La Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași (USV Iași), studenții Facultăților de Agricultură și de Ingineria Resurselor Animale și Alimentare (FIRAA), de la domeniul industriei alimentare, abordează pentru lucrările de diplomă teme de interes și sortimente de produse ce s-ar putea regăsi, în curând, pe piață datorită beneficiilor nutritive pe care le prezintă.

Determinările fizico-chimice, rețetele de producție și caracterizarea senzorială a preparatelor din carne sunt supravegheate de cadrele didactice, coordonatoare a proiectelor de diplomă necesare la susținerea examenelor de finalizare a studiilor de licență. „Prin procesul de producție realizat în atelierele de microproducție am urmărit optimizarea unor rețete tehnologice pe diferite categorii de produse pentru a ajunge la un echilibru calitativ și economic al produselor concepute. Comportamentul produselor din punct de vedere fizic, chimic și senzorial a fost determinat în mai multe sesiuni de evaluare în cadrul laboratoarelor disciplinei. Calitatea senzorială a fost primul parametru determinat, în cadrul laboratorului de analize senzoriale, unde s-au urmărit principalele atribute și caracteristici ce definesc produsele“, a declarat șef lucrări Marius Ciobanu, de la Departamentul de Tehnologii Alimentare din cadrul Facultății de Agricultură, coordonatorul lucrărilor de diplomă.

Datorită diversificării domeniilor de cercetare, studenții din anul IV au putut testa mai multe probe pentru care au folosit materii prime mai puțin uzuale, cum ar fi făina de linte și uleiul de cătină. Toate produsele propuse de tineri sunt verificate fizico-chimic, apoi degustate în cadrul laboratoarelor unde se urmărește comportamentul lor senzorial.

„În lucrarea mea am propus patru tipuri de burgeri din carne de vită, cu două cupajări diferite de grăsime și de făină de linte (5 și 10%). Scopul adăugării făinii de linte este cel de a crește capacitatea antioxidantă a burgerilor, mărindu-se astfel perioada de valabilitate a acestora; îmbogățirea texturii produsului prin adăugarea unei cantități suplimentare de fibre, cu rol benefic asupra digestiei. Cu această lucrare am mai urmărit și acceptabilitatea în rândul consumatorilor a adaosurilor vegetale (făină de linte), cu rol benefic asupra organismului uman în cadrul unui produs din carne foarte iubit de către consumatori – burgerul de vită“, a povestit Bianca Pavel, studentă în anul IV la FIRAA a USV Iași.

Pentru creșterea aportului de fier, o altă lucrare s-a axat pe studiul a patru tipuri de ruladă de pui cu două feluri de umpluturi, dintre care una cu spanac. „Scopul producerii acestor tipuri de rulade este acela de a îmbogăți o carne săracă în fier cu acest element esențial unei diete sănătoase, din două surse diferite – una animală (inimi și ficat) și cealaltă vegetală (spanac). De asemenea, a fost urmărită acceptabilitatea în rândul consumatorilor a acestor rulade, în funcție de regiunea anatomică (pulpă sau piept) din care au fost produse și în funcție de sursa de fier utilizată – vegetală sau animală“, a explicat Alla Belecci, studentă în anul IV la FIRAA a USV Iași.

Un alt preparat inedit analizat și testat este reprezentat de mușchiulețul de porc în care au fost inserate cantități diferite de ulei de cătină. „Au fost fabricate trei loturi de mușchiuleț de porc, cu adaos de ulei de cătină. Diferența între aceste loturi a fost conferită de cantitatea de ulei de cătină adăugată: 1%, 3% și 5%, iar scopul lucrării este de a urmări influența uleiului de cătină asupra măririi capacității antioxidante, asupra proprietăților texturale ale produsului și asupra palatabilității“, a declarat Simona Mihaela Coșarcă, masterandă în cadrul Facultății de Agricultură a USV Iași.

Beatrice Alexandra MODIGA

În perioada postului, ciupercile se numără printre ingredientele preferate ale gospodinelor. Și nu este vorba doar despre ciupercile ce se găsesc în stare proaspătă în magazine sau piețe, ci și despre cele de pădure puse la conservat încă din toamnă. Dacă ați fost harnici și ați pus ghebe la congelator sau cu sare, iată o rețetă gustoasă pentru perioada postului: chifteluțe de ghebe.

Ingrediente

• 1 kg de ghebe;
• 3 cartofi;
• 2 felii de pâine;
• 2 cepe;
• 200 g de griș;
• o legătură de mărar;
• o legătură de pătrunjel;
• 300 ml de ulei;
• 50 ml de apă;
• 1 căpățână de usturoi;
• făină albă;
• sare și piper după gust.

Cum procedăm

Pentru început pregătim ghebele. În funcție de cum au fost păstrate le lăsăm la desărat în apă, dacă au fost puse cu sare, ori le lăsăm la scurs dacă au fost congelate, apoi le tocăm cu mașina de tocat sau le mărunțim cu un robot de bucătărie. Trebuie menționat că, atunci când le punem la păstrat, le punem fierte, deci în cazul în care pregătiți această rețetă în sezon, deci aveți ghebe proaspete, trebuie să le fierbeți mai întâi. Următorul pas este acela de a pune cartofii la fiert, după care se dau pe răzătoare și se adaugă peste ghebe. Pâinea se pune în apă, apoi se scurge și se adaugă peste compoziție. Usturoiul se curăță și se dă pe răzătoarea mică ori se zdrobește. Ceapa o dăm pe răzătoare, apoi tocăm fin mărarul și pătrunjelul și amestecăm toate ingredientele în compoziție. Adăugăm grișul, sarea și piperul după gust, iar, în funcție de cât de moale ni se pare compoziția, adăugăm făina albă de grâu pentru a obține densitatea dorită. Lăsăm compoziția să se odihnească timp de 10 minute. Într-o tigaie punem uleiul la încins, modelăm chiftelele după mărimea dorită și le prăjim pe ambele părți.

Poftă bună!

• Ciupercile sunt un adevărat izvor de sănătate deoarece conțin proteine, minerale, fibre, vitamina A, acid valerianic și carbohidrați. Despre ghebe știm că reglează nivelul glicemiei, previn îmbolnăvirea inimii, ajută la îmbunătățirea vederii și întăresc imunitatea. Experții susțin că ajută la circulația sângelui și la o mai bună oxigenare a acestuia și sunt un bun sprijin în susținerea sistemul imunitar în lupta cu infecțiile. Mai mult, așa cum fac și alte tipuri de ciuperci, susțin buna funcționare a sistemului reproductiv, sunt bogate și în seleniu, element care susține și activitatea glandei tiroide.
• Un sfat important pentru toți iubitorii de ghebe: trebuie consumate neapărat gătite, adică fierte sau fripte pentru că în stare crudă sunt toxice.

Larissa DINU

Se vorbește tot mai mult despre „bucătăria tradițională”. Iată că a venit timpul ca și gustul să fie considerat un element de patrimoniu imaterial UNESCO, propus de asociația CRIES pentru reinterpretare în Timișoara, Cluj, Turda, Odorheiu Secuiesc, Făgăraș, Târgu Mureș și Iași, în perioada 1 - 11 noiembrie 2022. Astfel, au avut loc o serie de evenimente de o importanță deosebită pentru tradițiile culinare atât tradiționale românești, cât și al celor din străinătate.

Borșul ucrainean, în pericol?

Considerat ca fiind una dintre cele mai îndrăgite rețete culinare din Ucraina, borșul tradițional a fost înscris, în 2022, pe Lista patrimoniului cultural imaterial aflat pe cale de dispariție. UNESCO a declarat practica de gătire a acestui preparat „în pericol de dispariție” din pricina situației generate de războiul început în 2022 în Ucraina, definind-o caz de extremă urgență. Conflictul din Ucraina pune în pericol atât păstrătorii tradiției practicii borșului tradițional, ci și mediul înconjurător și agricultura tradițională.

Gătit cu tradiție în gospodăriile de pe teritoriul Ucrainei, acest borș are o culoare roșie strălucitoare și un gust dulce-acrișor, este dens, foarte sățios și absolut delicios.

Are în componență bulion și o varietate de legume puse laolaltă împreună cu un element cheie diferențiator - sfecla roșie (ba chiar sfeclă de zahăr sau suc de sfeclă fermentată). Poate conține și: cartofi, varză, morcov, roșii, ardei gras, usturoi. La fel ca și în cazul ciorbelor noastre, acest borș poate fi improvizat din diferite resturi de legume rămase prin frigider și dres cu o lingură cu smântână.

Tradiție și preparare

Borșul ucrainean este gătit într-o oală mare și este servit, adesea, cu pâine de secară sau chifle cu usturoi. Rețeta este pregătită în diverse versiuni, utilizând ingrediente sau metode de preparare destul de variate. Rețeta acestui borș poate să difere. Borșul ucrainean ocupă un rol important în tradițiile culturale locale de pe întreg teritoriul Ucrainei. De pildă, în zona Podillia, în a treia zi a nunții, se practică tradiția vizitării norei la o masă cu borș.

Ucrainenii îl mănâncă în familie. Poate fi considerat un preparat potrivit de consumat în fiecare zi, la fel ca ciorba noastră tradițională. Asemănările dintre borșul ucrainian și cel românesc, din perspectiva anumitor ingrediente, tehnici de realizare și practici de consum, stau ca dovadă pentru schimburile interculturale petrecute pe teritoriile Europei de Est și nu numai, pe parcursul unor mii de ani.

Anca Lăpușneanu

Spre deosebire de papanașii bine cunoscuți în toată țara, papanașii moldovenești au la bază mult mai multă brânză, deci și alt gust. E drept, nici forma nu-i aceeași pentru că aceștia se aseamănă mai mult cu chiftelele, adică sunt mult mai mici și rotunzi.

Ingrediente

• brânză proaspătă de vaci – 500 g;
• ouă – 2 bucăți;
• zahăr – 3 linguri (puteți adăuga mai mult dacă vreți să fie mai dulci);
• făină albă – 3 linguri;
• griș – 3 linguri;
• ulei – 150 ml;
• praf de copt – 5 g;

Pe lângă aceste ingrediente este nevoie și de smântână și dulceață, după preferință.

Cum procedăm

Brânza trebuie bine stoarsă de zer, după care se pune într-un vas și se pisează cu furculița (puteți folosi și mixerul la treaptă mică). Ouăle le bateți împreună cu zahărul și le adăugați în vas, peste brânză. Ingredientele solide – făina, pesmetul și praful de copt le amestecați și turnați treptat peste compoziție. Trebuie precizat că puteți înlocui făina cu pesmet și invers. Amestecați, iar în cazul în care este încă moale și lipicioasă, puteți completa cu făină/pesmet până obțineți o compoziție ce se desprinde ușor de pe lingură sau de pe vas. Între timp, adăugați uleiul într-o tigaie mai largă, îl lăsați la încins și modelați papanașii asemenea chiftelelor. Adică, cu mâna un pic umedă luăm compoziție de mărimea unei nuci, facem inițial o bilă, după care o aplatizăm. Însă mărimea o puteți decide dvs. Se lasă la prăjit până în momentul în care capătă o culoare aurie, după care se întorc pe cealaltă parte. Papanașii se scot pe un șervețel de bucătărie pentru a absorbi uleiul în exces.

La fel ca și papanașii clasici, îi puteți servi cu smântână, de preferat recent scoasă din frigider, pentru a diminua temperatura papanașilor. Peste smântână puteți adăuga dulceață, după preferință. Papanașii copilăriei mele erau serviți cu dulceață de fragi sau afini. Un adevărat festin! De precizat este faptul că pot fi serviți atât calzi, cât și reci.

Poftă bună!

Larissa DINU

Este primăvară, deci este momentul ideal pentru a culege urzici, dacă locuiți în mediul rural, ori de a le cumpăra, dacă locuiți în marile orașe, tocmai pentru a pregăti preparate delicioase, cu multiple beneficii pentru sănătate.

Urzica este o plantă perenă originară din Europa, Africa de Nord și anumite zone din Asia. De fapt, se spune că este o plantă străveche, cunoscută ca având proprietăți medicinale încă din vremea Egiptului Antic, atunci când era utilizată ca remediu împotriva durerilor de spate și a artritei. Astfel, a devenit tot mai cunoscută datorită beneficiilor sale, dar și a gustului aparte, iar în prezent specialiștii în nutriție recomandă consumul de urzici nu doar pentru tratarea anumitor afecțiuni, ci și pentru întărirea sistemului imunitar ori pentru detoxifiere.

Cei mai mulți dintre noi cunoaștem urzicile ca fiind acele plante care provoacă iritații atunci când intră în contact direct cu pielea. Ei bine, trebuie să știm că această senzație rezultă datorită histaminei, a acidului folic și altor substanțe. Mai mult decât atât, urzicile conțin o cantitate ridicată de clorofilă, deci reprezintă și o sursă bogată de vitamine și antioxidanți, cu importante proprietăți terapeutice.

Ce-i drept, sezonul urzicilor pentru consum este destul de scurt pentru că se consumă în prima fază de dezvoltare și trebuie alese cele mai potrivite. Cea mai bună perioadă pentru recoltarea urzicilor este primăvara, atunci când plantele au aproximativ 30 de centimetri și nu au înflorit. Atunci frunzele tinere sunt fragede și gustoase; după ce îmbătrânesc, ele sunt tari și amărui. Urzicile comestibile se pot recunoaște după frunzele cu margini zimțate, acoperite cu puf. Urzicile se consumă în diferite mâncăruri, după ce au fost fierte.

Beneficiile urzicilor

• reduc inflamațiile și calmează durerile;
• reduc tensiunea arterială deoarece stimulează producția de oxid de azot care ajută la dilatarea vaselor de sânge, dar și la reglarea bătăilor inimii, favorizând echilibrarea tensiunii arteriale;
• ajută la reglarea nivelului de zahăr din sânge;
• previn anemia datorită conținutului ridicat de fier;
• tratează alergiile deoarece extractul de urzică poate inhiba producția de histamină, compus care declanșează simptomele alergiilor;
• mențin sănătatea ficatului datorită proprietăților antioxidante;
• ajută la întărirea sistemului imunitar;
• au efect diuretic și laxativ;
• previn retenția de apă;
• tratează hemoroizii;
• reduc sângerările gingivale;
• stimulează creșterea părului.

Mâncare de urzici

Printre cele mai comune rețete cu urzici se numără mâncarea de urzici cu usturoi și mămăligă, așa că vă propun o rețetă de post, simplă și rapidă. Fiecare își prepară mămăliga după rețeta proprie, iar pentru mâncarea de urzici avem nevoie de:

• urzici – 1 kg;
• ceapă – 1 buc;
• usturoi – 2, 3 căței;
• făină – 2 linguri;
• apă – 500 ml;
• ulei – 2 linguri;
• sare și piper, după gust.

Urzicile se spală, apoi se fierb, după care se scurg de apă și se toacă mărunt. Între timp, se curăță și se toacă ceapa, se curăță și se zdrobește usturoiul, apoi se călesc împreună în ulei, timp de câteva minute, la foc mediu. Când încep să se înmoaie, se dă focul mic, se adaugă făina și se amestecă bine. Se toarnă apa în care au fiert urzicile și se amestecă din nou. Se mai lasă câteva minute la foc mediu, până începe să fiarbă și se adaugă urzicile. Se adaugă sarea și piperul, după gust, și se mai lasă la foc mediu pentru aproximativ 10 minute. Se servește caldă, alături de mămăligă.

Supă cremă de urzici

O altă rețetă simplă este supa cremă de urzici. Pentru această rețetă avem nevoie de:

• urzici – 1 kg;
• făină – 2 linguri;
• unt – 100 g;
• mărar – 2 legături;
• smântână – 200 g;
• apă – 500 ml;
• sare după gust.

Urzicile se spală, apoi se opăresc în apă cu sare, după care se scot într-o sită, în timp ce zeama nu se aruncă, ci se păstrează pentru a fi adăugată în preparat. Se curăță și se toacă usturoiul, apoi se amestecă cu urzicile fierte. Untul se topește la bain-marie, după care se adaugă făina cernută şi zeama rezultată în urma fierberii urzicilor. Se pasează urzicile cu blenderul, se adaugă peste amestecul obținut din unt, făină şi zeamă de urczici, după care se mai lasă să dea în câteva clocote. În supa obținută se adaugă smântână după gust și pentru un aspect plăcut se ornează cu smântână.

Așadar, de ce urzici primăvara? Pentru că, se spune, urzicile fac parte din categoria acelor plante care „schimbă sângele“ și au proprietăți antiinflamatorii, tonice, vitaminizante, antiseptice, antitoxice, antibronșitice, antianemice, antitusive, emoliente, digestive, laxative și diuretice.

Urzica este bogată în minerale, flavonoizi, aminoacizi esențiali, proteine și vitamine, inclusiv clorofilă, nitrogen, fier, vitaminele A, B1, B5, K, potasiu, zinc, magneziu, calciu și altele. 100 g de urzici fierte aduc 42 kcal organismului și conțin, în principal: 2,71 g proteine; 0,11 g lipide; 7,49 g carbohidrați; 6,9 g fibre; 0,25 g zaharuri; 481 mg calciu; 1,64 mg fier; 57 mg magneziu; 71 mg fosfor; 334 mg potasiu; 14 µg acid folic.

Larissa DINU

Ei bine, dragi cititori ai lumii satului românesc, în acest număr al revistei Lumea Satului ne-am gândit să vă oferim o nouă rețetă cu pește, un deliciu absolut, așa cum am gustat la Corabia, în județul Olt. Ce spuneți de o știucă umplută? Sună apetisant, nu-i așa?

Valori medii nutriționale pentru 100 g:

• Calorii: 141 kCal
• Proteine: 13,3 g
• Lipide: 6,0 g
• Carbohidrați: 8,4 g

Dacă sunteți prin zonă, răsfățați-vă papilele gustative cu orice preparat pe bază de pește. Cu siguranță ne veți mulțumi pentru sfat. Iar apoi luați pește proaspăt, de Dunăre, și acasă pentru a-l prepara pentru cei dragi. Iar, dacă aveți musafiri pe care vreți să-i impresionați, această rețetă este ideală. Dar despre ce rețetă este vorba? Ei bine, iată știuca umplută! Ce-i drept, puteți încerca această rețetă și cu alt pește la fel de gustos, alegerea vă aparține.

Ingrediente: 2 știuci de aproximativ 2,5 kg; carnea tocată din cele două știuci; 1 morcov ras; 2 cepe tăiate cubulețe; 1 ou; o felie de pâine albă; mărar; pătrunjel; ulei; o ceapă și un morcov tăiate rondele; sare; piper; apă; 50 ml de vin alb.

Mod de preparare: Știuca se curăță de solzi, se eviscerează (se scot intestinele și urechile), se spală bine, apoi se scoate pielea. Carnea știucii, scoasă de pe șira spinării, se toacă la mașina de tocat sau se poate toca la cuțit, fiind o carne fină, se toacă foarte ușor.

Cum pregătim umplutura pentru știucă: adăugăm într-un bol carnea tocată, ceapa tăiată cubulețe cât mai fine, morcovul ras, felia de pâine, oul, verdeața. Adăugăm și o linguriță și jumătate de sare, o jumătate de linguriță rasă de piper proaspăt măcinat. Amestecăm totul foarte bine, până ajungem la o consistență cât mai uniformă. Vom umple știuca: vom adăuga pe rând umplutura, o vom distribui, nu trebuie să fie umplută foarte tare, ca să nu pocnească. Urmează să coasem știuca, facem o cusătură în urma acului, ca să țină știuca bine închisă și să nu curgă umplutura. Înțepăm fiecare pește cu un ac, înțepături dese pe ambele părți, ca să nu pocnească în timpul coacerii.

În tava pe care o vom pune în cuptor așezăm morcovul și ceapa tăiate rondele, peste care așezăm peștii, cele două știuci. În tavă, în jurul peștilor, putem adăuga și câțiva cartofi mici, întregi, pe care să-i folosim ca garnitură. Stropim știucile cu puțin ulei, cam două linguri, iar apoi turnăm în tavă și puțină apă rece, foarte puțină, exact cât să nu se lipească. Acoperim tava cu folie de aluminiu și o punem în cuptor la 200-220 de grade Celsius. Este bine să verificăm tava după 20 de minute pentru a vedea în ce stadiu se află peștele în timpul preparării termice. Acum este momentul ideal să stropim totul cu un vin alb sau roze și să mai introducem tava la cuptor, cam zece minute, fără folie de aluminiu de această dată pentru o rumenire frumoasă a deliciilor care vor fi apoi servite alături de un pahar de vin. Personal aș savura această știucă umplută tot cu un vin din struguri crescuți pe malul Dunării. Fără să mă gândesc prea mult, aș alege un soi local al podgoriei Ostrov, mai exact Crâmpoșia.

Dragilor, un pahar de Crâmpoșie ne va vorbi despre autenticul din vremuri de demult… Iar un al doilea pahar ne va dezvălui valoarea sălbatică a licorii bahice, licoare rustică, bine definită, ce ne poartă cu gândul la mere verzi, gutui, iasomie. Crâmpoșia de la Domeniile Ostrov are o culoare caldă, un galben palid ce ne amintește de importanța luminii și a soarelui, de lumina unui apus demențial de vară peste lanurile de grâu gata de recoltat și peste livezile încărcate de rod bogat. Alegeți cu încredere un vin românesc și petreceți timp de calitate alături de toți cei dragi.

Să aveți poftă și să vă fie de folos rețeta și recomandările mele.

Simona-Nicole DAVID

Ciocolata de casă este una dintre prăjiturile copilăriei, cel puțin pentru mine. Nu exista Crăciun, Paște ori zi de hram fără ca mama să nu prepare ciocolată de casă fie simplă, fie în foi de napolitană, fie în două culori. Așa că vă propun o rețetă simplă, din puține ingrediente, rapid de preparat și nu foarte costisitoare: ciocolată de casă în două culori între foi de napolitană.

Ingrediente

• lapte praf – 500 g;
• zahăr – 400 g;
• cacao – 30 g;
• unt – 125 g;
• apă – 150 ml;
• esență rom/vanilie, după gust – 1 fiolă;
• foi de napolitană 2-3 buc.;
• alune, nuci, stafide – dacă este cazul, iar cantitatea se alege după preferințe;
• folie alimentară.

Cum procedăm

După ce ați cântărit toate ingredientele, cerneți laptele praf, apoi, dacă doriți ca ciocolata să fie în două culori, împărțiți laptele praf în două vase, în cantități egale. Într-unul dintre vase adăugați pudra de cacao, pe care o cerneți; dacă vi se pare că nu este de bună calitate, puteți mări cantitatea, după care amestecați.

Următorul pas este fierberea apei. Se pune apa într-o cratiță, apoi se adaugă zahărul. Se amestecă pentru a se topi zahărul, iar din momentul în care apa ajunge la temperatura de fierbere, se mai lasă 5 minute pe foc. Oprim focul și adăugăm untul, după care amestecăm constant până când se topește întreaga cantitate de unt. Împărțim și siropul în două porții egale.

Într-o tavă punem folie alimentară suficientă astfel încât să puteți înfășura la final întreaga prăjitură, iar peste folie așezați o foaie de napolitană. Prima parte de sirop, care trebuie să fie încă cald, se toarnă peste cantitatea de lapte praf, fie cea simplă de unde rezultă ciocolata albă, fie cea cu cacao, de unde rezultă ciocolata clasică. Dacă doriți, adăugați nucile sau alunele tăiate mărunt, după preferință și după gust. Turnați prima parte a compoziției peste foaia de napolitană, după care puneți peste și a doua foaie de napolitană. Procedați la fel și cu cea de-a doua parte de lapte praf și sirop, iar după ce ați amestecat, turnați compoziția pe foaia de napolitană, neteziți și puneți peste ciocolată ultima foaie de napolitană.

Ridicăm ușor folia alimentară, înfășurăm întreaga prăjitură, astfel încât să nu curgă multă cantitate dintre foi. Peste ciocolată așezăm o altă tavă în care punem o greutate ori un tocător mai greu, după care punem tava la frigider pentru minimum 6 ore, ori, de preferat peste noapte.

După ce ciocolata s-a întărit, se taie cu un cuțit bine ascuțit și fiecare bucățică se savurează cu plăcere.

Larissa DINU

După mesele îmbelșugate din ultima perioadă, poate că este timpul să adoptăm o dietă mai ușoară, peștele fiind cea mai bună alegere.

În acest număr al revistei ne-am gândit să vă oferim o nouă rețetă cu pește, un deliciu absolut, așa cum am gustat la Corabia, în județul Olt. Dacă sunteți prin zonă, nu ezitați să încercați orice meniu ce conține pește și să luați pește proaspăt, de Dunăre, și acasă pentru a-l prepara pentru cei dragi. Iar dacă aveți musafiri pe care vreți să-i impresionați, această rețetă este ideală. Dar despre ce rețetă este vorba? Ei bine, iată plăcinta cu pește! Poate fi preparată cu orice tip de pește, ideal este peștele cu oase mai puține pentru a fi mai ușor de pregătit. Sau puteți ruga la magazin să vă și fileteze peștele pe care l-ați ales. Aceasta este varianta ideală, mai ales că acasă veți umple chiuveta și pereții de solzi, vă puteți răni și orice ați face nu aveți dexteritatea celor care curăță pește în fiecare zi. Eu, de pildă, îmi aleg peștele, îl plătesc și îi rog pe cei din magazin să-l curețe. Cât mai merg eu prin piață să cumpăr diverse, peștele este gata curățat. Când ajung acasă, mai trebuie doar să-l spăl și să-l prepar așa cum doresc.

Revenind la plăcintă, aceasta poate fi preparată atât cu foi de plăcintă făcute în casă sau cumpărate de la magazin, cât și cu aluat fraged. Recomandarea noastră este aluatul fraged pentru că iese mai gustoasă. Dar fiecare alege în funcție de ceea ce îi place.

Iată care sunt ingredientele:

• Foi de plăcintă sau aluat fraged (un pachet)
• 1 kilogram de pește (crap, caras, plătică, somn etc.);
• 400 ml vin alb sau roze;
• 200 ml apă rece;
• 2 cepe medii;
• 200 grame de brânză telemea de vaci/oaie/capră/ bivoliță (în funcție de preferințe);
• 200 grame de brânză proaspătă de vaci;
• 50 grame de unt;
• 2 ouă;
• O căpățână de usturoi;
• Cimbru, nucșoară, busuioc, foi de dafin, boabe de piper multicolor, sare, piper măcinat.

Mod de preparare:

Ceapa tăiată cubulețe mici se trage într-o tigaie cu unt, se adaugă peștele fiert în prealabil și mărunțit, peste care se adaugă vinul, apa, brânzeturile și condimentele. Se lasă 5 minute la foc domol cu un capac deasupra, după care se stinge focul, se lasă la temperat și se adaugă usturoiul pisat mărunt (ideal este într-un mojar de piatră) și ouăle întregi. Se amestecă bine compoziția și se pune în foile de plăcintă sau în aluatul fraged.

Se dă la cuptorul preîncălzit la 180 de grade Celsius, unde se lasă aproximativ 40 de minute. Opțional, se poate bate un ou cu iaurt sau chefir și se adaugă peste plăcintă când aceasta este aproape gata.

Se scoate și se servește caldă sau rece, în funcție de preferințe.

Să gătiți cu bucurie și să aveți poftă!

Simona-Nicole David

Din bătrâni se spune că în noaptea de Revelion este bine să consumăm pește pentru a trece mai ușor peste necazurile din anul ce vine. Astfel, dacă mâncăm pește, vom aluneca exact cum alunecă peștele prin apă printre problemele și încercările ce urmează. Indiferent dacă dăm sau nu crezare acestor credințe vechi, consumul de pește este sănătos și, după mesele copioase cu mâncare grea din timpul Crăciunului, este bine să alegem și preparate ușoare. Pentru un meniu cu pește pentru masa de Anul Nou vă propunem o rețetă simplă de crap la cuptor. Puteți alege și alt pește, în funcție de preferințe.

Ingrediente:

• 1 crap de Dunăre;
• 2-3 linguri de muștar iute;
• suc de lămâie (de la o lămâie);
• 1 lingură de ulei de floarea-soarelui;
• o linguriță piper multicolor;
• 2-3 foi de dafin;
• 3-4 căței de usturoi;
• câteva felii de lămâie;
• câteva frunze de busuioc;
• o legătură de pătrunjel verde;
• 1 pahar cu apă (250 ml);
• un praf de sare.

Cum se prepară:

Peștele se spală, se curăță de solzi, se scot intestinele, se spală bine din nou, se scurge de apă, se șterge cu un prosop de hârtie, se taie felii groase și se sărează. Se prepară un sos din muștar, sucul de lămâie, ulei, puțină sare și se pune peste feliile de pește. Se lasă câteva ore la frigider, acoperite cu o folie de plastic, iar apoi se pun în tavă. Se adaugă cățeii de usturoi tăiați, boabele de piper, foile de dafin, apa, frunzele de busuioc și se dă peștele la cuptorul preîncălzit în prealabil la 180 de grade Celsius.

Se lasă aproximativ o oră la cuptor, la foc mic, acoperit cu folie de aluminiu. Când este gata, se scoate și se adaugă feliile de lămâie și pătrunjelul tocat mărunt.

Peștele se poate consuma cu garnituri diferite, cum ar fi: cartofi natur, cartofi la cuptor, orez cu legume, orez simplu sau legume trase la tigaie.

Să aveți poftă, petrecere frumoasă și un an nou bun!

Simona-Nicole David

Delicioase și potrivite atât pentru prânz sau cină, chifteluțele din pește reprezintă și o alegere sănătoasă în meniul nostru. Peștele este sănătos și se recomandă tuturor vârstelor deoarece nutrienții din carnea de pește asigură echilibrul grăsimilor din corp și aportul normal de minerale. De asemenea, consumat regulat, peștele îmbunătățește capacitățile cognitive și cerebrale. Și, nu în ultimul rând, pescuitul este și o activitate plăcută, antistres. Iar la Corabia, în județul Olt, amatorii de pescuit au unde să practice acest sport relaxant.

Ingrediente:

Dar iată care sunt ingredientele necesare preparării unor chifteluțe delicioase:

• 1 kg de pește (crap, caras, știucă, novac etc.);
• 2-3 felii de pâine albă;
• 1 ou;
• 2 legături de ceapă verde (2 cepe);
• 1 căpățână de usturoi;
• 1 legătură de mărar;
• 1 legătură de pătrunjel;
• 1 morcov;
• Sare, piper;
• Făină albă de grâu;
• 1 lămâie.

Mod de preparare

Peștele ales se spală, se curăță de solzi și de oase, se dă prin mașina de tocat împreună cu ceapa, pâinea înmuiată în prealabil în apă, mărarul și pătrunjelul. În compoziție se adaugă morcovul ras, oul, sarea, piperul și se amestecă bine pentru omogenizare. Următorul pas este acela de a modela chifteluțele în forme rotunde, de mărimea unor nuci. Acestea se dau prin făină, se pun într-o tavă tapetată cu hârtie de copt și se introduc în cuptorul preîncălzit la 180 de grade Celsius. Se lasă circa 40 de minute la copt și apoi se scot și se așază pe un platou alături de felii de lămâie.

Chifteluțele de pește se pot consuma cu garnituri din legume sau orez, în funcție de preferințe, și au gust mai bun dacă li se alătură și un pahar cu vin alb. Am ales varianta de coacere, chiar dacă pot fi prelucrate termic și prin prăjire în baie de ulei, deoarece este mai sănătos. Firește, fiecare alege să le consume așa cum dorește.

Oricum ați alege să le preparați, noi vă dorim poftă bună și multă sănătate!

Simona-Nicole David

Cei care iubesc peștele de apă dulce sau peștele în general, chiar și cel marin sau oceanic, cu siguranță vor aprecia un storceag delicios servit pe malul Dunării, la Corabia. Pe vremuri, ni se spunea „Nicio masă fără pește!“. Cu siguranță era un îndemn bine-venit dacă luăm în calcul beneficiile consumului de pește. Ca să nu mai spun că și pescuitul este o activitate plăcută și chiar antistres. Mai mult, ne învață ce este răbdarea.

Deliciosul storceag se datorează ucrainenilor din Delta Dunării și poate fi un îndemn la UNIRE... De ce? Ei bine, această ciorbă din sturion este o combinație între ciorba ucraineană dulce, o ciorbă ardelenească grasă, ciorba de burtă și una rădăuțeană. Nu-i așa că avem toată România într-un vas de pământ care spune o poveste alături de un vin alb?

Vestea bună pentru cei care doresc să prepare acest storceac sau storceag este că poate fi adaptat. Drept urmare, dacă nu avem sturion, putem folosi orice alt pește gras. Dar poate fi și crap, caras, somn, șalău, știucă, chiar și somon, deși preferabil ar fi un pește alb de pe la noi.

Ingrediente:

• 3 cepe mari;
• 3 morcovi mari;
• 2 țeline potrivite (sau una mare);
• 3 rădăcini de pătrunjel;
• 3 bucăți de păstârnac;
• 2 ardei capia sau gogoșari;
• 1 litru de zer (din lapte de vacă);
• 100 grame de smântână;
• 1 kilogram carne de sturion (nisetru, morun, cegă, păstrugă) sau orice alt pește alb;
• sare, piper – după gust;
• o legătură de leuștean tocat mărunt.

Secretul acestui storceag constă în amestecul legumelor variate ce se pun la fiert în supa în care a fiert peștele cu oase (capete, coloana vertebrală, coada). Această supă de pește este baza storceagului, iar gustul sublim va fi dat de fierberea acestor „tacâmuri“ de pește aproximativ 3 ore, la foc mic, cu capac deasupra oalei în care fierbe (vă recomand să folosiți o oală înaltă). Nu folosiți oala sub presiune pentru fierbere rapidă...

După ce s-au fiert legumele, acestea se scot și se pasează. Între timp, se adaugă bucățile de pește crud în acea supă de oase și legume (care au fost scoase între timp). După ce s-a fiert peștele, se adaugă legumele pasate, se dă un clocot și apoi se pune smântâna. Opțional, în smântână se poate adăuga și un ou bătut. Se adaugă sarea și piperul și se ia de pe foc. La servire, se adaugă leuștean tocat mărunt.

Dacă v-a plăcut sau dacă aveți întrebări pentru alte rețete, vă stau cu drag la dispoziție.

Poftă bună!

Simona-Nicole David

Timp de preparare

• Timp de preparare: 40 de minute.
• Timp de gătire: 10 minute.
• Gata în 50 de minute.

Varza à la Cluj este un preparat tradițional de mâncare, specific zonei Ardealului, pe care orice gospodină trebuie să învețe să-l facă. Este delicios și se face foarte repede. În 50 de minute ai o varză à la Cluj delicioasă, numai bună de mâncat. Iată rețeta pas cu pas!

Ingrediente

• 500 g de carne tocată, amestec de vită și porc
• 150 g de orez
• 100 ml bulion de roșii
• 100 g de smântână
• 2 cepe
• ulei
• sare, piper
• 750 g de varză murată tăiată mărunt

Cum prepari varza à la Cluj?

Un fel de mâncare pe bază de varză și carne, preparatul tradițional este numai bun de consumat în această perioadă. Din fericire, este o rețetă pe care o poți face și tu acasă, repede și ușor. Iată care sunt pașii pe care trebuie să îi urmezi pentru a face varză à la Cluj!

Orezul se fierbe în apă cu puțină sare. Ceapa se taie mărunt și se călește în puțin ulei. Când ceapa devine sticloasă, se adaugă carnea și se condimentează cu sare și piper.

Toate compozițiile de mai sus se așază într-o tavă de cuptor după cum urmează: un strat de varză tocată, un strat de orez fiert, un strat de carne, încă un strat de orez și apoi încă unul de varză.

Deasupra se toarnă bulionul și se dă la cuptor pentru 30 de minute. Se scoate, se toarnă smântâna, apoi varza à la Cluj se mai dă la cuptor pentru încă 10 minute.

Beatrice Alexandra MODIGA

Consumul de pește prezintă nenumărate beneficii, carnea de pește fiind o sursă importantă de acizi grași esențiali Omega 3 și Omega 6, proteine, vitamine și minerale.

Începând din acest număr ar revistei, vă vom prezenta câte o rețetă pentru preparate delicioase din pește, rețetele fiind culese din cartea Peștele în... bucate, apărută la editura Sfântul Ierarh Nicolae, cu sprijinul Școlii Gimnaziale „Mihai Eminescu“ din Corabia, județul Olt.

Valori medii nutriționale pentru 100 g:

• Calorii: 224 kCal
• Proteine: 8 g
• Lipide: 8 g
• Carbohidrați: 30 g

Ingrediente:

• 1 kg de pește (somn, crap, știucă sau caras);
• 1 ceapă mare;
• 1 ardei gras roșu mare;
• 2 morcovi medii;
• ½ țelină;
• 4-5 roșii medii;
• leuștean;
• pătrunjel;
• 3-4 linguri de oțet;
• sare și apă.

Mod de preparare

Peștele se spală, se curăță și se taie în bucăți potrivite; morcovii se spală și se taie în cubulețe mici, iar ardeii, ceapa, țelina și roșiile se taie în bucăți cât mai mari.

Punem apă într-o oală și adăugăm cubulețele de ceapă, morcovii, țelina și ardei; acoperim cu un capac și lăsăm la fiert la foc mic până când legumele sunt aproape fierte. Adăugăm apoi bucățile de pește și roșiile tăiate cubulețe și mai lăsăm să fiarbă 15 minute.

Când sunt fierte, oprim focul și adăugăm sare după gust, oțetul și verdeața (leușteanul și pătrunjelul).

Poftă bună!

Simona-Nicole David

România este o țară cu o cultură gastronomică vastă, iar prima carte de bucate a fost publicată în anul 1841 de Mihail Kogălniceanu și Costache Negruzzi. Astăzi vă prezentăm o rețetă veche de carne amețită, care merge de minune cu o garnitură de salată de fasole verde. Carne amețită este o rețetă tradițională publicată în anul 1935 în cartea de bucate Carte de bucătărie – 1501 feluri de mâncări, cu prefață semnată de Constantin Bacalbaşa.

Ingrediente

• un kilogram carne de vită;
• 250 grame costiță afumată;
• 2-3 cepe;
• 2 linguri făină;
• un cățel de usturoi;
• un cubuleț de zahăr;
• 1 litru de vin negru;
• ciuperci;
• unt;
• sare, piper.

Carne amețită. Mod de preparare

Iată rețeta de carne amețită exact așa cum este ea scrisă în cartea din 1935:

„Ia un kilogram de carne de vacă tăiată în bucăți mici, apoi 250 grame costiță afumată le tai în bucăți mai mici. Pui unt într-o cratiță și arunci acolo costița pentru a se rumeni, arunci și carnea și câteva cepi tăiate bucăți. Pui sare, piper, două linguri de făină și amesteci mereu până se rumenește totul. Adaogi buchetul, un cățel de usturoi tocat, o bucățică de zahăr. Pui un litru de vin negru și jumătate litru apă. Acoperi și lași să fiarbă 2 ore. În acest timp treci în unt câteva ciuperci și le arunci în cratița cu carne. Când e gata, scoți grăsimea și buchetul și servești.“

În aceeași carte de bucate este publicată și o posibilă garnitură. Iată cum se face:

Salată de fasole verde

„Cureți fasolea, o speli și o pui la foc în apă sărată. După ce a fiert, o lași să se răcească și o pui în castronul în care o servești. Toarnă-i deasupra o parte din apa în care a fiert, adaogi usturoi pisat și o dregi de oțet și ulei. Totul se amestecă.“

Poftă bună!

Beatrice Alexandra MODIGA

Un desert vechi, de pe vremea când rafturile magazinelor nu erau înțesate cu produse gata preparate, delicios și oarecum ușor de preparat este budinca de fructe. În funcție de fructele preferate sau de sezon, deși se poate face și cu fructe congelate, budinca poate fi din fructe de pădure, de lămâie, portocale etc. Pentru prepararea acestui desert delicios avem nevoie de aproximativ o oră, dacă nu avem, suficientă experiență în bucătărie. Pentru bucătarii pricepuți timpul necesar ar putea scădea la aproape jumătate de oră.

Ingrediente:

• 4 ouă
• 500 ml de lapte dulce
• 100 g făină de grâu/secară/năut etc.
• 100 g de zahăr
• 50 g de unt
• 300 g de fructe (căpșuni, afine, mure, zmeură, banane, citrice etc.)
• 2 banane coapte bine (cele mai bune sunt cele care au coaja aproape neagră)
• 1 lingură zahăr pudră
• 3 linguri esență de rom
• 1 plic de zahăr vanilinat

Mod de preparare:

Într-un vas termorezistent se dizolvă făina în jumătate de cantitate de lapte rece, iar apoi se adaugă zahărul, gălbenușurile și cealaltă jumătate de cantitate de lapte ce a fost încălzit înainte. Vasul se pune într-o cratiță în care fierbe apă, astfel compoziția se prepară termic la bain-marie, amestecând în continuu până se leagă. Se ia de pe foc și se lasă la răcit. Între timp, untul se freacă până se obține o spumă. Acesta se adaugă în compoziția răcită. Albușurile se bat cu un praf de sare, cu esența de rom, zahăr pudră și vanilinat până se obține o bezea. Apoi se adaugă și fructele pasate și se amestecă ușor. Se amestecă cele două compoziții, se pun în cupe și se lasă la răcit în frigider câteva ore. La servire se pot adăuga câteva fructe întregi și frunze de mentă.

Poftă bună!

Simona Nicole DAVID

De data aceasta vă prezentăm un desert tradițional de vară care se prepară din fructe acrișoare: vișine, prune, corcodușe, dar și din agrișe, coacăze sau cireșe amare. Ce este chisălița? Cum se face chisălița de fructe? Iată și rețeta!

Chisălița este un preparat tradițional din Țările Baltice (Letonia, Estonia, Lituania), din nordul Europei, dar și din Polonia, Ucraina sau Rusia. La noi a venit pe filieră rusească în primul rând în Bucovina, de unde s-a răspândit și în Moldova sau în nordul Transilvaniei. Se servește atât caldă cât și rece, de la frigider.

Preparatul are o vechime de peste 1.000 de ani, iar cuvântul kissel înseamnă acru, supă acră. Este un fel de compot de vară îngroșat. Înainte de a ajunge cartoful și porumbul în Europa, chisălița s-a îngroșat cu fulgi de ovăz, griș sau făină de grâu. Ulterior au apărut în rețete amidonul (din porumb sau cartofi) sau mălaiul de porumb.

Există variante de chisăliță în care fructele sunt complet mărunțite, motiv pentru care se servește rece, în pahare. Dar fructele se pot lăsa și întregi sau se pot mărunți doar parțial.

Ingrediente

• 200 g de fructe curățate (corcodușe, prune, vișine);
• 25 g de făină de mălai;
• 35 g de zahăr;
• 10 g de amidon;
• 450 ml de apă;
• vanilie, scorțișoară, rom;
• sare.

Cum se face?

În principiu folosim fructe acre: vișine, prune, corcodușe, dar și agrișe, coacăze sau cireșe amare ori combinații ale acestora. În orice caz, fructele se spală, se curăță dacă este cazul și li se scot sâmburii. Eu am folosit corcodușe și din cca 250 g (întregi) am obținut 200 g de corcodușe curățate, fără sâmburi.

Pentru aromă am folosit o jumătate de baton de vanilie (sau 1 linguriță extract de vanilie ori 2 plicuri zahăr vanilat), dar puteți folosi și bastonașe de scorțișoară sau rom.

Cum se fierbe chisălița?

Se pune oala pe foc cu fructele curățate și cu 300 ml apă. Se lasă să dea câteva clocote, aproximativ 3-4 minute. Se ia de pe foc și se adaugă făina de mălai, sarea și vanilia. Se lasă la fiert 10 minute la foc mic. După aceasta se adaugă amidonul desfăcut în 150 ml de apă rece și zahărul. Se mai lasă pe foc 2-3 clocote, până se îngroașă un pic. Gustați ca să vedeți dacă mălaiul este fiert și dacă chisălița este suficient de dulce sau de aromată. Mai puteți completa cu zahăr sau arome.

Servire chisăliță

Chisălița se poate mânca rece sau caldă, în funcție de preferințe. Este fină și cremoasă, dulce-acrișoară și foarte aromată. Un deliciu de vară!

Beatrice Alexandra MODIGA

Acest fel de supă este un obicei tradițional de nuntă din zona de nord-vest a țării și se prepară de bucătăresele care se ocupă și de meniul de nuntă. Dacă se alege varianta cu melcișori (paste preparate în casă), atunci acestea se pregătesc cu o săptămână înaintea nunții pentru a avea timp să se usuce.

Ingrediente

• 1 pui de dimensiune medie (1,5 kg);
• 3-4 morcovi;
• 2 rădăcini de pătrunjel;
• 1 țelină;
• 3 ardei grași (roșu, verde, galben);
• 2 cepe;
• 1 legătură de pătrunjel;
• 2-3 foi de dafin;
• sare, piper (boabe).

Cum o preparăm

Puiul se spală și se curăță, se părlește (dacă este cazul), se tranșează și se pune la fiert într-o oală cu apă clocotită în care s-a pus sare. După ce dă în primul clocot, se scoate, se aruncă apa, se spală puiul și se pune din nou la fiert în apă curată în care s-au adăugat foile de dafin, piperul și sarea. Când începe să fiarbă, se adună spuma formată deasupra pentru ca supa să rămână clară. Când nu se mai formează spumă deasupra, se adaugă și legumele tăiate, în ordinea fierberii: rădăcinoasele și apoi, când acestea sunt aproape fierte, se pun și ardeii.

Când carnea și legumele s-au fiert se strecoară supa și se toarnă într-un alt vas. Dacă se dorește adăugarea de melcișori, acum este momentul fierberii lor în supa strecurată. Dacă se preferă varianta fără paste adăugate (mai puține calorii...), atunci supa este gata. Se presară pătrunjelul tocat mărunt și se servește. La servire se pot adăuga și câteva bucăți din legumele și carnea fierte.

Simona Nicole-David

Chiar dacă ia ceva timp pregătirea ingredientelor și prelucrarea termică, gulașul merită cu prisosință  să fie preparat, căci gustul este absolut minunat. Rețetă ungurească veche, gulașul este o combinație interesantă între supă și tocană, delicios și sățios. Se poate consuma cu legume, orez, mămăligă.

Ingrediente:

• 500 g pulpă de vită;
• 30 ml ulei de floarea-soarelui;
• 2 cepe medii;
• 2 morcovi;
• 3 ardei grași (putem pune roșu, verde, galben);
• 2 ardei iuți (sau în funcție de preferințe);
• 2 linguri pastă de roșii;
• 200 g roșii decojite în suc de roșii;
• 200 ml vin roșu;
• boia de ardei iute;
• sare, piper;
• pătrunjel.

Primul pas în pregătirea gulașului este spălarea și tăierea cărnii în cubulețe mici. Se zvântă pe un prosop de hârtie și apoi se prăjesc puțin în ulei bine încins. Este bine ca uleiul să fie bine încins pentru ca bucățile de carne să rămână suculente la interior. Se adaugă ceapa și ardeiul iute tocate mărunt, apoi se pune puțină apă și se lasă la înăbușit în cratița acoperită cu un capac. După 10-15 minute, se ia spuma și se adaugă morcovii, iar după câteva minute se pune și vinul. Se fierbe în continuare până când carnea este fiartă bine. Când carnea este aproape gata, se adaugă ardeiul gras tăiat fâșii, sare, piper, boia de ardei iute și puțină apă. Se lasă câteva minute la fiert și apoi se adaugă sucul de roșii, pasta de roșii, roșiile tăiate cubulețe.

Gulașul se mai ține pe foc până scade sosul (se poate introduce și la cuptor pentru jumătate de oră), iar apoi se servește fierbinte alături de garnitura preferată.

Vă dorim poftă bună!

Simona-Nicole DAVID

Ușor de preparat, gustoasă și sănătoasă, supa de mazăre se poate pregăti în orice anotimp, dar recomandat ar fi la începutul verii, atunci când este mazărea proaspătă. Firește că se poate folosi și mazăre congelată sau din conservă, dar nu este la fel ca cea fragedă. Se pot adăuga crutoane, dacă alegem să o transformăm în supă-cremă, și puțină smântână. De asemenea, se poate face și piure din mazăre, o alternativă excelentă la piureul de cartofi pentru cei care țin diete sau pur și simplu vor să reducă amidonul din alimentație.

Ingredientele necesare

• 300 grame de mazăre proaspătă sau congelată;
• 2 cepe medii;
• 2 morcovi;
• 2 rădăcini de pătrunjel;
• 2 păstârnaci;
• 1,5 litri supă de legume;
• 100 ml de smântână;
• pătrunjel, mentă – câteva fire pentru decor;
• o lingură de ulei;
• un praf de sare;

Mod de preparare

Ceapa, morcovii, pătrunjelul rădăcină și păstârnacul se pun cu puțin ulei și apă la înăbușit (este mai sănătos decât dacă se călesc doar în ulei); se adaugă apoi mazărea, supa de legume și se lasă la fiert. Dacă alegem varianta supei-creme, o vom pasa după fierbere și vom adăuga smântâna și pătrunjelul ori menta pentru decor. Se poate lăsa și nepasată, gustul este la fel de bun.

Pentru piure se reduce cantitatea de lichid (doar 500 de ml de supă de legume) și se adaugă puțin unt atunci când pasăm mazărea după fierbere.

Originară din Asia Mică și Centrală, mazărea face parte din alimentația noastră de mai bine de 5.000 de ani și este folosită chiar și ca remediu natural pentru conținutul său bogat în fibre, proteine, vitamine, antioxidanți și flavonoide. Cu un profil nutritiv impresionant, mazărea are puține calorii. Astfel, la 170 de grame de mazăre, avem doar 62 de calorii. Aproximativ 70% dintre aceste calorii provin din carbohidrați, iar restul din proteine și o cantitate mică de grăsimi. Conține și o cantitate importantă de fibre, multe minerale și vitamine, de aceea este atât de important să o consumăm atunci când este „sezonul“ său.

Simona-Nicole David

Coliva tradiţională este preparatul simbol prezent la toate ceremoniile religioase închinate celor plecați dintre noi. Coliva reprezintă trupul celui dispărut deoarece hrana principală a trupului omenesc este grâul, ingredient din care se fac pâinea și coliva. Dar pentru mulţi alţii este un deliciu de post care se prepară cu mare uşurinţă. Şi pentru că în toate sâmbetele de până în sâmbăta Paştelui „se poartă colivele“, cum se spune în zona de unde vin eu, m-am gândit să structurez pas cu pas rețeta pentru coliva tradițională, ingrediente necesare și mod de preparare, poate vă sunt de folos.

Ingrediente

• 500 g de arpacaş;
• 350 g de zahăr;
• 350 g de nucă;
• 6 pliculeţe zahăr vanilat;
• 5 linguriţe coajă de lămâie;
• 100 g de stafide;
• 1 pachet zahăr pudră pentru ornat;

Mod de preparare:

• Pentru început, se spală arpacaşul şi se pune în apă rece la fiert. Pentru a face rețeta de colivă tradițională ai nevoie de trei ori şi jumătate mai multă apă decât arpacaş.
• Se fierbe încet, la foc foarte mic, circa o oră, până ce bobul de arpacaş crapă sau „înfloreşte“.
• Între timp, se alege nuca și se separă câţiva mieji mai frumoşi pentru ornat. Se dă prin maşina de tocat sau se macină.
• În arpacașul care este la foc mic se adaugă zahărul şi un praf de sare şi se amestecă mereu, ca să nu se lipească de fundul vasului.
• Când arpacașul pentru coliva tradițională este fiert, se dă deoparte şi se lasă la răcit, eventual cu un prosop curat umezit pus deasupra, ca să nu prindă coajă foarte groasă. Arpacașul bine fiert se lasă peste noapte.
• Dimineaţa începe prepararea propriu-zisă a rețetei de colivă. Acum se amestecă arpacașul cu nuca, zahărul vanilat, coaja de lămâie, stafide, și orice alte ingrediente îți mai sunt pe plac.
• După ce ai încorporat bine toate ingredientele, coliva tradițională se pune într-o farfurie lată și se ornează. Deasupra se poate presăra cacao, nucă de cocos și se pot așeza bomboane și nucă.

Beatrice Alexandra MODIGA