Bednar SWIFTERDISC octombrie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 28 Nov 2021

Diferențe salariale mari între județele țării

O să vă surprindă, dar în 2020 media salariilor nete lunare în România și în fiecare județ a crescut, comparativ cu anul trecut, deși am trecut și mai trecem încă prin cel mai greu moment de la al Doilea Război Mondial încoace, am numit pandemia de coronavirus, care a afectat economia planetară și, implicit (sau chiar mai rău), economia românească. Și foarte curios mai este un lucru: județe care în general dețin ultimele poziții ca PIB/cap de locuitor, cum ar fi Mehedinți, Olt, Mureș, au media salariilor lunare mai mare decât în județele mult mai bine situate economic, de exemplu Arad, Brașov, Prahova etc. Sigura explicație ar fi că numărul angajaților de la stat, plătiți, se știe, cu lefuri mai mari decât în mediul privat, este predominant, de unde și această medie mai mare a lefurilor nete lunare.

Trebuie să recunoaștem că cifrele, extrase din aplicația „Statistici România“, surprind oarecum, tocmai prin creșterile salariale din 2020, comparativ cu 2019: ianuarie 2020 – 2.810 lei salariul lunar mediu net la nivel național (2.668 lei, în luna ianuarie, anul trecut), februarie 2020 – 2.827 lei (2.615 lei), martie 2020 – 2.874 lei (2.678 lei), aprilie 2020 – 2.774 lei (2.737 lei), mai 2020 – 2.813 lei (2.746 lei), iunie 2020 – 2.916 lei (2.793 lei), iulie 2020 – 2.925 lei (2.756 lei), august 2020 – 2.915 lei (2.695 lei). În condițiile în care, începând cu luna martie, economia națională a avut de suferit, înregistrându-se o scădere importantă a PIB-ului general, este greu de imaginat cum s-a făcut că salariile totuși au crescut, în comparație cu 2019, an cu un sensibil salt economic.

Bucureștenii, cel mai bine plătiți români

În cele ce urmează, vom face o analiză având la bază salariile medii nete lunare din luna august 2020. Observăm că, la nivel de macroregiuni, cea mai mare medie se înregistrează în zona Sud-Muntenia + București –Ilfov, cu o leafă medie de 3.012 lei, mai mare cu 3,32% față de media la nivel național. Cifra este însă influențată decisiv de București-Ilfov; altfel, luată izolat, regiunea Sud-Muntenia are o medie salarială de 2.821 lei, cea mai mică între macroregiunile țării! Cel mai mare salariu din România l-au încasat bucureștenii- 4.139 lei, iar cel mai prost plătiți sunt locuitorii din Covasna – 2.460 lei. După București,  urmează Cluj – 3.871 lei, Timiș – 3.424 lei, Sibiu – 3.248 lei, Iași – 3.229 lei și Ilfov – 3.225 lei. (Tabel 1)

Covasna, cel mai mic salariu din țară

În Macroregiunea 1, care include regiunile de dezvoltare Nord-Vest și Centru, clasate pe pozițiile 2 și 3, ca PIB general (după București-Ilfov și Sud-Muntenia) și pe locurile 2 și 3, ca PIB/cap de locuitor (după București-Ilfov), media salarială este mai mică decât în Sud-Vest Oltenia (cunoscută a doua cea mai săracă regiune) și Vest și sensibil mai mare decât Macroregiunea 2, care conține câteva dintre cele mai dezavantajate județe din România. Cum era de așteptat, cel mai mare salariu îl au clujenii și sibienii. Surprinde însă plasarea județelor Brașov și Alba sub Mureș, zonă care nu le egalează ca dezvoltare. Covasna, Sălaj și Maramureș au cel mai prost plătiți salariați; în cele două județe câștigul este cu 40%, respectiv cu aproximativ 37% mai mic decât al lucrătorilor din Capitală. (Tabel 2)

Leafa din Tulcea, aproape cât a constănțenilor!

În Moldova și Dobrogea nu constănțenii sunt cel mai bine plătiți, având în vedere că, din punct de vedere economic, județul se află pe poziția a 4-a ca PIB general în România, ci ieșenii (3.229 lei)! Cele mai mici lefuri nete lunare încasează angajații din Vrancea, Suceava și Buzău. În județele Tulcea și Vaslui, care au cel mai mic PIB general din cele două regiuni, salariile sunt mai consistente, apropiindu-se sau chiar depășind media regională. Nici Buzăul nu stă prea bine din acest punct de vedere, fiind al treilea cu cele mai mici salarii nete lunare. (Tabel 3)

Teleormănenii, lefuri mai mici cu peste 1.400 lei decât în București

În Macroregiunea 3, cifra este influențată de includerea în acest grup a Bucureștiului și parțial a județului Ilfov. În rest, nimic surprinzător: în cele mai puternice județe din punct de vedere economic, Prahova și Argeș, se plătesc cele mai mari lefuri nete, ultimele locuri fiind ocupate, cum era de așteptat, de Teleorman și Ialomița. Bucureștiul depășește media națională cu peste 40%, iar Ilfov, cu peste 10 procente. Între București și Teleorman există o diferență salarială de 1.469 lei. (Tabel 4)

Salariu surprinzător în Mehedinți!

Cum spuneam mai sus, în regiunea Sud-Vest Oltenia sunt cele mai mari surprize! În județul Mehedinți, care are al doilea cel mai mic PIB general din țară, după Covasna, leafa lunară netă este egală sau chiar mai mare decât în județele din TOP 10 economic: Argeș, Brașov, Constanța etc. În județul Olt (intervalul 20-25 ca PIB general), salariile sunt mai mari decât, de exemplu, în Prahova (loc 6 ca PIB general)! În Macroregiuna 4, cel mai bun câștig salarial înregistrează Timiș, iar cel mai slab, județul Arad. (Tabel 5)

judete tabel 1

judete tabel 2

judete tabel 3

judete tabel 4

judete tabel 5

Maria BOGDAN

  • Publicat în Social

Industria de morărit și panificație se confruntă cu un deficit de forță de muncă din cauza salariilor reduse și a ajutoarelor sociale

Industria autohtonă de morărit și panificație se confruntă cu un deficit de forță de muncă din cauza salariilor reduse din sector, dar și a ajutoarelor sociale care s-au dat în ultimii ani și care "au stricat complet conceptul de muncă", iar pentru a-și proteja business-ul marii producători de pâine vor să aducă forță de muncă din afară.

"Din păcate, cea mai mare problemă a sectorului de panificație în momentul de față este forța de muncă. Avem mari probleme, întrucât aceste ajutoare care s-au dat ani de zile au stricat complet conceptul de muncă și, ca să fiu direct, nu prea mai există dor de muncă. Noi ne lovim acum de acest lucru pentru că mulți se bucură că intră în șomaj, își iau șomajul, dar lucrează 'la negru' și așa se face și evaziune fiscală", a declarat, pentru AGERPRES, președintele Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificație și Produse Făinoase — ROMPAN, Aurel Popescu.

Acesta susține că 4-5 societăți de morărit și panificație, membre ROMPAN, au solicitat patronatului să se adreseze ambasadelor prezente în România pentru a aduce forța de muncă din afară.

"Am primit de la 4-5 societăți din țară solicitarea să ne adresăm, dacă putem, la anumite ambasade pentru a aduce forță de muncă din afară. Situația este gravă, nu este de glumit. Noi (ROMPAN — n. r.), fiind și centru de formare profesională, am constatat că îi luăm de pe stradă, facem cursuri, îi calificăm, îi învățăm, iar ulterior ei pleacă. Numai de la brutărioara noastră pe care o avem așa, ca piesă de muzeu, și unde mai facem produse tradiționale, ne-au plecat doi salariați la Londra, pentru că pur și simplu se câștigă mai bine. Consider că nu mai putem ține forța de muncă la un nivel de salarizare așa de redus. Trebuie să-i plătim corespunzător ca să-i determinăm să rămână în țară pe cei care vor să muncească. La ora actuală, în România, prețul pâinii este de 4-5 ori mai mic decât în alte state europene, deși prețul grâului și cel al făinii este la fel, prețul gazelor și al energiei este la fel, în timp ce prețul forței de muncă este total diferit", a adăugat Popescu.

În opinia șefului ROMPAN, 2016 a fost un an "mult mai prost decât mulți alți ani" pentru sectorul morărit și panificație, întrucât au existat numeroase probleme din punct de vedere legislativ, care au afectat toată industria alimentară din România.

"Încheiem anul 2016 mult mai prost decât mulți alți ani și vă spun acest lucru pentru că, din punct de vedere legislativ, avem niște probeleme cu care ne confruntăm, nu numai noi, industria de morărit și panificație, ci toată industria alimentară. Aici este vorba de Legea 150 care modifică Legea 321 privind comercializarea produselor alimentare. S-a scos o lege ca să modifice altă lege de comercializare a produselor alimentare, dar a fost concepută prost. A fost făcută în pripă, ca să prindă alegerile locale, și acum mediul de afaceri are de suferit. Sperăm ca în martie, cu noul Parlament, să se schimbe această lege", a subliniat președintele ROMPAN.

O altă problemă ridicată de șeful patronatului din industria de panificație este cea legată de taxele impuse de autorități pentru recuperarea deșeurilor, în condițiile în care acestea vor avea influențe semnificative în prețul produselor alimentare. Chiar dacă la nivelul industriei de panificație impactul nu este atât de "dramatic" ca în sectoarele care utilizează ambalaje de sticlă, Popescu susține că și un impact de 1% reprezintă mult în condițiile în care "ajungi să te bucuri că ai luat 5 bani profit la o franzelă".

Nu în ultimul rând, Popescu este de părere că legea privind risipa alimentară este una "foarte proastă", deoarece anumite prevederi din lege favorizează crearea unei "zone gri de vânzare a alimentelor".

"Și legea cu risipa alimentară este o lege foarte proastă. Nu știu cum președintele, fără să se consulte cu mediul de afaceri, a promulgat-o. Ea intră în vigoare de anul viitor și s-ar putea crea o zonă gri de vânzare a alimentelor. Adică, toată lumea o să aștepte cu două zile înainte de expirarea termenului ca să își cumpere produse la o treime din preț. Or, industria nu poate să vândă jumătate din produse la o treime din preț, pentru că scrie faliment. Recent, vorbeam cu colegii din Austria, care au avut și ei o asemenea lege acum vreo 10-15 ani, și, într-adevăr, a fost o influență nefastă asupra mediului de producție și au schimbat-o. Noi vrem să o schimbăm chiar de anul viitor, pentru că, în primul rând, nu vrem să creăm probleme legate de sănătatea populației și, în al doilea rând, nu vrem să vindem sub costuri și să ajungem la faliment. Ne gândim să amendăm toate aceste legi", a explicat Aurel Popescu.

Pe de altă parte, reprezentantul brutarilor consideră că singurul lucru bun care s-a întâmplat în 2016 a fost legat de lansarea schemei de ajutor pentru panificație din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020), care permite realizarea unor investiții în sector.

"Trebuie să amintim și un lucru bun din acest an — și anume schema de ajutor pentru panificație din PNDR 2020 pentru prelucrarea secundară a cerealelor, pentru pâine, patiserie, paste făinoase și biscuiți. Cine vrea să facă investiții, sunt bani suficienți și putem să-i accesăm. Avem alocate fonduri de 80 de milioane de euro și, dacă sunt cereri, putem să accesăm bani și din anii următori", a adăugat Popescu.

În ceea ce privește închiderea fabricii de pâine Titan, care a făcut ultima livrare de produse proaspete de panificație în data de 12 decembrie 2016, și care se va concentra doar pe partea de morărit și pe livrarea de produse congelate, după cum a anunțat proprietarul fabricii, grupul GoodMills România, șeful ROMPAN susține că nu va exista un deficit de astfel de produse pe piața românească pentru că în altă zonă a Capitalei se dezvoltă un alt producător important de astfel de produse de panificație.

"Nostalgia mă face să mă gândesc că din fabricile vechi nu au mai rămas decât două în funcțiune, asta este o problemă. A doua este problema oamenilor, pentru că cei care activau la acest al doilea mare producător de pâine erau din zona de est a orașului București și sigur nu se pot muta în vest, unde s-a deschis o altă fabrică de pâine. Vel Pitar a cumpărat fostul Spicul București și acolo se dezvoltă și se realizează producția de cozonaci și de pâine în mare parte. Am înțeles de la conducerea Titan că angajații disponibilizați, în jur de 250 de oameni, vor primi salarii compensatorii", a subliniat președintele patronatului.

În România, consumul de pâine a scăzut în ultimii ani, de la 98 de kilograme pe locuitor într-un an la mai puțin de 96 kg în prezent, dar încă se menține peste media europeană de 82 kg/locuitor/an.

"La noi, consumul de pâine în cifre absolute scade, pentru că avem foarte mulți români plecați în afară, iar, pe de altă parte, consumul pe cap de locuitor se reduce, pentru că au apărut tot felul de alte produse. Eram anii trecuți la un consum de 98 de kilograme, s-a redus la 96 și acum suntem sub 96 de kilograme, în timp ce media europeană este de 82 de kilograme pe om anual", a menționat Popescu.

ROMPAN este prima asociație constituită în România în 1990 și cuprinde peste 300 de societăți din toate domeniile din industrie. Cota de piață este de 65% pe morărit, 40% la panificație, 70% la paste făinoase și 55% la biscuiți.

În industria de morărit și panificație lucrează 80.000 de salariați, peste jumătate din toată industria alimentară, unde sunt 150.000 de salariați, numai în societățile membre ROMPAN fiind peste 40.000. Sectorul înregistrează anual o cifră de afaceri de circa 2,5 miliarde de euro.

Sursa: AGERPRES

Cum vor creşte salariile românilor până în 2018

Dacă ar fi să ne luăm după declaraţiile autorităţilor, prosperitatea ne bate la uşă. Economia creşte, pe hârtie, criza pare depăşită, iar viitorul se anunţă unul pozitiv. Vom trăi bine, în sfârşit, aşa cum ne promit politicienii de ani de zile? Vom reuşi să ajungem din urmă măcar polonezii şi cehii? O analiză realizată de analiştii de la agenţia de business information şi credit risk management KeysFin conturează un tablou oarecum diferit faţă de aşteptările optimiste ale autorităţilor.

Dacă aveţi planuri importante pentru anii următori, dacă vă gândiţi că veţi avea mai mulţi bani în buzunar şi că vă veţi putea permite să plătiţi o rată mai mare la bancă ar fi bine să vă mai gândiţi înainte de a vă programa cheltuielile peste câştigurile din prezent. Nu de alta, dar statisticile Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP), prezentate în ediţia din această lună a Prognozei 2014-2018, prevăd că salariul mediu net în România, adică cel pe care îl primiţi în mână, va creşte în următorii 4 ani cu numai 261 de lei, echivalentul a 58 de euro.

Cu alte cuvinte, prosperitatea „made in România“ se va traduce într-o creştere anuală medie a veniturilor de 14,6 euro, adică cu 65 de lei pe an – echivalentul a două bilete de film. Statistica CNP arată că în acest an salariul mediu net este de 1.660 lei (373 euro), iar anul viitor va ajunge la 1.733 lei (389 de euro), în creştere cu 16 euro.

Interesant este că avansul salariilor ar urma să se tempereze în următorii ani. De la un ritm de creştere de peste 4% în intervalul 2012-2015 se va ajunge sub nivelul de 4% în intervalul 2016-2018. Aşa se face că salariul mediu net va creşte în 2016 cu numai 64 de lei (14 euro), la 1.797 lei (403 euro), şi va ajunge în 2018 la 1.921 lei (431 de euro). Altfel spus, în trei ani vom adăuga la câştigul personal numai 28 euro! Calculele sunt realizate la un curs mediu de 4,45 lei/euro.

Bineînţeles că nu toată lumea va câştiga la fel. Statistica CNP reprezintă doar o medie între cel mai mic şi cel mai mare salariu. Statisticile KeysFin, realizate pe baza datelor oficiale, indică, de exemplu, că se va menţine diferenţa dintre salariile de la stat şi cele din mediul privat.

Astfel că în mediul bugetar câştigul mediu va continua să fie mai mare şi în următorii ani faţă de cel din sectorul concurenţial chiar dacă, în procente, se estimează un avans mai puternic al celui din economia reală. În 2018 se estimează că angajaţii de la stat vor câştiga, în medie, 2.691 de lei brut, iar cei din privat 2.634 de lei, primii cu 284 de lei mai mult decât în prezent, ceilalţi cu 385 lei.

Salariile, îngropate de preţuri

La prima vedere, vestea bună este că salariile vor creşte! Numai că, pentru a realiza ce înseamnă, în realitate, evoluţia câştigurilor trebuie să o corelăm cu cea a preţurilor! Pentru că, indiferent cât câştigăm, contează ce putem face cu ei. Potrivit datelor centralizate de analiştii de la KeysFin, preţurile produselor de consum vor creşte sensibil în următorii ani. Conform estimărilor CNP, vom asista la un avans mediu anual de 2,2% în 2015, de 3% în 2016, de 2,7% în 2017 şi de 2,5% în 2018. Per total - 10,4%. Potrivit KeysFin, datele trebuie luate cu o marjă de eroare destul de mare, având în vedere experienţa anterioară. „Dacă ne uităm numai la preţurile carburanţilor, care s-au dublat în ultimii 4 ani, fapt care nu a fost prognozat de CNP, este bine să ne luăm rezerve serioase la acest capitol. Realitatea este că preţurile urmează un trend ascendent mult mai mare decât cel prognozat oficial, influenţate în primul rând de avansul galopant al costurilor utilităţilor“, explică analiştii de la KeysFin.

Vestea bună ar fi că leul va continua să se întărească în faţa monedei europene. Cursul prognozat de CNP este de 4,42 lei/euro în 2015 şi 2016, de 4,40 lei/euro în 2017 şi de 4,38 lei/euro în 2018. Iar dolarul este cotat la 3,4 lei în 2015 şi 2016, 3,38 lei în 2017 şi 3,37 lei în 2018.

Adrian NEGRESCU

Abonează-te la acest feed RSS