Peștii mici ar putea juca un rol important în combaterea malnutriției și a insecurității alimentare în multe țări din întreaga lume, potrivit unui studiu publicat în Nature Food.

Peștii mici – cum ar fi heringul, anșoa și sardinele – sunt unele dintre cele mai ieftine surse de proteine disponibile în multe țări cu venituri medii și mici. În plus, sunt adesea prinși în cantități mari în toate țările care se confruntă cu probleme legate de penuria de alimente.

Malnutriția este în creștere în Africa sub-sahariană, cu 10 milioane de copii care nu au nimic de mâncare și peste 50 de milioane care primesc diete inadecvate. Pentru autorii acestui studiu, există o soluție ușoară: doar 20% dintre micii pești pelagici capturați local ar putea oferi tuturor copiilor o porție zilnică de hrană.

Descoperirile arată că nutrienții esențiali pentru combaterea malnutriției sunt la îndemâna persoanelor vulnerabile care trăiesc în apropierea ecosistemelor de coastă și de apă dulce de pe tot globul. Acești pești mici capturați local sunt plini cu nutrienți cheie pentru susținerea dietelor sănătoase, sunt deja prinși în număr suficient și sunt la prețuri accesibile. Pescuitul pelagic mic trebuie realizat în mod durabil, iar capturile trebuie să ajungă la populațiile locale vulnerabile.

O echipă internațională de cercetători colectează și analizează date privind volumele de captură de pește, precum și date economice și nutritive a peste două treimi din capturile globale de pescuit. Cercetătorii își propun să identifice peștele cel mai accesibil și mai hrănitor din 39 de țări cu venituri mici și medii și să influențeze apariția politicilor de sănătate publică și pescuit în locurile în care datele despre nutrienții existenți în pești sunt limitate.

Speciile de pești mici sunt foarte hrănitoare, ușor de prins și, în mod esențial, cele mai accesibile în țările cu venituri mici. Acești pești sunt bogați în fier, zinc, calciu, acizi grași omega-3 și seleniu și de două ori mai accesibili decât alte grupuri de pești. În schimb, speciile de apă rece, cum ar fi codul, sunt cele mai puțin accesibile.

Peștele este un aliment cheie pentru animale în Sudul Global, oferind o sursă locală și ieftină de micronutrienți, cum ar fi fierul și zincul. Guvernele și alte instituții duc lipsă de date suficiente legate de speciile de pești care ar aduce cele mai mari beneficii pentru sănătatea publică. Consumul peștilor pelagici de către persoanele vulnerabile, cum ar fi copiii, mamele sau persoanele în vârstă, poate ajuta la corectarea deficiențelor nutritive, de exemplu: calciul, fierul și zincul, oferind beneficii uriașe pentru sănătatea publică.

Cu toate acestea, cercetătorii au găsit amenințări la adresa ofertei acestor pești mici cauzate de pescuitul excesiv și cererea de pe piețele internaționale de a le folosi pentru hrana animalelor și producerea uleiurilor din pește. Nevoia de surse alimentare accesibile, ieftine și nutritive nu a fost niciodată mai mare ca astăzi.

Dr. ing Daniel BOTĂNOIU

Începem anul optimist și cu promisiunea că de acum ne vom preocupa mai mult de soarta Planetei Albastre. În al doisprezecelea ceas! Comisia Europeană a lansat la jumătatea lunii ianuarie un comunicat de presă în care sunt menționate obiectivele pentru reducerea poluării cu plastic. Între timp, răspunderea de a proteja natura revine fiecăruia dintre noi.

Comisia Europeană – Strasbourg, 16 ianuarie 2018

Prima strategie la nivel european privind materialele plastice, adoptată astăzi, se înscrie în eforturile de tranziție către o economie mai circulară. Aceasta va proteja mediul de poluarea cu plastic și în același timp va stimula creșterea și inovarea, astfel încât provocările cu care ne confruntăm să devină un program pozitiv pentru viitorul Europei. Conform noilor planuri, toate ambalajele din plastic de pe piața UE vor deveni reciclabile până în 2030, consumul de articole din plastic de unică folosință va fi redus, iar utilizarea intenționată a microplasticului va fi limitată.

Prim-vicepreședintele Comisiei, Frans Timmermans, responsabil cu dezvoltarea durabilă, a declarat: „Dacă nu schimbăm modul în care plasticul este produs și folosit, în 2050 oceanele vor conține mai mult plastic decât pește. Trebuie să luăm măsuri pentru ca plasticul să nu mai ajungă în apa, în mâncarea și în organismele noastre. Singura soluție pe termen lung este reducerea deșeurilor din plastic, printr-o reciclare și o reutilizare sporite. Aceasta e o provocare pe care cetățenii, industria și administrațiile trebuie să o soluționeze împreună. Prin Strategia UE privind materialele plastice propunem, de asemenea, un model economic nou și mai circular. Trebuie să investim în noi tehnologii inovatoare care să asigure protecția cetățenilor și a mediului, menținând în același timp competitivitatea industriei noastre.“

Jyrki Katainen, vicepreședintele responsabil cu locurile de muncă, creșterea economică, investițiile și competitivitatea, a adăugat: „Strategia noastră pune bazele unei noi economii circulare a materialelor plastice și va atrage investiții în sprijinul acesteia. Astfel, vom contribui la reducerea deșeurilor de plastic de pe uscat, din aer și din mări și, în același timp, vom crea noi opor­tunități pentru inovare, competitivitate și crearea unor locuri de muncă de înaltă calitate. Industria europeană are o oportunitate extraordinară de a se impune ca lider mondial în materie de noi tehnologii și materiale. Consumatorilor li se oferă posibilitatea de a face alegeri în cunoștință de cauză pentru a proteja mediul. Toate părțile vor avea de câștigat.“

În fiecare an, europenii generează 25 de milioane de tone de deșeuri din plastic, însă mai puțin de 30% sunt colectate pentru a fi reciclate. În întreaga lume, plasticul reprezintă 85% din deșeurile de pe plaje. Plasticul ajunge chiar și în plămânii și pe mesele noastre, iar efectele microplasticului din aer, din apă și din alimente asupra sănătății sunt încă necunoscute. Noua strategie la nivelul UE privind materialele plastice va aborda această problemă în mod direct, pornind de la măsurile luate de Comisie până în prezent.

Prin noua strategie, Uniunea Europeană

– va face ca reciclarea să devină profitabilă pentru întreprinderi. Se vor elabora norme noi privind ambalajele, cu scopul de a îmbunătăți posibilitățile de reciclare a plasticului utilizat pe piață și de a stimula cererea de conținut de plastic reciclat. Pe măsură ce se va colecta mai mult plastic, va fi necesar să se extindă și să se modernizeze instalațiile de reciclare și să se instituie un sistem optimizat și standardizat pentru colectarea separată și sortarea deșeurilor la nivelul UE. Aceste măsuri vor genera economii de aproximativ o sută de euro pe tonă de deșeuri colectate. De asemenea, măsurile vor genera o valoare adăugată mai mare, în sprijinul unei industrii reziliente și mai competitive a materialelor plastice;

– va reduce deșeurile din plastic. Legislația europeană a dus deja la o reducere semnificativă a utilizării pungilor de plastic în mai multe state membre. Noile planuri se vor axa pe alte tipuri de articole din plastic de unică folosință și pe uneltele de pescuit, vor sprijini campaniile de sensibilizare din statele membre și vor stabili sfera de aplicare a normelor UE care urmează să fie propuse în 2018, pe baza datelor disponibile și a consultării părților interesate. De asemenea, Comisia va lua măsuri pentru a limita utilizarea microplasticului în produse și va stabili standarde pentru plasticul biodegradabil și compostabil;

– va pune capăt poluării cu deșeuri a mărilor. Noi norme privind instalațiile portuare de preluare vor aborda problema deșeurilor marine. Se vor adopta măsuri care să asigure faptul că deșeurile generate pe nave sau acumulate pe mare nu sunt lăsate în urmă, ci sunt aduse pe uscat și gestionate în mod corespunzător. Sunt incluse, de asemenea, măsuri care vor reduce sarcina administrativă a porturilor, a navelor și a autorităților competente;

– va stimula investițiile și inovarea. Comisia va elabora orientări pentru autoritățile naționale și pentru întreprinderile europene privind modul de reducere la minimum a deșeurilor din plastic la sursă. Sprijinul pentru inovare va fi majorat cu 100 de milioane de euro, cu ajutorul cărora se va finanța dezvoltarea de materiale plastice inteligente și mai reciclabile, îmbunătățirea eficienței proceselor de reciclare, precum și depistarea și eliminarea substanțelor periculoase și a contaminanților din plasticul reciclat;

– va încuraja schimbarea în întreaga lume. Pe lângă îndeplinirea acestor angajamente, Uniunea Europeană va colabora cu parteneri din întreaga lume pentru găsirea unor soluții la nivel mondial și dezvoltarea de standarde internaționale. Vom continua, de ase­menea, să sprijinim inițiative din alte țări, așa cum am făcut pentru curățarea fluviului Gange în India.

Laura ZMARANDA

Se ştie deja că activităţile umane duc la micşorarea peştilor, dar acest lucru îi face mai vulnerabili în faţa prădătorilor şi ameninţă o resursă alimentară crucială pentru specia umană, avertizează cercetătorii, menţionaţi de AFP.

Oamenii de ştiinţă au observat şi studiat deja în ce fel pescuitul industrial, căruia îi cad victime cele mai mari exemplare, şi încălzirea climatică, care scade conţinutul de oxigen din oceane, duc la reducerea dimensiunii medii a peştilor. 

Însă efectele globale şi pe termen lung ale acestui fenomen continuă să fie puţin cunoscute.

O echipă de cercetători australieni şi finlandezi a realizat un model informatic al scăderii dimensiunii progresive a peştilor, în următorii 50 de ani, pentru a vedea care va fi impactul asupra populaţiei a cinci specii de peşti din Oceanul Pacific.

Chiar în condiţiile scăderii cu numai 4% a dimensiunii peştilor, rata mortalităţii legată de prădători ar putea creşte cu până 50%, a fost concluzia la care au ajuns cercetătorii. Acest lucru ar duce şi la scăderea recoltei din plasele pescarilor, avertizează ei în revista 'Biology Letters' a Academiei britanice de Ştiinţe.

'Chiar şi o mică scădere a dimensiunii unei specii de peşti poate avea efecte semnificative asupra mortalităţii lor naturale', arată oamenii de ştiinţă.

Calculele au fost făcute pe cinci specii de peşti prinşi în mod curent de pescadoarele australiene. Potrivit modelelor, masa totală a fiecărei specii ar pierde între 5% şi 35%, cu excepţia speciei 'hoki'. Dacă şi dimensiunea medie a acestor peşti ar scădea, numărul lor ar putea creşte cu 10% dacă s-ar apropia de zonele de coastă pentru a scăpa de prădători.

Cercetătorii arată că, fără îndoială, omul este pe cale să schimbe ecosistemele marine pe întreaga planetă, direct prin pescuit şi indirect din cauza încălzirii climatice. 'Practicile care nesocotesc actualele schimbări riscă să supraestimeze resursele pe termen lung şi să ajungă să le exploateze excesiv', spun autorii studiului.

Sursa: AGERPRES