Care sunt cele mai comune cauze ale creșterii în greutate și ale obezității (II)

Probleme de sănătate

National Institutes of Health a constatat că, în anumite situații, obezitatea este provocată de cauze medicale, cum ar fi tiroida, sindromul ovarului polichistic, sindromul Cushing etc.

De asemenea, o serie de medicamente au ca efect secundar creșterea în greutate (de exemplu: antidepresivele, medicamentele pentru diabet și antipsihoticele), prin faptul că modifică funcția corpului și a creierului, reducând rata metabolică sau crescând apetitul.

Genetica

Obezitatea are o componentă genetică puternică. Genele pot provoca în mod direct obezitatea în tulburări precum sindromul Prader-Willi. Copiii părinților cu obezitate sunt mult mai susceptibili de a fi obezi decât copiii părinților slabi.

„Deși genetica este o componentă ce trebuie luată în seamă, putem face o paralelă foarte simplă (și dureroasă) pentru a vedea relevanța ei realistică. În populația afro-americană de origine somaleză este prelevantă statistic gena obezității. Cu toate acestea, aportul alimentar (exces sau foame) este cel determinant când discutăm despre indicele de masă corporală.

Copiii părinților cu obezitate au o predispoziție spre obezitate nu din cauza genelor, ci mai degrabă din imitarea obiceiului părinților. Așadar, absența educației nutriționale ar trebui blamată. Tot de la părinți se preia și comportamentul de «cronic dieter», adică alternarea între foame (diete extreme de pe net cu privare masivă de nutrienți dedicate reducerii dramatice și rapide a greutății și exces alimentar compensatoriu –, urmat de recidivă de greutate. Nu o dată am întâlnit în cabinet, părinți cu obezitate care și-au supus copiii supraponderali la diete stricte și severe, fără prezența unui specialist medical pentru reducerea de greutate rapidă. Este o practică foarte nocivă și pentru sănătatea copilului, dar mai ales pentru psihicul lui pentru viitor.“

Zahărul

„Neînțelegerea proceselor de digestie, respectiv veșnica blamare media de către persoane needucate în domeniul nutriției au dus la o permanentă frică de consumul de zahăr. Pentru a înțelege realitatea metabolică trebuie subliniat CĂ TOȚI carbohidrații, la finele procesului de digestie, se metabolizează în 3 monozaharide: fructoză, glucoză și galactoză. Zahărul este o dizaharidă formată din 2 molecule: fructoză și glucoză (50%-50%). Glucoza reprezintă sursa primordială de energie celulară și este ajutată de hormonul numit insulină produs de pancreas, iar fructoza este metabolizată hepatic, fără asistența insulinei, dar cu un transportator transmembranar special numit GLUT 5, care direcționează energia cu precădere spre celulele active hepatice (hepatocite) și renale (nefroni). Pe scurt, fructoza este mai degrabă predispusă să fie transformată în grăsime viscerală dacă este consumată în exces, decât glucoza care devine energie (dar care și ea, în exces, poate fi redirijată către ficat pentru transformarea în stoc).

Adaosul de fructoză în industrializarea modernă reprezintă o metodă de creștere calorică exponențială la un preț FOARTE MIC și, inerent, crește abundența energiei în mâncare. De aici și excesul. Depunerea de grăsime viscerală duce la un profil lipidic crescut în organism și, inerent, la probleme metabolice severe. Excesul de glucoză, pe de altă parte, duce la rezistență la insulină, urmată de prediabet și diabet de tip 2.

Diferența între carbohidrații buni și cei răi (impropriu numiți în media) este timpul de eliberare – cei «buni» vin la pachet cu fibre și eliberează energia treptat pe perioade mai lungi de timp, iar cei «răi» sau rafinați au fibrele îndepărtate și eliberarea lor energetică este rapidă, ducând la exces mai repede. REALITATEA stă în cantitate! Fiecare dintre noi, direct dependenți de activitate și necesar energetic, avem un anumit buget de carbohidrați zilnic, care ar trebui repartizați conform nevoilor.“

Stresul

Gestionarea vieții agitate poate face ca nivelul de stres să crească. Unii oameni mănâncă mai mult decât de obicei când sunt plictisiți, supărați sau stresați. Prea mult stres poate duce la probleme cognitive, alimentație crescută pe fond emoțional, nivel ridicat de zahăr din sânge, apetit necontrolat, niveluri ridicate de glucoză și grăsimi, toate acestea putând duce la obezitate. Puteți încerca să gestionați stresul făcând unele schimbări în alimentație, activitate fizică și discutând cu un specialist.

„Din punct de vedere medical stresul zilnic este exprimat hormonal – cortizol – și expresia lui este diferită de la om la om. Un lucru pe care-l putem menționa despre nivelul de stres este faptul că se află în crescendo de la zi la zi și problemele psihologice și chiar psihiatrice îl au ca factor determinant. Stresul este de foarte multe ori compensat alimentar și abuzul inerent duce la obezitate și toate patologiile conexe. Prezența stresului exagerat în viața de  zi cu zi este un impediment REAL în lupta fiecărui pacient obez cu greutatea excesivă. Din acest motiv, managementul stresului devine vital în toate cabinetele de nutriție ca recomandare asociată de ordin multidisciplinar.

O parte din strategiile de management al stresului pe care le recomand în cabinet pacienților pleacă de la plimbarea în aer liber/natură și pot merge până la intervenția unui psihoterapeut, psiholog sau psihiatru în sinergie multidisciplinară. Din nefericire, ca și la greutatea în exces, populația este foarte derogativă și la stresul excesiv. Probabil că o campanie similară cu a noastră de informare legată de subiect ar fi foarte indicată de la colegii noștri din sfera psihologie/psihoterapie/psihiatrie.“

Cunoscând efectele extrem de grave pe care le poate avea obezitatea asupra organismului și din dorința de a informa corect publicul din România despre acest dezechilibru, Sweeteria și cu nutriționistul Ionut Ignat a inițiat campania de conștientizare #obezitateaucide.

Ionut IGNAT – specialist în nutriție clinică și tulburări alimentare