Bojdeuca lui Ion Creangă a fost PREA modernizată

Primul muzeu literar din România își va deschide din nou porțile pentru vizitatori. Este vorba despre Bojdeuca lui Ion Creangă de la Iași, care a trecut printr-un amplu proces de reabilitare.

Din imagini se poate observa că pereții au fost îndreptați, ca la o clădire modernă, iar noul parchet înlocuiește pardoseala originală care, potrivit documentelor istorice, era din lut. De asemenea, grădina și scările au fost complet modificate. Dacă scările originale aveau o balustradă din lemn, acum aceasta este din metal vopsit în alb.

Constructorul susține că a încercat să păstreze elementele autentice

Gheorghe Baian, directorul firmei de construcții care s-a ocupat de reabilitarea muzeului, a declarat că s-a încercat păstrarea cât mai multor elemente autentice.

„Au fost păstrate materialele aferente pereților, inclusiv tencuieli și varuri, care urmează să fie folosite la finisaje. Avem, într-adevăr, un sistem modernizat de încălzire în pereți, peste care va fi aplicată tencuiala. Am păstrat cuptorul vechi, vatra veche, ce va suferi un mic proces de restaurare, dar vom folosi în rest tencuiala specifică pentru clădiri monument. Va fi construit și un cerdac precum cel inițial, iar cel din spatele monumentului va fi reabilitat“, a explicat Gheorghe Baian.

Președintele Consiliului Județean, mândru de proiect

Conform conducerii Consiliului Județean Iași, lucrările au fost finalizate, iar, în scurt timp, ieșenii vor putea să pătrundă, din nou, în universul literar pe care marele scriitor Ion Creangă l-a creat în căsuța din Iași, din cartierul Ţicău.

„«Călător pe meridiane culturale», așa s-a numit proiectul prin care am reabilitat întreg ansamblul muzeal cu fonduri europene, printr-un parteneriat implementat împreună cu Primăria Fălești și Consiliul Raional Fălești din Republica Moldova. Prin acest proiect, am efectuat lucrări de restaurare și securizare a bojdeucii, lucrări de reabilitare și modernizare a clădirii muzeului, refacerea amfiteatrului și circulațiilor pietonale, reamenajarea spațiului verde și refacerea sistemului de iluminat“, a precizat Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași.

Lucrările aveau nevoie de aviz de la Ministerul Culturii și era necesar să fie supervizate de specialiștii ministerului în patrimoniu, prin Direcția de Cultură Iași.

De cealaltă parte, senatorul USR de Iași, Marius Bodea, cere o anchetă în acest caz.

„Schingiuirea memoriei și o oroare marca Costel Alexe. Bojdeuca lui Ion Creangă din Țicău, redată în folosință după ce s-a intervenit cu materiale de la magazinele de bricolaj, a încetat să mai existe. Nu doar legi s-au încălcat aici, ci s-a călcat efectiv istoria în picioare. Bojdeuca ni se arată astăzi mutilată, fiind reabilitată parcă pe baza standardelor dictate de construcția vilelor baronilor locali moderni. Totul în România pare că a devenit o butaforie. Avem o Comisie Națională a Monumentelor Istorice care trebuie să se pronunțe. Solicit experților în patrimoniu, Ordinului Arhitecților, să facă un pas în față și să își exprime punctul de vedere. Ministerul Culturii are o responsabilitate directă și el, prin Direcția Județeană pentru Cultură Iași, fără avizele căreia lucrările nu puteau demara“, a declarat acesta.

Primul muzeu literar din ţară

Situată în cartierul Ţicău, din Iaşi, Bojdeuca lui Ion Creangă este prima casă memorială din România. Căsuţa are două camere, dispuse de o parte şi de alta a unui antreu, şi a devenit muzeu pe data de 15 aprilie 1918. În această casă, marele povestitor a trăit între anii 1872 şi 1889, pragul ei fiind călcat şi de Mihai Eminescu, bunul prieten al „bădiei“ Creangă. Bojdeuca de la Iaşi a mai avut parte de restaurări în 1942 şi 1985 şi este înscrisă în Lista monumentelor istorice.

Primul muzeograf care a prezentat Bojdeuca celor care veneau să o viziteze a avut dreptul să locuiască în mica bucătărioară din stânga intrării, împreună cu soția, trei copii și bunica.

La vremea sa, Ion Creangă era recunoscut pentru faptul că la căsuța sa din Țicău deținea un grup destul de mare de pisici (aproximativ 30), iar fiecare purta câte un nume asociat unei persoane reale din viața sa. Spre exemplu, întotdeauna a avut o pisică pe nume Marioara, botezată după mătușa sa zgârcită din satul natal Humulești (Neamț).

Beatrice Alexandra MODIGA