Adama 750x100 30 martie
update 2 Apr 2020

Cum sprijină CJ Prahova dezvoltarea localităților din spațiul rural

Al treilea ca populație, după București și Iași, și al cincilea ca PIB general, după București, Timiș, Cluj și Constanța, județul Prahova ar putea fi considerat drept un teritoriu dificil de administrat. Nivelul economic îi conferă însă un oarecare confort sub aspectul resurselor financiare de care dispune pentru dezvoltarea sectorului public și privat deopotrivă, Prahova fiind printre cele mai dezvoltate 6-8 județe din țară.


În județul Prahova se găsesc patru dintre cele mai bogate comune din țară (Ariceștii Rahtivani, Brazi, Blejoi și Păulești), dar și două dintre cele mai îmbătrânite și sărace localități, cu populația sub 1.000 de locuitori, Jugureni și Tătaru

Anul 2019 găsea Prahova cu următoarea statistică: 103 km de drumuri din pământ și 249 km din pietriș, dintr-o rețea totală de 2.231 km de autostrăzi și drumuri naționale, județene și comunale (15,77%); 318 km de artere de circulație urbane nemodernizate, dintr-un total de 1.344 km de străzi orășenești (23,66%); 94 de localități cu rețea proprie de alimentare cu apă, dintr-un total de 104 așezări (90,38%); 35 de localități cu sistem de canalizare (33,65%); 53 de așezări cu sistem de alimentare cu gaze naturale (50,96%); 10-15 comune care abia pot asigura bugetul de funcționare (Jugureni, Tătaru, Lapoș, Talea, Secăria, Adunați, Călugăreni, Chiojdeanca, Salcia, Sălciile, Provița de Sus, Predeal Sărari, Bertea, Vadu Săpat, Bătrâni). Exceptând un singur caz, cel al orașului Slănic, care nu dispune de alimentare cu gaze, infrastructura de utilități este deficitară în special în mediul rural. Ce fac autoritățile pentru modernizarea satului și în general a județului vom afla de la președintele Consiliului Județean Prahova, Bogdan Toader, ales în această funcție în 2016, anterior ocupând poziția de vicepreședinte al instituției.

Reporter: Domnule președinte, cu ce planuri ați venit la conducerea Consiliului Județean Prahova?

Bogdan Toader: Mi-am dorit foarte mult să continui câteva proiecte inițiate de fosta conducere a CJ Prahova. De fapt, era firesc să se întâmple așa fiindcă, pe de o parte, ele fac parte din Strategia de dezvoltare a județului 2014-2020, iar pe de altă parte, unele se aflau în stare de execuție, pentru altele se întocmise documentația, deci s-au cheltuit niște bani și nu ne puteam permite să irosim acele fonduri. Ca să dau exemple concrete, am continuat și finalizat pasajul suprateran din nordul orașului (n.n. – un sens giratoriu suspendat, care fluidizează circulația la intersecția DN1B Ploiești-Buzău și Ploiești - Cheia cu DJ Ploiești-Păulești), am dus mai departe două proiecte de anvergură, respectiv master-planurile de apă-canal și de gestiune integrată a deșeurilor. Bineînțeles, ne-am ocupat de infrastructura rutieră, reabilitată în mare parte.

Rep.: Se cunoaște faptul că orașele și localitățile limitrofe marilor aglomerări urbane dispun de bani pentru dezvoltare. În general ele au avut mereu prioritate în viziunea diverselor politici promovate la centru. Prahova are însă și 90 de comune. Ce face CJ Prahova, în ce măsură sprijiniți modernizarea satului românesc?

B.T.: Începând cu anul 2005 am creat un instrument, așa-numitele asocieri cu localitățile din județ, prin care CJ Prahova finanțează obiectivele de investiții, inclusiv sau mai ales în spațiul rural. Anual, pentru proiectele propuse de consiliile locale alocăm în jur de 25-35 de milioane de lei. Noi asigurăm 90% din costuri (n.n. – mai puțin în cazul așezărilor cu bugete locale consistente), iar UAT - urile, 10%. Vorbim, de pildă, despre săli de sport (Olari, Fulga și Ciorani) care n-au intrat în vederea Companiei Naționale de Investiții, despre extinderi ale rețelei de alimentare cu gaze (Gherghița) și de apă (Balta Doamnei), modernizare trotuare (Păulești), investiții în școli, drumuri de interes local, dispensare, cămine culturale etc. În general, toate UAT (n.n. – mai puțin Brazi și Ariceștii Rahtivani, comune cu bugete mari) au beneficiat de susținere financiară din bugetul CJ.

Rep.: Aveți o statistică privind nivelul sau potențialul de dezvoltare a comunităților locale în funcție de care vă planificați aceste intervenții financiare?

B.T.: Sigur că da. Cea mai mare nevoie de sprijin o au localitățile cu populație redusă și îmbătrânită. Este cazul comunelor Jugureni, care abia găsește fonduri pentru funcționare, unde am finanțat reabilitarea dispensarului uman și o captare de apă, și Tătaru, care a obținut fonduri de la MDRAP (n.n. – prin PNDL) pentru înființarea sistemului de alimentare cu apă etc. Ar mai fi Lapoș, Călugăreni, Chiojdeanca, Sângeru, unde a fost nevoie, după cele mai recente calamități naturale, de ajutor substanțial. În general, în afară de fondurile guvernamentale și județene, noi îi sfătuim pe primari să aibă prima dată în vedere fondurile europene. Sunt mulți bani la mijloc și e păcat să nu-i folosim integral. Avem în Prahova doi primari foarte buni care au obținut, fiecare, câte cinci proiecte europene pentru comunitățile pe care le conduc (n.n. – Drajna și Gorgota).

Rep.: Cât de apropiat vă este subiectul legat de agricultură?

B.T.: Nu avem atribuții în domeniul agricol, dar ca președinte al CJ sunt la curent cu tot ceea ce se întâmplă în acest sector ce contribuie cu 10-15% la economia județului. Mă bucur că nu mai văd terenuri nelucrate, că sunt ferme care gestionează și peste 1.000 ha, că sunt câștiguri importante, că se creează plus-valoare.

Rep.: Poate cu excepția localităților din zonele de deal, unde nu s-a pus nimic în locul livezilor de altădată și unde încă sunt terenuri rămase pârloagă. Dar asta e o altă discuție. Fiindcă Prahova se confruntă cu poluare accentuată, ce face CJ pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră – subiect de mare actualitate la nivel global – și cu gestionarea deșeurilor?

B.T.: Vă spuneam mai înainte că am avut și avem două master-planuri, unul de apă-canal, gestionat de Hidro Prahova, entitate aflată în subordinea CJ Prahova, și altul de gestiune integrată a deșeurilor, având în vedere că aici e vorba de o importantă sursă generatoare de poluare. Pentru ambele mai avem mult de lucrat până când vom avea rezultatele așteptate, iar cel mai serios impediment ține mentalitatea oamenilor, tare greu de convins să păstreze mediul curat (n.n.-aluzie la obiceiul de a depozita resturile menajere sau din gospodărie oriunde, deși dispun de serviciu de salubritate). Referitor la poluarea atmosferică, CJ Prahova a elaborat Planul pentru calitatea aerului, unde am analizat toate zonele, am văzut unde este maximul de poluare. Din păcate nu ne stă în putință să luăm măsuri concrete, neavând pârghii legale în acest sens; noi putem doar, în parteneriat cu UAT-urile, să propunem anumite soluții care să contribuie la reducerea emisiilor de carbon.

Rep.: Ce n-ați reușit să realizați din ceea ce v-ați propus?

B.T.: Sunt destul de multe lucruri care n-au decurs așa cum mi-aș fi dorit. Voi aminti două mari proiecte, ambele cu finanțare europeană, la care ne-am poticnit. Este vorba despre modernizarea unor drumuri incluse în traseele regionale (TNT), unele în sud-estul județului, care fac conexiunea cu Ialomița, investiție în valoare de 153 mil. lei, iar altul în vest, la limită cu Dâmbovița, în cuantum de 66 mil. lei. Proiectele au fost începute în 2016, am întocmit documentația, am făcut exproprierea, am semnat contractele de finanțare, am realizat proiectele tehnice, dar când am licitat investițiile nu am avut niciun ofertant. Acum trebuie să reactualizăm indicatorii tehnico-economici și sperăm ca în 2020 să atribuim lucrările.

Rep.: Ce proiecte aveți în vedere pentru perioada următoare?

B.T.: Îmi doresc să finalizăm proiecte deja începute în domeniul sanitar, la care eu țin foarte mult, respectiv reabilitarea și modernizarea Unității de Primiri Urgențe de la Spitalul Județean Prahova (18,5 mil. lei), modernizarea și extinderea Ambulatoriului integrat al aceluiași spital (11 mil. lei). De asemenea, îmi doresc să continuăm extinderea rețelelor edilitare, proiecte desfășurate prin Hidro Prahova și, evident, infrastructura rutieră va rămâne prioritate între activitățile noastre.

Ion Banu
Maria Bogdan

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

  • Publicat în Social

Investiții privind infrastructura de broadband în spațiul rural

MADR a lansat în data de 17 februarie 2014 sesiunea de depunere a cererilor de finanțare aferente submăsurii 322e) „Investiții privind infrastructura de broadband în spațiul rural”.

Prin această submăsură sunt sprijinite investițiile care vizează crearea sau modernizarea rețelei de comunicații electronice de acces (last mile), aceasta reprezentând o componentă obligatorie în cadrul proiectelor aferente submăsurii 322e). De asemenea, vor putea fi sprijinite și investițiile care vizează crearea rețelei de distribuție (backhaul) acolo unde aceasta nu este prezentă, în vederea asigurării funcționalității buclei locale (last mile).

Rețelele create vor trebui să asigure o viteză de transfer de minimum 1 Mbps partajat pentru persoane fizice, respectiv de minimum 4 Mbps partajat pentru persoane juridice.

Alocarea financiară aferentă acestei submăsuri este de 20.244.384 milioane euro, numărul estimat de proiecte ce vor putea fi finanțate fiind de aproximativ 100.

Beneficiarii eligibili sunt agenții economici care se încadrează în categoria IMM-urilor conform Legii nr. 346/2004, aceștia putând obține o finanțare de până la maximum 200.000 euro/beneficiar în conformitate cu prevederile legale privind ajutorul „de minimis”.

 Intensitatea ajutorului public nerambursabil va fi de până la 90% din totalul cheltuielilor eligibile, neputând depăși plafonul menționat anterior de 200.000 euro/beneficiar.

Aria de eligibilitate a submăsurii este reprezentată de un număr de 1650 localități rurale „zone albe” de pe întreg teritoriul României (comune și sate componente în cadrul cărora nu este prezentă rețeaua de acces și/sau rețeaua de distribuție, care să respecte criteriile tehnice de viteză menționate anterior).

Perioada de depunere a proiectelor se va încheia pe 11 aprilie 2014, contractarea urmând a fi finalizată până la 30 iunie 2014.

Informațiile necesare în vederea întocmirii și depunerii dosarului cererii de finanțare se regăsesc pe site-ul Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP) http://www.apdrp.ro/- secțiunea: Investiții PNDR – Măsura 322 e).

Atragem atenția potențialilor beneficiari asupra necesității obținerii avizului tehnic pentru Studiul de Fezabilitate/Memoriul Justificativ care va face parte din dosarul cererii de finanțare, emis de către Institutul Național de Studii și Cercetări pentru Comunicații (http://www.inscc.ro/) conform procedurii indicate la adresa web indicată mai sus.

Propuneri pentru dezvoltarea sistemului agroalimentar şi a spaţiului rural

Societatea Inginerilor Agronomi din România ne propune în rândurile de mai jos o sinteză a grupelor de măsuri concrete ce ar trebui incluse într-un program guvernamental care să vizeze dezvoltarea sistemului agroalimentar şi a spaţiului rural conform direcţiilor strategice indicate de Comisia prezidenţială.

I. Reînfiinţarea Institutului Naţional de Studii şi Proiectări pentru Organizarea Integrală a Teritoriului în locul fostei IGFCOT sau fostului ISPA şi revenirea la MADR a cadastrului funciar.

II. Înfiinţarea şi organizarea urgentă a Camerelor Agricole la nivel judeţean şi la nivelul fiecărei comune.

III. Întocmirea şi aplicarea la teren a proiectului de organizare a teritoriului pe cuprinsul fiecărui judeţ şi în întreaga ţară.

IV. Întocmirea schemei de sistematizare şi echipare a teritoriului pentru fiecare judeţ şi fiecare localitate, pe cadrul organizării teritoriului.

V. Plan de sprijinire şi dezvoltare a cercetării ştiinţifice şi de pregătire de specialişti cu înaltă calificare potrivit cu nevoile agriculturii, care vor stimula rămânerea la sate a tinerilor.

VI. Un sistem mai puţin birocratic şi mai eficient de alocare a fondurilor de investiţii pentru dezvoltările agroalimentare şi a infrastructurilor în spaţiul rural.

VII. Iniţierea şi organizarea punerii în practică a unor măsuri pentru creşterea randamentelor şi a producţiei agricole totale, în exploataţiile agricole.

VIII. Sprijinirea fermierilor (consultanţă, proiectare, alocare de fonduri europene, buget şi credite) pentru construirea de depozite pentru colectarea, condiţionarea şi păstrarea produselor agricole.

IX. Sprijin fermierilor pentru asociere şi construirea în spaţiul rural a unor fabrici şi ateliere proprii de prelucrare industrială a produselor agricole primare.

X. Consultanţă, proiectare şi sprijin financiar pentru scurtarea circuitului comercial de valorificare a produselor prin magazine proprii ale fermierilor.

XI. Program naţional cu măsuri specifice pentru dezvoltarea agriculturii şi spaţiului rural în zonele montane (economia agricolă; economia forestieră; infrastructura rurală; problemele condiţiilor sociale etc.)

XII. Măsuri concrete şi eficiente pentru protecţia mediului.

XIII. Îmbunătăţirea infrastructurii localităţilor şi a standardului de viaţă a locuitorilor de la sate.

Opiniile specialiştilor cu experienţă, membri ai SIAR, despre fiecare din aceste grupe de măsuri, despre modalităţile de organizare şi punerea lor în practică, în numerele următoare ale revistei.

Alte măsuri de completare a strategiei

1. Sprijinirea diversificării activităţilor economice rurale prin:

a. dezvoltarea exploataţiilor agricole performante;

b. dezvoltarea activităţilor de procesare a produselor agricole în mediul rural, pe plan local;

c. dezvoltarea serviciilor nonagricole.

2. Creşterea dimensiunii exploataţiilor agricole prin reintroducerea Rentei viagere şi cedarea terenurilor către tineri fermieri cu pregătire în domeniu.

3. Efectuarea lucrărilor de Cadastru agricol la nivel naţional prin accesarea fondurilor disponibile prevăzute în perioada de programare 2014- 2020.

4. Efectuarea demersurilor politice necesare pentru obţinerea prelungirii perioadei de la care pot fi înstrăinate terenurile agricole către cetăţeni străini.

5. Stabilirea suprafeţei maxime care poate fi înstrăinată unei persoane fizice străine, în corelaţie cu suprafaţa medie a unei exploataţii agricole din România.

6. Bonitarea terenurilor ca bază pentru stabilirea preţului minim al terenurilor agricole.

7.Dezvoltarea sistemului de consultanţă agricolă, implicând în această activitate reţeaua de cercetare şi învăţământ agricol.

8. Orientarea investiţiilor spre obiective majore de interes sectorial (amenajarea sistemelor de irigaţii, perdele de protecţie, combaterea eroziunii soiului, desecări).

9. Reactualizarea zonării producţiei agricole, ca bază pentru definirea unor structuri agrare viabile economic şi a unor sisteme raţionale de agricultură.

10. Reorientarea producţiei agricole spre activităţi care au desfacere asigurată pe o lungă perioadă de timp (taurine şi ovine pentru carne, specii dendrologice etc.).

11. Stabilirea unor măsuri pentru integrarea Strategiei agriculturii în Planurile de Amenajare a Teritoriului Judeţene.

12. Dezvoltarea procesării producţiei agricole şi zootehnice la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale.

Secţia de Economie Agrară şi Dezvoltare Rurală din cadrul ASAS Preşedinte, prof. IOAN NICULAE ALECU

Abonează-te la acest feed RSS