantă de resturi netocate

2. Larva de Sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilallis) în tulpinile netocate de porumb

3. O cantitate foarte mare de resturi vegetale în cultura rapiței de toamnă

4. Puricele cruciferelor (Psylliodes chrysocephala) ascunzându-se în resturile vegetale de orz

Dr. ing. Emil GEORGESCU, INCDA Fundulea

În perioada 16.10.2023 – 26.11.2023, Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură a autorizat la plata avansului aferent Campaniei 2023 suma de 843.935.993,45 euro din Fondul European de Garantare Agricola (FEGA), Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) + cofinanțare de la Bugetul National (BN1) și Instrumentul de Redresare al Uniunii Europene (EURI), pentru un număr de 662.586 de fermieri.

Reamintim că în cadrul Campaniei 2023, APIA acordă avansuri în cuantum de 70% din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) pentru plățile directe și de 85% din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) pentru măsurile delegate.

Plăţile pentru intervențiile finanțate din FEGA se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9735 lei/euro, iar plăţile pentru măsuri finanțate din FEADR la cursul de schimb valutar de 4,9495 lei/euro.

„Ne apropiem cu pași repezi de finalul primei campanii de plăți în avans derulate în cadrul noului Plan Strategic PAC 2023-2027, care se va încheia la data de 30 noiembrie 2023. Deși provocările nu au lipsit, având în vedere elementele de noutate ale perioadei de programare 2023-2027 și necesitatea adaptărilor sistemice și procedurale, vreau să-i asigur pe fermieri că tot personalul APIA este mobilizat pentru finalizarea cu succes a acestei activități, astfel încât toți fermierii eligibili să fie autorizați la plata avansului în termenul legal.” a declarat Directorul General APIA, domnul Cornel Constantin TURCESCU.

Sursa: apia.org.ro

Pe la jumătatea secolului trecut, când discutam despre alcătuirea planurilor de fertilizare, aveam în vedere, de regulă, numai azotul și fosforul pe considerentul că solurile noastre sunt bogate în potasiu. Și este adevărat că în scoarța terestră se găsește 2,3-2,4% potasiu, adică de 28 ori mai mult decât fosfor și de 60 ori mai mult decât azot. Pe stratul de sol 0-15 cm rezultă că se găsesc 30-50 t/ha potasiu. La nivelul anilor ’50-’60, când obțineam 1.000-2.000 kg/ha cereale, această apreciere era valabilă. Ea nu mai corespunde în prezent când, în exploatațiile agricole care aplică tehnologii corecte, nivelul producțiilor agricole a depășit 10 t/ha la cereale păioase și 20 t/ha la porumb. De aceea, pentru o fertilizare echilibrată este necesar să se analizeze cu mare atenție gradul de participare a fiecărui element pentru a realiza un sinergism în nutriția optimă a plantelor. Diferitele culturi agricole au cerințe diferite față de potasiu, ca de altfel față de fiecare macro și microelement. Astfel, raportul NPK este: la grâu 2,5-1-2,3; la floarea-soarelui 1-1,5-8,8; la cartof 3,3-1-4,5 etc.

Se observă că plantele tehnice au cel mai mare consum de potasiu, dar, la nivelul producțiilor actuale, toate culturile au nevoie de potasiu.

Rolul potasiului în nutriția plantelor constă în:

• Potasiul este prezent în toate zonele de creștere a plantelor (meristene), participând la procesul de diviziune celulară.
• Ca ion pozitiv (K+), potasiul are rol important în menținerea echilibrului acido-bazic din celulele plantelor.
• Are rol important în procesele metabolice ale plantelor prin reglarea proceselor enzimatice (peste 50 enzime).
• În procesul de fotosinteză al plantelor, potasiul impulsionează aprovizionarea cu CO2 prin mecanismul de reglare a deschiderii stomatelor.
• Potasiul are rol important în procesul de reducere a nitraților.
• În procesul de metabolism potasiul stimulează sinteza proteinelor.
• La plantele oleaginoase, potasiul favorizează acumularea lipidelor.
• În urma procesului de fotosinteză, potasiul participă la translocarea zahărului la locul de depozitare.
• La începutul vegetației plantelor, potasiul stimulează creșterea rapidă a sistemului radicular pentru a explora un volum mai mare de sol, din care să absoarbă apa și substanțele nutritive.
• La plantele leguminoase, în procesul de simbioză, potasiul are un rol important în dezvoltarea nodozităților.
• În perioada de iarnă potasiul joacă rol de antigel prin concentrația crescută a sucului celular, asigurând o mai bună rezistență la ger a plantelor.
• În verile cu arșiță potasiul are rolul de a crește rezistența plantelor la secetă prin mecanismul de închidere și deschidere a stomatelor.
• Prezența potasiului în nutriția plantelor contribuie la îmbunătățirea sănătății plantelor și a toleranței acestora la atacul de boli și insecte dăunătoare.
• Potasiul favorizează îngroșarea pereților celulari și prin aceasta contribuie la creșterea rezistenței la căderea plantelor.
• Prezența potasiului în complexul de fertilizare cu macro și microelemente îmbunătățește preluarea azotului din îngrășămintele aplicate, contribuind la creșterea eficienței îngrășămintelor azotate.

Credem că sunt suficiente argumente ca, la întocmirea planurilor de fertilizare, să fie prezent și potasiul pentru a asigura o fertilizare echilibrată, eficientă.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Domeniile Lungu, gazda unei demonstrații exclusive a celor mai noi utilaje agricole, semnate TechFarm Agro, din Secuieni, județul Neamț, în care a fost prezentată o gamă de utilaje fiabile, robuste și performante ce pot aduce o plusvaloare în productivitate și eficienţa fermei. Astfel, zeci de fermieri din Regiunea Moldovei au fost martori la evaluarea și dezvoltarea tehnologiei în agricultură vineri, în luna octombrie a.c. Demo-ul a fost dedicat furnizării de experiențe agricole și demonstrării excelenței în agricultură, iar Tech Farm Agro a demonstrat încă o dată că brandurile pe care le distribuie sunt adaptate agriculturii, terenurilor şi fermelor din România.

Tehnologia minimum-till, pentru că încă se mai lucrează cu plugul

Ing. agronom Vasile Lungu, de la Domeniile Lungu din Bivolari, județul Iași:

„Nu folosim no-till, folosim minimum-till pentru că solurile noastre sunt mai grele și atunci înființarea culturilor de toamnă, în general de rapiță și grâu, se realizează în lucrări minimum-till, iar pentru primăvară majoritatea culturilor. Încă mai lucrăm cu plugul aproximativ jumătate din suprafață mai ales la porumb, unde Ostrinia nubilalis face ravagii, de aceea tocăm foarte bine miriștea și încorporăm resturile vegetale de la adâncime, astfel încât dăunătorul să nu prolifereze prea mult pentru că, altfel, trebuie să facem tratamente chimice. Și, dacă mă puneți să aleg între tratamente chimice și lucrări agrotehnice, sunt în favoarea lucrărilor agrotehnice, care pot combate dăunătorii și o parte din boli“, adaugă fermierul ieșean.

Demo pe o suprafață de 25 de hectare

Tot grupul de firme de la Domeniile Lungu are 1.800 ha, iar culturile de câmp sunt echilibrate, porumb, floarea-soarelui, cereale și rapiță; plus culturi speciale, cartofi, soia, mazăre pe restul suprafeței. Aici, pentru Demo a fost pusă la dispoziție o suprafață de 25 de hectare.

„Este o miriște de floarea-soarelui, nu a mai fost irigat terenul undeva din 25 august. Împreună o să vedem eficiența utilajelor și, eventual tragem o concluzie, care anume din utilaje s-ar potrivi pentru terenurile fiecărui fermier“, menționa inginerul agronom la deschiderea demonstrației.

Pentru fermierul ieșean, 2023 a fost un an bun.

„Din aprilie și până în prezent avem 350 litri de precipitații, exact în perioada activă, și mai avem aproape 200 litri de apă din irigații. Putem asigura o udare în fiecare săptămână, 25-30 litri/mp, astfel încât recoltele sunt foarte bune“, a mai adăugat ing. agronom Vasile Lungu, de la Domeniile Lungu.

Utilaje agricole reprezentative de înaltă calitate

Andrei Taradaciuc, administratorul Tech Farm Agro, specifică faptul că, firma pe care o reprezintă în cadrul Demo-ului este una cu capital 100% românesc, dezvoltată de doi tineri antreprenori care și-au pus în cap să aducă tehnologii inovatoare pentru agricultura românească.

„Suntem astăzi prezenți la un Demo pe care noi îl organizăm ca și companie în comuna Bivolari, județul Iași, la Domeniile Lungu. Am venit cu o serie de șapte utilaje, cu scarificatoare, pluguri, dregătoare pentru sol, cu stație de erbicidat, plug rotativ și dezmiriștitor. Vrem să arătăm că utilajele comercializate de către Tech Farm Agro sunt de înaltă calitate. Așteptăm un număr de peste 60 se persoane la demonstraţie și vrem să arătăm că și tehnologiile pe care le comercializăm noi sunt de viitor. Tech Farm Agro nu are neapărat un utilaj reprezentativ, ci are mai multe utilaje reprezentative, suntem unici pe piață, vorbim de zona Moldovei cu plugurile Mini, fiind singura firmă care le comercializează, plugul rotativ, drenatorul Apache și acest Puma, un drenator mai special cu protecție hidraulică. Ca filozofie de companie, noi am încercat să fim unici prin produsele pe care le distribuim. Tech Farm Agro reprezintă zona Moldovei ca unic distribuitor de utilaje agricole.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Fermierii pot accesa un nou flux de venituri suplimentare pentru a-și finanța practicile agronomice benefice pentru mediu și climă. Compania lider în agrotehnologie, Agreena, creatoarea celei mai importante platforme europene de sechestrare a carbonului în sol, deschide înscrierile pentru campania de recoltare 2024, pentru ca fermierii din România să se alăture tranziției către agricultura regenerativă și să obțină venituri suplimentare.

Agreena a plătit cele mai mari stimulente de până acum fermierilor înscriși în platforma de neutralizare a carbonului din sol, fermierii primind 32 de euro pentru fiecare certificat de carbon. Pe baza coordonatelor APIA din teren, fermierii își pot calcula potențialul de câștig și se pot înscrie în programul Agreena pe site-ul web al companiei.

„Fermierii din România pot accesa un flux de venituri suplimentare prin intermediul certificatelor de carbon emise pe baza unor practici agronomice benefice pentru mediu și climă. Când fermierii decid să facă tranziția către practici regenerative, precum eliminarea aratului sau practicarea lucrărilor minime ale solului, folosirea unor culturi de acoperire, utilizarea îngrășămintelor organice sau gestionarea optimă a resturilor vegetale, Agreena este aici pentru a-i sprijini și finanța în demersul lor către adoptarea agriculturii regenerative. Suntem aici pentru a contribui la creșterea succesului fermierilor atât pe partea de business, cât și de responsabilitate față de mediu“, declară Mihaela Vasile, Market Lead Agreena pentru România și Moldova.

Agreena câștigă încrederea fermierilor din întreaga lume, iar România este una dintre piețele cheie, acoperind aproximativ 10% din cota globală a Agreena. AgreenaCarbon a plătit deja fermierilor peste 6.000.000 de euro în doar doi ani. Compania și-a extins rapid serviciile pentru sprijinul fermierilor în tranziția lor către agricultura regenerativă și este activă pe 17 piețe, cu peste un milion de hectare înregistrate în program.

„Noi, fermierii, suntem pionieri în lupta împotriva schimbărilor climatice. Întrucât suntem direct afectați de acestea, ar trebui să fim primii care implementează practici agronomice durabile care să ne ajute să atenuăm riscurile și să depășim provocările. La Frizon cultivăm 4.500 de hectare și am găsit în Agreena un adevărat partener în călătoria noastră către agricultura regenerativă. Investiția în această direcție, în tehnologie adecvată și în îmbunătățirea practicilor durabile deja avansate de la Frizon, devine nu doar responsabilitatea noastră morală, ci și o modalitate de a ne îmbunătăți afacerea și de a ne spori rezistența pe piață“, declară Teofil Dascălu de la ferma Frizon.

AgreenaCarbon a fost dezvoltat pentru a ajuta fermierii să își finanțeze tranziția către practici regenerative. Compania este un pionier în crearea de sisteme bazate pe natură pentru sechestrarea carbonului în sol și a dezvoltat unul dintre primele sisteme private de recompensare a fermierilor. Avantajele participării în programul Agreena se extind mult mai departe de abordarea schimbărilor climatice, oferind beneficii semnificative pentru sănătatea solului și ocupându-se tangențial și de criza pierderii biodiversității și de viitorul siguranței alimentare.

Programul creat de Agreena, acreditat la nivel internațional și validat de terți, cuantifică reducerea cantității de gaze cu efect de seră și neutralizarea carbonului în fermă și emite certificate CO2 verificate. Fermierii înscriși pot decide cum doresc să utilizeze certificatele generate: le pot păstra, le pot comercializa pe piața voluntară de carbon (VCM) sau pot opta ca Agreena să le vândă în numele lor. De asemenea, fermierii au la dispoziție o opțiune de plată anticipată, cu finanțare oferită de Agreena înainte de emiterea certificatelor, pentru a-i ajuta să acopere costurile inițiale pentru implementarea practicilor agronomice benefice pentru mediu și climă.

Certificatele de carbon Agreena respectă o metodologie științifică riguroasă, conformă cu IPCC și cele mai importante standarde de certificare din lume ce vizează neutralizarea carbonului. Tehnologia MRV de top a companiei, bazată pe teledetecție, permite monitorizarea, verificarea și raportarea permanentă a practicilor și rezultatelor din cadrul fermei.

Scurte explicații

1. Sechestrarea carbonului în agricultură a fost identificată ca fiind una dintre soluțiile de top pentru extinderea acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice, însă poate presupune costuri inițiale ridicate pentru agricultori. Prin utilizarea VCM pentru a converti eforturile practicării agriculturii benefice pentru mediu și climă în certificate de carbon de înaltă calitate, Agreena generează un nou flux de venituri pentru fermieri. Fermierii pot vedea și ei beneficiile: 20% din creșterea anuală a numărului de hectare din portofoliul Agreena a provenit din faptul că fermierii membri au adăugat mai multe parcele în program.

2. Se estimează că minimum 50% din carbonul din solul de pe glob a fost eliberat în  atmosferă în ultimele secole. Aducerea acestui carbon înapoi la origine prin intermediul agriculturii regenerative este una dintre cele mai mari oportunități de a îmbunătăți sănătatea omului și a planetei, precum și de a crește bunăstarea financiară a fermierilor. (Sursa: Project Drawdown)

3. Soluțiile bazate pe natură, inclusiv îmbunătățirea gestionării terenurilor agricole, fermelor, se numără printre primele cinci cele mai eficiente strategii de atenuare a emisiilor de carbon până în 2030. (Sursa: IPCC, Sixth Assessment Report)

(I.B.)

În cadrul târgului IndAgra de anul acesta am discutat cu Oleg Tîrsană, reprezentant al Pepinierei Voinești din Republica Moldova, despre rentabilitatea înființării plantațiilor de nuci și despre soiurile pe care pepiniera le pune la dispoziția fermierilor români prin intermediul companiei 4Agro. În rândurile următoare prezentăm caracteristicile primelor două soiuri din portofoliul Pepinierei Voinești.

Chandler

Soiul Chandler provine dintr-o încrucișare realizată la Universitatea Davis din California, în 1963, între soiul Pedro și hibridul UC 56-224. A fost introdus în cultură în anul 1979, devenind între timp cel mai popular soi de nuc plantat în Statele Unite. În condițiile țării noastre, pomul are vigoare redusă de creștere și necesită tăieri de suprimare a formațiunilor de rod pentru a evita supraîncărcarea cu recoltă și problemele care rezultă. La acest soi sunt deosebit de importante tăierile de formare și de fructificare pentru menținerea potențialului de productvitiate, a dinamicii creșterii și calibrului fructelor. Datorită dezmuguritului tardiv, Chandler are o mai bună rezistență la înghețurile tardive de primăvară, este puțin mai rezistent la antracnoză decât soiurile autohtone, dar este mai sensibil la bacterioză decât Lara, Fernor sau Ferjean. Chandler are fructificare de tip lateral: circa 90% din mugurii laterali formează recoltă. Acest soi este considerat drept unul dintre cele mai productive din selecția americană și constituie în prezent o referință la plantarea livezilor de nuc în SUA și alte țări cu climă caldă. Chandler produce nuci cu coajă subțire și miez foarte calitativ. Miezul reprezintă circa 50% din greutatea nucii, se extrage foarte ușor și, conform unor surse, are capacitate de conservare mai bună decât alte soiuri americane (dintre soiurile moldovenești, Pescianski are aceeași proprietate).

Serr

Acesta este un soi american creat în cadrul unui complex program de selecție condus de către amelioratorii Serr și Forde și a fost obținut prin încrucișarea în anul 1958 a soiului Payne cu un nuc de origine afgană, PI 159568. Soiul a fost omologat în 1968, deci predatează Chandler cu 11 ani. În Republica Moldova, Serr a fost introdus întâmplător în anul 2007, odată cu importul și plantarea unui lot de pomi de soiul Fernor proveniți de la o pepinieră din Franța. În același timp, în paralel, în 2014 Pepiniera Voinești a importat ramuri altoi de Serr de la un nucicultor italian bine cunoscut. După mai mulți ani de cercetări, suntem bucuroși să vă putem prezenta rezultatele cercetărilor noastre, fiind și primii specialiști ai nucului nu doar din Republica Moldova, dar și din România și Ucraina care au reușit pentru prima dată să observe și să vină cu informații despre soiul Serr și comportamentul său în condițiile regiunii. În ianuarie 2022, Pepiniera Voinești a depus o cerere de omologare a soiului în Moldova și va deveni menținătorul acestui soi. În septembrie 2021 s-au împlinit 5 ani de studii și observații pe care colaboratorii noștri le-au întreprins pentru a acumula cât mai multe informații despre Serr în perspectiva introducerii sale în cultură. Plantația în care am urmărit soiul se află în zona de centru a Republicii Moldova, terenul aflându-se într-o depresiune unde riscul înghețurilor târzii de primăvară, dar și incidența gerurilor mari din timpul iernii sunt semnificative. Cu toate acestea, pomii s-au dezvoltat constant și nici înghețurile de revenire, nici gerurile nu i-au afectat niciodată, de unde si concluzia că Serr se adaptează foarte bine la clima țării noastre și, prin deducere, am putea afirma același lucru și despre România. Harold I. Forde, unul dintre cei doi autori ai soiului, spunea despre Serr că acesta „prosperă în adversitate“, adică are acea abilitate suprinzătoare de a crește și fructifica bine chiar și în condiții dificile. Aflăm că Forde se referea în special la situații de replantare a nucului după nuc, la zonele foarte aride și fiebinți unde Serr se adaptează ușor, fructele sale nefiind sensibile la arsura solară, care în verile fierbinți afectează sever alte soiuri.

Dezmuguritul la Serr este relativ timpuriu, la circa 5-7 zile după Pescianski. Soiul nu necesită polenizatori, ceea ce simplifică sarcina înființării proiectelor de livezi, dar și asigură loturi omogene cu 100% puritate varietală în producția de nuci. Pomii au vigoare de creștere foarte bună, care îi face mult mai ușor de adaptat în zone aride, în special în absența irigării. Rezistența sa la bacterioză și alte maladii a fost confirmată prin observațiile noastre în tot acest interval de timp. Cu toate acestea, în anii ploioși soiul poate fi atacat de bacterioză, de aceea recomandăm 3 tratamente de bază cu fungicide cuprice alternante, de la dezmugurit până după legarea fructelor. Am putut constata și o rezistență foarte bună la viermele mărului, dar acest aspect va trebui reconfirmat în condiții de plantații mai mari în timp. Fructificarea la Serr este laterală în proporție de circa 55-60%. Pomii tineri nu par să se încarce cu recoltă la fel de timpuriu ca Chandler, ceea ce, în opinia noastră, reprezintă un avantaj, pomul conservându-și energia pentru a dezvolta elementele primare de schelet. Recoltarea fructelor este timpurie, fiind primul dintre toate soiurile americane pe care le avem în colecție care ajunge la maturitate, ce survine la cca 6-10 zile după Pescianski.

Calitatea producției la Serr este remarcabilă, după cum vedeți și din fotografiile din această publicație care ne aparțin cu drept de autor. Sudura valvelor este foarte bună, coaja este subțire, dar rezistentă. Nuca are o alură foarte atractivă și specifică unui soi de cultură și cântărește în medie 14 g. Miezul reprezintă 58% din greutatea nucii, este de calitate excepțională și, chiar dacă autorii vorbesc despre 70-80% light, testele pe care le-am făcut noi atestă mai curând 90% extra light.

Laura ZMARANDA

Daniel Gheorghe Fântâna, un tânăt de 17 ani din comuna Boldur, județul Timiș, și-a descoperit pasiunea de a deveni fermier de la vârsta de 5 ani, în momentul în care a primit în dar o fermă de jucărie, cu tractoare și animale. Rasa din ferma sa e Lacaune, o rasă de oi de lapte folosită pentru producția de brânză Roquefort în Franța.

Un exemplar poate ajunge și la prețul de 300 €

„De la vârsta de 5 ani mi-am văzut viitorul. Părinți mei se ocupă cu oieritul, au început cu Țurcanele, dar ei și-au dat seama în anul 2021 că trebuie o schimbare de rasă, pentru că nu era destul profit, așa că au ales rasa de oaie Lacaune. Am început cu un efectiv redus de animale, 20 de oi Lacaune, pe parcurs am mai cumpărat 40 de oi aduse din Austria și acum avem un efectiv total de 120 de femele. Lacaune este o rasă de oi domestică din Franța. A luat naștere în zona din apropierea localității Lacaune din sudul Franței și a fost numită după locul său de origine. Este în primul rând o rasă de oaie de lapte, fiind cea mai utilizată în Franța pentru producția de brânză Roquefort. O oaie poate să dea și câte 3,5 l de lapte pe zi. Investițiile sunt destul de costisitoare, prețul începând de la 300 euro bucata“, specifică tânărul crescător.

Lacaune este o rasă de oi pentru lapte și apreciată pentru calitatea mieilor. Are un grad bun de precocitate și prolificitate (145% la primipare și 170% lamultipare). Talia medie a rasei este de 70 cm, iar greutatea corporală variază între 65-70 kg la femele și 80-90 kg la berbeci. În ceea ce privește furajarea, crescătorul specifică că nu este o rasă pretențioasă.

„Producția laptelui crește atunci când intervine silozul de lucernă, dau un randament foarte bun și mai sunt rețete de furajare pe care le păstram cu strictețe. Noi vindem o parte din lapte, iar de restul facem brânză și cașcaval. Produsele pleacă de la noi către sătenii din împrejurimi, avem un număr foarte mare de comenzi“, adaugă Daniel Gheorghe Fântâna.

Nu o să fie deloc ușor la început, dar pe parcurs totul poate deveni roz cu această rasă, deoarece oile sunt extrem de prietenoase, te atașezi foarte repede de ele, adaugă timișoreanul.

„Aș vrea să văd cât mai mulți tineri investind într-o astfel de fermă. Despre planurile mele de viitor nu o să dau prea multe detalii, dar peste 10 ani aș vrea să mă mândresc cu un efectiv de 500 de exemplare.“

Lâna oilor Lacaune este albă, semifină și are o extindere slabă pe corp, lipsind de pe membre, abdomen, partea laterală a corpului, partea inferioară a gâtului și de pe cap. Producția de lână a acestei rase de ovine este de 1,5 kg la femele și de 2,5 kg la masculi.

Beatrice Alexandra MODIGA

În România, două treimi din tinerii de la sate nu se înscriu la o facultate, spre deosebire de cei de la oraș, unde doar o treime renunță la ideea studiilor superioare. Printre motivele invocate de aceștia se numără lipsa banilor sau programe educaționale neatractive. Procentul tinerilor români care termină o facultatea este de doar 23,3%, aproape de două ori mai mic comparativ cu media Uniunii Europene, de 41,2%, se arată într-un raport despre monitorizarea educației, realizat de Comisia Europeană. Iar cei care aleg studiile superioare mizează pe dezvoltarea fermelor personale, așa cum vom vedea cazul celor doi tineri antreprenori.

Sistem de irigații în județul Botoșani

Șandor Căuneac, un tânăr fermier cu facultate, vrea să lucreze modern la ferma vegetală a familiei din comuna Hlipiceni, județul Botoșani. Tânărul administrează cca 600 ha.

„Sunt student la Facultatea de Agricultură din Iași, anul I. Vreau să accesez fonduri europene pentru a achiziționa utilaje agricole noi și pentru a beneficia în viitor de un sistem de irigații. (...) 2023 a fost un an nu prea strălucit, dar putem să ne încheiem anul pe plus, deși venim cu datorii de anul trecut. Lucrăm în mod special cultura de porumb, floarea-soarelui, soia și grâu. Anul acesta, la floarea-soarelui am avut o producție medie de 3,5 tone/ha, la porumb 7 tone/ha, la grâu 6,5 tone/ha, iar la soia 2 tonă/ ha“, specifică tânărul fermier Șandor Căuneac din județul Botoșani.

Livada superintensivă cu soiuri din Polonia

Ștefan Florea este din Fălticeni, județul Suceava, și student în anul IV la Facultatea de Horticultură din Iași. În prezent, tânărul administrează un business de familie, început în anul 1997 de bunicul și tatăl său, mai exact are în exploatație 12 hectare de livadă superintensivă de măr, cu material săditor din Polonia (soiuri: Gloster, Idared, Jonathan, Golden Delicios, Granny Smith, Szampion) și un depozit cu o capacitate de 400 de tone.

Piața de desfacere, cea mai mare provocare

„Pe lângă condițiile meteorologice nefavorabile din ultimii ani, consider că cea mai mare provocare este piața de desfacere, importurile fiind din ce în ce mai abundente. Înființarea unui singur hectar de astfel de livadă este de aproximativ 30-40 mii euro, densitatea pomilor fiind foarte mare. Am ales să studiez horticultura pentru a continua afacerea de familie și a dobândi cunoștințe noi în acest domeniu. Pe viitor, după absolvirea studiilor, îmi propun să accesez fonduri europene pentru dezvoltarea afacerii. Totodată, dorim achiziționarea unei linii de procesare în vederea obținerii de suc pentru valorificat“, specifică Ștefan Florea, viitor inginer horticol în județul Suceava.

Beatrice Alexandra MODIGA

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca, prin Facultatea de Zootehnie și Biotehnologii, Disciplina de Apicultură și Sericicultură, face parte din consorțiul european al Proiectului Better-B, care are drept obiectiv principal restaurările, armonizările și echilibrările fiziologice ale coloniilor de albine.

Consorțiul este format din 18 parteneri din 14 țări, iar coordonator este prof. dr. Dirk de Graaf, de la Universitatea Gent (Belgia), care a fost distins în 2021 cu titlul Doctor Honoris Causa al USAMV Cluj-Napoca.

Proiectul Better-B este finanțat cu 6,3 milioane euro din partea UE, a Regatului Unit și a Elveției, iar cercetările sunt dedicate îmbunătățirii tehnologiei apicole, rezistenței la stresul abiotic, la schimbările climatice, pierderea habitatului și la acțiunea substanțelor chimice periculoase.

Tema principală se referă la coloniile de albine, care sunt adesea slab adaptate pentru a face față stresului extern, cum ar fi schimbările climatice, pesticidele, provocarea și atacul paraziților, exacerbate de practicile apicole moderne. Specialiștii din cadrul proiectului subliniază faptul că reziliența apiculturii este susținută în primul rând de valorificarea puterii naturii, de restabilirea armoniei și echilibrului atât la nivelul albinei ca individ, cât și la nivel de colonie sau între colonie și mediul ei.

„Consorțiul Better-B consideră calea către armonie și echilibru ca fiind reprezentată de coloniile darwiniene: colonii abandonate sau sălbatice, care au supraviețuit în mediul sălbatic sau au fost selectate pe criterii bazate pe potrivirea caracterelor de rezistență. Cu toate acestea, astfel de colonii lipsesc de obicei din efectivele de multiplicare și alte multe caracteristici favorabile, importante pentru apicultura modernă. Soluția noastră este să înțelegem procesele și mecanismele care sunt selectate în natură, pentru a putea adapta practicile moderne de apicultură tehnologiilor apicole avansate. Acesta este proiectul Better-B“, a explicat prof. dr. Daniel S. Dezmirean, decan al Facultății de Zootehnie și Biotehnologii și responsabil implementare Proiect Better-B din partea USAMV Cluj-Napoca.

Implementarea acestei noi abordări a managementului apicol va fi întreprinsă în strânsă colaborare cu apicultorii români, ca părți interesate. Specialiștii din cadrul proiectului consideră că armonia și echilibrul trebuie să aibă loc pe trei niveluri – mediul înconjurător, albinele melifere și practicile apicole, toate urmând a fi abordate în cadrul Proiectului Better-B, care va avea o durată de patru ani.

(L.S.)