Bednar SWIFTERDISC octombrie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 27 Oct 2021

Rețete - Ciorbă de pește

Consumul de pește prezintă nenumărate beneficii, carnea de pește fiind o sursă importantă de acizi grași esențiali Omega 3 și Omega 6, proteine, vitamine și minerale.

Începând din acest număr ar revistei, vă vom prezenta câte o rețetă pentru preparate delicioase din pește, rețetele fiind culese din cartea Peștele în... bucate, apărută la editura Sfântul Ierarh Nicolae, cu sprijinul Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu“ din Corabia, județul Olt.

Valori medii nutriționale pentru 100 g:

  • Calorii: 224 kCal
  • Proteine: 8 g
  • Lipide: 8 g
  • Carbohidrați: 30 g

Ingrediente:

  • 1 kg de pește (somn, crap, știucă sau caras);
  • 1 ceapă mare;
  • 1 ardei gras roșu mare;
  • 2 morcovi medii;
  • ½ țelină;
  • 4-5 roșii medii;
  • leuștean;
  • pătrunjel;
  • 3-4 linguri de oțet;
  • sare și apă.

Mod de preparare

Peștele se spală, se curăță și se taie în bucăți potrivite; morcovii se spală și se taie în cubulețe mici, iar ardeii, ceapa, țelina și roșiile se taie în bucăți cât mai mari.

Punem apă într-o oală și adăugăm cubulețele de ceapă, morcovii, țelina și ardei; acoperim cu un capac și lăsăm la fiert la foc mic până când legumele sunt aproape fierte. Adăugăm apoi bucățile de pește și roșiile tăiate cubulețe și mai lăsăm să fiarbă 15 minute.

Când sunt fierte, oprim focul și adăugăm sare după gust, oțetul și verdeața (leușteanul și pătrunjelul).

Poftă bună!

Simona-Nicole David

  • Publicat în Social

Rețetă de acum 100 de ani - Carne amețită, un deliciu din bucătăria românească veche

România este o țară cu o cultură gastronomică vastă, iar prima carte de bucate a fost publicată în anul 1841 de Mihail Kogălniceanu și Costache Negruzzi. Astăzi vă prezentăm o rețetă veche de carne amețită, care merge de minune cu o garnitură de salată de fasole verde. Carne amețită este o rețetă tradițională publicată în anul 1935 în cartea de bucate Carte de bucătărie – 1501 feluri de mâncări, cu prefață semnată de Constantin Bacalbaşa.

Ingrediente

  • un kilogram carne de vită;
  • 250 grame costiță afumată;
  • 2-3 cepe;
  • 2 linguri făină;
  • un cățel de usturoi;
  • un cubuleț de zahăr;
  • 1 litru de vin negru;
  • ciuperci;
  • unt;
  • sare, piper.

Carne amețită. Mod de preparare

Iată rețeta de carne amețită exact așa cum este ea scrisă în cartea din 1935:

„Ia un kilogram de carne de vacă tăiată în bucăți mici, apoi 250 grame costiță afumată le tai în bucăți mai mici. Pui unt într-o cratiță și arunci acolo costița pentru a se rumeni, arunci și carnea și câteva cepi tăiate bucăți. Pui sare, piper, două linguri de făină și amesteci mereu până se rumenește totul. Adaogi buchetul, un cățel de usturoi tocat, o bucățică de zahăr. Pui un litru de vin negru și jumătate litru apă. Acoperi și lași să fiarbă 2 ore. În acest timp treci în unt câteva ciuperci și le arunci în cratița cu carne. Când e gata, scoți grăsimea și buchetul și servești.“

În aceeași carte de bucate este publicată și o posibilă garnitură. Iată cum se face:

Salată de fasole verde

„Cureți fasolea, o speli și o pui la foc în apă sărată. După ce a fiert, o lași să se răcească și o pui în castronul în care o servești. Toarnă-i deasupra o parte din apa în care a fiert, adaogi usturoi pisat și o dregi de oțet și ulei. Totul se amestecă.“

Poftă bună!

Beatrice Alexandra MODIGA

  • Publicat în Social

Un desert perfect pentru zilele toride: budincă de fructe

Un desert vechi, de pe vremea când rafturile magazinelor nu erau înțesate cu produse gata preparate, delicios și oarecum ușor de preparat este budinca de fructe. În funcție de fructele preferate sau de sezon, deși se poate face și cu fructe congelate, budinca poate fi din fructe de pădure, de lămâie, portocale etc. Pentru prepararea acestui desert delicios avem nevoie de aproximativ o oră, dacă nu avem, suficientă experiență în bucătărie. Pentru bucătarii pricepuți timpul necesar ar putea scădea la aproape jumătate de oră.

Ingrediente:

  • 4 ouă
  • 500 ml de lapte dulce
  • 100 g făină de grâu/secară/năut etc.
  • 100 g de zahăr
  • 50 g de unt
  • 300 g de fructe (căpșuni, afine, mure, zmeură, banane, citrice etc.)
  • 2 banane coapte bine (cele mai bune sunt cele care au coaja aproape neagră)
  • 1 lingură zahăr pudră
  • 3 linguri esență de rom
  • 1 plic de zahăr vanilinat

Mod de preparare:

Într-un vas termorezistent se dizolvă făina în jumătate de cantitate de lapte rece, iar apoi se adaugă zahărul, gălbenușurile și cealaltă jumătate de cantitate de lapte ce a fost încălzit înainte. Vasul se pune într-o cratiță în care fierbe apă, astfel compoziția se prepară termic la bain-marie, amestecând în continuu până se leagă. Se ia de pe foc și se lasă la răcit. Între timp, untul se freacă până se obține o spumă. Acesta se adaugă în compoziția răcită. Albușurile se bat cu un praf de sare, cu esența de rom, zahăr pudră și vanilinat până se obține o bezea. Apoi se adaugă și fructele pasate și se amestecă ușor. Se amestecă cele două compoziții, se pun în cupe și se lasă la răcit în frigider câteva ore. La servire se pot adăuga câteva fructe întregi și frunze de mentă.

Poftă bună!

Simona Nicole DAVID

  • Publicat în Social

Chisălița cu vișine, corcodușe și prune - rețeta cu mălai

De data aceasta vă prezentăm un desert tradițional de vară care se prepară din fructe acrișoare: vișine, prune, corcodușe, dar și din agrișe, coacăze sau cireșe amare. Ce este chisălița? Cum se face chisălița de fructe? Iată și rețeta!

Chisălița este un preparat tradițional din Țările Baltice (Letonia, Estonia, Lituania), din nordul Europei, dar și din Polonia, Ucraina sau Rusia. La noi a venit pe filieră rusească în primul rând în Bucovina, de unde s-a răspândit și în Moldova sau în nordul Transilvaniei. Se servește atât caldă cât și rece, de la frigider.

Preparatul are o vechime de peste 1.000 de ani, iar cuvântul kissel înseamnă acru, supă acră. Este un fel de compot de vară îngroșat. Înainte de a ajunge cartoful și porumbul în Europa, chisălița s-a îngroșat cu fulgi de ovăz, griș sau făină de grâu. Ulterior au apărut în rețete amidonul (din porumb sau cartofi) sau mălaiul de porumb.

Există variante de chisăliță în care fructele sunt complet mărunțite, motiv pentru care se servește rece, în pahare. Dar fructele se pot lăsa și întregi sau se pot mărunți doar parțial.


Ingrediente

  • 200 g de fructe curățate (corcodușe, prune, vișine);
  • 25 g de făină de mălai;
  • 35 g de zahăr;
  • 10 g de amidon;
  • 450 ml de apă;
  • vanilie, scorțișoară, rom;
  • sare.

Cum se face?

În principiu folosim fructe acre: vișine, prune, corcodușe, dar și agrișe, coacăze sau cireșe amare ori combinații ale acestora. În orice caz, fructele se spală, se curăță dacă este cazul și li se scot sâmburii. Eu am folosit corcodușe și din cca 250 g (întregi) am obținut 200 g de corcodușe curățate, fără sâmburi.

Pentru aromă am folosit o jumătate de baton de vanilie (sau 1 linguriță extract de vanilie ori 2 plicuri zahăr vanilat), dar puteți folosi și bastonașe de scorțișoară sau rom.

Cum se fierbe chisălița?

Se pune oala pe foc cu fructele curățate și cu 300 ml apă. Se lasă să dea câteva clocote, aproximativ 3-4 minute. Se ia de pe foc și se adaugă făina de mălai, sarea și vanilia. Se lasă la fiert 10 minute la foc mic. După aceasta se adaugă amidonul desfăcut în 150 ml de apă rece și zahărul. Se mai lasă pe foc 2-3 clocote, până se îngroașă un pic. Gustați ca să vedeți dacă mălaiul este fiert și dacă chisălița este suficient de dulce sau de aromată. Mai puteți completa cu zahăr sau arome.

Servire chisăliță

Chisălița se poate mânca rece sau caldă, în funcție de preferințe. Este fină și cremoasă, dulce-acrișoară și foarte aromată. Un deliciu de vară!

Beatrice Alexandra MODIGA

  • Publicat în Social

Supa mirilor

Acest fel de supă este un obicei tradițional de nuntă din zona de nord-vest a țării și se prepară de bucătăresele care se ocupă și de meniul de nuntă. Dacă se alege varianta cu melcișori (paste preparate în casă), atunci acestea se pregătesc cu o săptămână înaintea nunții pentru a avea timp să se usuce.

Ingrediente

  • 1 pui de dimensiune medie (1,5 kg);
  • 3-4 morcovi;
  • 2 rădăcini de pătrunjel;
  • 1 țelină;
  • 3 ardei grași (roșu, verde, galben);
  • 2 cepe;
  • 1 legătură de pătrunjel;
  • 2-3 foi de dafin;
  • sare, piper (boabe).

Cum o preparăm

Puiul se spală și se curăță, se părlește (dacă este cazul), se tranșează și se pune la fiert într-o oală cu apă clocotită în care s-a pus sare. După ce dă în primul clocot, se scoate, se aruncă apa, se spală puiul și se pune din nou la fiert în apă curată în care s-au adăugat foile de dafin, piperul și sarea. Când începe să fiarbă, se adună spuma formată deasupra pentru ca supa să rămână clară. Când nu se mai formează spumă deasupra, se adaugă și legumele tăiate, în ordinea fierberii: rădăcinoasele și apoi, când acestea sunt aproape fierte, se pun și ardeii.

Când carnea și legumele s-au fiert se strecoară supa și se toarnă într-un alt vas. Dacă se dorește adăugarea de melcișori, acum este momentul fierberii lor în supa strecurată. Dacă se preferă varianta fără paste adăugate (mai puține calorii...), atunci supa este gata. Se presară pătrunjelul tocat mărunt și se servește. La servire se pot adăuga și câteva bucăți din legumele și carnea fierte.

Simona Nicole-David

  • Publicat în Social

Gulaș de vită

Chiar dacă ia ceva timp pregătirea ingredientelor și prelucrarea termică, gulașul merită cu prisosință  să fie preparat, căci gustul este absolut minunat. Rețetă ungurească veche, gulașul este o combinație interesantă între supă și tocană, delicios și sățios. Se poate consuma cu legume, orez, mămăligă.


Ingrediente:

  • 500 g pulpă de vită;
  • 30 ml ulei de floarea-soarelui;
  • 2 cepe medii;
  • 2 morcovi;
  • 3 ardei grași (putem pune roșu, verde, galben);
  • 2 ardei iuți (sau în funcție de preferințe);
  • 2 linguri pastă de roșii;
  • 200 g roșii decojite în suc de roșii;
  • 200 ml vin roșu;
  • boia de ardei iute;
  • sare, piper;
  • pătrunjel.

Primul pas în pregătirea gulașului este spălarea și tăierea cărnii în cubulețe mici. Se zvântă pe un prosop de hârtie și apoi se prăjesc puțin în ulei bine încins. Este bine ca uleiul să fie bine încins pentru ca bucățile de carne să rămână suculente la interior. Se adaugă ceapa și ardeiul iute tocate mărunt, apoi se pune puțină apă și se lasă la înăbușit în cratița acoperită cu un capac. După 10-15 minute, se ia spuma și se adaugă morcovii, iar după câteva minute se pune și vinul. Se fierbe în continuare până când carnea este fiartă bine. Când carnea este aproape gata, se adaugă ardeiul gras tăiat fâșii, sare, piper, boia de ardei iute și puțină apă. Se lasă câteva minute la fiert și apoi se adaugă sucul de roșii, pasta de roșii, roșiile tăiate cubulețe.

Gulașul se mai ține pe foc până scade sosul (se poate introduce și la cuptor pentru jumătate de oră), iar apoi se servește fierbinte alături de garnitura preferată.

Vă dorim poftă bună!

Simona-Nicole DAVID

  • Publicat în Social

Supă ardelenească de mazăre

Ușor de preparat, gustoasă și sănătoasă, supa de mazăre se poate pregăti în orice anotimp, dar recomandat ar fi la începutul verii, atunci când este mazărea proaspătă. Firește că se poate folosi și mazăre congelată sau din conservă, dar nu este la fel ca cea fragedă. Se pot adăuga crutoane, dacă alegem să o transformăm în supă-cremă, și puțină smântână. De asemenea, se poate face și piure din mazăre, o alternativă excelentă la piureul de cartofi pentru cei care țin diete sau pur și simplu vor să reducă amidonul din alimentație.

Ingredientele necesare

  • 300 grame de mazăre proaspătă sau congelată;
  • 2 cepe medii;
  • 2 morcovi;
  • 2 rădăcini de pătrunjel;
  • 2 păstârnaci;
  • 1,5 litri supă de legume;
  • 100 ml de smântână;
  • pătrunjel, mentă – câteva fire pentru decor;
  • o lingură de ulei;
  • un praf de sare;

Mod de preparare

Ceapa, morcovii, pătrunjelul rădăcină și păstârnacul se pun cu puțin ulei și apă la înăbușit (este mai sănătos decât dacă se călesc doar în ulei); se adaugă apoi mazărea, supa de legume și se lasă la fiert. Dacă alegem varianta supei-creme, o vom pasa după fierbere și vom adăuga smântâna și pătrunjelul ori menta pentru decor. Se poate lăsa și nepasată, gustul este la fel de bun.

Pentru piure se reduce cantitatea de lichid (doar 500 de ml de supă de legume) și se adaugă puțin unt atunci când pasăm mazărea după fierbere.

Originară din Asia Mică și Centrală, mazărea face parte din alimentația noastră de mai bine de 5.000 de ani și este folosită chiar și ca remediu natural pentru conținutul său bogat în fibre, proteine, vitamine, antioxidanți și flavonoide. Cu un profil nutritiv impresionant, mazărea are puține calorii. Astfel, la 170 de grame de mazăre, avem doar 62 de calorii. Aproximativ 70% dintre aceste calorii provin din carbohidrați, iar restul din proteine și o cantitate mică de grăsimi. Conține și o cantitate importantă de fibre, multe minerale și vitamine, de aceea este atât de important să o consumăm atunci când este „sezonul“ său.

Simona-Nicole David

  • Publicat în Social

Coliva tradiţională

Coliva tradiţională este preparatul simbol prezent la toate ceremoniile religioase închinate celor plecați dintre noi. Coliva reprezintă trupul celui dispărut deoarece hrana principală a trupului omenesc este grâul, ingredient din care se fac pâinea și coliva. Dar pentru mulţi alţii este un deliciu de post care se prepară cu mare uşurinţă. Şi pentru că în toate sâmbetele de până în sâmbăta Paştelui „se poartă colivele“, cum se spune în zona de unde vin eu, m-am gândit să structurez pas cu pas rețeta pentru coliva tradițională, ingrediente necesare și mod de preparare, poate vă sunt de folos.

Ingrediente

  • 500 g de arpacaş;
  • 350 g de zahăr;
  • 350 g de nucă;
  • 6 pliculeţe zahăr vanilat;
  • 5 linguriţe coajă de lămâie;
  • 100 g de stafide;
  • 1 pachet zahăr pudră pentru ornat;

Mod de preparare:

  • Pentru început, se spală arpacaşul şi se pune în apă rece la fiert. Pentru a face rețeta de colivă tradițională ai nevoie de trei ori şi jumătate mai multă apă decât arpacaş.
  • Se fierbe încet, la foc foarte mic, circa o oră, până ce bobul de arpacaş crapă sau „înfloreşte“.
  • Între timp, se alege nuca și se separă câţiva mieji mai frumoşi pentru ornat. Se dă prin maşina de tocat sau se macină.
  • În arpacașul care este la foc mic se adaugă zahărul şi un praf de sare şi se amestecă mereu, ca să nu se lipească de fundul vasului.
  • Când arpacașul pentru coliva tradițională este fiert, se dă deoparte şi se lasă la răcit, eventual cu un prosop curat umezit pus deasupra, ca să nu prindă coajă foarte groasă. Arpacașul bine fiert se lasă peste noapte.
  • Dimineaţa începe prepararea propriu-zisă a rețetei de colivă. Acum se amestecă arpacașul cu nuca, zahărul vanilat, coaja de lămâie, stafide, și orice alte ingrediente îți mai sunt pe plac.
  • După ce ai încorporat bine toate ingredientele, coliva tradițională se pune într-o farfurie lată și se ornează. Deasupra se poate presăra cacao, nucă de cocos și se pot așeza bomboane și nucă.

Beatrice Alexandra MODIGA

  • Publicat în Social

Pască cu ciocolată

Primul fel de mâncare consumat în ziua de Paști trebuie să fie pasca, așa spune tradiția. De fapt, pasca este servită doar în aceste zile și trebuie să ocupe un loc central pe masă, pentru că bine știm că nici bucatele nu se așază oricum în această zi. Există numeroase rețete, în funcție de zonă, însă toate au ca element comun brânza dulce de vacă. Au apărut în ultima perioadă și fel de fel de rețete, de aceea vă propun o rețetă de pască cu ciocolată.

Pentru blat:

  • 1 cană făină;
  • ½ cană zahăr;
  • ½ cană lapte;
  • 1 plic praf de copt;
  • 100 g unt sau margarină;
  • 1 plic zahăr vanilat;
  • 3 linguri cacao;

Pentru cremă:

  • 500 g brânză de vaci;
  • 2 ouă;
  • 1 lingură de făină;
  • zahăr după gust;
  • lămâie;
  • esență de vanilie;
  • stafide;

Pentru glazură:

  • 3 linguri apă;
  • 4 linguri zahăr;
  • 3 linguri cacao;
  • 1 lingură margarină/unt;

Mod de preparare

Blat

Se freacă oul cu zahărul, apoi se încorporează margarina sau untul, se adaugă făina treptat, apoi laptele și cacao, zahărul vanilat și praful de copt.

Crema de brânză

Brânza se dă prin sită sau mixer, se freacă gălbenușurile cu zahăr, după care se bat albușurile spumă și se încorporează în restul compoziției, la final puteți adăuga sau nu stafidele, după gust.

Pentru această prăjitură aveți nevoie de o formă rotundă de silicon, cu gaură în mijloc, ori o tavă rotundă cu diametrul de 20 cm. Compoziția pentru blat se împarte în două jumătăți egale, prima se toarnă în tavă, apoi se adaugă crema de brânză și apoi se adaugă restul compoziției de blat. Se introduce în cuptor și se menține la 180 grade până trece testul scobitorii.

Pasca obținută se răstoarnă pe un platou, se lasă la răcit, timp în care se pregătește glazura. Apa împreună cu zahărul și cacaua se fierbe la foc mic, apoi se lasă la răcit și când temperatura ajunge la valoarea apei de vară se încorporează untul/margarina. Glazura se toarnă peste pască și se introduce la frigider până a doua zi. Spre deosebire de pasca obișnuită, aceasta se servește la finalul mesei, ca desert.

Poftă bună!

Larissa DINU

  • Publicat în Social

Minciunelele copilăriei

Foarte gustoase și ușor de făcut, uscățelele sau minciunelele sunt bunătățile copilăriei, acele dulciuri pe care le făcea bunica. Crocante și dulci, acele gogoșeli mici acoperite cu zahăr din belșug ne strângeau pe toți în jurul mesei la povești.

Ingrediente:

  • Ouă – 3 bucăți;
  • sare – un vârf de cuțit;
  • făină – cât cuprinde, până se formează un aluat;
  • zahăr pudră pentru ornat (2-3 linguri);
  • zahăr vanilinat – un pliculeț.

Preparare

Ouăle se bat cu un tel, se adaugă sarea și treptat făină. Se poate folosi orice tip de făină din grâu sau amestec (făină de grâu și secară/ovăz/năut etc.). Când aluatul se întărește suficient pentru a putea fi frământat, nu se mai adaugă făină. Se frământă până când nu se mai lipește de mâini. Trebuie să fie exact ca aluatul pentru paste de casă. Aluatul se lasă câteva minute să se odihnească și apoi se întinde o foaie potrivit de groasă pe care o tăiem în romburi cu un cuțit foarte bine ascuțit. Se crestează fiecare romb pe mijloc, iar apoi unul dintre capetele rombului se introduce prin crestătură pentru a realiza o fundiță.

Separat se pune o tigaie (preferabil un tuci, un ceaun din fontă) cu ulei din floarea-soarelui pe foc și se lasă la încins. După ce s-a încins uleiul se pun minciunelele la prăjit pe ambele părți. Pentru că sunt subțiri, acestea se vor prăji imediat, de aceea trebuie să stăm lângă ele să nu se ardă. După ce s-au prăjit, se scot pe o farfurie acoperită cu prosoape de hârtie pentru a absorbi surplusul de ulei. Se lasă câteva secunde și apoi se tăvălesc prin zahărul pudră în care putem adăuga și zahăr vanilinat. Se pot consuma calde dar, în cazul în care rămân pentru a doua zi, merg perfect și reci. Pot însoți cafeaua aromată de dimineață.

S.D.

  • Publicat în Social

Pâinici cu rozmarin, busuioc și nuci

Una dintre rețetele vechi, întâlnite des la mănăstirile grecești și cretane, este cea a pâinicilor cu ierburi aromatice – rozmarin, busuioc – și nuci sau muguri de pin. Firește, în funcție de preferințele fiecăruia, în loc de rozmarin și busuioc se pot adăuga orice alte astfel de plante. O variantă ar fi crearea unui amestec de ierburi aromatice diferite pentru obținerea unui gust mult mai interesant.

Ingrediente:

  • 1 kilogram de făină* (putem combina făină albă cu făină integrală de grâu, de secară etc.);
  • 3 lingurițe de rozmarin uscat;
  • 3 lingurițe de busuioc uscat;
  • 5 lingurițe de miere încălzită;
  • 1 ceașcă de nuci măcinate sau de semințe de pin;
  • 90 grame de drojdie de bere;
  • o jumătate de ceașcă de untdelemn;
  • 250 ml de apă caldă;
  • sare (după gustul fiecăruia).

Mod de preparare

Făina se pune într-un lighean, apoi se adaugă sarea, rozmarinul, busuiocul, nucile sau semințele de pin, untdelemnul și mierea. În mijloc se face o adâncitură în care se va pune drojdia ce a fost dizolvată în apă caldă înainte. Se frământă câteva minute, se presară cu făină și se lasă puțin la odihnit aluatul acoperit cu un ștergar curat de bucătărie. După jumătate de oră, se ia din nou la frământat și se formează pâinișoare de un centimetru grosime. Acestea se așază într-o tavă unsă cu untdelemn sau cu hârtie de copt și se mai lasă puțin la crescut, la căldură.

După ce au mai crescut, se înțeapă cu furculița sau cu o scobitoare și apoi se ung cu puțin untdelemn. Pâinicile se introduc în cuptorul preîncălzit la 200 de grade Celsius și se lasă la copt pentru 20-30 de minute. Se scot, se ung cu puțină apă rece și se acoperă cu un ștergar curat de bucătărie.

Se pot consuma calde sau se pot lăsa pentru a doua zi. O variantă interesantă este adăugarea unui vin roșu demisec. Peste pâinea abia scoasă din cuptor se presară zahăr deasupra. Mixul de arome va fi absolut încântător: vin, nuci, ierburi aromatice, dulceața mierii și a zahărului: un deliciu!

După cum vedeți, aceste pâinici se fac foarte ușor și sunt deosebit de gustoase. Dacă v-am convins să vă încercați măiestria în bucătărie, vă dorim spor la treabă și poftă bună!


*Se poate adăuga inclusiv făină de năut; aceasta va merge perfect cu făina de grâu și va da o textură mai omogenă pâinicilor. În plus, făina de năut este și bogată în proteine și va fi mult mai sățioasă.


Simona-Nicole David

  • Publicat în Social

Cheescake cu rodie

Pentru noi, rodia este un fruct exotic pe care îl consumăm cu precădere în lunile de iarnă, atunci când apare pe rafturile din supermarket. Însă, în ultimii ani, rodiul, arbustul care oferă rodiile, a început să fie tot mai cultivat și la noi în țară, ce-i drept mai mult ca plantă de grădină, însă există și studii pentru descoperirea de soiuri care să se preteze climei din România.

Aspectuoase, gustoase și sănătoase, rodiile pot fi consumate în stare crudă, dar există numeroase rețete în care semințele de rodie pot fi incluse. Cel mai întâlnit este sucul de rodie, dar și sosurile ori salatele cu verdețuri sau cu fructe în care se adaugă și câteva semințe de rodie. În rețetele orientale este folosită în asociere cu vinetele, couscous-ul ori peștele.

Însă de data aceasta vă propun o rețetă dulce, cheescake cu rodie.


- Pentru blat avem nevoie de:

  • 150 g de biscuiți digestivi sau simpli
  • 80 g de unt la temperatura camerei

- Pentru cremă avem nevoie de:

  • 2 gălbenușuri
  • 90 g de zahăr fin
  • 200 g de ricotta
  • 100 ml de frișcă lichidă
  • 10 g de gelatină foi

- Pentru jeleu de rodie avem nevoie de:

  • 2 rodii mari
  • 1 linguriță de zahăr pudră
  • 12 g de gelatină foi

Mai întâi se pregătește baza de biscuiți, astfel încât să devină fină precum pesmetul, adică fie se zdrobesc cu un sucitor, fie se mărunțesc în blender. Peste acestea se adaugă untul tăiat cubulețe și se amestecă până când se obține compoziția pe care o așezăm în tava rotundă, de 20 cm, cu marginile detașabile. În timpul în care facem următorii pași, tava se pune la frigider.

Se pregătește sucul de rodie într-un storcător sau un blender și se păstrează doar zeama curată, fără pieliță sau urme de semințe, peste care adăugăm zahărul pudră.

Următorul pas este pregătirea cremei: se bat gălbenușurile cu zahăr până se obține o cremă fină, se adaugă ricotta. Separat se hidratează gelatina conform instrucțiunilor de pe pachet și apoi se adaugă în cremă și se amestecă. Între timp, frișca se bate spumă și se încorporează în cremă. Crema se toarnă peste blat și introducem din nou tava în frigider.

Pentru jeleu procedăm la fel cu foile de gelatină, le hidratăm și apoi încălzim puțin sucul de rodie, nu prea mult însă, cca un minut, și adăugăm gelatina pentru a se dizolva. Scoatem tava, adăugăm compoziția obținută și eventual putem orna deasupra cu câteva semințe de rodie pentru a-i oferi un aspect mai frumos. Apoi lăsăm preparatul la rece pentru cel puțin 2 ore.

Poftă bună!

Larissa Dinu

  • Publicat în Social

Varză călită cu afumătură

Indiferent de anotimp, varza călită este un preparat pe placul tuturor. Până și mofturoșii familiei vor mai cere o porție atunci când o gătești. Numai când te gândești la mirosul de varză călită, gustul dulce-acrișor pare să îți inunde papilele gustative. Dacă și pe tine te-a făcut să zâmbești gândul la o farfurie de varză călită cu afumătură, atunci știi ce vei pregăti pentru următoarea masă.


Timp de pregătire: 4 ore
Număr de porții: 6


 

Ingrediente:

  • 4 kg de varză murată;
  • 1 ½ kg de afumătură;
  • 3-4 linguri ulei de floarea-soarelui;
  • 1 ceapă;
  • 1 morcov;
  • 1 ardei gras roșu;
  • 1 cană de bulion de casă;
  • boia de ardei dulce/iute;
  • sare și piper după gust;
  • 1 linguriță de cimbru uscat.

Mod de preparare:

Pune uleiul la încins într-o cratiță, apoi călește ceapa mărunțită, până când aceasta devine ușor transparentă și începe să se rumenească pe margini. Completează cu morcovul și ardeiul gras, amestecând viguros cu lingura de lemn. Când legumele s-au înmuiat, este momentul să adaugi și afumătura tăiată bucăți. Imediat ce afumătura se rumenește și devine ușor crocantă, adaugă bulionul, învârtind din lingura de lemn, pentru a omogeniza. Apoi lasă bulionul să înceapă să fiarbă. Între timp, ia varza pe care e bine să o lași la desărat într-o oală cu apă rece, scurge-o bine și tai-o de dimensiune medie pentru a-și păstra savoarea. Când dă în clocot, poți pune deasupra varza acră. Adaugă o ceașcă de apă fierbinte peste varză și amestecă cu spor, ajutându-te de lingura de lemn. Dă focul mic și pune un capac, apoi lasă totul să fiarbă preț de câteva ore, până când varza devine foarte moale. Ai grijă să amesteci din când în când, pentru a nu se prinde de oală; dacă scade prea repede în timpul gătirii, mai poți completa cu apă caldă.

Când este aproape gata, adaugă sare, piper, boia și cimbru uscat după gust și amestecă bine.

Între timp, pregătește o mămăligă vârtoasă, ca la mama acasă. Bucură-te de o masă copioasă și gustoasă împreună cu toţi cei dragi din familie, care sigur nu vor refuza un ospăț românesc tradiţional!

Poftă bună!

Beatrice Alexandra MODIGA

  • Publicat în Social

Fursecuri „din alea bune“

Chiar dacă abia au trecut Sărbătorile de iarnă și, poate, ar fi cazul să reducem caloriile, un mic răsfăț nu strică nimănui. Iar pentru cei care au petrecut această perioadă fără cei dragi din familie – fie din cauza pandemiei vieții..., fie din cauză că sunt departe sau nu mai sunt – amintirile din copilărie pot fi soluția pentru o călătorie în timp. Cine nu ar vrea să mai petreacă măcar o zi în preajma bunicilor sau a părinților?

Ei bine, se spune că îi purtăm pe cei dragi în suflete și în minte, indiferent de distanță. De pildă, putem retrăi perioada în care bunica ne cocea fursecuri și ne lăsa să ne jucăm în aluatul fraged, pentru care trudea cu zâmbetul pe buze și în care punea cel mai de preț ingredient: IUBIRE.

Bunica ne surprindea mereu cu fursecuri „din alea bune“, pe care le reinventa mereu adăugând alte ingrediente: nuci sau fructe uscate și hidratate în apă rece câteva ore – inclusiv nucile. Iar dacă adăuga gem, alegea mereu un alt fel de gem sau de dulceață – toate făcute în casă, firește.

Ingrediente:

  • 120 g de unt sau untură de porc (la temperatura camerei);
  • 100 g de zahăr;
  • 150 g de făină;
  • 100 g de nuci/alune/semințe de dovleac sau de floarea-soarelui/fructe uscate;
  • un ou;
  • un praf de sare;
  • un plic de zahăr vanilinat;
  • un praf de copt/bicarbonat de sodiu;
  • 100 grame de gem sau dulceață.

Mod de preparare:

Untul sau untura se mixează cu zahărul și zahărul vanilinat până se obține o cremă, apoi se adaugă gălbenușul și se amestecă iar. După ce s-a încorporat și gălbenușul se adaugă făină (cernută înainte). Un secret al bunicii era ca făina să se amestece cu sarea și praful de copt sau bicarbonatul, iar apoi să se adauge „în ploaie“. Adică, altfel spus, era adăugată ușor pentru ca fursecurile să fie și mai fragede și pufoase.

Se amestecă totul și, între timp, separat, se bate albușul până devine o spumă ca o bezea fină. Și aici era un secret: albușul se bate cu un praf de sare pentru „a se precipita albumina“. Așa spunea bunica. Știa, printre altele, și chimie alimentară.

Din aluatul obținut se formează mici bile care se tăvălesc prin albușul bătut spumă. Ulterior, se dau prin nuci sau ce alte oleaginoase am ales. De asemenea, aluatul poate fi împărțit în mai multe părți și astfel se obțin fursecuri diferite, în funcție de tipul de gem ales sau de fructe. Practic, avem un aluat de bază și apoi se dă drumul la creativitate. Nimic nu se pierde, nimic nu se strică. Totul se transformă! Doar să nu le uităm în cuptor. Se țin doar 15 minute în cuptorul preîncălzit până se rumenesc frumos. Temperatura trebuie să fie medie, în jur de 180 grade Celsius.

Sper să vă placă... Și, dacă v-au plăcut, să știți că pe bunica o chema ANA.

(S.N.David)

  • Publicat în Social

Un deliciu simpatic: Prăjitura Cartof

Poate că unii dintre voi își mai aduc aminte de prăjitura cartof din copilărie sau o cunosc pentru că au cumpărat-o de la cofetărie. O prăjiturică simpatică care imită la formă atât de îndrăgita legumă, cartoful. Doar că nu are culoarea lui. Ei bine, această prăjiturică pe care bunicile, mamele sau mătușile noastre o făceau pe vremuri este una foarte, foarte ușor de pus în practică în propria bucătărie.

Reţeta a fost adaptată după cartea Dragăi Neagu, Gospodina şi oaspeţii familiei, apărută în 1977 la Editura Tehnică. Poate fi şi o prăjitură de post dacă alegeţi margarina în locul untului şi dacă folosiţi biscuiţi simpli sau orice variantă de biscuiţi fără ou şi unt.

Ingrediente

  • 200 grame de biscuți populari
  • 100 grame de nucă
  • 100 ml de lapte dulce
  • 75 grame de unt
  • 75 grame de zahăr (eu am folosit melasă)
  • o linguriță cu esență de vanilie
  • 25 grame de cacao (plus încă o lingură pentru tăvălit)
  • Mod de preparare
  • Rupem biscuiții în 2 sau 3 bucăți
  • Punem biscuiții și nuca în vasul robotului de bucătărie și le măcinăm împreună.
  • Din lapte, zahăr, unt și cacao facem un sirop. Le punem într-un vas pe care îl așezăm pe ochiul de la aragaz și îl lăsăm pe foc câteva minute, cât să se încălzească, până când se topește zahărul. Nu trebuie să fierbem compoziția.
  • Adăugăm esența de vanilie și apoi turnăm lichidul fierbinte peste amestecul de biscuiți și nucă.
  • Amestecăm totul bine până obținem un fel de aluat consistent care poate fi modelat cu ajutorul mâinilor.
  • Luăm în mână o parte de aluat, de mărimea unui cartof mai mic, și modelăm dându-i o formă lunguiață, nu rotundă. Procedăm la fel cu restul de aluat.
  • Când am terminat de modelat tot aluatul tăvălim bucățile de prăjitură prin cacao și le așezăm în hârtiuțe speciale, de hârtie, în care se coc brioșele.
  • Punem prăjituricile pe un platou și le dăm la rece până în momentul servirii.

Seamănă cu cartofii adevăraţi?

Doar la formă!

Beatrice Alexandra MODIGA

  • Publicat în Social

Vărzări plăcinte tradiționale umplute cu varză călită

Reţeta plăcintelor cu varză călită este simplă, iar varza călită folosită în această reţetă ca umplutură poate fi servită şi ca garnitură alături de o friptură sau cârnaţi.

Ingrediente (12 bucăți)

Aluat dospit vărzări

  • 500 g de făină;
  • 250 ml de apă călduță;
  • 12 g de drojdie proaspătă/5 g de drojdie deshidratată;
  • 30 ml ulei de floarea-soarelui;
  • ½ linguriță mică rasă de sare;
  • 1 galbenuș + 2 linguri lapte.

Varză calită din varză murată

  • 700 g de varză murată (cântărită după ce o tocăm);
  • 100 ml de ulei de floarea-soarelui;
  • 1 linguriță mică rasă de piper măcinat;
  • sare;

Mod de preparare aluat vărzări

  • Punem făina într-un vas încăpător. Frecăm drojdia cu zahărul și apoi o amestecăm cu apă călduță. Turnăm apa în centrul făinii și începem să frământăm. Când aluatul capătă consistență, adăugăm uleiul și sarea și frământăm în continuare până când aluatul devine elastic și nu se mai lipește de mână.
  • Acoperim vasul cu folie de plastic alimentară și lăsăm aluatul să dospească într-un loc călduț, cca 2 ore.

Mod de preparare varză călită

  • Punem uleiul într-o cratiță antiaderentă, pe foc mic. Când uleiul s-a încălzit, adaugăm varza murată tocată fin, piperul, sarea și amestecăm.
  • Amestecăm varza și o călim, pe foc foarte mic, cca 20 de minute.
  • Stingem focul și lăsăm varza călită să se răcească complet.

Asamblare

  • Întindem aluatul dospit pe planul de lucru ușor pudrat cu făină și apoi într-o foaie dreptunghiulară de cca 5-6 mm grosime.
  • Tăiem aluatul în pătrate de 8-9 cm și adăugăm în centrul fiecărui pătrat câte 1 lingură mare plină cu varză călită rece. Lipim, două câte două, colțurile opuse ale fiecărui pătrat, apoi lungim cu grijă din nou colțurile opuse obținute și le lipim încă o dată.
  • Punem plăcintele vărzări în tava de cuptor tapetată cu hârtie de copt, la o distanţă de 4-5 cm una față de cealaltă, le acoperim cu un șervet curat de bumbac și le lăsăm să dospească, într-un loc călduț, încă 30 de minute.
  • După ce plăcintele vărzări au dospit, le ungem cu gălbenușul de ou amestecat cu lapte și le coacem, în cuptorul preîncălzit la 180°C, pentru cca 20-25 minute sau până când se rumenesc uniform.

Poftă bună!

Beatrice MODIGA

  • Publicat în Social

Mâncare de gutui cu carne, o reţetă delicioasă de toamnă

Mâncarea de gutui cu carne este o reţetă tradiţională la cuptor. O mâncare ardelenească veche, de toamnă, parfumată, dulce-acrişoară şi extrem de gustoasă. Gutuile merg grozav cu cubuleţele fragede de carne de pui, viţel sau porc, mai ales când sunt caramelizate şi coapte încet.

Reţeta aceasta de mâncare de gutui este inspirată după cea a regretatului Radu Anton Roman, fiind publicată în monumentala sa lucrare „Bucate, vinuri şi obiceiuri româneşti“ la capitolul „Ardealul, la pohta ce pohtim noi“. Iată ce spunea autorul despre această mâncare: „De la gutuie se mănâncă doar mirosul. Dar o tocană de pasăre sau de viţel, aromată cu gutui fragede, aurii-arămii, cu sos gros, iute-dulce-acrişor... La asemenea mâncări de toamnă târzie se îndeasă vinurile licoroase (adică nu chiar licoroase: „demi dulci“) cu parfumuri exaltante de înnebuneşte cerul şi devine violent de poftă!“

Ingrediente:

  • 100 g de unt
  • 1 lingură de făină
  • 3 linguri de vin alb sec
  • 2 linguri de zahăr
  • sare, piper
  • 250 ml supă de carne
  • 25 ml rachiu de fructe
  • 4 kg de gutui
  • 1 kg de carne de pasăre (copane şi piept)

Mod de preparare:

  • Carnea se rumeneşte acoperită în puţin unt.
  • Într-o cratiţă mai mare se încinge făina și se stinge cu zeamă de carne.
  • Se scoate carnea, se scurge de grăsime şi se pune la fiert în zeama de carne cinci-zece minute.
  • Se curăţă gutuile de cotoare şi sâmburi, se taie felii, se pun la prăjit în unt încins, să se rumenească – crustă, ca să nu se mai înmoaie decât în gura pofticioasă (se poate face, aidoma, din mere).
  • Se aşază şi gutuile crocante în cratiţă să dea cărnii gustul lor.
  • Se arde zahărul un pic, până se lichefiază-colorează („caramelizează“), se stinge cu vin, rachiu şi puţină zeamă de la mâncărică, se varsă peste carne.
  • Se sărează, piperează, se pune cratiţa în cuptor, acoperită, la foc mic – zeamă cât de-o cană jumătate – cam o juma’ de oră, să scadă. Poftă bună!

Beatrice Alexandra MODIGA

  • Publicat în Social

Rețete culinare de la mănăstirile grecești și cretane. Mâncare de spanac

În numărul trecut am început o serie de rețete inspirate din preparatele culinare realizate în mănăstirile grecești și cretane și, după rețeta pentru Litie, vă propunem un preparat pe bază de spanac.

Gustos și foarte sănătos, spanacul are un conținut important de fier, acesta fiind foarte important pentru organism deoarece face parte din compoziția hemului din hemoglobină și mioglobină, cu rol în transportul oxigenului. Sursă bogată de minerale, vitamine și fitonutrienți, cel mai bun mod de a consuma spanacul este crud, fie sub formă de salată ori de smoothie, dar se poate prelucra și termic, fiind preparat în ciorbe și alte mâncăruri.

Datorită conținutului mare de fier, spanacul este o alegere bună mai ales în perioadele de Post deoarece fortifică organismul. Poate nu degeaba natura ni-l dăruiește primăvara, chiar înainte de începerea Postului Sfintelor Paști.

Pentru mâncarea de spanac se folosesc puține ingrediente. Cât despre modul de preparare, acesta este unul foarte simplu.

Ingrediente:

  • 1 kilogram de spanac proaspăt, spălat și curățat;
  • 2-3 cepe mari;
  • 100 grame de sos roșii (sau bulion, pastă de tomate);
  • 2 linguri untdelemn sau unt*;
  • 2 foi de dafin;
  • 1 linguriță de busuioc;
  • Sare, piper – după gust;
  • Suc de lămâie;
  • 2-3 căței de usturoi tocat mărunt.

Mod de preparare

Ceapa se toacă mărunt și se pune într-un vas cu uleiul și cu puțină apă caldă. Se lasă pe foc domol și se acoperă cu un capac. Când ceapa este gata, se adaugă frunzele de spanac (spălat și scurs de apă), foile de dafin, busuiocul, sarea și piperul. Se amestecă din când în când pentru a nu se prinde de vas. Separat, bulionul sau pasta de roșii se subțiază cu puțină apă rece și se adaugă peste spanac. În cazul în care am ales să folosim suc de roșii, acesta se poate pune direct peste spanac.

Când este totul gata, se ia de pe foc și se adaugă usturoiul și sucul de lămâie (după preferințe, se poate folosi sucul de la o lămâie sau două).

Mâncarea de spanac se poate consuma imediat sau se poate lăsa la răcit. Orice variantă alegem, spanacul rămâne la fel de bun.

În funcție de preferințe, putem completa spanacul cu orez fiert sau cu paste făinoase. Pentru un aport mai redus de calorii, se poate alege orezul brun sau pastele integrale. Iar pentru pasionații de gătit, pastele pot fi realizate în casă. Rețeta este simplă, iar gustul pastelor făcute în casă este absolut minunat. Promitem să vă prezentăm câteva rețete de paste în numerele viitoare. Până atunci, noi vă dorim Poftă bună!


* În cazul în care ținem post, putem prepara spanacul și fără unt sau untdelemn. Ceapa se poate înăbuși în puțină apă caldă în care se adaugă spanacul și restul ingredientelor.


Simona Nicole David

  • Publicat în Social

Rețete culese din mănăstirile grecești și cretane: LITIA

Începând din acest număr, vom publica rețete inspirate din bucatele preparate în mănăstirile grecești și cretane. Arta culinară grecească se bazează pe ingrediente puține și pe un procedeu simplu de preparare. Chiar dacă se folosesc puține elemente, gustul este versatil și desăvârșit, amintind de Orient. Este o dietă mediteraneană simplă și sănătoasă, despre care oamenii de știință spun că reprezintă și un regim alimentar echilibrat. Datorită preparatelor bazate pe carbohidrați, uleiuri de măsline și de pește, legume și fructe proaspete, dar sărac în proteine, regimul mediteranean ajută la reducerea riscului anumitor tipuri de cancer și al afecțiunilor cardiace.

Altfel spus, aceste preparate delicioase înseamnă și sănătate, și o viață de calitate.

Vom începe cu o pâine specială, cu o simbolistică puternică: Litia.

Ingrediente:

  • 2 kilograme de făină din grâu dur
  • 1 kilogram de făină albă (tip 000 nule)
  • 600 grame de zahăr
  • 90 grame de drojdie proaspătă
  • ½ pahar de lichior de mastic
  • 2 linguri rase de anason
  • 1 pahar ulei de măsline
  • sare (după gust)
  • În rețetă mai găsim și coajă rasă de portocală, însă este recomandată coaja portocalelor bio, netratate.

Mod de preparare:

Într-un lighean se pun: făina, sarea, anasonul, zahărul și se amestecă bine cu mâinile. Se face o adâncitură în mijloc și se adaugă uleiul de măsline, lichiorul de mastic și drojdia. Aceasta se dizolvă, în prealabil, în apă caldă. Este foarte important ca apa să fie caldă, nu fierbinte. Dacă temperatura apei este prea ridicată, opărim drojdia și astfel litia nu va crește.

Se mai adaugă puțină apă caldă pentru a se obține un aluat potrivit – nu trebuie să fie nici prea moale, dar nici prea tare. Se acoperă ligheanul cu un prosop de bucătărie și se pune într-un loc cald, ferit de curenți de aer rece. În momentul în care observăm că aluatul și-a dublat volumul, este momentul porționării și așezării în tăvi. Dacă vrem ca pâinile să fie toate la fel, de aceeași mărime și formă, putem cântări aluatul.

Apoi se acoperă aluatul și se lasă la dospit. Și în acest caz este foarte important ca tăvile cu aluat să stea în loc cald, ferit de curenți de aer rece.

După ce au crescut, pâinile se înțeapă cu o scobitoare și se pun la cuptorul preîncălzit, la temperatură potrivită, pentru o oră. În funcție de tipul cuptorului, coacerea poate dura mai mult. Dacă focul este prea iute și încep să se rumenească prea tare, se pot acoperi cu hârtie de copt (hârtie pergament). Sau, pentru a nu deschide cuptorul în timpul coacerii, se poate pune încă de la început – înainte de a se introduce aluatul în cuptor – o tavă cu apă chiar sub tăvile pe care vom coace pâinea.

Simona Nicole David

  • Publicat în Social

Reţetă veche din Banat - mâncare de brozbe

„Brozbele“ cu semnificația „napi“ se găsesc destul de rar în prezent, fiind cultivate în zone restrânse din Banat (zona Caransebeș - Reșița) și din Ardeal (zona Hunedoara – Valea Jiului). Astfel, „mâncarea de brozbe“ se prepară în special în Banatul de Munte, dar se poate întâlni și în Ardeal (zona Hunedoara). Dacă v-am făcut curioşi, vă lăsăm şi reţeta…

Ingrediente

  • brozbe – napi (pot fi înlocuiţi cu sfeclă roșie);
  • un ciolan sau carne de porc;
  • făină Gold Maya;
  • ulei;
  • piper și sare după gust;
  • smântână (pentru servire).

Mod de preparare

Se curăţă brozbele de coajă şi se rad pe răzătoarea de mere. Se călesc împreună cu puţină ceapă. Peste brozbele rase se adaugă apoi un ciolan crud sau carne de porc şi se călesc împreună până se înmoaie carnea. Se presară cu făină Gold Maya, adăugându-se în mâncare după gust puţin piper măcinat şi se mai lasă pe foc aproximativ 10 minute.

Secretul bucătarului

Pentru o culoare plăcută a mâncării şi având în vedere că napii se găsesc mai greu, în prepararea mâncării de brozbe se poate folosi sfecla roşie în loc de napi; mâncarea va avea o culoare foarte „apetisantă“, însă va păstra gustul dulceag ca şi în cazul în care ar fi fost folosiţi napi.

Mod de servire

În mâncarea gata preparată, când este servită, se mai poate adăuga smântână, pentru un gust dulce-acrişor.

Beatrice Alexandra MODIGA

  • Publicat în Social
Abonează-te la acest feed RSS