În anul 2019, relevă datele statistice publicate de INS, activitatea din sistemul sanitar-public și privat s-a desfășurat în peste 63 mii de unități sanitare. Dintre acestea, 51 mii erau și sunt în mediul urban, iar 12 mii în mediul rural. La o populație rezidentă de 19.414 mii de persoane, din care 10.455 mii în mediul urban și 8.959 mii în mediul rural, rezultă o repartiție de 308,15 persoane/unitate sanitară la nivel național, iar pe medii de rezidență, 205 persoane/unitate sanitară în mediul urban și 746,58 persoane/unitate sanitară în mediul rural. Avem așadar din start o discrepanță uriașă între locuitorii din orașe și cei din sate cu privire la accesul la sistemul sanitar din România.

Pe principalele categorii de unități, anul trecut rețeaua sanitară a dispus de: 532 de spitale, 161 unități asimilate spitalelor care oferă numai servicii de internare de zi sau servicii ambulatorii și internare de zi, peste 12 mii de cabinete medicale independente de specialitate, peste 15,5 mii de cabinete stomatologice independente, 10,8 mii de cabinete de medicină de familie, 9,9 mii de farmacii, drogherii și puncte farmaceutice și 4,4 mii de laboratoare medicale.

Medicina primară

Primul contact al populației cu sistemul sanitar, atât pentru diagnosticarea și tratarea unor boli, cât și pentru realizarea examenelor medicale preventive, se realizează prin rețeaua de cabinete medicale de familie, generic denumită medicina primară. Cele mai multe cabinete – 6,5 mii – au funcționat în mediul urban, comparativ cu 4,4 mii cabinete în mediul rural. Este limpede că mediul rural pare, din acest punct de vedere, defavorizat. INS a calculat că, în satele din România, unui cabinet de medicină de familie i-au revenit de 1,3 ori mai mulți locuitori față de un cabinet din mediul urban. Adică, în mediul urban avem 1.609,6 persoane asigurate/cabinet, iar în mediul rural 2.049,6 persoane asigurate/cabinet. În cazul farmaciilor discrepanța dintre urban și rural este și mai severă: în mediul urban avem 1.716 persoane/farmacie, iar în mediul rural, 2.349, 59 persoane/farmacie.

Numărul cabinetelor independente de medicină de familie şi al unităţilor farmaceutice, pe medii de rezidență, în anul 2019

Asistența medicală ambulatorie de specialitate

Vorbind despre asistența medicală ambulatorie de specialitate, aceasta este asigurată prin unități specializate de tipul ambulatoriilor de specialitate, centrelor medicale și stomatologice, policlinicilor, centrelor de diagnostic și tratament etc., unități situate, în majoritate, în mediul urban. De asemenea, și rețeaua cabinetelor medicale independente de specialitate și cea a cabinetelor stomatologice independente este situată masiv  în mediul urban. Astfel, în timp ce în mediul urban au funcționat 11,5 mii cabinete medicale independente de specialitate, în rural numărul acestora a fost de 23 ori mai mic, respectiv de numai 494 cabinete. În consecință, numărul mediu de locuitori care a revenit unui cabinet medical independent de specialitate a fost de 20 ori mai mare în mediul rural față de mediul urban. În anul 2019, unui număr de 10.000 de locuitori din mediul rural le-au revenit, în medie, 0,6 cabinete medicale, comparativ cu 11,0 în mediul urban!

Numărul cabinetelor medicale independente de specialitate și al cabinetelor stomatologice independente, pe medii de rezidenţă, în anul 2019

Asistența medicală cu internare, furnizată de spitale

Cele 693 de spitale și unități asimilate spitalelor au dispus, în 2019, de 134,2 mii paturi pentru internare continuă (124,2 mii de paturi în mediul urban și 10,0 mii în mediul rural) și de 9,8 mii paturi de spital pentru internare de zi (359 paturi în mediul rural). Anul trecut, 4,3 milioane de pacienți au solicitat servicii de internare continuă și de zi în spitale și unitățile asimilate acestora, ceea ce înseamnă 22% din populația rezidentă a României. Cele mai multe paturi (132 mii, reprezentând 91,5% din total) au fost puse la dispoziția pacienților în spitalele mari (unități cu peste 100 de paturi fiecare), 7 mii (4,9%) în spitalele de dimensiune medie (unități cu 50-99 de paturi), iar 5 mii (3,6%) în spitale mici (cu mai puțin de 50 de paturi). Durata medie de internare a fost de 7,1 zile/pacient internat în spital. Pe celelalte specialități, durata medie de spitalizare a fost următoarea: 11 centre de sănătate (7 în mediul rural) – 8,4 zile/pacient; servicii medicale și servicii sociale cu internare continuă în unitățile medico sociale – 158,0 zile/pacient; prevenirea și combaterea tuberculozei în 2 preventorii – 119,7 zile/pacient; bolnavii cu TBC – 27,4 zile/pacient.

Durata medie de internare din unitățile sanitare cu paturi în 2019

Personalul medico-sanitar

Studiul INS privind activitatea unităților sanitare arată și câți medici și personal au deservit sistemul de sănătate, iar aici merită să facem comparația cu anul 2018 deoarece veți vedea că, poate și grație majorării consistente a salariilor la stat, sănătatea devine un domeniu atractiv. Așadar, în 2019 sistemul de sănătate a dispus de: 63,3 mii medici (plus 2,7 mii față de anul 2018); 17,0 mii medici stomatologi (plus 500 față 2018); 18,1 mii farmaciști (plus 450 față de 2018); 150,3 mii personal cu pregătire sanitară medie (plus 4,9 mii față 2018); 72,4 mii personal sanitar auxiliar (plus 2,1 mii față de 2018). Pe de altă parte, 2,2 mii fiziokinetoterapeuți și 16,2 mii asistenți medicali cu studii superioare au asigurat îngrijirea medicală în unitățile din sistemul sanitar public și privat în anul 2019, mai mult cu 0,3 mii fiziokinetoterapeuți și 0,9 mii de asistenți față de 2018. Din totalul medicilor, aproape două treimi și-a desfășurat activitatea în mediul urban. Discrepanțele pe medii de rezidență se mențin: în mediul rural au revenit de peste 8 ori mai mulți locuitori unui medic (de 1,3 ori mai mulți locuitori unui medic de familie), de 6 ori mai mulți locuitori unui medic stomatolog și de aproape 4 ori mai mulți locuitori unui farmacist comparativ cu mediul urban.

Maria Bogdan