După programul pornit în vara anului 2022 în parteneriat cu Carrefour – „Pește de la Marea Neagră“, Cooperativa Agricolă Integrată „Țara Mea“ face încă un pas înainte pentru dezvoltarea pieței de pește autohton și își extinde portofoliul cu cea mai mare fermă piscicolă și fabrică de procesare din România.

Cu 2 linii de  producție, una pentru pește de calibru mare, iar alta pentru pește de calibru mic, zonă de ambalare, camere de afumare și depozitare, fabrica procesează din ferma proprie de creștere crap, păstrăv și sturion, din care extrag caviar românesc.

„Noi putem procesa aici aproape 100 de tone de peste produs finit/lună, adică 1.200 de tone anual și 10 tone de caviar pe an. Daca adăugăm și peștele proaspăt, putem livra peste 4.000 de tone de pește pe an. În 2020, România a produs 20.000 de tone de pește, deci doar fabrica aceasta ar reprezenta peste 20% din producția țării, care acum ar însemna un plus de 20%. La capitolul caviar, producția este și mai mică, existând mai puțin de 10 ferme de creștere în țara noastră, din care se exportă peste 80%. Eu cred în producția românească, cred că ne putem orienta astfel încât să acoperim cererea de caviar din România cu produs românesc și să exportăm restul, nu invers, cum se întâmplă în momentul de față“, declară Florin Burculescu, președinte Cooperativa Agricolă Integrată „Țara Mea“).

Caviar made in Romania

„Există caviar românesc la rafturile magazinelor! Iarna trecută noi am livrat peste 1 tonă, dar există și foarte mult caviar din import. Ce am încercat să facem cu prima producție de caviar a fost nu numai livrarea propriu-zisă de produs românesc, ci și să educăm obiceiurile de consum, așa că am livrat un produs de o calitate superioară la un preț cu 15% mai mic decât prețul pieței, astfel încât să fie accesibil pentru cât mai mulți români, în condițiile în care calitatea și prospețimea produsului final este net superioară unui produs care este transportat mii de kilometri până a ajunge la raft. E important să educăm aceste obiceiuri de consum ale românilor din 2 motive: în primul rând, pentru ca producția românească să rămână  în țara noastră e nevoie de putere de cumpărare și, în al doilea rând, românii noștri să aibă parte de produse de calitate, proaspete, la rafturile magazinelor“, explică Florin Burculescu.

Creveții – o nouă provocare pentru piața românească

Fabrica din Timișoara se întinde pe o suprafață de aproximativ 6 hectare și include 2 zone principale: zona de creștere și reproducere și zona de procesare, în care Cooperativa „Țara Mea“ va începe primul proiect pilot de creștere a creveților din România.

Potrivit președintelui Cooperativei Agricole Integrate „Țara Mea“, „Românii au devenit mari consumatori de fructe de mare în ultima perioadă, consumul de creveți dublându-se în ultimii 4 ani, deci de ce sa importăm, când putem produce în țara noastră? Studiez fenomenul de aproape 1 an, de când am văzut potențialul acestui segment, așa că din octombrie voi aduce primele larve de creveți pentru a începe aclimatizarea în România. E un proces complex și minuțios, fiindcă avem nevoie de temperaturi constante ale apei și aerului, pe care le putem controla în zona interioară, iar la finalul lunii octombrie vom face primele teste de acomodare.“

Cooperativa „Țara Mea“ este cea mai mare cooperativă agricolă din România şi singura cooperativă integrată, cu activități de la cultivarea legumelor și creșterea animalelor până la producția de lactate, conserve, mezeluri, caviar, pește și produse de băcănie, 100% românești. Cu peste 10.000 de fermieri români membri, produsele Țara Mea sunt disponibile pe piață de peste 9 ani.

(I.B.)

Europarlamentarul Carmen Avram trage un puternic semnal de alarmă! Potrivit acesteia, Comisia Europeană riscă să sugrume acvacultura europeană, obligându-i pe toți acvacultorii care produc peste 100 de tone de pește pe an să le raporteze în Portalul Emisiilor Industriale, după cum se arată într-un document sosit la redacție pe care vi-l prezentăm integral, în continuare.

O propunere aberantă…

Propunerea e aberantă, având în vedere că există subramuri din acvacultură – cum ar fi creșterea scoicilor – care nu doar că nu generează emisii, dar le absorb pe cele din aer, transformându-le în nutrienți importanți pentru mediul acvatic. În plus, e complet greșit ca emisiile din acvacultură să fie puse pe același plan cu cele din minerit, de exemplu, supunându-le acelorași condiții de raportare.

Mai mult, luând în considerare faptul că în acvacultură este vorba deseori despre firme mici și mijlocii, o astfel de măsură le-ar și îngreuna inutil activitatea și ar și stigmatiza un întreg sector, transmițând consumatorilor un mesaj profund eronat.

„Includerea acvaculturii în acest portal e, din punct de vedere tehnic, o greșeală. Creșterea scoicilor de acvacultură captează emisii. Prin urmare, producătorii de scoici nu ar avea nici ce, nici de ce să raporteze emisii, atâta vreme cât ele nu există. În plus, introducerea obligativității de raportare a acestor emisii pentru toți producătorii de scoici care realizează cantități anuale de peste 100 de tone ar pune o presiune birocratică până și pe cea mai mică unitate din România, având în vedere că scoicile sunt grele, iar pragul s-ar atinge în doar câteva luni“, a spus Carmen Avram.

Măsura pe care și-o dorește Comisia Europeană ar avea drept consecință descurajarea producătorilor din acvacultură, care ar avea rezerve să mai investească în acest domeniu, producțiile vor scădea, Uniunea Europeană va deveni dependentă de importuri, iar presiunea pe stocurile de pește sălbatic marin și oceanic va crește, în condițiile în care acestea sunt, oricum, periclitate de pescuitul în exces.

Europarlamentarul Carmen Avram a inițiat, deci, un amendament, cosemnat de 54 de eurodeputați români și străini, care urmează să fie votat în sesiunea plenară de la Strasbourg, din 10-13 iulie.

Acvacultura este un sector strategic, atât din punctul de vedere al securității alimentare și al calității produselor, cât și din perspectiva îndeplinirii obiectivelor de mediu asumate, prin Pactul Verde, de România și celelalte state membre.

Ion BOGDAN

Începută în sânul familiei, tradiția pisciculturii continuă de trei generații, fiecare generație continuând să contribuie la bunul mers al fermelor piscicole. Amenajările piscicole de care Sabina Atodiresei se ocupă cu întreaga familie au o suprafață de peste 800 hectare în județele Botoșani și Iași și realizează o producție de aproximativ 1.300 tone de pește. Pentru a ajunge pe masa clienților, peștele este îngrijit în iazuri între doi și cinci ani.

Tradiția pisciculturii continuă de trei generații

Atodiresei Sabina tocmai am absolvit masterul Managementul Calității și Siguranței Alimentelor, în cadrul Universității de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad“ Iași, iar acum poate să se ocupe în totalitate de cele două ferme situate în Hudești, județul Botoșani, și Podu Iloaiei, județul Iași, fiind specialist marketing în cadrul afacerii de familie.

Businessul a început inițial cu ferma din județul Botoșani, în anul 1998, continuând apoi cu extinderea afacerii când, în 2016, ferma din județul Iași a fost achiziționată. Cel mai recent, SC Pirania SRL s-a clasat pe primul loc în Botoșani, județ care deține cea mai mare suprafață piscicolă exploatată, și pe al patrulea în Topul Național din România, iar Rompescaris SRL a fost prima în clasamentul județului Iași și pe locul opt în cel național. Cele două județe produc un sfert din peștele produs în piscicultura românească.

Produse preparate din pește atestate ca produse tradiționale

Ferma crește peștele de la larve la pește de consum, personalul monitorizând constant ciclul de producție.

„Pe lângă producția de pește, din aprilie 2022 am început să aducem plus valoare peștelui nostru prin producerea produselor din pește. Această idee a venit din dorința de a atrage mai mulți oameni spre consumul de pește, pentru a arăta că mâncatul sănătos poate fi simplu și frumos și, nu în ultimul rând, pentru a arăta cum novacul este un pește care are o mulțime de valori nutritive. Am început cu zacusca din pește și ardei copt și pasta din pește, iar restul produselor actuale (zacusca de pește și ciuperci, peștele afumat, cârnații afumați din pește) au apărut în lunile următoare. Anul acesta, în luna martie, primele produse lansate au fost atestate ca produse tradiționale, fiind înregistrate în Registrul național al produselor tradiționale“, specifică tânăra.

Pasiune pentru alimentație sănătoasă și dorința de a lucra în businessuri sustenabile

Implicarea Sabinei în business s-a simțit cel mai mult în această ultimă parte, cea de producție a produselor din pește. Pe lângă implicarea activă în pregătirea și asigurarea acestora, responsabilitățile sale includ promovarea produselor și a fermei, prezența la târguri și festivaluri de specialitate, căutarea de furnizori potriviți, relaționarea cu aceștia.

„Pasiunea mea pentru acest domeniu a fost cultivată de mică, fiind crescută într-o familie ce are activități în domeniu de trei generații. Niciodată nu ne-a fost impus, mie sau fratelui meu, să continuăm afacerea, alegerea în carieră fiind mereu în mâinile noastre. Faptul că eu am fost cea dintre noi doi care a decis să continue tradiția de familie se poate atribui pasiunii mele pentru alimentație sănătoasă și dorinței de a lucra în businessuri sustenabile, locale, tradiționale. Cred că experiența unui tânăr care lucrează în acest domeniu este asemănătoare cu cea a oricărui tânăr lucrând în orice alt domeniu. Este intimidant să fii la începutul drumului în carieră, când ai impresia că nu știi nimic, că nu vei reuși nimic și sindromul impostorului te lovește. Cu toate acestea, nimic nu se compară cu sentimentul de mulțumire când realizezi că munca ta dă rezultate“, mai mărturisește Sabina Atodiresei, specialist marketing în cadrul Bunătăți de la Iaz.

Piscicultură multitrofică integrată, viitorul acvaculturii durabile

Amenajările piscicole de care se îngrijește tânăra au o suprafață de peste 800 hectare în județele Botoșani și Iași și realizează o producție de aproximativ 1.300 tone de pește.

„Pentru a ajunge pe masa clienților, peștele este îngrijit în iazurile noastre între doi și cinci ani. În acest timp crapul, de exemplu, este hrănit cu amestecuri de cereale cultivate în împrejurimile amenajărilor piscicole, precum grâu, porumb, orz, mazăre, floarea-soarelui, tărâțe de grâu și altele. Celelalte specii care sunt asociate creșterii crapului, respectiv cosaşul, novacul, sângerul, lopătarul şi altele, nu sunt furajate, ele consumând doar hrana naturală disponibilă în mediul acvatic. Acest sistem de creștere complex este din ce în ce mai promovat la nivel mondial sub denumirea de piscicultură multitrofică integrată, fiind considerat viitorul acvaculturii durabile. Calitatea apei, a furajelor și priceperea fermierilor sunt pe deplin reflectate în calitatea și gustul peștelui obținut, pe care îl prezentăm cu mândrie“, adaugă tânăra.

Producția de la Bunătăți de la Iaz este reprezentată de crap, cosaş, novac, sânger, caras, șalău, somn, știucă, lin, lopătar.

„Producțiile noastre fluctuează mult și este mult influențată de calendarul ortodox. Cele mai mari perioade de vânzare sunt zilele de dinaintea dezlegărilor la pește. Perioada postului de Crăciun este cu cea mai mare vânzare de pește și produse de pește. De asemenea, pentru produsele din pește, cele mai mari vânzări se fac la festivalurile tematice, mai ales cele din toamnă. Atât peștele, cât și produsele din pește se pot găsi în pescăriile proprii din Botoșani, în Piața Mare (incinta halei de legume) și Piața Mică, în Iași, dar și în magazinele colaboratorilor“, menționează antreprenoarea.

Printre echipamente sunt folosite electropompe, hrănitoarea automată, dispersorul de furaj, o gamă variată pentru o astfel de suprafață piscicolă, specifică aceasta.

„Avem: electropompe cu debit 20l/sec, 4 aeratoare de tip Splash, pHmetre digital, hrănitoare automate. Hrănitoarea automată are o capacitate de 60 de kilograme. Furajul este preluat din siloz pneumatic de o suflantă și distribuit la o distanță de până la 5 m. Dispersorul de furaj cu suflantă asigură o administrare continuă a furajului, aproape fără frecare (în comparație cu sistemul cu discuri centrifugale), păstrând intactă granula. Dispersorul de hrană este recomandat pentru administrarea furajului cu granulație între 2-7 mm. Capacul silozului este detașabil și se deschide ușor. Setările programa­torului sunt simplu de efectuat, se setează ora, începutul și sfârșitul perioadei zilnice de furajare, durata unei mese (în secunde), numărul de mese/zi cu ajutorul tastelor. Se introduce timpul total de furajare și numărul de hrăniri în funcție de rația zilnică calculată, iar ceasul împarte timpul de furajare în numărul de mese setate, în mod egal pe durata unei zile. Distribuie până la 100 g/min. Motor: 500W/230V.“

Acvacultura este printre cele mai ignorate ramuri ale industriei agroalimentare

Probabil cea mai mare problemă din domeniu este lipsa de recunoaștere din partea autorităților din domeniul agroalimentar. Acvacultura este printre cele mai ignorate ramuri ale industriei agroalimentare, programele de finanțare adeseori neglijând nevoile specifice domeniului sau chiar excluzând fermele piscicole din anumite programe de finanțare. O altă problemă este lipsa de promovare a produselor din pește, a beneficiilor acestora din partea autorităților. De asemenea, problema cormoranilor poate fi reamintită, România fiind singura țară din Uniunea Europeană care protejează aceste păsări. Cu toate acestea, tânăra recomandă acest domeniu tuturor celor care sunt pasionați și pregătiți pentru muncă.

„Cum acest domeniu este unul nișat, competiția nu este la același nivel cu alte industrii alimentare din punctul de vedere al numărului de participanți, dar majoritatea comercianților sunt persoane cu o experiență vastă în domeniu, cunoștințe de moment și/sau mult patos pentru ceea ce fac. Pentru a lucra în acest domeniu trebuie să ai clar atât etica muncii, cât și pasiune“, încheie Atodiresei Sabina, specialist marketing în cadrul Bunătăți de la Iaz.

Beatrice Alexandra MODIGA

Pentru că pescuitul sportiv (numit și pescuit recreativ) este unul dintre cele mai relaxante activități, doi tineri, Florentina și Bogdan Lăpușneanu, în urmă cu 8 luni au reușit să concesioneze iazul comunei Popricani din județul Iași, pe 25 de ani, și s-au apucat de treabă. Prima populare a iazului este de 2.500 kg de pește, cu speciile din familia Ciprinidelor.

„Începutul poveștii a fost acum 8 ani, când l-am întâlnit pe Bogdan, care visa pe atunci să aibă iazul lui, iar după mulți ani de luptă, sacrificiu și speranță am reușit. Am absolvit Facultatea de Zootehnie din Iași, iar acuma sunt la master, la specializarea Managementul producțiilor animale, și mă ocup cu hrana și înmulțirea peștilor. O astfel de activitate este plăcută și relaxantă, practic este un mod de a lua contact cu natura, de a-ți ascuți simțurile și de a te aventura“, ne spune Florentina Lăpușneanu.

pescuit sportiv Popricani Iasi

După ce cei doi tineri au intrat în posesia iazului, s-au apucat de lucrări. „Era necesar să le aducem la starea actuală. Astfel am început prin eliminarea stufului, trecerea unui canal de-a lungul iazului, curățarea izvoarelor pe care le avem în iaz și plantarea sălciilor pe maluri. Suprafață totală de luciu de apă este acum de aproximativ 4 hectare. În momentul de față avem acoperită suprafață de apă, aproximativ 3 hectare, cu adâncimea medie între 1,3 - 1,6 metri, iar pe anumite locuri, mai exact unde sunt izvoarele și canalul, ajunge și la 5 metri adâncime“, specifică antreprenoarea.

Investiția este din fonduri proprii, aproximativ 50.000 euro până în prezent. „Pescuitul sportiv se adresează celor care sunt pasionați de magia pescuitului, adaugă ieșeanca. În primul rând, consumatorul trebuie să respecte regulamentul pe care îl înmânez, înainte de a începe partida de pescuit, și să lase așa cum vrea să găsească. Prima populare a iazului este de 2.500 kg de pește, respectiv cu speciile din familia Ciprinidelor, cum ar fi: caras (Carassius auratus gibelio), plătica (Abramis brama), novac (Hypophthalmichthys Molitrix Valenciennes), sanger (Hipophthalmichthys molitrix), crap (Cyprinus carpio), iar din familia Ciprinidelor „chinez“ este c-teno (Ctenopharyngodon idella). Peștele îl hrănim cu cereale, iar înmulțirea lor se face prin depunerea icrelor.“

Când discutăm despre pescuit sportiv, discutăm despre un fenomen care în fiecare zi își întărește rândurile cu adepți noi. Recruți altfel spus. Această activitate devine o formă din ce în ce mai căutată de evadare în mediul natural. Recompensa celor care practică o formă sau alta de pescuit sportiv nu se consolidează însă în capturi.

Beatrice Alexandra MODIGA

Direcţia Silvică Olt îşi rotunjeşte veniturile din vânzarea puietului de păstrăv crescut la Ianca, în inima „Saharei“ olteneşti. Păstrăvăria, înfiinţată cu foarte mulţi ani în urmă, funcţionează datorită unui izvor cu apă rece, asemeni celei de munte, descoperit în urma cutremurului din 1977. Izvorul care alimentează păstrăvăria se află în fond forestier înconjurat de perdele de salcâm.

Aceasta a revenit Direcţiei Silvice de câțiva ani şi a fost repopulată. Icrele pentru puietul de „păstrăv curcubeu“ sunt importate din Danemarca, iar vânzarea de puiet pare să fie începutul unei afaceri frumoase.

Timpul a dovedit faptul că pentru păstrăvărie e mult mai rentabil să vândă puiet decât să ducă păstrăvul la stadiul de maturitate, la 250-300 de grame ca să-l pună pe piață.

Sursa principală de apă

Întregul proces de producţie într-o păstrăvărie este influențat de apă. Este recomandată o cantitate cât mai mare de apă rece, cu o temperatură cât mai constantă, bogată în oxigen dizolvat, curată, izvorând dintr-un bazin împădurit cu cât mai puţine exploatări, bogat în săruri minerale bune și pentru peşti. În cadrul Păstrăvăriei Ianca sursa de apă este o captare de izvoare de suprafaţă aflată la circa 300 m de păstrăvărie. De la izvoare până la păstrăvărie apa este adusă prin intermediul unei conducte metalice îngropate în sol.

Păstrăvii sunt peşti pretențioși în ceea ce privește temperatura apei şi conţinutul în oxigen a acesteia. Cu cât o apă este mai rece, cu atât conţinutul ei în oxigen dizolvat este mai mare. Păstrăvii au un optim de dezvoltare (de hrănire) când temperatura apei are o anumită valoare, aceasta variind de la o specie la alta. Astfel că pentru păstrăvul curcubeu este de 15-19°C, iar pentru păstrăvul danez variază între 9-19°C. Păstrăvul curcubeu se hrăneşte până la o temperatură de 23°C, suportând un timp şi o temperatură de 28°C, cu condiţia ca apa să se primenească încontinuu. Păstrăvul curcubeu solicită o apă a cărei temperatură să nu scadă iarna sub 5°C.

Puieţii de o vară mor când temperatura apei se schimbă brusc cu 3-4°C, iar peştii adulţi când temperatura înregistrează variaţii bruşte de 7-10°C. Temperatura apei influenţează şi perioada de reproducere, aceasta având loc când apa atinge valoarea temperaturii de 6-8°C, dar la Păstrăvăria Ianca nu se are în vedere și acest aspect pentru că nu este prevăzut ca în viitor să se păstreze reproducători deoarece este mai eficient să se importe icre direct fecundate.

Pe perioada verii, când se înregistrează presiuni scăzute în timpul furtunilor, schimbărilor bruște de timp de la vreme frumoasă la ploaie etc. oxigenul dizolvat este eliberat şi valoarea lui este mult mai mică. Specialiștii spun că pentru păstrăv este recomandată o apă în care conţinutul normal de O2 nu scade sub 9 mg/l, ceea ce corespunde temperaturii de 19-20°C în zonele colinare şi de câmpie şi respectiv în păstrăvăriile de la munte 18-19°C.

Tehnologia zilelor noastre permite posibilitatea creşterii conţinutului în oxigen dizolvat din apa bazinelor prin căderi artificiale prin amestecarea apei cu aerul atmosferic cu ajutorul unor aparate electrice-aeratoare sau prin menţinerea unor plante submerse care, ziua, când apa e mai caldă, eliberează oxigen.

Avantajul păstrăvăriei Ianca este că în ea se creşte păstrăv curcubeu, iar această specie de pește se pare că este ultimul pe scara exigenţei faţă de conţinutul de oxigen. Determinarea cantităţii de oxigen dizolvat în apă (O2) se face prin metode de laborator, acesta fiind, de fapt, și una dintre condiţiile de bază la constituirea unei păstrăvării.

Reacţia apei (pH)

Pentru o păstrăvărie important este ca pH-ul unei ape să fie cât mai stabil. Majoritatea organismelor acvatice sunt adaptate la o anumită valoare a acestuia şi nu suportă schimbările bruşte ale lui. Cea mai bună apă pentru dezvoltarea salmonidelor este cea cu pH neutru (7), putând ajunge până la alcalin (8). Un pH mai mic de 6 sau cu valoare peste 8,5 este impropriu pentru salmonide întrucât slăbeşte organismul acestora şi-l expune la boli; pH-ul are valori mai mici iarna decât vara ca urmare a lipsei materiilor organice din apă în anotimpul friguros. Valoarea pH-ului se determină fie cu ajutorul hârtiei de turnesol, fie cu ajutorul unor aparate speciale numite pehametre. Se introduce o fâşie de hârtie indicatoare în apă; se scoate şi se compară apoi după 2-3 mi­nute cu scara culorilor. Culoarea roşu închis sau deschis indică pH 2-3, cea galbenă-portocalie pH 4, verde-deschis pH 7, verde închis spre albastru pH 9.

Alcalinitatea este dată de conţinutul în calciu şi magneziu al unei ape (primul fiind sub formă de bicarbonat de calciu) şi alte săruri alcaline. Duritatea unei ape este şi ea în funcţie de conţinutul celor două săruri amintite (calciu şi magneziu). Se spune că o apă este dură când dizolvă greu săpunul şi că este slabă când face clăbuci şi fierbe cu uşurinţă legumele. Apele noastre de munte au duritatea cuprinsă între 2-15 grade germane.

Bioxidul de carbon sau anhidrida carbonică (CO2) nu este indicată în apele de păstrăv. O cantitate de 2 mg/l poate fi tolerată de păstrăv. Este prezent în cantitate mare în unele izvoare. El poate fi eliminat prin construirea de praguri pentru căderea apei şi înlocuirea lui cu oxigen preluat de apă din aerul atmosferic. Prezenţa lui în ape care alimentează casa incubatoarelor şi trocile cu puieţi provoacă boala bulelor de gaz, foarte periculoasă pentru puieţi.

O păstrăvărie nu se construieşte acolo unde debitul nu este constant pe tot parcursul anului.

Pentru puieţi cantităţile de apă necesare sunt mai mari, consumul de oxigen dizolvat al acestora fiind dublu faţă de greutate, în comparaţie cu păstrăvul adult. În general, este necesar un debit de 30-60 litri/minut pentru10.000 de puieţi de 2-3 luni şi dublu pentru puieţii până în toamnă. Păstrăvăria Ianca dispune de un debit de 80 litri pe secundă, care de multe ori se întâmplă să scadă din cauza „furtului de apă“, cauzat de devierea parţială a izvoarelor spre culturile legumicole ale locuitorilor comunei Ianca, vara debitul scăzând chiar la aproximativ jumătate (40 l/sec.) din cel iniţial. Aceste scăderi de debit fac ca activitatea de producţie din cadrul păstrăvăriei să fie îngreunată, fiind nevoie de un surplus de oxigen dizolvat (introdus din aer).

Păstrăvul nu suportă apa tulbure decât un interval de timp foarte scurt. Fiind o păstrăvărie proiectată pentru a produce 10 tone păstrăv de consum şi având și probleme legate de debit şi, respectiv, de cantitatea de oxigen dizolvat în apă, în Păstrăvăria Ianca nu se ţin exemplare de păstrăv pentru reproducere, preferându-se importul de icre embrionate din Danemarca din specia numită convenţional păstrăv danez. Ca particularităţi genetice ale păstrăvului danez, amintim: rezistenţă ridicată la boli, creşteri rapide în greutate, un interval de temperatură optimă de hrănire mai larg (9-19°C) etc.


Hrana

   Hrana care se foloseşte în creşterea păstrăvilor poate fi de următoarele tipuri:

  • Hrană umedă;
  • Hrană granulată (uscată);
  • Hrană mixtă.

 În Păstrăvăria Ianca se foloseşte în exclusivitate hrana granulată, preferându-se cea din import.


Creşterea puietului de păstrăv

O grijă deosebită se acordă menţinerii debitului normal de apă (pentru ca icrele să nu ducă lipsa de oxigen dizolvat ), controlului permanent al temperaturii, asigurării mediului optim pentru incubaţia icrelor (semiîntuneric), precum şi scoaterii zilnice a icrelor moarte, curăţirii filtrelor ori de câte ori este nevoie etc. Perioada de incubaţie este de cca 330-380 grade zile pentru icrele de păstrăv curcubeu. Urmează ecloziunea din icre a puieţilor, o săptămână. Pe măsură ce puieţii au fost eclozaţi din icre, ei se îngrămădesc la intrarea apei în incubatoare, adică acolo unde apa conţine mai mult oxigen dizolvat. Așadar, se mărește debitul de apă pentru a evita rănirea puieţilor. În această fază puieţii eclozaţi au nevoie de lumină, iar capacele de pe incubatoare se vor ridica treptat, având grijă să nu fie expuşi direct razelor solare. Urmează îngrijirea puieţilor de păstrăv, ce se va face ţinând seama de două aspecte:

  • Creşterea puieţilor în troci
  • Creşterea puieţilor în bazinele de puieţi

Puieţii sunt ţinuţi în incubatoare 4-5 săptămâni, timp în care resorbţia pungii vitelinese produce în proporţie de 2/3, moment în care începe hrănirea lor. După această perioadă puieţii se trec în troci, începând hrănirea. În troci, puieții sunt de obicei în număr de cca 10.000-12.000 bucăți/troacă și se cresc acolo 2 luni. Se recomandă ca o zi pe săptămână să nu se administreze hrană, această recomandare fiind valabilă pentru toate stadiile de dezvoltare.

După această perioadă, puieții sunt trecuți în bazinele de creştere pentru puieți sortaţi pe trei categorii, în funcţie de talia lor. În acest stadiu de dezvoltare puieţii sunt crescuţi în număr mai mic pe metru pătrat de luciu de apă, densitatea medie recomandată la începutul perioadei de creştere în bazine fiind de maximum 1.000/m2. Stagiul în aceste bazine durează 5-6 luni, după care sunt sortaţi pe trei categorii de mărime şi trecuţi în bazine.


Anca LĂPUȘNEANU

La jumătatea lunii noiembrie, curtea Ministerului Agriculturii și-a deschis porțile pentru Târgul Pescăresc de Toamnă, prima inițiativă de acest fel organizată în București. Au fost prezenți producători din toată țara, iar volumul de vânzări a fost foarte mare.

România are resurse naturale suficiente pentru a transforma piscicultura într-un sector profitabil, iar reprezentanții autorităților competente susțin că în viitor strategia de dezvoltare pentru acest segment se va concentra în programe noi, care să aloce suficienți bani producătorilor de pește. Evenimentul a fost un prilej nu doar de comercializare și promovare, ci și de a spune concret cum văd pescarii viitorul acestei activități.

„Dezvoltarea acvaculturii maritime, o prioritate în noua strategie“

Mihael Cristian Leonov, secretar de stat MADR: „La solicitarea și inițiativa asociațiilor producătorilor de pește din Delta Dunării, ministrul Agriculturii a dat curs propunerii lor de a organiza acest târg pescăresc. Am reușit să aducem aici 23 de producători din Delta Dunării, din regiunea Mării Negre, dar și din zona de munte și din Iași. Avem în lucru o strategie de susținere a producătorilor de pește împreună cu Guvernul României și Banca Națională care trebuie pusă în aplicare până în 2027. Aceasta va dezvolta întreg sectorul pescăresc, în primul rând prin dezvoltarea acvaculturii maritime. Avem de gând să creștem producția de acvacultură din mare cu o cantitate considerabilă, de vreo 20-30.000 de tone pe an. Vor exista măsuri de susținere și pentru celelalte ramuri piscicole prin noile programe care vor urma prin AMPOPAM. Estimăm că mai bine de 10.000 de persoane au vizitat târgul pescăresc din curtea MADR. S-au consumat tone întregi de pește, producătorii au rămas fără stoc și s-au întors chiar și în Deltă ca să aducă produse. Producătorii au avut o vânzare foarte bună, iar vizitatorii târgului au apreciat șansa de a cumpăra produse proaspete și tradiționale specifice Deltei Dunării. Au fost preparate tot felul de borșuri, storceaguri, saramuri, zacuscă, midii, rapane, raci. A fost o întreagă varietate de preparate și produse din pește.“

„Consumul intern de caviar a crescut“

Marilena Maereanu, producător puieți de sturion și caviar: „Personal mi s-a părut o inițiativă lăudabilă și o organizare foarte bună. Pentru noi, producătorii, este un moment în care putem să ne prezentăm produsele și inițiativele pe care le avem. În plus, oamenii au aflat de la noi cum se obține caviarul, dar și ce putem face pentru a proteja sturionii din Dunăre. Eu am inițiat această afacere tocmai pentru a scădea presiunea de pe sturionii din Dunăre și din Marea Neagră și să nu se mai braconeze. Noi punem pe piață caviar și carne de sturion din acvacultură și, în plus, producem puiet de sturion și participăm la diverse programe de populare a Dunării. Din punctul meu de vedere, acvacultura trebuie să se facă respectând toate regulile care se impun într-o astfel de activitate. Ferma noastră piscicolă este certificată ecologic și producem și creștem peștii în condiții similare mediului lor natural. Din punctul meu de vedere caviarul din acvacultură este mai curat, mai sigur decât cel obținut de la peștii din sălbăticie pentru că știm toți că nivelul de poluare a apelor a crescut foarte mult. Calitativ nu există nicio diferență. Când am scos la început pe piață caviarul de acvacultură consumul era limitat. În decurs de cinci sau șase ani am promovat intens acest produs și am crescut procentul de vânzări de la 5-6% la 30% pe piața internă și diferența la export. Este un produs de lux, destul de scump, dar tot mai mulți români îl caută. Borcănelele de 20 de grame le-am vândut la târg cu 100 de lei.“

„România are un potențial foarte mare de dezvoltare a pisciculturii“

Filip Mastică, manager restaurant: „Suntem din Sfântu Gheorghe, unde se varsă Dunărea în Mare. Suntem cea mai mare familie de pescari de pește de mare, bunicul și tatăl meu au respectat această tradiție, iar eu mă consider un antreprenor care și-a dorit dintotdeauna să ducă peștele proaspăt către consumatorii din întreaga țară. Așa a apărut conceptul La calcan, cu peștele proaspăt prins de noi aproape în fiecare dimineață, adus în restaurantul nostru din Delta Dunării. Datorită acestui târg am reușit să facem un pas foarte important pentru noi, să ajungem pe piața din București. Vizitatorii au fost foarte receptivi, probabil și pentru că această nișă este foarte slab dezvoltată aici. Majoritatea peștelui comercializat în București este congelat. Calcanul, peștele pe care noi îl pescuim, nu are oase mici și poate fi pregătit în foarte multe feluri, fiert, prăjit, fript. Țara noastră are un potențial foarte mare de dezvoltare a pisciculturii. Din cunoștințele mele, România are doar 30 de pescadoare, în vreme ce Bulgaria are în jur de 160.“

„Acum sunt multe controale, pescari puțini și braconieri mulți“

Vasile Simion, primar comuna Ghindărești, județul Tulcea: „Peste 90% din populația localității noastre sunt ruși lipoveni. Marea majoritate suntem pescari de meserie, tradiția noastră este pescuitul și de aceea am venit aici. Tradiția trebuie păstrată, dar este necesar să se schimbe legile. Legile pe care pescarii trebuie să le respecte sunt foarte aspre și nu le dă posibilitatea să meargă înainte. Dacă vor rămâne aceste legi, pescarul care pescuiește pentru subzistență va dispărea. Înainte pescarul putea să desfacă peștele pescuit direct din barcă, iar acest lucru se practică și în alte țări. Însă, la noi, pescarii sunt acum obligați să predea peștele la anumite puncte de predare. Uneori până acolo trebuie să meargă foarte mult, dar dacă este prins că transportă pește i se face dosar penal. Cu asta nu voi fi de acord niciodată. De când cu noile legi ale pescuitului, mulți au devenit șomeri sau au plecat să facă muncile de sclavie ale celor din Occident. Familia poate să ducă un trai decent din pescuit. La un moment dat noi, în Ghindărești, am avut 200 de bărci, asta însemna că 400 de familii trăiau din pescuit. Acum mai avem doar 11 bărci. Trebuie spus foarte clar: nu pescarii distrug piscicultura și biodiversitatea apelor, ci braconierii care pescuiesc cu curent. Pescarul proteja această avuție din care câștiga, nu avea de ce să o distrugă. Acum sunt multe controale, pescari puțini și braconieri mulți. Când erau pescari pe ape braconierii nu aveau ce căuta acolo. Erau încolțiți de pescari și goniți. În România pescuitul cu scule monofilament este interzis, iar la noi în Ghindărești acestea erau folosite doar pentru pescuitul scrumbiei. Ne uităm la vecinii noștri din aval și din amonte, la ucrainieni și la bulgari, care nu au astfel de restricții. Se pune prin această lege problema reproducerii peștilor. Din experiența noastră, a pescarilor, vă spunem că peștele care este la vârsta optimă de reproducție distruge practic aceste scule. Doar peștele sezonier este pescuit astfel, respectiv scrumbia.“


  • „Avem în lucru o strategie de susținere a producătorilor de pește care va dezvolta întreg sectorul pescăresc, în primul rând prin dezvoltarea acvaculturii maritime.“ – Mihael Cristian Leonov
  • „Este important să nu încurajăm consumul de caviar obținut de la sturionii sălbatici și să îl alegem pe cel obținut din acvacultură tocmai pentru a scădea presiunea de pe sturionii din Dunăre și din Marea Neagră.“ – Marilena Maereanu
  • „Avem potențial de dezvoltare. Din cunoștințele mele, România are doar 30 de pescadoare, în vreme ce Bulgaria are în jur de 160.“ – Filip Mastică
  • „Tradiția trebuie păstrată, dar este necesar să se schimbe legile. Dacă vor rămâne aceste legi, pescarul care pescuiește pentru subzistență va dispărea.“ – Vasile Simion

Laura ZMARANDA

Buget orientativ alocat: 300 mil euro (50 mil euro-micro-5000 euro si 250mil euro-mari)

Proiect - Prevederile din prezentul document pot suferi modificări până la publicarea în varianta finală a procedurii de implementare a schemei de ajutor de stat.

Obiectivul schemei îl reprezintă susținerea IMM-urilor în cadrul programului de relansare economică cu finanțare din fonduri externe nerambursabile în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19, prin acordarea de ajutoare temporare cu valoare limitată acelor IMM-uri care se confruntă cu un deficit sau chiar cu indisponibilitatea lichidităților

 OBIECTIV SPECIFIC

Grant pentru capital de lucru pentru sectoarele agricultură, piscicultură, acvacultură și industrie alimentară

IMM-urile cu domeniile de activitate eligibile din anexa nr. 2 și:

a) au înregistrat profit operațional din activitatea curentă, în unul dintre ultimele trei exerciții financiare înainte de depunerea cererii de finanțare pentru obținerea grantului, potrivit situațiilor financiare depuse conform legii;

b) dispun de coparticipare la constituirea capitalului de lucru în procent de minimum 15% din valoarea grantului la data utilizării grantului pentru capital de lucru, potrivit prevederilor legale în vigoare;

c) mențin sau, după caz, suplimentează numărul de salariați, față de data depunerii cererii, pe o perioadă de minimum 6 luni, la data acordării granturilor, cu excepția situațiilor în care contractele individuale de muncă sunt încheiate pentru sezonieri sau/și zilieri.

BENEFICIARI ELIGIBILI ȘI CRITERII DE ELIGIBILITATE

Cheltuielile eligibile în cadrul prezentei scheme sunt următoarele:

a) cheltuieli privind stocurile de materii prime, materiale, mărfuri, precum și alte categorii de stocuri necesare activității curente/operaționale desfășurate de beneficiari;

b) datorii curente și restante față de furnizorii curenți, inclusiv față de furnizorii de utilități, potrivit contractelor încheiate;

c) cheltuieli privind chiria pe bază de contract încheiat și/sau cheltuieli privind arenda sau redevența pe bază de contract de arendă sau contract de concesiune aferente terenurilor agricole;

d) cheltuieli privind achiziția de servicii necesare activității curente, cu excepția serviciilor de consultanță, studiilor și altor categorii de servicii indirecte;

e) cheltuieli privind achiziția de obiecte de inventar, inclusiv obiecte de inventar de natura mijloacelor fixe necesare reluării activității curente;

f) cheltuieli privind achiziția de echipamente, utilaje, instalații, tehnologii, dotări independente necesare reluării activității;

g) cheltuieli privind plata datoriilor către bugetul statului

CHELTUIELI ELIGIBILE

SUME NERAMBURSABILE

(1) Valoarea sprijinului din fonduri externe nerambursabile pentru capital de lucru se stabilește astfel:

a) pentru IMM-urile cu cifra de afaceri aferentă anului 2019 cuprinsă între 5.000 și13.500 euro, valoarea grantului este de 5.000 euro;

b) pentru IMM-urile cu cifra de afaceri aferentă anului 2019 mai mare de 13.501 euro, valoarea grantului poate fi de până la 15% din cifra de afaceri și nu poate depăși suma 120.000 euro. Pentru IMM-urile cu cifra de afaceri cu echivalentul în euro de peste 1 milion de euro, valoarea maximă a ajutorului este de 120.000 euro.

(2) Valoarea granturilor pentru capital de lucru nu include cofinanțarea beneficiarilor de ajutor de stat la constituirea capitalului de lucru, în procent de minimum 15% din valoarea grantului solicitat.

VALOAREA MAXIMĂ A GRANTULUI

A - Agricultură, silvicultură și pescuit

01 - Agricultură, vânătoare și servicii anexe

011 - Cultivarea plantelor nepermanente

0111 - Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase

0112 - Cultivarea orezului

0113 - Cultivarea legumelor și a pepenilor, a rădăcinoaselor și tuberculilor

0116 - Cultivarea plantelor pentru fibre textile

0119 - Cultivarea altor plante din culturi nepermanente

012 - Cultivarea plantelor din culturi permanente

0121 - Cultivarea strugurilor

0124 - Cultivarea fructelor semintoase si samburoase

0125 - Cultivarea fructelor arbuștilor fructiferi, capsunilor, nuciferilor si a altor pomi fructiferi

0126 - Cultivarea fructelor oleaginoase

0127 - Cultivarea plantelor pentru prepararea băuturilor

0128 - Cultivarea condimentelor, plantelor aromatice, medicinale si a plantelor de uz farmaceutic

0129 - Cultivarea altor plante permanente

013 - Cultivarea plantelor pentru inmultire

0130 - Cultivarea plantelor pentru inmultire

014 - Creșterea animalelor

0141 - Creșterea bovinelor de lapte

0142 - Creșterea altor bovine

0143 - Creșterea cailor si a altor cabaline

0145 - Creșterea ovinelor si caprinelor

0146 - Creșterea porcinelor

0147 - Creșterea pasarilor

0149 - Creșterea altor animale

015 - Activități in ferme mixte (cultura vegetala combinata cu creșterea animalelor)

0150 - Activități in ferme mixte (cultura vegetala combinata cu creșterea animalelor)

016 - Activități auxiliare agriculturii si activități după recoltare

0161 - Activități auxiliare pentru producția vegetala

0162 - Activități auxiliare pentru creșterea animalelor

0163 - Activități după recoltare

0164 - Pregatirea semințelor

03 - Pescuitul și acvacultura

031 - Pescuitul

0311 - Pescuitul maritim

0312 - Pescuitul in ape dulci

032 - Acvacultura

0321 - Acvacultura maritima

0322 - Acvacultura in ape dulce

10 - Industria alimentară

101 - Producția, prelucrarea si conservarea carnii si a produselor din carne

1011 - Prelucrarea si conservarea carnii

1012 - Prelucrarea si conservarea carnii de pasare

1013 - Fabricarea produselor din carne (inclusiv din carne de pasare)

102 - Prelucrarea si conservarea pestelui, crustaceelor si molustelor

1020 - Prelucrarea si conservarea pestelui, crustaceelor si molustelor

103 - Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor

1031 - Prelucrarea si conservarea cartofilor

1032 - Fabricarea sucurilor de fructe si legume

1039 - Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor n.c.a.

104 - Fabricarea uleiurilor si a grasimilor vegetale si animale

1041 - Fabricarea uleiurilor si grasimilor

1042 - Fabricarea margarinei si a altor produse comestibile similare

105 - Fabricarea produselor lactate

1051 - Fabricarea produselor lactate si a branzeturilor

1052 - Fabricarea inghetatei

106 - Fabricarea produselor de morarit, a amidonului si produselor din amidon

1061 - Fabricarea produselor de morarit

1062 - Fabricarea amidonului si a produselor din amidon

107 - Fabricarea produselor de brutarie si a produselor fainoase

1071 - Fabricarea painii; fabricarea prajiturilor si a produselor proaspete de patiserie

1072 - Fabricarea biscuitilor si piscoturilor; fabricarea prajiturilor si a produselor conservate de patiserie

1073 - Fabricarea macaroanelor, taiteilor, cus-cus-ului si a altor produse fainoase similare

108 - Fabricarea altor produse alimentare

1081 - Fabricarea zaharului

1082 - Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei si a produselor zaharoase

1083 - Prelucrarea ceaiului si cafelei

1084 - Fabricarea condimentelor si ingredientelor

1085 - Fabricarea de mancaruri preparate

1086 - Fabricarea preparatelor alimentare omogenizate si alimentelor dietetice

1089 - Fabricarea altor produse alimentare n.c.a.

109 - Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor

1091 - Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de ferma

11 - Fabricarea băuturilor

110 - Fabricarea băuturilor

1106 - Fabricarea maltului

1107 - Producția de bauturi racoritoare nealcoolice; producția de ape minerale si alte ape imbuteliate

172 - Fabricarea articolelor din hârtie și carton

1721 - Fabricarea hârtiei si cartonului ondulat si a ambalajelor din hartie si carton

contact2

contact

Corabia, județul Olt

O veche legendă spune că întemeierea acestui oraș este legată de existența drumului de transhumanță a oierilor ce veneau de la munte în timpul iernii, pentru adăpostirea turmelor în lunca Dunării. Într-o toamnă, oierii ar fi descoperit fragmente dintr-o corabie ce lovise resturile unui pilon al podului lui Constantin cel Mare, naufragiind apoi în grindurile locuite de niște ciobani. Aceștia ar fi adunat resturile din corabie pentru a le folosi la construirea unor adăposturi ce s-au înmulțit ulterior. Și așa a luat naștere așezarea ce poartă numele Corabia.

Biserica „Sfânta Treime“ a fost construită sub îndrumarea inginerului Anghel Saligny

O adevărată bijuterie arhitecturală, biserica „Sfânta Treime“ din Corabia, județul Olt, este apreciată ca fiind a doua dintre bisericile de mir din Oltenia, ca dimensiune, după „Madona Dudu“ din Craiova, și cea mai mare din județul Olt. Construcția impunătoare a fost ridicată, între anii 1895-1907, pe locul în care în urmă cu 100 de ani era o mlaștină, sub îndrumarea cunoscutului inginer Anghel Saligny. Monument istoric, biserica „Sfânta Treime“ are șase turle, toate octogonale: turla mare, Pantocrator, pe naos, trei turle secundare și un turn-clopotniță. Clopotnița se află în turnul din mijloc de la frontonul lăcașului, iar deasupra pronaosului este instalat un orologiu care nu mai funcționează de la evenimentele din decembrie 1989. De atunci, orologiul este blocat la ora 7:15. În vremea Primului Război Mondial, construcția a fost afectată destul de mult deoarece a fost văduvită de cele două mari clopote pe care le avusese, iar în 1918 autoritățile militare străine au ridicat și acoperișul de aramă al bisericii, fără cel de pe turle, ceea ce a dus la stricăciuni la nivelul zidăriei și al picturilor din interior. Biserica a fost afectată și de cutremurele din anii 1940 și 1977, dar de fiecare dată s-au executat lucrări de reparații și consolidare. În timpul reparațiilor după cutremurul din 1977 a fost introdusă și încălzirea centrală și s-a restaurat pictura. Catedrala atrage prin stilul arhitectonic impunător și prin pictura în stil renascentist executată de artiștii C. Pascali și N. Grimani din București. De asemenea, tâmplăria din stejar a fost sculptată de marele meșter ceh, Iosif Obdersalek, acesta realizând copii fidele ale sculpturilor de la Biserica Amzei din București. Tot meșterul ceh a realizat și stranele ale căror proiecte se păstrează în arhiva Parohiei.

Muzeul de Arheologie și Etnografie

Un alt obiectiv turistic ce merită vizitat este și Muzeul de Arheologie și Etnografie din Corabia. Muzeul a fost înființat în anul 1951 și are un profil mixt: istorie, etnografie, științele naturii. Clădirea este monument istoric și a fost construită în 1907. Muzeul are o expoziție structurată pe două sectoare: artă populară și istorie veche, colecțiile conținând piese arheologice, arme, unelte, ustensile casnice, podoabe, ceramică, numismatică, statuete din bronz și marmură, monumente funerare, piese de arhitectură, piese epigrafice de o calitate remarcabilă, tezaure bizantine. Acestora li se adaugă și piese de științe ale naturii, paleontologie, de floră și de faună prin zonă. Totodată, în muzeu se poate admira și o colecție selectivă de etnografie și artă populară, cuprinzând unelte și ustensile legate de agricultură, pescuit, creșterea animalelor, tradiții, piese de port popular.

Ofertă bogată și pentru pasionații de pescuit și vânătoare

Pe lângă lăcașurile de cult și descoperirile arheologice, în Corabia mai sunt și alte atracții deloc de neglijat. De pildă, cei pasionați de pescuit și vânătoare se pot bucura de fondurile cinegetice bogate ale Dunării. De altfel, aici sunt și asociații de vânătoare și pescuit ce se pot contacta de către cei interesați: Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Olt, Asociația Pescarilor Industriali Olt, Corabia, Asociația Grupul Local al Pescarilor Olteni, Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi, Olt, Corabia.

Plajă cu nisip fin

Cei care doresc să se relaxeze la plajă se pot bucura de plaja amenajată pe faleza Dunării din Corabia, o adevărată concurență pentru nisipurile de pe litoralul românesc. În urmă cu câțiva ani, doi antreprenori din Corabia au concesionat o zonă a Falezei Dunării de la primărie, unde au amenajat această plajă cu nisip, umbreluțe, șezlonguri. Antreprenorii au adus nisip cu camioanele, iar acum locuitorii și cei care vizitează Corabia se pot bucura de o zonă de agrement ce pune în valoare frumusețea naturală a zonei.

Portul Turistic, locul unde se pot andoca ambarcațiuni

Un alt obiectiv turistic interesant este Portul Turistic Corabia, realizat cu fonduri europene și finalizat la sfârșitul anului 2016. Potrivit unei hotărâri luate de Consiliul Local, posesorii de ambarcațiuni își pot andoca ambarcațiunile contra unei taxe percepute în funcție de categoria ambarcațiunii și de perioada pentru care aceasta staționează în port. Autoritățile speră că apariția Portului Turistic va genera și dezvoltarea activităților turistice în oraș. Proiectul „Port Turistic și de agrement în zona Cap Amonte Port Corabia“ a avut o valoare totală de 15.397.286,21 de lei, din care finanțarea nerambursabilă a fost de 7.268.930,04 lei, restul sumei fiind suportată de Consiliul Județean Olt.

Simona-Nicole DAVID

După mesele îmbelșugate din ultima perioadă, poate că este timpul să adoptăm o dietă mai ușoară, peștele fiind cea mai bună alegere.

În acest număr al revistei ne-am gândit să vă oferim o nouă rețetă cu pește, un deliciu absolut, așa cum am gustat la Corabia, în județul Olt. Dacă sunteți prin zonă, nu ezitați să încercați orice meniu ce conține pește și să luați pește proaspăt, de Dunăre, și acasă pentru a-l prepara pentru cei dragi. Iar dacă aveți musafiri pe care vreți să-i impresionați, această rețetă este ideală. Dar despre ce rețetă este vorba? Ei bine, iată plăcinta cu pește! Poate fi preparată cu orice tip de pește, ideal este peștele cu oase mai puține pentru a fi mai ușor de pregătit. Sau puteți ruga la magazin să vă și fileteze peștele pe care l-ați ales. Aceasta este varianta ideală, mai ales că acasă veți umple chiuveta și pereții de solzi, vă puteți răni și orice ați face nu aveți dexteritatea celor care curăță pește în fiecare zi. Eu, de pildă, îmi aleg peștele, îl plătesc și îi rog pe cei din magazin să-l curețe. Cât mai merg eu prin piață să cumpăr diverse, peștele este gata curățat. Când ajung acasă, mai trebuie doar să-l spăl și să-l prepar așa cum doresc.

Revenind la plăcintă, aceasta poate fi preparată atât cu foi de plăcintă făcute în casă sau cumpărate de la magazin, cât și cu aluat fraged. Recomandarea noastră este aluatul fraged pentru că iese mai gustoasă. Dar fiecare alege în funcție de ceea ce îi place.

Iată care sunt ingredientele:

  • Foi de plăcintă sau aluat fraged (un pachet)
  • 1 kilogram de pește (crap, caras, plătică, somn etc.);
  • 400 ml vin alb sau roze;
  • 200 ml apă rece;
  • 2 cepe medii;
  • 200 grame de brânză telemea de vaci/oaie/capră/ bivoliță (în funcție de preferințe);
  • 200 grame de brânză proaspătă de vaci;
  • 50 grame de unt;
  • 2 ouă;
  • O căpățână de usturoi;
  • Cimbru, nucșoară, busuioc, foi de dafin, boabe de piper multicolor, sare, piper măcinat.

Mod de preparare:

Ceapa tăiată cubulețe mici se trage într-o tigaie cu unt, se adaugă peștele fiert în prealabil și mărunțit, peste care se adaugă vinul, apa, brânzeturile și condimentele. Se lasă 5 minute la foc domol cu un capac deasupra, după care se stinge focul, se lasă la temperat și se adaugă usturoiul pisat mărunt (ideal este într-un mojar de piatră) și ouăle întregi. Se amestecă bine compoziția și se pune în foile de plăcintă sau în aluatul fraged.

Se dă la cuptorul preîncălzit la 180 de grade Celsius, unde se lasă aproximativ 40 de minute. Opțional, se poate bate un ou cu iaurt sau chefir și se adaugă peste plăcintă când aceasta este aproape gata.

Se scoate și se servește caldă sau rece, în funcție de preferințe.

Să gătiți cu bucurie și să aveți poftă!

Simona-Nicole David

La Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet, judeţul Dâmboviţa, a fost finalizat cu succes proiectul Crearea Centrului și a serviciilor de gestionare, de înlocuire şi de consiliere pentru fermele de acvacultură, finanţat prin Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime. În acest sens, o clădire aflată în curtea staţiunii, nefuncţională de ani buni, a fost renovată şi amenajată cu scopul de a-i primi pe cei care vor oferi suportul teoretic şi tehnic necesar fermierilor care au nevoie de consiliere de specialitate în domeniul acvaculturii.

Scurt istoric

Staţiunea Nucet are o importanță deosebită atât din punct de vedere istoric, cât și științific. A fost construită la iniţiativa lui Grigore Antipa, iar când a fost inaugurată, prin anul 1944, era unicat în Europa. În anul 1974, când Institutul de Cercetări Piscicole era desfiinţat, Stațiunea de la Nucet prelua întreaga „moștenire“: programele de cercetare şi laboratoarele, biblioteca, precum și marea majoritate a personalului. Pentru o perioadă de 40 de ani, în cadrul stațiunii Nucet activitatea de cercetare s-a axat pe piscicultura practicată în iazuri şi heleşteie.

În cei peste 75 de ani au existat  mai multe etape importante marcate de rezultate științifice care au fost posibile și datorită bazei logistice experimentale, dar și facilităţilor tehnologice legate de reproducerea artificială a peştilor, precum și datorită specialiştilor de la staţiune. O preocupare importantă a staţiunii a reprezentat-o ameliorarea genetică a crapului de cultură, care s-a concretizat în două rezultate remarcabile prin crearea rasei de crap Frăsinet, adaptată condiţiilor din zona de sud a ţării, şi a rasei de crap Podul Iloaiei, pentru nordul Moldovei.

Sturionul care a dus faima stațiunii în Europa

După 1990 nu a fost uşor pentru unitatea de cercetare să facă faţă transformărilor economice, dar activitatea de cercetare a continuat. Astfel, s-a început aclimatizarea sturionului Polyodon spathula, iar adaptabilitatea speciei la condiţiile ecologice şi tehnologice din România a reprezentat un succes, chiar dacă a însemnat un efort continuu și elaborat peste 20 de ani. Este cel mai important rezultat de cercetare obținut în ultimii ani şi situează România pe locuri fruntaşe în Europa şi în lume. Suntem singura ţară din Europa care a reuşit reproducerea sturionului în captivitate. În lume, suntem pe locul al treilea, după SUA şi China. În această comună din județul Dâmbovița se produc anual 1 milion de boabe de icre embrionate, din care ies 200.000 de pui de sturion. Fermieri de pretutindeni vin în județ special pentru sturionul american.

sturion

Personalul din centru va sprijini potenţialii beneficiari în vederea accesării de fonduri, elaborarea de studii de fezabilitate și memorii justificative, fundamentarea sprijinului pe proiectele depuse în cadrul Măsurii II 10, rapoarte de evaluare a impactului mediu, elaborarea planurilor de afaceri, stabilirea unor soluţii tehnice în cadrul modernizării fermelor de acvacultură, evaluarea şi cuantificarea serviciilor de mediu în fermele piscicole tradiţionale, stabilirea fezabilităţii unor idei etc.


Prin intermediul Centrului de la Nucet piscicultorii vor fi consiliați și în vederea alegerii zonei, a terenului optim care se pretează pentru derularea investiţiei. Sprijinul oferit de centru va continua inclusiv în timpul implementării proiectelor, dar şi după această perioadă pentru a se asigura că procesele, fluxurile, soluţiile şi serviciile furnizate funcţionează în parametrii stabiliţi, produc efectele dorite şi rezultatul este cel aşteptat.


Anca LĂPUȘNEANU

Chiar dacă ia mai mult timp de preparare, gustul peștelui marinat în sos de roșii este absolut minunat iar oasele, dacă le lăsăm, se macerează și aproape că nu le mai simțim.

Ingrediente:

1 kg de pește (crap, caras, plătică, somn, mreană, biban, șalău, scrumbie, știucă etc.) Dacă nu găsiți pește de Dunăre, este la fel de gustos și cu alt tip de pește, cum ar fi, de pildă, macrou, merluciu, chefal etc.

  • 2 cepe medii;
  • 2 morcovi;
  • 2 ardei grași;
  • 1 fir de praz;
  • un pahar de suc roșii;
  • 3 linguri de bulion/pastă concentrată de tomate;
  • 1 linguriță pastă de ardei iute;
  • 30 ml ulei de floarea-soarelui;
  • 1 linguriță boabe de piper multicolor;
  • 3-4 foi de dafin;
  • 1 legătură de pătrunjel;
  • 4-5 căței de usturoi;
  • o lămâie.

Cum se prepară:

Peștele se spală bine, se curăță, se taie capetele și cozile, se spală din nou bine și se pune pe prosop de hârtie. Se sărează și se introduce într-o cratiță unsă cu ulei, încinsă, pentru a se prăji puțin. Se lasă 2-3 minute pe o parte și se întoarce pe partea cealaltă. După alte 2-3 minute se scoate și se pune pe o farfurie întinsă cu prosop de hârtie. Ceapa se curăță și se taie fideluță, apoi se pune în cratița din care am scos peștele cu o lingură de ulei; se adaugă și prazul tăiat rondele și se lasă cu puțină apă la înăbușit. Se adaugă morcovii tăiați rondele și se mai adaugă puțină apă. Se lasă la foc moale câteva minute, apoi se adaugă sucul de roșii, bulionul, boabele de piper, pasta de ardei iute, foile de dafin. Se lasă la fiert înăbușit cu capac deasupra până se înmoaie morcovii. Apoi se adaugă peștele și ardeiul tăiat cubulețe, se mai pune puțină apă deasupra și se introduce la cuptor în jur de 45 de minute, la foc potrivit.

Se scoate din cuptor, se adaugă usturoiul pisat, felii de lămâie, suc de lămâie și pătrunjel verde tocat mărunt. Se poate servi cald sau rece, în funcție de preferințe.

Poftă bună!

Simona-Nicole David

Delicioase și potrivite atât pentru prânz sau cină, chifteluțele din pește reprezintă și o alegere sănătoasă în meniul nostru. Peștele este sănătos și se recomandă tuturor vârstelor deoarece nutrienții din carnea de pește asigură echilibrul grăsimilor din corp și aportul normal de minerale. De asemenea, consumat regulat, peștele îmbunătățește capacitățile cognitive și cerebrale. Și, nu în ultimul rând, pescuitul este și o activitate plăcută, antistres. Iar la Corabia, în județul Olt, amatorii de pescuit au unde să practice acest sport relaxant.

Ingrediente:

Dar iată care sunt ingredientele necesare preparării unor chifteluțe delicioase:

  • 1 kg de pește (crap, caras, știucă, novac etc.);
  • 2-3 felii de pâine albă;
  • 1 ou;
  • 2 legături de ceapă verde (2 cepe);
  • 1 căpățână de usturoi;
  • 1 legătură de mărar;
  • 1 legătură de pătrunjel;
  • 1 morcov;
  • Sare, piper;
  • Făină albă de grâu;
  • 1 lămâie.

Mod de preparare

Peștele ales se spală, se curăță de solzi și de oase, se dă prin mașina de tocat împreună cu ceapa, pâinea înmuiată în prealabil în apă, mărarul și pătrunjelul. În compoziție se adaugă morcovul ras, oul, sarea, piperul și se amestecă bine pentru omogenizare. Următorul pas este acela de a modela chifteluțele în forme rotunde, de mărimea unor nuci. Acestea se dau prin făină, se pun într-o tavă tapetată cu hârtie de copt și se introduc în cuptorul preîncălzit la 180 de grade Celsius. Se lasă circa 40 de minute la copt și apoi se scot și se așază pe un platou alături de felii de lămâie.

Chifteluțele de pește se pot consuma cu garnituri din legume sau orez, în funcție de preferințe, și au gust mai bun dacă li se alătură și un pahar cu vin alb. Am ales varianta de coacere, chiar dacă pot fi prelucrate termic și prin prăjire în baie de ulei, deoarece este mai sănătos. Firește, fiecare alege să le consume așa cum dorește.

Oricum ați alege să le preparați, noi vă dorim poftă bună și multă sănătate!

Simona-Nicole David

„Protecția și conservarea biodiversității reprezintă cel mai vast domeniu în care nivelul progresului la nivel european este descurajator. De aceea, începând cu anul 2011 institutul monitorizează sturionii sălbatici din Dunărea de Jos, zona din Uniunea Europeană în care se regăsesc cele mai multe exemplare din această specie.“ Așadar, sturionii, emblematici pentru Marea Neagră și Dunăre, au nevoie în continuare de protecție. Paralel cu măsurile de combatere a cauzelor care determină declinul speciilor de sturioni, se desfășoară o activitate științifică susținută de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului. Directorul general al INCDPM București, Gyorgy Deak, ne-a vorbit despre tehnica de monitorizare a sturionilor și despre informațiile obținute astfel.

Au existat 29 de specii, dintre care șase endemice Dunării

– De cât timp activează echipa INCDPM Sturgeon Monitoring Team?

– Acesta a fost înființată odată cu implementarea proiectului „Monitorizarea impactului asupra mediului a lucrărilor de îmbunătăţire a condiţiilor de navigaţie pe Dunăre între Călăraşi şi Brăila, km 375 şi km 175“ și are deja o experiență de peste 10 ani în acest domeniu. Echipa este formată din cercetători științifici cu specializări în domeniile biologie, ecologie, ingineria mediului și alte domenii conexe protecției mediului și are ca obiectiv marcarea cu emițătoare ultrasonice a exemplarelor de sturioni capturate și monitorizarea rutelor de migrație, a comportamentului și, nu în ultimul rând, asigurarea protecției lor împotriva acțiunilor de braconaj.

– Câte specii de sturioni există în lume și câte trăiesc în Dunăre?

– În lume existau 29 de specii de sturioni, dintre care șase se regăseau și în cursul Dunării (Acipenser nudiventris – viză, Acipenser sturio – șipul, Acipenser ruthenus – cega, Acipenser stellatus – păstruga, Acipenser gueldenstaedtii – nisetru și Huso huso – morunul). Însă în prezent, pe baza datelor furnizate de către Uniunea Internațională privind Conservarea Naturii (IUCN) și a datelor colectate de către institut, se confirmă prezența a doar patru dintre acestea, Acipenser sturio – șipul și Acipenser nudiventris – viza fiind catalogate ca specii dispărute. Sturionii din bazinul Dunării se împart în două categorii în funcție de tipul de migrațiune. Speciile anadrome realizează migrații din Marea Neagră pentru a se reproduce. Din această categorie fac parte speciile Acipenser stellatus – păstruga, Acipenser gueldenstaedtii – nisetru și Huso huso – morunul. Specii potamodrome sunt cele care realizează migrații lungi pe fluvii sau dintr-un râu în altul. Specia Acipenser ruthenus – cega face parte din această categorie. Astfel, habitatele naturale în care se regăsesc aceste specii sunt situate în Marea Neagră și în Dunăre. Procentul de înmulțire naturală este greu de estimat, dar în ceea ce privește condițiile necesare depunerii icrelor se cunoaște faptul că speciile de sturioni preferă anumite intervale de temperatură și zonele care prezintă gropi adânci ferite de mâlire cu un curent puternic al apei, care asigură oxigenarea embrionilor.

Exemplar morun

– Ce a condus la vulnerabilitatea speciilor de sturioni?

– Cauzele sunt multiple și complexe. Spre exemplu, lucrările de regularizare a fluviului Dunărea în scopul producerii de energie electrică au condus la fragmentarea habitatelor; pescuitul excesiv și irațional practicat în trecut este iarăși o cauză. Pescuitul ilegal sau braconajul a determinat această vulnerabilitate, dar și prezența unor agenți patogeni (bacterii, virusuri) care pot produce mortalitate în rândul alevinilor.

Exemplarele sunt măsurate, cântărite și le sunt prelevate probe ADN din înotătoare

– Ce presupune activitatea de marcare a sturionilor?

– Sturionii sunt capturați de pescari profesioniști verificați și aprobați de către Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, pentru a putea fi asigurat „materialul biologic“. Ulterior, exemplarelor le sunt introduse prin incizie chirugicală de mici dimensiuni emițătoarele ultrasonice în cavitatea abdominală. Incizia este apoi închisă cu fir chirugical resorbabil. Operația chirurgicală se realizează pe suprafața foarte bine dezinfectată cu o soluție pe bază de iod, sub stricta supraveghere a unui medic veterinar. Incizia este acoperită cu adeziv tisular care formează o peliculă în scopul protejării împotriva infecțiilor. Exemplarele sunt măsurate, cântărite și le sunt prelevate probe ADN din înotătoare în scopul analizării lor în laborator. Toate informațiile sunt înscrise într-un proces verbal de capturare-marcare-eliberare, încheiat în dublu exemplar de către inspectorul piscicol. Este metoda cea mai utilizată la nivel mondial, iar specialiștii din cadrul echipei INCDPM Sturgeon Monitoring Team o îmbunătățesc continuu în scopul reducerii la minimum a stresului exemplarelor supuse operației. Procedura de marcare, tehnica de monitorizare și baza de date au fost analizate și avizate de către o echipă de experți externi în cadrul Reuniunii Comitetului de Experți sub egida Ministerului Cercetării și Inovării, la care a participat și un expert în telemetrie ultrasonică din partea Statelor Unite al Americii.

– Ce informații vă oferă marcajele pe care aceștia le au?

– Emițătoarele ultrasonice utilizate în activitățile institutului au o durată de viață a bateriei de 10 ani și oferă informații despre temperatura apei și adâncimea de înot a exemplarelor. Pe baza sistemelor de monitorizare patentate la OSIM de către specialiștii INCDPM București și a tehnicii utilizate se pot obține informații despre rutele de migrație și habitatele prielnice hrănirii, iernării și chiar reproducerii sturionilor. De asemenea, tehnica folosită oferă informații despre exemplarele care au căzut pradă pescuitului ilegal.


Cel mai mare exemplar eliberat a aparținut speciei Huso huso – morun. Acesta a avut o lungime de 315 cm și o greutate estimată la 200 kg, fiind un exemplar din genul feminin provenit dintr-o acțiune a Poliției Române. Un alt exemplar din aceeași specie, capturat de către pescarii care efectuează pescuit științific, a avut 300 cm și 201 kg.


(D.Z.)

Începând cu anul 1990, adiacent pisciculturii industriale s-a dezvoltat o ramură profitabilă, și anume gestionarea bălților de pescuit sportiv. Prin concesionarea luciului de apă de la stat, investitorii dornici să încerce o astfel de afacere au avut posibilitatea să dezvolte activitatea specifică și în unele cazuri chiar să realizeze un fel de turism de agrement prin realizarea unei infrastructuri mai complexe în centrul căreia se află bazinul piscicol. Firește că și în cazul acesta, ca de altfel în orice activitate economică, există avantaje și dezavantaje. Pentru a înțelege cum funcționează o astfel de activitate, o să prezentăm ca studiu de caz bazinul piscicol ACVE Dănești 6. Robert Toni Atanasiu este unul dintre asociații care se ocupă de gestionarea bazinului. Acesta spune că activitatea principală a celor care administrează bazinul piscicol nu are nicio legătură cu piscicultura sau cu pescuitul sportiv, dar că pasiunea lor este motorul acestei încercări.

Costurile au fost mari, investițiile nu au fost amortizate

– Care este istoria bălții pe care o gestionați?

– Pentru noi istoria recentă începe undeva în luna februarie a anului 2020, când am preluat administrarea acestui bazin piscicol care face parte dintr-un lanț de opt bazine piscicole situate în Lehliu, județul Călărași. Bazinul piscicol este în concesiune, iar firma care deține concesiunea acestuia are mai mulți asociați. Unul dintre asociați, alături de încă două persoane, administrează practic acest bazin. La preluarea în administrare nu au fost costuri având în vedere cele menționate anterior. Caracteristicile bazinului sunt următoarele: suprafața luciului de apă este de 5,5 h, adâncimea este între 1 și 3 metri, iar speciile de pești cu care balta este populată sunt crap, caras, cten, novac, șalău.

– Care au fost investițiile inițiale și în ce direcții au fost folosite?

– Au fost făcute anumite investiții la preluarea în administrare, în special în amenajare, respectiv dragare și amenajarea malului, consolidarea digului, dar și popularea bazinului. Anul acesta investițiile au fost legate de alimentarea cu energie electrică, populari și sperăm să reușim să amenajăm cei 2 km de drum ce leagă drumul județean DJ 309 de bazinul piscicol. Poate găsim și o variantă pentru asfaltarea drumului județean DJ 309, dar acest aspect nu ține de noi, ci este strâns legat de bugetele aprobate la nivel de Consiliu local. Până în acest moment costurile au fost considerabile, câteva mii de euro. Pe lângă cele enumerate mai sus sunt costurile curente legate de transport, hrana peștilor, eventualele tratamente necesare aplicate acestora, hrana celor doi câini care ne asigură paza și, bineînțeles, salariile persoanelor care se ocupă de acest bazin piscicol.

– Ați reușit să recuperați banii investiți?

– Momentan nu am reușit să amortizăm aceste investiții, costurile de până acum au fost destul de mari și, pentru că dorim să facem în continuare și alte investiții, practic tot ceea ce se încasează din această activitate se reinvestește în lucrări de amenajare și populari. În viitorul apropiat, spre exemplu, dorim să amenajăm un loc de joacă pentru copii și să construim foișoare și căbănuțe pentru a putea asigura și cazare. Probabil că în momentul în care vom ajunge la nivelul dorit vor începe să se amortizeze și costurile.

Lipsa producătorilor autohtoni de pește este o problemă

– Ce pierderi economice există într-o astfel de afacere și ce le determină?

– Pierderile sunt generate, în special, de mortalitatea apărută în anumite situații. În cazul nostru, anul acesta am avut pierderi din cauza drumului de acces care a devenit impracticabil în perioadele ploioase.

– Cum asigurați repopularea bazinului piscicol?

– Am dorit să populăm, în special, cu pești de la producătorii din România (LIVNIK FISH TRADE, Doristel, Sisteme integrate de dezvoltare). Costurile sunt destul de mari pentru că, de exemplu, anul acesta bazinul piscicol a fost populat cu 3.000 kg de crap cu o greutate între 1 și 8 kg. Repopulările le facem primăvara și toamna, dar în momentul în care vom ajunge la cantitatea maximă de pește pe care acest bazin o poate suporta, probabil vom rări sau chiar sista aceste repopulări pentru a nu pune în pericol întreaga populație piscicolă. Avem un consultant piscicol și respectăm cu strictețe sfaturile acestuia.

– Din postura de administrator de bazin piscicol, ce probleme ați vrea să semnalați?

– Principala provocare cu care noi ne-am confruntat a fost, în special, lipsa producătorilor autohtoni de pește. Aceștia sunt destul de puțini și au deja o clientelă formată, motiv pentru care le este destul de dificil să livreze pește și celor relativ noi în acest domeniu fără a afecta clienții vechi. Noi am dorit ca populările să fie făcute cu pește de calitate, crescut „ca la carte“.

– Care sunt prețurile pentru o partidă de pescuit și ce condiții trebuie să respecte pescarii?

– Prețurile pentru o partidă de pescuit sunt 80 lei pentru 12 ore sau 110 lei pentru 24 ore. De la jumătatea lunii iunie balta funcționează pe principiul sistemulu catche and release și practic de la această dată se poate reține doar caras și acesta în limita bunului simț. Am luat această decizie după o analiză amănunțită, punând în balanță avantajele și dezavantajele și, în special, faptul că ne dorim ca peștele cu care am populat acest bazin să fie „un partener de afaceri“, nu un bun de consum. Perioada de vârf a acestei activități este aprilie – septembrie.

(D.Z.)


- „Ne dorim ca peștele cu care am populat acest bazin să fie un partener de afaceri, nu un bun de consum.“

- „Momentan nu am reușit să amortizăm investițiile, costurile de până acum fiind destul de mari.“

- „În viitorul apropiat dorim să amenajăm un loc de joacă pentru copii și să construim foișoare și căbănuțe pentru a putea asigura și cazare.“


 

2020 a fost anul care a pus la grea încercare orice antreprenor din România. Unele afaceri au înregistrat mari pierderi, altele au fost închise, însă există și exemple care demonstrează că uneori tot răul poate duce spre bine. Este și cazul Păstrăvăriei Doftana, condusă de Vasile Lupu, care a evoluat într-un mod spectaculos. Cum a fost posibil acest lucru? Ei bine, ca mai toți producătorii locali, Vasile Lupu a încercat să găsească o modalitate de a comercializa marfa pe care o produce și altundeva decât în cadrul târgurilor și expozițiilor. Așa a apărut ideea de a pregăti păstrăvul pe plită și la păstrăvărie, în speranța că cei interesați se vor opri să mănânce un produs proaspăt. Mai întâi au fost aduse câteva mese, iar astăzi a devenit un adevărat popas, care oricum pare prea mic pentru iubitorii de păstrăv. Și, iată cum de la o simplă idee se poate ajunge la crearea unui punct turistic de renume.

De la câteva mese la un spațiu neîncăpător

În urmă cu 10 ani, Vasile Lupu deschidea la Valea Doftanei o păstrăvărie care avea să poarte numele localității. A investit, s-a dezvoltat treptat, a participat la târguri și expoziții și astăzi a ajuns să conducă o afacere prosperă. Drumul nu i-a fost ușor, ba mai mult a fost nevoit să mute bazinele, peștii, practic să o ia de la capăt în altă locație. A reușit și în plus se află în plină dezvoltare. Obiectivul său este ca păstrăvăria situată acum în Lunca Mare să fie și mai mare, iar doritorii să poată inclusiv pescui, nu doar consuma ori cumpăra păstrăv. Însă, momentan, nu voi detalia aceste aspecte, ci aș vrea să vă prezint punctul gastronomic care atrage turiștii ca un magnet.

„Pe noi pandemia ne-a «afectat» într-un mod pozitiv. Am avut inspirația să deschidem acest punct gastronomic, să gătim în fața clienților, iar de la cele câteva mese pe care le-am adus inițial am ajuns să avem acum curtea plină. Sperăm să ne menținem așa, că știți cum este, când ceva merge, trebuie stricat repede. S-a încercat deja acest lucru, dar am trecut cu bine și sperăm că oamenii vor fi în continuare dornici să mănânce produse sănătoase. Pe noi, având un spațiu generos, în aer liber, pandemia nu ne-a afectat. Nu am fost restricționați, județul nostru nu a avut restricții atât de dure“, a declarat Vasile Lupu.

Delicatese cu și din păstrăv pregătite în fața clienților

Pastravaria Doftana

Am mers la Lunca Mare într-o duminică dimineață, iar pregătirile erau în toi. Se aranjau mesele, plitele erau deja încinse, iar păstrăvul viu adus de vizavi, din păstrăvărie, în bazinul din fața magazinului, unde clienții erau așteptați cu fel de fel de produse deja pregătite. Fiecare știa bine ce are de făcut, chiar și copiii soților Lupu, Sabrina și Nicolas, au bine definite sarcinile. Iar clienții au început să apără. Și au apărut și au tot apărut, până la finalul zilei.

„Cel mai bun pește doar aici se găsește, doar aici se gătește și doar aici se servește. Pentru început, clienții aleg un borș adevărat, făcut după o rețetă tradițională, conține legume sănătoase și păstrăvul crescut de noi. Apoi, unul dintre cele mai apreciate preparate este păstrăvul pe plită. Clienții vin, văd păstrăvul viu, apoi îl gătim în fața lor, direct pe plită. Punem doar sare și îl stropim cu un pic de ulei de măsline. La fel de apreciați sunt și cârnații de păstrăv, tot pe plită, dar și fish cheeseburger, un produs pe care noi l-am creat și este foarte apreciat. Conține și celebra cașcavea de Doftana, file de păstrăv și alte câteva ingrediente naturale, rețeta o păstrăm pentru noi. La fel de apreciate sunt și sărmăluțele de păstrăv, în foi de varză, iar vara și în foi de viță. Soacra mea, fiind o bucătăreasă excelentă, o gospodină adevărată, a creat această rețetă. Sunt delicioase cu adevărat. Putem spune că avem o paletă destul de mare de unde clienții pot alege“, a afirmat antreprenorul.

Deliciile păstrăvăriei, și la pachet

Nu doar aceste preparate pe loc atrag sute de persoane în fiecare week-end, ci și voia bună și modul în care sunt tratați. De fapt, toate acestea au condus la succesul de astăzi. Păstrăvăria Doftana este marcă înregistrată, iar unele produse au și atestate de produs tradițional. Cei care vin aici vineri, sâmbătă și duminică, pentru că în aceste zile punctul gastronomic este deschis începând de la prânz, pot cumpăra și produse pentru a le consuma acasă. De la păstrăvul copt și afumat la jar, la fileul de păstrăv, zacusca de păstrăv, caviar ori cârnați.

„Pe noi ne-a consacrat păstrăvul copt la jar și afumat. Nu folosim în pregătirea lui altceva decât sare, chiar în cantitate minimă. Facem o saramură, apoi urmează zvântarea și coacerea. De exemplu, într-o zi îl scoatem din bazin, îl eviscerăm și îl punem la saramură, apoi, după 24 de ore, îl punem la zvântat, după care stă între 6-8 ore la copt și afumat. Procesul este unul lent, de aceea este atât de bun, iar carnea își păstrează gustul adevărat“, a mai completat Vasile Lupu.

Un alt preparat extrem de apreciat este zacusca de păstrăv. Conține file de păstrăv copt la jar și afumat și legume achiziționate de la producătorii locali din județul Prahova. Este fiartă la ceaun, iar gustul te trimite cu adevărat în copilărie.

Caviarul de păstrăv este unul dintre produsele vedetă ale producătorului din Prahova. O dată pe an este recoltat și se servește pe pâine prăjită și unt, șampanie și multă dragoste, după cum spune Vasile Lupu. Am putea spune că este produsul vedetă, iar un borcănel de 100 grame costă 60 lei. Cârnații de păstrăv îi uimesc la fel de mult pe cei care ajung la Lunca Mare, iar cei care vin aici pentru prima dată greu se pot hotărî ce preparat să aleagă.

În atelierul de la Câmpina se pregătesc toate aceste bunătăți, iar în oraș există un magazin de unde doritorii pot achiziționa oricând aceste produse.

Așadar, un punct gastronomic local a pus pe harta turistică satul Lunca Mare din comuna Șotrile, iar datorită numărului mare de turiști veniți din toată țara să mănânce produse sănătoase tinde să devină un punct turistic de interes național.

Larissa DINU

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Având în vedere creșterea consumului de pește și produse din pescuit, în această perioadă a sărbătoririi Floriilor și Sfintelor Paști, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) atenționează asupra riscurilor pentru sănătatea publică, care pot să apară ca urmare a achiziționării de pește și produse din pescuit provenite din surse necunoscute sau din locuri unde nu sunt respectate condițiile minime de igienă și recomandă tuturor consumatorilor să ia în considerare următoarele:

1. În cazul produselor pescărești destinate a fi comercializate vii, atât în cazul "peşte viu" (crap, șalău, scrumbie, somn, păstrăv, etc) cât şi în cazul crustaceelor (homari, creveţi, crab, etc) indiferent de modul lor de expunere (bazine, acvarii cu apă) trebuie să prezinte semne de viabilitate, fiind interzisă comercializarea peștilor care au murit în bazine/containere sau care se găsesc în stare de agonie, prezintă scurgeri sangvinolente, rupturi ale abdomenului, plagi necicatrizate pe suprafețe mari, suprafața pielii discontinuă etc.

2. În cazul produselor pescăreşti proaspete, (peste proaspăt, fileuri proaspete etc) consumatorii trebuie să aibă în vedere că acestea trebuie expuse la o temperatura apropiată de punctul de topire al gheții, respectiv acoperite cu gheață și trebuie să țină cont de următoarele aspecte:

PĂRȚI EXAMINATE

CATEGORII DE PROSPEŢIME

PERMIS

NEPERMIS

Tegument

Culoare vie, pigment irizat sau opalescent, specifică speciei

Pigmentaţie mată

Mucus tegumentar

Apos, transparent, fără miros strain

Gri/gălbui, mucus opac

Ochi

Convecşi, clari (ieşiţi în afară); pupilă neagră strălucitoare, cornee transparentă

Concavi în centru, pupilă gri, cornee lăptoasă, netransparentă

Branhii

Culoare deschisă, rosiatică, fără prezenta de mucus

Gălbui, mucus lăptos

Interiorul abdomenului, (pentru peştele eviscerat)

Neted, deschis la culoare, oasele greu de desprins de pe carne

Nu stă lipit

Mirosul branhiilor şi al cavităţii abdominale

Fără mirosuri straine

Acru, respingător

Musculatură, carne

Fermă şi elastică suprafaţa netedă, care se desprinde greu de pe oase

Moale(flască), solzii se desprind uşor de pe tegument, suprafaţă mai degrabă ridicată

3. În cazul produselor pescăreşti preparate (fileuri, rondele, trunchiuri de pește etc) trebuie să prezinte culoarea, fermitatea şi mirosul specific din care provin, nefiind admisă expunerea și comercializarea fileurilor, rondelelor sau bucăţilor de peşte care prezintă o culoare a cărnii modificată sau miros modificat (de acru, amoniacal, de putred etc) şi o consistenţă a cărnii moale, flască (la apăsare degetul pătrunde cu uşurinţă în carnea peştelui, amprenta de apăsare rămâne evidentă).

4. În cazul icrelor de peşte neprelucrate, acestea trebuie să aibă un aspect uniform şi o culoare adecvată speciei de peşte de la care au fost obţinute și nu trebuie să prezinte solzi, viscere, corpuri străine, mucegai sau mirosuri şi gusturi străine (de rânced, de acru, putrefacţie, fermentaţie etc), și nici formaţiuni parazitare, urme de murdărie, membrane sau cheaguri de sânge.

5. În cazul produselor pescăreşti congelate (peste intreg congelat, rondele congelate, fileuri congelate etc) destinate comercializării sub formă de brichete sau congelate individual trebuie să aibă un aspect uniform, o culoare specifică iar glazura de gheaţă trebuie să fie uniform repartizată, continuă şi transparentă. După decongelare, produsele trebuie să aibă proprietăţi organoleptice asemănătoare produselor proaspete fără gust, culoare sau miros modificate şi fără să prezinte paraziţi vizibili.

Nu este permisă expunerea şi comercializarea produselor congelate cu acumulări de gheaţă în exces sau cu glazura de gheaţă discontinuă, netransparentă şi cu un aspect murdar.

De asemenea, glazura de gheaţă nu trebuie să prezinte corpuri străine sau acumulări de sânge iar în cazul cărnii de moluşte congelate trebuie evitată formarea bulgărilor de gheaţă şi moluşte cu aspect neuniform.

6. În cazul produsele pescăreşti procesate (peste afumat, peste sarat, fileuri afumate, peste marinat etc) trebuie expuse şi comercializate în condiţiile de umiditate şi temperatură stabilite de producători şi trebuie să prezinte proprietăţi organoleptice specifice tipului de produs. Indiferent de tratamentul aplicat (fierbere, coacere, afumare, sărare etc.) acesta trebuie să acţioneze în toată masa produsului astfel încât să se prevină apariţia unor zone insuficient tratate care ar putea genera contaminarea sau alterarea produsului.

Produsele afumate trebuie să aibă un aspect uniform, culoare specifică (în general nuanţe de galben sau galben auriu), gust şi miros plăcut de afumat, cu suprafaţa zvântată şi curată, fără corpuri străine sau cheaguri de sânge.

Acestea nu trebuie să prezinte rupturi ale pielii sau ale musculaturii în exces sau zone în care procesul de afumare nu a acţionat uniform (musculatura cu aspect de peşte crud).

Este interzisă expunerea şi comercializarea produselor pescăreşti afumate care prezintă mirosuri şi gusturi străine (acru, rânced, acid, amar, de putrefacţie) care au suprafaţa umedă şi lipicioasă sau care prezintă corpuri străine sau rupturi ale pielii şi musculaturii în exces.

În această perioadă ANSVSA, prin medicii veterinari oficiali de la nivelul DSVSA județene monitorizează permanent modul în care se desfășoară activitatea de obținere, transport, depozitare și comercializare a peștelui și produselor din pescuit la nivelul unităților supuse controlului oficial și în special la nivelul municipiului București, unde vor fi efectuate controale la toți operatorii economici care comercializează pește și produse din pescuit, în vederea punerii pe piață a produselor sigure.

Recomandăm consumatorilor ca produsul proaspăt de pescuit să fie achizionat numai din unități specializate care respectă toate normele sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor.

Reamintim cetățenilor numărul de telefon al „Call Center”-ului ANSVSA – 0800 826 787 –care poate fi apelat gratuit, din orice reţea de telefonie, pentru a sesiza orice nereguli sau suspiciuni privind nerespectarea condițiilor de igienă stabilite de legislația din domeniul siguranţei alimentelor.

Cea mai importantă investiție este în viitor, adică în educația copiilor. Căci viitorul oricărei națiuni depinde de gradul de educație a celor care cresc acum. Dar pentru ca acești copii, viitori adulți, să se dezvolte în bune condiții au nevoie să fie îndrumați de educatori și dascăli, care joacă un rol important alături de familie. Un model ce ar putea fi urmat este o unitate de învățământ din Corabia, județul Olt. Datorită proiectelor sprijinite de FLAG Olt, Școala Gimnazială „Mihai Eminescu“ din Corabia a reușit să acceseze fonduri pentru a investi în educația copiilor, o parte a proiectului fiind dedicată Grădiniței nr.1 din Corabia.

În toamna anului trecut, după vacanța mai mult sau mai puțin forțată, impusă ca una dintre măsurile de prevenire a infecțiilor cu COVID-19, micuții s-au reîntors într-o grădiniță total schimbată. Surprinși plăcut, micii exploratori au început să descopere misterele din adâncurile apelor. Au început prin a pescui și a învăța despre speciile de pești. Curioși, încântați și dornici să povestească despre minunățiile pe care le au în grădiniță, copiii se străduiesc să-și arate măiestria în arta pescuitului. Unii dintre ei merg mai departe și prepară peștele într-o bucătărie în miniatură, dar utilată complet. Au și chiuvetă! Trebuie să înțeleagă de mici că spălatul – fie că sunt mâinile, peștele etc. – este la fel de important ca acele cuvinte esențiale: „bună ziua“, „mulțumesc“, „te rog“ etc. Aceste cuvinte sunt primele detalii observate de oricine calcă pragul grădiniței cu orar prelungit.

Activități și jocuri de rol, pentru o viață de adult responsabil

Dar, pe lângă minunățiile ce îi atrag ca un magnet, activitățile și jocurile de rol îi învață pe copii inclusiv lucrul în echipă și cum să comunice eficient. Se știe cât de importante sunt acestea având în vedere că, în orice organizație, cel mai important capital este cel uman. Iar atunci când viitorii specialiști, antreprenori sau, de ce nu, chiar îndrumători pentru alte generații sunt formați încă de mici și, apoi, motivați să rămână în țară, putem spera că România va rămâne pe mâini bune și după ce noi nu vom mai fi pe aici... „Prin implementarea proiectului Exploratori în lumea apelor urmărim cunoașterea, dezvoltarea și formarea de deprinderi, abillități și atitudini față de specificul pescăresc local încă de la vârste fragede“, explică Ana-Maria Colac, manager de proiect. Obiectivele specifice ale proiectului sunt: dezvoltarea capacității de cunoaștere și înțelegere a mediului acvatic, formarea unei atitudini responsabile cu privire la consumul de produse piscicole pentru o alimentație sănătoasă, cunoașterea surselor de poluare a apelor; formarea unei atitudini responsabile pentru ocrotirea mediului înconjurător, a florei și a faunei Dunării, formarea de deprinderi și abilități necesare înțelegerii activității de pescuit, inițierea copiilor de la vârste fragede în meșteșugul pescăritului, promovarea potențialului turistic în zona danubiană Corabia, județul Olt.

Viitorul trebuie construit pe o temelie solidă, rezistentă la „cutremure“

Micii exploratori sunt pasionați nu doar de pescuit, care până la urmă pare a fi un hobby..., ci și de construit. Căci extrem de atrăgătoare sunt și piesele ce îi ajută să construiască de la mici vaporașe până la castele, precum și jocurile de puzzle care au rolul de a le stimula inteligența și creativitatea. „Cel mai mult le place să se joace, evident, și de aceea avem multe activități care să-i atragă și să îi țină curioși, să nu se plictisească“, spune Emilia-Maria Milea, educator în cadrul Grădiniței cu program prelungit nr. 1, Corabia.

Pentru antreprenorii de mâine este foarte important că învață de la 3-4 ani să folosească și... casa de marcat. Chiar dacă sunt prea mici pentru a înțelege noțiunea de evaziune fiscală, faptul că trebuie să dea bon fiscal celor care cumpără îi învață să fie corecți. Un astfel de proiect ar putea fi un model de urmat și pentru alte instituții de învățământ preșcolar, elementul declanșator al unui proiect de acest tip fiind derivat din curiozitatea copiilor, dornici să învețe lucruri noi. În acest caz, proiectul se justifică prin curiozitatea copiilor fascinați de lumea apelor și a animalelor subacvatice, micuții dorind să cunoască totul despre aceste viețuitoare: modul de viață, hrana și importanța lor pentru om. „Astfel, am creat situații de învățare relevante, care să le ofere posibilitatea de a explora și de a înțelege întreaga lume subacvatică în toată complexitatea sa. În cadrul activităților propuse, ne dorim să formăm la copii, începând de la vârsta de 3 ani, comportamente, atitudini, aptitudini, dezirabile la preșcolari, cu ajutorul jocurilor, povestirilor, convorbirilor, dialogurilor etc. și prin organizarea adecvată a ambientului educativ, pentru rezultate cât mai optime”, se arată în proiectul care a făcut posibile toate acestea.

De ce pescuit?

Pescuitul este una dintre cele mai vechi ocupații și, în prezent, reprezintă o activitate economică destul de importantă desfășurată în principal în comunitățile predominant rurale. Dincolo de nivelul local al acestei activități de bază, pescuitul este o activitate economică importantă, cu valențe comerciale. Datorită specificității zonale, una dintre ocupațiile de bază ale locuitorilor a fost pescuitul care, și în acest moment, se mai practică prin metode tradiționale. De aceea, este necesar să se acorde o atenție sporită activității de pescuit, să fie făcută cunoscută și promovată în educația copiilor de la vârste cât mai fragede. Prin acest proiect se mai urmărește și aducerea la un loc a copiilor, părinților, cadrelor didactice și a profesioniștilor din domeniul pescuitului și acvaculturii pentru a-i ajuta pe preșcolari să dobândească informații utile și interesante despre acest sector și despre impactul activităților acestuia asupra comunității locale. Mai mult, scopul proiectului este de a forma la copii atitudini responsabile față de mediul în care trăiesc – Lunca Dunării, Zona Corabia. De asemenea, participanții la proiect vor conștientiza că, pentru a trăi sănătos, trebuie să dezvolte o atitudine responsabilă cu privire la obiceiurile alimentare sănătoase și să se gândească la modul în care vor aplica în viitor aceste cunoștințe noi. Aceștia trebuie să cunoască beneficiile produselor piscicole durabile pentru o viață sănătoasă. „Punându-i în contact cu lumea pescarilor din zona Corabia, avem speranța că, peste ani, își vor alege și practica această meserie și vor fi pioni principali ai unei viitoare dezvoltări economice-zonale durabile. Considerăm necesară formarea la copii încă de la vârste fragede a unor comportamente și atitudini față de turism, de promovare a acestuia, precum și a potențialului zonei noastre danubiene, utile activității economice și turistice viitoare a orașului. Dacă cei mici vor învăța să admire frumusețile apelor, susurul Dunării, ei vor deveni prietenii și protectorii naturii, precum și mari admiratori ai acestora, manifestând nemărginită afecțiune față de ele”, se mai arată în justificarea proiectului sprijinit de FLAG Corabia. 

Indirect, proiectul se adresează întregii comunități

Grupul țintă al proiectului este format din 40 de preșcolari care, la sfârșitul proiectului, vor deprinde, cunoaște, promova și valorifica specificul pescăresc local și tradițiile pescărești locale. Grupul țintă indirect este format și din părinții preșcolarilor și comunitatea locală. Pentru realizarea obiectivelor propuse prin proiect a fost nevoie de anumite dotări, dintre care amintim: săli de grupă (table interactive, laptopuri, covoare, birouri și scaune, mobilier sală de grupă, dulapuri, dulapuri cu pătuțuri stivuibile, ustensile pentru colorat, pictat, modelat, lipit, microscoape, secțiuni și mulaje pește, panouri luminoase), săli pentru desfășurarea jocurilor educative (covor, tablă magnetică, covor educativ, decoruri motricitate, fotolii copii, corpuri mobilă și bibliotecă, diverse jocuri de puzzle ce reconstituie lumea acvatică, jocuri de construcție de diverse forme, cărți de povești și atlase, piese mozaic diverse forme, cutii depozitare, jocuri de pescuit, glob pământesc, nisip kinetic, tăvi pentru explorare, măsuțe de joacă cu apă și nisip), un hol (vestiare și panouri de plută pentru afișarea activităților desfășurate în cadrul proiectului), o bucătărie dotată cu aragaz, grill electric, două hote, ustensile de bucătărie, vase pentru prepararea preparatelor din pește, o curte grădiniță cu aparate specifice (complexuri de joacă din lemn pentru copii), binocluri și telescoape etc.

Cum a apărut Corabia...

Înființarea orașului Corabia s-a datorat unor necesități strict economice, potrivit site-ului corabia.ro. Chiar în primul demers oficial făcut în această direcție (petiția celor 37 de comercianți din Caracal, din 24 iunie/6 iulie 1859, adresată domnitorului) se susținea că realizarea acestui proiect avea la bază dificultățile întâmpinate de comerțul districtului, cauzate de îngrădirile exercitate de unul dintre marii proprietari funciari ai județului, Gh. Bibescu, proprietar al schelei de la Islaz, acolo unde produsele agricole erau îmbarcate pe vasele care circulau pe Dunăre. Petiționarii propuneau poziția mult mai avantajoasă a satului Corabia, proprietate a Mănăstirii Bistrița, și cereau aprobarea de a se forma în acel lor un oraș liber, cu port, unde să se răscumpere 1.000 de pogoane pe care se vor construi viitoarele case. La propunerea petiţionarilor, ca viitorul oraş să poarte numele de Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Unirii a răspuns cu o contra-propunere de o adâncă semnificaţie patriotică: Se aprobă, cu denumirea însă de Mircea, în memoria unui domnitor de a cărui faptă istoria română este plină. Iar numele nostru îl vom da cu plăcere cînd evenimentele ne va da prilejul de a dovedi simţul nostru de român şi de conştiinţa virtuţilor româneşti. După îndelungi demersuri visul comercianţilor romăneţeni se împlineşte în anul 1871, când Principele Carol promulga Legea fondării oraşului Corabia în 30 noiembrie/11 decembrie, după ce a trecut prin cele două camere: pe 9 noiembrie a fost votată în Adunarea Deputaţilor, iar în Senat pe 23 a aceleiaşi luni. Legea acorda o suprafaţă de 500 de pogoane, împărţite în trei secţiuni, şi care urmau să fie vândute în loturi mici, terenurile de utilitate publică fiind date fără nicio plată. De asemenea, statul îşi rezerva pe malul Dunării o întindere de 40 stânjeni în lăţime pentru construirea cheiurilor şi a celorlalte anexe ale viitorului port.

Simona-Nicole David

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării a anunțat că, de vineri, 9 aprilie, începe prohibiția generală la pescuit pentru anul 2021.

Într-un comunicat, ARBDD arată: „Prin Ordinul de prohibiție 2021, se instituie măsuri de prohibiție pentru pescuitul în scop comercial, recreativ/sportiv și familial al oricăror specii de pești, crustacee, moluște și alte viețuitoare acvatice în habitatele piscicole naturale, pe o durată de 60 de zile, în perioada 9 aprilie – 7 iunie inclusiv, iar în apele care constituie frontieră de stat, pe o durată de 45 de zile, în perioada 24 aprilie – 7 iunie inclusiv, cu excepțiile prevăzute în ordin.

Menționăm că în perimetrul Rezervației Biosferei Delta Dunării se admite pescuitul în scop familial al scrumbiei folosind maximum două setci în perioada 22 aprilie – 1 mai inclusiv, în zonele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 763/2015 pentru aprobarea Planului de Management și a Regulamentului Rezervației Biosferei Delta Dunării. Ordinul nr. 58/462/2021 privind stabilirea perioadelor și zonelor de prohibiție a pescuitului, precum și a zonelor de protecție și refacere biologică a resurselor acvatice vii în anul 2021 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278/19.03.2021.”

 

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași (USAMV), în parteneriat cu Institutul de Zoologie din Chișinău, Republica Moldova a demarat proiectul transfrontalier cu titlul „Team up for healthy fish in aquaculture systems of the Prut river basin (TeamUp HealthyFish)“. Îmbunătățirea stării de sănătate a peștilor de cultură și consolidarea capacității de cercetare pentru asigurarea unei producții mai eficiente în sistemele de acvacultură din bazinul râului Prut reprezintă scopul principal al acestui proiect.

Cercetătorii de la USAMV Iași și cei de la Institutul de Zoologie al Academiei de Științe din Chișinău au avut deja o întâlnire online de lansare a proiectului, în ultimele zile ale lunii decembrie 2020. „Printre obiectivele pe care ni le-am propus în cadrul acestei colaborări transfrontaliere amintesc orientarea cercetărilor privind combaterea bolilor peștilor în sistemele de acvacultură din bazinul hidrografic Prut către preocupările și nevoile crescătorilor de pești. Vom dezvolta metode ecologice de terapie și combatere a bolilor din  focarele existente în populațiile de pești crescuți extensiv. De asemenea, urmărim aprofundarea cunoștințelor și transferul acestora studenților, cercetătorilor, medicilor veterinari, biologilor și  fermierilor care se ocupă de creșterea peștilor, cu scopul economic de a preveni, diagnostica rapid și trata bolile la pești, prin aplicarea practicilor unor metode prin care să asigurăm o dezvoltare durabilă a resurselor piscicole, cu o diversitate ihtiofaunistică sănătoasă, crescută într-un mediu sănătos“, a precizat prof. univ. dr. Liviu Miron, prorector responsabil cu cercetarea științifică și relațiile internaționale la USAMV Iași.

cercetare piscicultura Iasi

Directorul Institutului de Zoologie, ca reprezentant al coordonatorului de proiect și manager administrativ, doamna dr. biol. habilitat Laurenția Ungureanu, a prezentat în cadrul întrunirii online scopul și obiectivele proiectului, echipa proiectului, menționând importanța majoră a acestuia în ameliorarea situației privind diagnoza ecologică a acvatoriilor din bazinul râului Prut în care sunt amenajări piscicole pentru creșterea unor specii de ciprinide în sistem extensiv sau semiintensiv, necesitatea creării unei baze de date privind bolile peștilor din bazinul râului Prut – probleme majore pentru sistemele de acvacultură atât din Republica Moldova cât și din România.

Beatrice Alexandra MODIGA

Rompescaris este o afacere locală de familie ce produce şi comercializează peşte şi puiet începând din anul 1999 şi cuprinde lacuri şi amenajări piscicole ce se întind pe o suprafaţă de cca 400 de hectare de luciu de apă în Podu Iloaiei, din judeţul Iaşi. Producţia de peşte a ajuns să fie de 1.000 de tone pe an, cu puncte de desfacere în marile lanţuri de hipermarketuri din Iaşi şi în întreaga ţară.

Ciprinide şi ciprinide asiatice

„Putem garanta astfel calitatea produselor pe care le vindem prin faptul că suntem atât producătorii cât şi distrituitorii peştelui nostru“, ne spune Andrei Gorban, inginerul care se ocupă de întreaga fermă piscicolă. „Am ales acest domeniu pentru că vreau să contribui la alimentaţia sănătoasă a oamenilor. În ultima vreme este o tendinţă în rândul românilor de a mânca sănătos, de a mânca hrană de calitate şi peştele este unul dintre alimentele care conţine toate elementele de bază pentru o alimentaţie echilibrată şi sănătoasă. Se foloseşte şi pentru tratarea anumitor boli, iar eu am vrut să ştiu că pot contribui într-un fel sau altul spre binele românilor, pentru că toată ţara mănâncă din această fermă. Aceasta are aproximativ 400 ha de luciu de apă şi producem aproximativ 1.000 de tone de peşte pe an, începând cu peşte vara I, vara a II-a şi peşte marfă. Pepiniera noastră are un număr de 9 bazine şi cumulează un total de 6,8 ha. Pot să spun că este ca o creşă a fermei, în primăvară populăm cu larve şi puiet predezvoltat, iar în toamnă avem puietul de vara I care în trei ani se va face peşte marfă. Creştem în principal ciprinide şi ciprinide asiatice care sunt furajate cu starter şi cu furaj tip granulat. Avem un magazin propriu în Iaşi, în Botoşani şi în lanţurile de hipermarketuri din întreaga ţară (Carrefour, Cora, Auchan)“, mai spune acesta.

Produse exclusiv în zona de est a ţării

Ferma de acvacultură cuprinde lacuri şi amenajări piscicole ce se întind pe o suprafaţă de aproximativ 400 de hectare de luciu de apă. „Pentru o bună creştere a puietului monitorizăm foarte bine calitatea apei, temperatura, oxigenul, gradul de zooplancton şi fitoplancton pentru a avea un randament cât mai bun. Rompescaris vă oferă un peşte proaspăt şi sănătos, cu un conţinut nutritiv extrem de bogat şi un gust deosebit. „Crapul şi novacul de Podu Iloaiei“ sunt produse cunoscute de către toţi consumatorii de peşte avizaţi, în special datorită gustului cu adevărat distinct şi a calităţii cărnii peştelui nostru. Ferma noastră produce şi distribuie săptămânal peşte proaspăt din speciile: crap, novac, caras, somn şi şalău. Peştele este hrănit numai cu ingrediente ce nu conţin conservanţi sau stimulatori de creştere, atent selecţionate pentru a-i oferi o alimentaţie sănătoasă şi completă. Acestea sunt produse exclusiv în zona de est a ţării noastre, încurajând astfel dezvoltarea economică a regiunii Moldovei“, încheie tânărul Andrei Gorban.

Beatrice Alexandra MODIGA

Pagina 1 din 3
Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti