Consumatorii așteaptă de la companii să comunice mai mult despre acțiunile lor privind siguranța alimentelor, iar 1 din 2 români vor sancționa mărcile care nu se comportă responsabil în timpul crizei

• Potrivit unui studiu derulat în luna aprilie de Unlock Research pentru Adama Agricultural Solutions, cea mai mare îngrijorare resimțită de către românii din mediul urban este legată de situația generală a economiei si viitorul incert, urmată de propria situație financiară, punerea în pericol a sănătății și teama de a rămâne fără loc de muncă. Temerile privind securitatea alimentară se regăsesc abia pe locul al 9-lea, ceea ce arată că atât producția, cât și distribuția produselor alimentare a funcționat în parametri normali în contextul pandemiei;
• Aproape 1 din 2 consumatori declară că achiziționează des produse ale companiilor care comunică public despre măsurile sanitare pe care le iau, fapt ce demonstrează că încrederea consumatorilor în siguranța produselor este un factor-cheie;
• Repondenții susțin că au consumat mai puțin alcool în izolare, băuturile alcoolice fiind printre produsele a căror rată de consum a scăzut cel mai mult în această perioadă;
• Românii fac cumpărături mai rar, iar categoria la care a crescut cel mai mult volumul de aprovizionare sunt tinerii (18-24 de ani);
• Totodată, a crescut apetența consumatorilor pentru produse proaspete (fructe și legume). Deși preferate de mulți consumatori, piețele agro-alimentare au fost mult mai puțin frecventate în această perioadă, din cauza condițiilor incerte de igienă pe care le-ar putea asigura.

“ADAMA este un jucător-cheie pe piața de agribusiness. Misiunea noastră este să îi sprijinim pe fermieri cu soluții de ultimă generație pentru optimizarea culturilor. În felul acesta suntem permanent conectați la problemele care țin de agricultură, un domeniu strategic pentru România. Studiul arată că există o fragilitate în lanțul alimentar, care trebuie tratată cu multă responsabilitate de către autorități: criza COVID-19 a arătat că fermierii au nevoie de o infrastructură de distribuție mult îmbunătățită, care să poată să le pună în valoare produsele și care să poată furniza oamenilor produse proaspete în condiții de siguranță. Ar fi păcat să fi trăit o asemenea criză și să nu învățăm nimic din ea”, a declarat Dimitrios Drisis, directorul general al ADAMA.

STATUL ȘI COMPANIILE, ACTORII IMPORTANȚI PENTRU DEPĂȘIREA CRIZEI

92% dintre respondenți consideră ca statul este primul care trebuie să intervină pentru depășirea situației create de pandemia de coronavirus, pe următoarele locuri plasându-se companiile. Potrivit respondenților, acestea din urmă trebuie sa ajute oamenii să treacă mai ușor prin această criză inclusiv prin educare și informare. 46% dintre aceștia susțin că vor sancționa mărcile care nu se comportă responsabil în această perioadă. Românii văd companiile ca protectori – de aceea se așteaptă, în majoritate covârșitoare, ca acestea să-și protejeze angajații (83%) și categoriile sociale vulnerabile, dar și producția și economia locală (82%).

SITUAȚIA ECONOMICĂ ESTE SURSA PRINCIPALĂ DE ÎNGRIJORARE ÎN RÂNDUL ROMÂNILOR

Aproape jumătate dintre românii din mediul urban estimează încheierea crizei sanitare în maxim 2-3 luni. Pe de altă parte, 52% dintre aceștia se așteaptă ca dificultățile economice să dureze mai mult de un an.

Cea mai mare îngrijorare resimțită de către românii din mediul urban este legată de situația generală a economiei și de viitorul incert (68%). Propria situație financiară este și ea foarte importantă ca sursă de îngrijorare (49%). Pe locurile următoare se plasează îngrijorarea cu privire la felul în care sănătatea este pusă în pericol de epidemia de Covid-19 (41%), dar și teama de a rămâne fără loc de muncă (38%).

Doar 28% dintre românii din mediul urban se declară îngrijorați de siguranța alimentară. Principalele motive de îngrijorare fac referire la posibilitatea de contaminare a produselor sau ambalajelor de către ceilalți cumpărători (46%) sau de către personalul de vânzare (41%). Din acest punct de vedere, consumatorii susțin că ar fi benefice acțiuni de comunicare din partea autorităților care să clarifice în ce măsură ambalajele pot sau nu să fie o sursă de contaminare cu noul coronavirus. Totodată, posibilitatea de a rămâne fără alimente este un subiect de care oamenii sunt mult mai puțin îngrijorați în acest moment (doar 24% dintre cei chestionați). Acolo unde apare această îngrijorare, ea se referă la teama că stocurile de mâncare să se epuizeze sau de perspectiva de a rămâne fără bani.

TIPARELE DE CONSUM ALIMENTAR AU SUFERIT SCHIMBĂRI DE LA ÎNCEPUTUL CRIZEI

Conform unui studiu Eurostat din aprilie 2019, România se confruntă cu un paradox: deși suntem e un producător important de fructe şi legume, românii sunt codaşi la consumul acestora.
Un an mai târziu, în context pandemic, consumatorii chestionați arată o realitate modificată: ei declară că au cumpărat mai mult decât înainte de criză fructe proaspete (30%), legume (26%). Pe următoarele locuri se situează produsele congelate și conservele. Produsele de bază (făină, ulei, mălai), apă îmbuteliată și răcoritoarele sunt și ele cumpărate mai mult în această perioadă de către 25% dintre consumatori.

Pe de altă parte, anumite categorii de alimente sunt cumpărate mai puțin decât înainte – mâncarea gata preparată (39%), alcoolul (35%), dar și snacks-urile (33%), produsele de panificație/ brutărie (29%) și mezelurile (28%).

Apar și alte schimbări in comportament în această perioadă, o mare parte având legătură cu igienizarea – 88% dintre consumatori spală fructele și legumele cu mai multă atenție decât înainte, iar 60% dezinfectează ambalajele produselor după achiziționare.

Principalele masuri așteptate de la producători pentru garantarea siguranței alimentelor fac referire la echipamentele adecvate de protecție pentru angajați – 78%, dar și la măsuri sporite de igienizare a spațiului de producție – 68%. Adițional, consumatorii consideră oportune și alte măsuri, precum extinderea procedurii de testare a sănătății angajaților, dar și ca producătorii să automatizeze cât mai mult din procesul de producție sau să dezvolte măsuri suplimentare de sterilizare a produselor. Nu în ultimul rând, consumatorii și-ar dori ca brandurile să comunice mai mult despre acțiunile pe care le întreprind pentru a asigura siguranța alimentelor.

Frecvența de cumpărare a produselor alimentare a scăzut dramatic de la declanșarea crizei sanitare. Daca înainte de criză 83% dintre cei chestionați făceau cumpărături de produse alimentare de cel puțin de câteva ori pe săptămână, criza pandemică a determinat schimbări în tiparul de cumpărături, acum 62% declară că fac cumpărături de produse alimentare o dată pe săptămână sau mai rar. Tinerii (18-24 ani) sunt categoria care la care volumul de cumpărături a crescut cel mai mult.

CRIZA PANDEMICĂ A DETERMINAT SCHIMBĂRI ȘI ÎN CE PRIVEȘTE CANALELE COMERCIALE UTILIZATE

În această perioadă, cumpărătorii au frecventat predominant canalele moderne de comerț - hipermarketuri (53%), magazine tip discounter (48%) și supermarketuri (43%), in vreme ce piețele agroalimentare au fost vizitate de doar 23% dintre consumatorii din mediul urban. Magazinele care fac parte din rețele internaționale beneficiază de cea mai mare încredere din partea consumatorilor (56%), avantajele menționate spontan fiind gama largă de produse oferite (24%), standardele de calitate menținute (17%) precum și preturile avantajoase (16%). Pe de altă parte, consumatorii menționează că dezavantaje ale acestor magazine aglomerația percepută (18%) precum și anumite nesiguranțe legate de proveniența produselor comercializate (18%).

Dintre cei care obișnuiau să frecventeze piețele înainte de criză, doar 39% au mai revenit în perioada crizei, mulți dintre aceștia preferând în această perioadă mai degrabă hypermarket-urile (55%) și magazinele tip discounter (50%). Mai mult, consumatorii declară că au un nivel relativ scăzut de încredere în piețele agroalimentare (36%), principalele bariere menționate spontan fiind legate de igienă precară (22%) și de aglomerația/contactul cu multe persoane (20%). Pe de altă parte, piețele sunt totuși apreciate pentru faptul că oferă produse proaspete și de calitate (50%).

Unlock Research a derulat pentru Adama România o cercetare cantitativă și calitativă având drept obiectiv principal măsurarea comportamentului alimentar și a îngrijorărilor românilor cu privire la alimente, în contextul COVID-19. Studiul s-a desfășurat în perioada 3 - 9 aprilie 2020, pe un eșantion de 600 persoane, reprezentativ urban, având o marjă de eroare de +/- 4%.

***

ADAMA Agricultural Solutions este una dinte companiile de top din industria protecției plantelor la nivel global. Depunem eforturi pentru a crea soluții simple pentru agricultură, oferind fermierilor produse și servicii eficiente pentru a le simplifica viața și a-i ajuta să se dezvolte. Cu un portofoliu vast și diversificat de produse de înaltă calitate, echipa Adama formată din peste 6.600 de persoane ajunge la fermierii din peste 100 de țări, furnizând soluții pentru controlul buruienilor, dăunătorilor și bolilor și pentru creșterea recoltelor. Pentru mai multe informații vizitați www.adama.com.

***

Unlock Research este o companie de know-how și cercetare de piață cu capital 100% românesc înființată în 2008. Unlock este specializată în studii de strategie de brand și marketing cultural, centrată pe descoperirea de insight-uri despre oameni, categorii și branduri care să contribuie la creșterea business-urilor clienților pentru care lucrează.

La finalul anului 2014 Unlock s-a repoziționat ca agenție de know-how integrat (cercetare de piață, data mining, poziționare de brand, insight generation, consumer trends & innovation), adaptându-se astfel la noile reguli de marketing care vizează raportarea la om în totalitatea sa și nu doar în rol de consumator al unei categorii. Misiunea agenției este să ajute brandurile să crească și să schimbe lumea în bine.

Persoană de contact: Alin Iliescu (Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.) – 0725.932.333

ANEXA 1

Schimbări ale comportamentelor de consum la nivel global

• China

În perioada pandemiei s-a constat o creștere a consumului de lactate, care surclasează orezul. Asociații din industria lactatelor, împreună cu Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor și Institutul Național de Nutriție și Sănătate au elaborat un ghid care propune consumul de lactate pentru dezvoltarea sistemului imunitar al populației în perioada pandemiei.

Sursă: foodnavigator-asia

• Statele Unite ale Americii

Statul american Arizona cunoaște încă de la începutul pandemiei o creștere semnificativă a cumpărăturilor online de alimente. Vânzările de lapte praf, fasole, orez și înălbitor cu clor au explodat atât aici, cât și în Washington și statul Colorado.

Sursă: cnbc.com

• Marea Britanie

Masa de prânz este posibil să înregistreze cea mai importantă schimbare, deoarece trendul înainte de pandemie era ca masa de prânz să se servească în oraș. Gustările vor înregistra o creștere semnificativă în rândul celor mici (semi-preparate din pui etc.). Crește și sectorul lactatelor prin produse proaspete și înghețată.

Sursă: Agriculture and Horticulture Development Board

Alte tendințe globale de consum (studiu realizat de International Food Information Council Foundation)

Oamenii merg mai rar la cumpărături și gătesc mai mult acasă

Conform studiului, aproape jumătate dintre respondenți au susținut că în acest moment consumă preponderent mâncare gătită acasă decât o făceau acum o lună. 1 din 3 respondenți susține că a redus drastic comenzile de livrări la domiciliu.

Cumpărăturile de alimente prin platforme online, în topul preferințelor

De vreme ce cumpărăturile în magazine s-au redus, 16% dintre respondenți afirmă că au început să comande aceste produse prin intermediul platformelor online. 13% susțin că au crescut numărul de comenzi online de alimente pentru că se simt mult mai în siguranță. 4 din 10 persoane preferă să cumpere produse alimentare ambalate, deși nu mulți dintre ei și-au schimbat percepția asupra precarității calităților nutritive ale acestor tipuri de alimente.

Comportamentele de consum s-au modificat și ele

Mai mult de un sfert dintre respondenți (27%) afirmă că au început să consume mai multe snacks-uri și, în general, să mănânce mai mult (15%). Pe de altă parte 27% dintre respondenți susțin că au început să consume mâncare mai sănătoasă și 13% susțin că au început să consume mai puține alimente decât de obicei. Doar 2 din 10 persoane din cadrul studiului susțin că nu au cunoscut schimbări în comportamentul de consum alimenta

Pandemia de coronavirus este o adevărată provocare pentru orice companie de pe mapamond. Compania ADAMA s-a decis să ofere și ea un răspuns în perioada pandemiei, în actualul context global generat de criză.

Dimitrios Drisis, directorul general ADAMA România, Republica Moldova și Polonia a vorbit într-un interviu despre schimbarea modelului de aprovizionare - de la stocuri de la lună la lună la transporturi mai rare, dar cu volum mai mare. Totodată, Dimitrios Drisis a arătat că, parte din managementul crizei, ADAMA a reușit să se adapteze la noua realitate, implementând soluții tehnologice de ultimă oră pentru comunicarea cu fermierii.

„Suntem în contact cu fermierii prin sisteme de telecomunicaţii. Din cauza dificultăţilor ivite, am schimbat modelul de aprovizionare, cu riscul de a avea costuri mai ridicate: nu se mai lucrează pe stoc de la lună la lună, ci avem transporturi mai rare, dar cu volum mai mare, pentru că fermierii au nevoie de produsele noastre la timp și în cantitățile necesare“, a spus pentru ZF Dimitrios Drisis, CEO al Adama Agricultural Solutions din România.

Din fericire, ADAMA are capacitatea de a infuza capital ori de câte ori este nevoie să plătească salariile angajaţilor, să plătească furnizorii şi obligaţiile financiare către stat, ceea ce ne dă o mai mare stabilitate în criză“.

Referitor la urmările crizei și cum va fi influențată piața de agribusiness, managerul general al ADAMA a împărtășit o viziune optimist-realistă, fiind de părere că piața de profil va ieși din criză mult mai consolidată.

Pentru a menţine economia funcţională şi activă, Drisis consideră că guvernul trebuie să ia măsuri prin care bunurile şi serviciile să continue să fie furnizate în limite normale, iar pentru anumite grupuri profesionale care nu-şi mai pot desfăşura activităţile, guvernul trebuie să intervină şi să acorde sprijin financiar astfel încât să prevină o potenţială criză ce va afecta sectoare importante din economia ţării.

Nu în ultimul rând, cu privire la urmările sociale ale crizei, Dimitrios Drisis a precizat că, în opinia sa, România va trece de acest moment întărită și va ști cum să acționeze pe viitor pentru a construi un stat mai puternic.

De ceva vreme, fermierii din regiunea Moldovei nu stau cu mâinile în sân deoarece trebuie să-şi desfăşoare în continuare, în bune condiţii, activităţile agricole de primăvară, din ferme sau solarii. Și totul în condițiile problemei majore a coronavirusului…

Despre starea culturilor de la începutul lunii aprilie, achiziţia de inputuri şi utilaje agricole în aceste momente dificile de pandemie, dar şi despre secetă şi temperaturi negative aflăm de la câţiva fermieri de-ai locului.

Activitatea în ferme a început din timp, iar la sfârşitul lunii martie-începutul lunii aprilie i-am găsim pe unii dintre fermieri la fertilizat şi erbicidat culturile de cereale păioase, iar pe alţii la pregătirea patului germinativ pentru cultura de floarea-soarelui şi porumb. Lipsa umidităţii din sol, un factor important pentru startul culturilor de primăvară, şi temperaturile cu minus din termometre le dau bătaie de cap acestora. Totuşi, un motiv de bucurie pentru agricultori sunt culturile de toamnă, care se prezentau bine la momentul respectiv. Din păcate, starea de urgenţă şi pandemia de coronavirus au început să-şi pună amprenta în unele ferme întrucât o parte dintre livrările de inputuri şi utilaje au întârziat să apară.

Campania de primăvară va începe cu un handicap…

Prima oprire a fost la Daniel Petrică Florici, un fermier din comuna Ion Neculce, judeţul Iaşi, care deţine o fermă de familie de aproximativ 240 ha, având în structură culturi precum: cereale păioase de toamnă, grâu, triticale şi culturi de primăvară, cum ar fi porumb şi floarea-soarelui. Activitatea în ferma sa a început de ceva vreme, ne spune acesta. „Am fertilizat cultura de cereale păioase în jurul datei de 4 martie şi imediat după această lucrare am beneficiat de câţiva litri de ploaie, fapt benefic pentru noi. În prezent, am început pregătirea patului germinativ pentru cultura de floarea-soarelui; în schimb, am evitat să efectuăm tratamentele fitosanitare T1 la cultura de grâu şi floarea-soarelui din cauza fluctuaţiilor mari de temperatură, de la o zi la alta, respectiv cele de la zi la noapte. Am preferat să avem temperaturi cu tendinţă pozitive sau cel puţin constante, peste 16 grade Celsius, pentru a nu induce un alt stres plantelor decât cel termic.“

Stadiul culturilor de toamnă este unul satisfăcător, a mai adăugat fermierul ieşean. „Au înfrăţit în toamnă, fiind îndeplinit şi stadiul de vernalizare, un proces foarte important pentru cultura de cereale păioase. Grâul şi triticalele au plecat în vegetaţie. Să sperăm că temperaturile cu minus din zilele acestea nu vor afecta atât de mult producţia pentru anul în curs. Campania de primăvară va începe, din păcate, cu un handicap, respectiv cu lipsa umidităţii din sol, un factor foarte important pentru startul culturilor. Sperăm  să începem semănatul în jurul datei de 5 aprilie şi să îl terminăm în perioada optimă de 15-20 aprilie.“

…livrările de inputuri au întârziat să apară

Din păcate, starea de urgenţă şi pandemia de coronavirus au început să-şi spună cuvântul deoarece unele livrări de inputuri au întârziat să apară, a mai precizat tânărul. „Sperăm şi avem toată încrederea în distribuitorii noştri că vor face toate eforturile pentru a fi livrate la timp. Noile reglementări şi restricţii ne dau bătăi de cap pentru că zilnic trebuie să avem la noi acele declaraţii completate, dar să spunem că aceasta ar fi ultima noastră problemă. Ne dorim să păşim cu dreptul în campania agricolă de primăvară, să avem un an cu recolte bogate şi să nu uităm că a fi fermier este cea mai importantă meserie din lume“, încheie Daniel Petrică Florici.

Fermierii au luat măsuri pentru reducerea riscului de transmitere a virusului COVID-19 în ferme

Şi în judeţul Vaslui, în ferma lui Alin Luculeasa din comuna Costeşti, a început campania de primăvară. Pe acesta l-am găsit la însămânţatul culturii de floarea-soarelui. „Intenţionăm să însămânţăm în jur de 280 ha de floarea-soarelui, dar nu ştim exact cum va decurge această campanie de primăvară, având în vedere contextul în care ne aflăm de epidemie şi stare de urgenţă. În paralel cu această activitate, încercăm să facem tratamentul T1 la grâu, şi desigur, să pregătim patul germinativ necesar însămânţării.“

În contextul actual de pandemie cu virusul COVID-19, fermierul precizează că nu a fost afectat în mod direct. „Cu excepţia unui utilaj care ni s-a spus că va întârzia, în rest aprovizionarea cu inputuri a fost făcută înaintea acestei crize. Deocamdată, nu am înregistrat neplăceri foarte mari. Trebuie să fim mai responsabili decât am fost până acum şi e necesar să ţinem la distanţă angajaţii, să nu lucreze împreună, astfel încât să reducem riscul de transmitere a acestui virus“, încheie vasluianul Alin Luculeasa.

La sfârşitul lunii martie culturile de toamnă se prezentau destul de bine

În continuare am poposit la Andrei Ilie Andrei, un mic fermier din comuna Români, judeţul Neamţ, care are în exploataţie aproximativ 100 ha pe care le cultivă cu rapiţă, grâu, porumb, floarea-soarelui, lucernă şi fân. În momentul interviului se pregătea pentru fertilizarea fazială şi erbicidarea la rapiţă şi grâu. „În acelaşi timp ne ocupăm şi de pregătirea patului germinativ pentru însămânţarea porumbului şi a florii-soarelui, doar că o să mai aşteptăm puţin pentru a se încălzi vremea deoarece în ultimele două seri au fost temperaturi de -6 grade Celsius. Cu toate acestea, culturile de toamnă se prezintă destul de bine la momentul de faţă.“

Fermierul mai adaugă că această campanie agricolă de însămânţare o să dureze undeva la 2-3 săptămâni, chiar şi o lună, cuprinzând şi erbicidarea preemergentă. „Totodată, dacă ne ajută vremea, o terminăm mai repede, dacă nu, ne lungim la aproximativ o lună, cu toată perioada de erbicidat şi semănat. Această pandemie nu prea ne-a afectat momentan, deoarece avem toate inputurile comandate şi livrate încă de la începutul primăverii“, încheie Andrei Ilie Andrei.

Legumicultorii vin cu soluţii pentru temperaturile scăzute

În sectorul legumicol, pentru temperaturile oscilante din luna martie, legumicultorii au găsit soluţii, respectiv au prevenit din timp situaţiile neplăcute cu ajutorul centralelor pe lemne cu ventiloconvectoare şi prin utilizarea foliei microporoase antiînghet, denumită şi agril, ne spune Anca Elena Ursu, legumicultoare în comuna Bogdăniţa, judeţul Vaslui, care împreună cu familia sa a dat naştere fermei Ursu, o fermă de familie cu de toate.

„De trei săptămâni casa noastră este solarul de 300 mp, care anul acesta va fi doar pentru răsaduri. Aici, pentru a nu risipi căldura, am făcut o folie dublă. Pentru primele două mese, unde era necesară o temperatură mai mare, am mai făcut un tunel. Aceasta este ultima masă unde vom aclimatiza înainte de plantare, iar aici este a treia masă, unde folosim doar agril (…), şi am doar trei ventiloconvectoare pentru temperaturi mai scăzute. De exemplu, pe 16 martie am avut -11 grade Celsius, iar primul ventiloconvector a cedat şi câţiva castraveţi i-am găsit «leşinaţi». Însă nu putem risca, trebuie să prevenim. Acestea merg pe curent electric şi menţin temperatura dorită, în funcţie de cultura aleasă. Când dorim o temperatură mai mare dăm drumul la rezistenţe şi acoperim cu agril, iar masa aceasta o lăsăm liberă pentru a menţine o temperatură de 18-20°C“, ne arată tânăra din Bogdăniţa.

Beatrice Alexandra MODIGA

Pandemia de COVID-19 reprezintă o provocare teribilă pe care o putem gestiona doar dacă reușim să ținem în viață toate angrenajele vitale ale societății. Pentru ca noi să fim în siguranță, medicii trebuie să fie protejați. Aflați în linia întâi a luptei cu coronavirusul SARS-CoV-2, medicii au nevoie de echipamente de protecție corespunzătoare. Pentru a fi alături de ei, ADAMA a achiziționat măști de protecție pe care le-a donat asociației “Dăruiește Viață” pentru a fi distribuite spitalelor din București și din țară unde este mare nevoie de ele.

În aceste zile necesarul de echipamente de protecție este uriaș: medicilor li se recomandă schimbarea măștii la fiecare 20 de minute într-un mediu umed și la fiecare 60 de minute într-un mediu nonaerosol. Astfel, se estimează că doar medicii de familie ar avea nevoie de aproximativ 1 milion de măști în fiecare lună.

 „Donația ADAMA se alătură eforturilor uriașe care se fac pentru a menține sistemul de sănătate funcțional. Ne bucurăm să putem fi parte din această uriașă energie constructivă, pentru că este un moment crucial. Azi, preocuparea fiecăruia dintre noi trebuie să fie viața tuturor. Suntem în industria de protecție a culturilor agricole de ani buni. Produsele fermierilor noștri ajung pe mesele românilor în fiecare zi. Dar munca noastră în aceste zile critice nu mai este doar despre protecția culturilor, ci și despre protecția oamenilor”, a declarat Alina Gitlan, reprezentant al ADAMA România.

Trivia:

• Accesul la costume și măști de protecție reprezintă o condiție esențială pentru ca medicii să-și poată desfășura activitatea în siguranță în momente critice. Acestea au fost folosite încă din timpul pandemiei de ciumă din secolul al XVII-lea, când fizicianul Charles de Lorme a inventat bizarul costum care avea și o mască cu cioc, despre care se credea că va proteja medicul de “aerul otrăvitor”;
• Masca de protecție în forma pe care o știm astăzi a fost utilizată pentru prima oară în 1897 de către chirurgul francez Paul Berger, în timpul unei intervenții chirurgicale desfășurate la Paris.

Sunt, fără îndoială, mulţi cei care nu au o părere bună despre generaţia noastră pe care o consideră, fatalist vorbind, pierdută, alţii o văd ca pe o generație care ar putea „schimba lumea“ sau poate o consideră doar una ca toate celelalte.

Eu, şi poate ca mine mulţi alţii de vârsta mea, văd altfel lucrurile. Fără îndoială, nu suntem o generaţie prea bine ancorată în realităţile vremurilor pe care le trăim, dar avem capacitatea de a ne adapta uşor la nou, poate mult mai uşor decât generaţiile de dinaintea noastră, graţie, sigur, şi accesului mult mai facil la informaţie. Avem, de asemenea, capacitatea de a selecta, de cele mai multe ori, corect informaţiile, neluând în calcul doar sau numai ceea ce „ni se pune pe tavă“.

Cred că pentru generația din care fac parte această perioadă, neobişnuit de încercată, poate scoate în evidenţă capacitatea de înțelegere, adaptare şi comunicare. Pe de altă parte, poate să mai corecteze, măcar în parte, atitudini, comportamente pe care le consider acum excepţii. Cu siguranţă, viaţa de-acum şi cea care cred că va urma vor face să se înţeleagă că nu tot ce vedem prin filme sau citim pe Internet se regăseşte şi în realitate.

Revenind la perioada, momentele pe care le traversăm, cu siguranţă nu sunt dintre cele pe care ni le-am fi dorit noi şi cu atât mai mult voi, adulţii, care purtaţi pe umeri responsabilitatea educării şi susţinerii noastre materiale.

Este greu, uneori insuportabil, să nu putem ieşi din casă atunci când simţim nevoia de mişcare, comunicare, este greu să stai cu teama că poţi fi oprit oricând pe stradă ori să-ţi vezi zilnic părinţii făcându-şi griji pentru sănătatea ta. Poate că este chiar înfiorător pentru un copil să nu-şi poată lua mama sau tatăl în braţe după o zi în care au fost plecaţi la muncă, riscându-şi sănătatea pentru a avea ce pune pe masă zi de zi...

Dar, totuşi, suntem puternici, ne păstrăm speranţa vie şi încercăm să realizăm, ba chiar avem convingerea că acest calvar, această epidemie se vor sfârşi curând. Poate vor mai fi şi alte… pandemii, dar asta nu ne opreşte să ne continuăm viaţa, să visăm, să creăm şi să sperăm, să fim alături de cei dragi. Să fim buni şi să avem grijă de viaţa şi sănătatea noastră! Doar aşa vom răzbi. Viaţa este o luptă. Aşadar, să luptăm cu credinţa că întotdeauna vom învinge. Boala nu ne va devasta, lipsa oamenilor, da!

Andrei OPREA-BANU

Din data de 27 martie anul curent, în baza protocolului încheiat între Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală (IDSA) și Ministerul Sănătății, prin Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti (SUUB), în cadrul IDSA sunt procesate teste pentru Coronavirus SARS-Cov-2.

Până la această dată, au fost prelucrate primele 1000 de teste la IDSA, dar numărul lor ar putea crește.

În condiţiile evoluţiei pandemiei COVID-19, IDSA şi-a manifestat încă de la început disponibilitatea pentru a acorda sprijin serviciilor sanitare din România, prin implicarea sa activă în testările de detecţie a noului Coronavirus SARS-CoV-2, efectuate în paralel cu testările specifice pentru diagnosticul pestei porcine africane, pestei porcine clasice, influenței aviare, rabiei,... etc.

IDSA este Institutul Naţional de Referinţă al României pentru sănătatea și bunăstarea animalelor, aflat în subordinea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), coordonând tehnic și metodologic rețeaua de laboratoare sanitare veterinare de stat din România. Institutul funcţionează ca laborator naţional de referinţă în controalele oficiale efectuate prin supravegherea și diagnosticul de laborator pentru: bolile specifice animalelor și zoonozelor, detecţia organismelor modificate genetic şi medicina legală veterinară.

IDSA se află sub dublă acreditare RENAR: începând cu anul 2003 conform cu SR EN ISO/IEC 17025 şi începând cu anul 2016, conform cu SR EN ISO/CEI 17043, fiind dotat cu echipamente performante, etalonate, verificate şi cu mentenanţă asigurată, ce răspund exigenţelor tehnice prestabilite pentru funcţionarea în regim de medie şi înaltă biosecuritate. Personalul IDSA are o înaltă calificare, fiind instruit în cadrul laboratoarelor internaţionale şi comunitare de referinţă.

Date fiind dotarea pe profilul de biologie moleculară, competența și experienţa specialiştilor și, nu în ultimul rând, existența în cadrul IDSA a unei incinte de înaltă biosecuritate nivel 3 ce funcţionează cu aprobarea Comisiei Europeane, IDSA poate asigura efectuarea a minim 200 de teste pe zi, pentru detecția genomului SARS COV 2 prin tehnica Real Time RT-PCR.

Ţinând seama de suportul acordat de Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) şi de Agenţia Nucleară şi pentru Deşeuri Radioactive (ANDR) pentru dotarea IDSA cu echipamente specifice suplimentare de la International Atomic Energy Agency (IAEA), numărul testărilor pentru detecția genomului SARS COV 2 , la IDSA, ar putea creşte semnificativ.

Sursa: idah.ro

Încă de la începutul lunii martie, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și-a arătat disponibilitatea pentru a pune la dispoziție echipamentele operaționale existente din cadrul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală, precum și din laboratoarele sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, pentru posibilitatea testării probelor prelevate de la subiecți umani în identificarea ARN viral SARS-CoV2.

Din data de 27.03.2020, în baza protocoalelor încheiate între Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) - prin Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală (IDSA) și Ministerul Sănătății(MS) – prin Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB), precum și Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Alba și Direcția de Sănătate Publică (DSP) Alba, specialiștii au prelucrat pană la această dată peste 2.000 de teste pentru detecția Coronavirus SARS-CoV-2, capacitatea maximă fiind de 300 de teste pe zi.

Începând cu această săptămână, pentru creșterea capacității de testare la nivelul județelor, se vor mai adăuga încă doua laboratoarele sanitare veterinare județene din Satu Mare și Bistrița Năsăud.

Menționăm că în perioada următoare, în baza protocoalelor de colaborare încheiate între structurile din subordinea ANSVSA și MS, se vor efectua testări pentru coronavirus SARS-Cov-2 și în județele Arad, Olt, Brăila, Prahova și Tulcea.

De asemenea, ANSVSA precizează faptul că au fost împrumutate în baza contractelor de comodat, echipamente PCR către: Spitalul Județean de Urgență Arad, Spitalul de Boli Infecțioase Cluj și Spitalul Județean de Urgență Timiș.

Având în vedere informațiile apărute în spațiul public, care descriu infectarea unor animale de companie şi de fermă, precum și a studiilor disponibile în prezent la nivelul comunităţii ştiinţifice internaţionale, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (WHO), Organizaţia Internaţională pentru Sănătatea Animalelor (OIE), Centrul pentru Prevenţie şi Control Boli USA (CDC), Administraţia pentru Alimente şi Medicamente USA (FDA), Agenţia pentru Securitate Alimentară pentru Oameni şi Animale din Franţa (ANSES), Asociaţia Medicală Veterinară din SUA (AVMA), Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA), în ceea ce priveşte posibila transmitere a virusului la oameni de către animalele de fermă sau de companie, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor face următoarele precizări:

• Coronavirusurile reprezintă o familie virală extrem de numeroasă; unele coronavirusuri induc boala la oameni, altele la anumite populaţii de animale;
• Coronavirusurile care infectează oamenii pot, rareori, infecta şi animalele;
• Structura genetică a virusului SARS-COV-2 sugerează faptul că sursa iniţială a fost de origine animală; cu toate acestea, în urma analizei datelor disponibile în prezent, transmiterea virusului SARS-COV-2 de la oameni la alte specii de animale este foarte puţin probabilă;
• virusul SARS-COV-2 se leagă de anumiţi receptori celulari specifici, lucru care permite accesul în celulele gazdei; deşi aceşti receptori au fost identificaţi în speciile de animale domestice şi par să fie capabili să interacţioneze cu virusul uman, simpla prezenţă a receptorilor nu reprezintă o condiţie suficientă pentru ca animalele să fie infectate; acest lucru se explică prin faptul că virusul nu foloseşte doar receptorii celulari, ci şi alte componente celulare pentru a se replica în interiorul celulei;
• în prezent, comunitatea ştiinţifică internaţională a prioritizat investigarea posibilităţii transmiterii virusului între animale şi oameni, prin alimente şi prin contactul cu mediul înconjurător, existând numeroase studii iniţiate în acest sens;

Recomandări A.N.S.V.S.A. în cazul în care suspicionaţi că sunteţi infectaţi cu virusul SARS-COV-2, sau când infecţia a fost confirmată

Atât în cazul confirmării infecţiei cu noul coronavirus, cât şi în cazul supiciunii, vă recomandăm să restricţionaţi contactul cu animalele de companie şi cele domestice, în acelaşi mod în care procedaţi în cazul contactului cu alte persoane. Atunci când este posibil, ar trebui să lăsaţi animalele în grija altor membri din casă sau din gospodărie. În cazul în care trebuie să aveţi grijă singuri de animalele dumneavoastră, este indicat să vă spălaţi pe mâini înainte şi după contactul cu acestea, precum şi să respectaţi normele generale de igienă. De asemenea, trebuie evitat contactul direct cu animalul de companie sau cel domestic.

În cazul în care nu sunteți infectat, interacţiunea cu animalele dumneavoastră se poate realiza în condiţiile normale, cu respectarea normelor de igienă recomandate.

De asemenea, vă recomandăm următoarele măsuri de precauţie în ceea ce priveşte animalele de companie şi cele domestice:

• apa şi alimentele pentru animale trebuie să fie curate, precum şi obiectele folosite pentru acestea;
• spălaţi-vă pe mâini după ce aţi manipulat alimentele, proviziile şi dejecţiile animalelor;
• schimbați cât mai des aşternutul folosit pentru animale.

Până la apariţia unor noi dovezi/studii ştiinţifice care să aducă informaţii suplimentare cu privire la transmiterea SARS-COV-2 între animale şi oameni, animalele de companie şi cele domestice nu trebuie considerate drept o posibilă sursă de infecţie cu virusul SARS-COV-2.

Sursa: ANSVSA

În vreme ce omenirea încearcă să înțeleagă ce i se întâmplă, natura începe să se vindece.

Civilizația modernă este la răscruce de drumuri. Pentru că tot ce a crezut că știe despre sine este acum pus la îndoială. Pandemia Covid-19 ne-a reamintit că, de fapt, toată existența noastră este fragilă. O informație în fața cărei oamenii par să fi rămas înmărmuriți de uimire.

În mod paradoxal, răspândirea virusului Covid-19 și a isteriei pe care a creat-o a oprit timpul în loc pentru omenire. Orașele mari au fost aproape pustiite, traficul sufocant din zilele normale ale civilizației actuale a dispărut, avioanele și-au redus decolările, fabricile și uzinele și-au închis furnalele. Fără voia noastră, Terra a câștigat timp să respire. Teorie confirmată de măsurătorile privind poluarea aerului. La începutul lunii martie, economistul de resurse de mediu al Universității Stanford, Marshall Burke, a făcut câteva calcule referitoare la recenta scădere a nivelului poluării aerului în anumite regiuni din China și a potențialelor vieți salvate.

Se pare că a salvat mai multe vieți decât a luat

Deși situația s-a decongestionat în China și probabil că cifrele enunțate de Marshall Burke nu vor rămâne pentru mult timp de actualitate, acesta a ținut neapărat să precizeze că este foarte probabil ca această pandemie să fi salvat mai multe vieți decât a luat. „Având în vedere numeroasele dovezi potrivit cărora respirarea aerului poluat contribuie foarte mult la mortalitatea prematură, o întrebare firească – dacă poate fi admisă – este dacă cifra vieților salvate de această reducere a poluării datorită perturbării economice cauzate de COVID-19 depășește cifra deceselor provocate de virus în sine. Chiar și în ipoteze foarte conservatoare, cred că răspunsul este un da clar.“

Potrivit acestuia, datorită reducerii poluării a scăzut numărul deceselor, iar numărul deceselor cauzate de Covid-19 este sub al celor produse de poluarea aerului. Pentru mulți este o informație greu de digerat, poate chiar de neluat în seamă, mai ales în contextul în care majoritatea presei prezintă scenarii apocaliptice despre evoluția acestui virus și despre impactul pe care îl are asupra omenirii.

Dacă luăm în seamă calculele lui Burke, cele două luni de reducere a poluării au salvat probabil viața a 4.000 de copii sub 5 ani și 73.000 de adulți de peste 70 de ani în China, semnificativ mai mult decât actualul număr global de decese cauzate de virusul însuși. Cercetările au sugerat că poluarea aerului ne costă trei ani, în medie, în afara speranței noastre de viață la nivel global.

Poluarea aerului, un inamic mult mai perfid decât coronavirusul

Potrivit fizicianului Jos Lelieveld de la Institutul Cipru din Nicosia, „atât numărul de decese, cât și scăderea speranței de viață cauzate de poluarea aerului rivalizează cu efectul fumatului de tutun, spre exemplu. Astfel numărul deceselor cauzate de poluare este mai mare decât alte cauze de deces. Poluarea aerului depășește malaria ca o cauză globală de deces prematur cu un factor de 19, depășește violența cu un factor de 16, HIV/SIDA cu un factor de 9, alcoolul cu un factor de 45, iar abuzul de droguri cu un factor de 60.“

Analiza făcută de Marshall Burke s-a concentrat doar pe China și a fost finalizată înainte ca virusul Covid-19 să afecteze și alte regiuni ale lumii. Ulterior, scenariul prezentat de analist a fost confirmat și în Italia. Și acolo nivelul poluării aerului a avut o scădere semnificativă, în special a dioxidului de azot (gazul emis de autovehicule). Acest lucru a fost evident mai ales în nordul Italiei. Deși cei care au studiat fenomenul spun că există posibilitatea unor variații cauzate de nori sau schimbările vremii, nu există totuși nicio îndoială că această reducere a emisiilor de gaze are legătură directă cu carantina în care aceste țări au intrat și, în special, datorită sistării anumitor activități industriale și reducerii traficului. Marshall Burke susține că aceste date preliminare demonstrează că pandemia Covid-19 poate fi considerată o oportunitate pentru a reconsidera aspecte ale vieții moderne și pentru a analiza posibilele schimbări în bine la nivel global pe care le putem face în ceea ce privește activitatea omenirii.

Laura Zmaranda

Ministrul Economiei, Virgil Popescu, a scăpat o vorbă mare, pe care noi, românii de rând, o slobozim de ani de zile, dar am făcut-o ca Moise în pustiu: „Acum am observat cât de rău s-a făcut în România pentru că nu mai producem mare lucru de 10-15 ani.“ Oficialul se referea la biocid, măști, combinezoane, mănuși. Noi – la sectoarele strategice. Iar gândul ne duce acum, în contextul pandemiei generate de coronavirusul SARS-CoV-2 la nivel global, la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino“. Aproape e de necrezut că România a lăsat această unitate de importanță capitală pentru sănătatea publică de izbeliște. Că nu a putut să fie atentă la faptul că imunizarea populației e zădărnicită în lipsa unui producător autohton de vaccinuri și seruri, pregătit oricând să intre în acțiune. Că nu a fost capabilă să aibă viziunea de acum 119 ani a profesorului dr. Ioan Cantacuzino.

Pe buzele multor români e posibil să existe acum o întrebare: dacă destinul (sau cum s-o chema) a făcut să nu avem această unitate de elită operațională când aveam mai multe nevoie de ea, după această experiență tulburătoare a Covid-19 va exista o singură persoană din conducerea statului care să ordone redresarea Institutului „Cantacuzino“ în regim de urgență, astfel încât România să fie pusă la adăpost, la o altă pandemie? Ne place să credem că da! Altfel, dacă și noi vom mai sta cu brațele încrucișate, ne merităm soarta! Dar haideți să rememorăm istoria măririi și decăderii INCDMM, măcar să ne fie învățare de minte.

Sub zodia unor personalități și mari oameni de stat

În 1901, când a fost numit profesor la Facultatea de Medicină din București, renumitul profesor doctor Ioan Cantacuzino (n. 25 noiembrie 1863 – d. 14 ianuarie 1934) a fondat și a condus Laboratorul de Medicină Experimentală. Pe lângă activitățile didactice și științifice, acesta a avut drept sarcină, în 1904, să prepare, în premieră, serurile antistreptococic și antidizenteric, considerate a fi de strictă necesitate pentru medicina românească. Laboratorul a avut un rol esențial în Primul Război Mondial, după cum chiar creatorul său scrie, într-un raport, dar în același timp apare și necesitatea extinderii sale: „Încă de la începutul războiului național și de-a lungul întregii sale durate (1916-1918), laboratorul nostru a avut ca sarcină de a produce toate vaccinurile și serurile necesare armatei (era vorba atât de armata română, cât şi de cea rusă și, apoi, de misiunea Aliată), cât și populației din Moldova, unde laboratorul nostru a fost evacuat. În aceste împrejurări și în ciuda dificultăților tehnice, am reușit să facem față necesităților colosale ale războiului, fără a fi obligați să apelăm la un ajutor venit din străinătate. Când s-a instaurat pacea, noi am continuat să producem aceeași cantitate de vaccinuri și seruri deoarece cererea crescuse prin mărirea teritoriului României și a populației sale și prin generalizarea practicii de vaccinare și serotipie. În ziua de azi nevoile au crescut atât de mult încât mijloacele de care dispunem au devenit total insuficiente. Ne aflăm deci în imposibilitatea materială absolută ca pe viitor să ne putem realiza sarcina.“

Regele Ferdinand I al României și puterea de atunci au înțeles imediat sugestia și, la 1 aprilie 1921, s-a înființat, prin Înalt Decret Regal, Institutul de Seruri și Vaccinuri „Dr. I. Cantacuzino“, care avea rolul de imunizare a populației contra pandemiilor și epidemiilor. Legea privind înființarea institutului a fost votată de Parlament și promulgată de Regele Ferdinand I la 13 iulie 1922, prin Decretul No. 3068. În anul 1924, sediul a fost stabilit într-o clădire nouă, construită lângă Institutul „Victor Babeș“ din Capitală.

Unitatea, sub comuniști

La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, clădirea principală, distrusă de bombardamentul din aprilie 1944, a fost refăcută și i s-a adăugat un etaj. În noiembrie 1945, Institutul se angajează să producă vaccinurile antirabic și variolic. Apar însă alte probleme de ordin economic și, mai târziu, politic, respectiv de impunere a modelului sovietic de organizare în țara noastră. Ca să înlăture conducerea veche și „capitalistă“ de la „Cantacuzino, noii șefi comuniști înființează alte două unități care preiau o parte din misiunea acestuia: Institutul de Parazitologie și Malarie și Institutul de Imunologie. Totuși, Institutul Cantacuzino a rezistat, organizându-se în două sectoare principale, fiecare cu mai multe subdiviziuni: unul se ocupa cu cercetarea științifică și altul cu producția. În aceste condiții nu foarte prielnice, prin eforturile specialiștilor unității s-a reușit eradicarea variolei în România, iar populația a fost ferită de tuberculoză, tetanos, difterie, dizenterie, holeră etc. Printre reușitele de top se află cantastimul (stimulator al capacității de apărare a organismului, cu rezultate în unele forme de cancer) și polidinul (care putea oferi rezistența împotriva unora dintre infecții), dar și alte aproape 400 preparate. Producția de vaccinuri a funcționat neîntrerupt, imunizând milioane de români de-a lungul istoriei sale.

Tranziția la economia de piață a șters un secol de succes

Comuniștii au izolat apoi România prin anii 1970 și, în consecință, s-au blocat importurile, s-a întrerupt accesul la informație și, cu timpul, s-a ajuns la un decalaj tehnologic uriaș între România și restul lumii, între „Cantacuzino“ și „Pasteur“ din Franța, un colaborator constant. Așa s-a intrat în anii 90. După aceea, când granițele s-au deschis, iar posibilitățile de reconectare la lumea medicală mondială erau aproape nelimitate, noi am intrat în acel blestemat malaxor de incompetență, interese, deprofesionalizare, lentoare etc., toate scuzate de tranziția la economia de piață. Institutul „Cantacuzino“ a mers pe tehnologiile vechi până când nu s-a mai putut. Statul, ca proprietar, nu a fost interesat să facă investiții de anvergură. A fost acel blestemat „lasă-mă să te las“, poate interese ascunse și tentația unora de a se îmbogăți pe spinarea unității. Plus de asta, conducerile au fost numite politic, chestiune care nu mai trebuie comentată, sub aspectul competenței manageriale. Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, standardele europene au cerut dotarea institutului cu aparatură modernă. Ministerul Sănătății a împrumutat 11,5 milioane de euro de la Banca Mondială, banii au fost cheltuiți, dar proiectul de modernizare a liniilor tehnologice nu s-a finalizat. În 2010, din toate vaccinurile și serurile, Institutul „Cantacuzino“ mai producea un singur vaccin, cel gripal sezonier. Dar s-a terminat repede și cu acesta. Povestea începe așa: în toamna anului 2009, în plină pandemie gripală, unitatea a primit de la Ministerul Sănătății comanda de a fabrica 5 milioane de doze de vaccin gripal pandemic (diferit de cel gripal sezonier). Agenția Națională a Medicamentului a acordat autorizația pentru fabricarea vaccinului, se începe procesul de producție, dar în ianuarie 2010, fără nicio explicație credibilă, ANM retrage autorizația și suspendă producția. Contractul dintre unitate și minister a fost anulat la jumătatea derulării sale și aproximativ 2 milioane de doze, aflate în diferite stadii de producție, nu au mai putut fi livrate. Institutul Cantacuzino a fost obligat să returneze banii Ministerului Sănătății, rămânând cu cheltuielile de producție neacoperite. Aceasta a fost un soi de lovitură de grație.

Doi ani de conducere militară, primele speranțe

În 2017 unitatea a fost trecută de la Ministerul Sănătății în subordinea Ministerului Apărării Naționale, sub denumirea de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico Militară  „Cantacuzino“, cu scopul de a se relua producția de vaccinuri. Acest statut special n-a adus timp de doi ani nimic important în soarta unității. Abia în februarie 2020, pesemne pe fondul apariției coronavirusului, apar primele ecouri dintre pereții semiruinați. Pe 7 februarie, printr-un comunicat de presă, se anunță o investiție de 150 de milioane de euro, la finalul căreia „Cantacuzino“ va fi capabil să producă vaccin gripal tetravalent și să creeze oportunități de dezvoltare de noi produse farmaceutice. Numai că lucrurile nu stau așa de simplu și de bine. Echipa managerială aproape că a turnat apă rece pe noi când a afirmat că nu va putea produce un vaccin gripal mai devreme de 7-8 ani. Dar imediat ne-a liniștit cu ambițiile sale, exprimate de locțiitorul comandantului: „Armata va scoate un produs la o tehnologie la fel sau mai performantă decât ceea ce este pe piață. Acesta este nivelul nostru de ambiție.“ Când, totuși?

Maria Bogdan

Perioada dificilă prin care trecem ridică multe semne de întrebare din partea tuturor. Fiecare dintre noi are temeri, mai mari sau mai mici, nelămuriri cu privire la viitor, la hrana pe care o vom pune pe masă, la ce va fi mâine. Pandemia de coronavirus ne pune pe toți la grea încercare, însă fermierii sunt acum cei care nu au timp de astfel de îngrijorări, ei merg pe câmp și se asigură că acest sector extrem de important nu va avea de suferit în România. Asta nu înseamnă că nu au și ei temeri, nu întâmpină dificultăți cu privire la furnizarea de produse de care au nevoie, însă companiile distribuitoare de inputuri fac eforturi pentru a la distribui al timp tot ceea ce au nevoie pentru a-și desfășura munca. În acest sens am stat de vorbă cu doamna Maria Cîrjă, directorul de marketing al companiei Corteva Agriscience România și Republica Moldova.

• Unii dintre fermieri susțin că au sau au avut întârzieri în livrarea de sămânță sau produse pentru protecția plantelor. În acest moment, care este situația fermierilor care se bazează pe produsele Corteva, au ei produsele în ferme?
• Este adevărat că traversăm o perioadă foarte dificilă, știm cu toții că agricultura este și ea în linia întâi, iar Corteva răspunde la nivel global tuturor cerințelor fermierilor. În România pot să vă spun că am pregătit sezonul 2020 încă de anul trecut. O mare parte a cantității de sămânță a fost livrată, iar în momentul de față 99% din sămânță a fost livrată, iar în ceea ce privește produsele de protecția plantelor, peste 70% din comenzi sunt deja la agricultori și urmează să livrăm conform planurilor de distribuție, dar și a planului de tratamente în culturi. Este adevărat că am avut și câteva probleme, pentru că o parte dintre hibrizi, care au fost livrați cu întârziere din fiind produși la stația noastră din nordul Italiei, acolo unde știm că au existat probleme în ceea ce privește răspândirea coronavirusului cu mult timp înaintea României. A fost o întârziere de două săptămâni, dar am reușit să le livrăm si acesta cantitate. Trebuie să spun că stația noastră de la Afumați lucrează la foc continuu și în fiecare zi zeci de tiruri pleacă cu marfă către fermieri.
• În unele zone din țară fermierii trebuie să întoarcă culturile de toamnă și atunci trebuie să reînsămânțeze cu porumb sau floarea-soarelui. Aveți sămânță pentru a acoperi cerințele fermierilor?
• Dispunem de sămânță de porumb și de floarea-soarelui astfel încât să suplinim fermierilor care au fost afectați de secetă și sunt nevoiți să întoarcă culturile. Vreau doar să reamintesc faptul că în ceea ce privește floarea-soarelui, este obligatorie respectarea unui asolament de cel puțin 3 ani.
• Știm că echipa Corteva din teritoriu are o legătură strânsă cu fermierii, îi vizitează în ferme, le răspund întrebărilor și oferă soluții. Care este situația în acest moment, în care iată, se impune o distanțare socială?
• Așa este, avem grijă să păstrăm o legătură strânsă cu fermierii, iar acest lucru nu se întrerupe în aceste momente dificile. Este adevărat că nu ne putem deplasa în ferme, însă colegii mei din țară, avem peste 100 de agenți de vânzări, răspund solicitărilor fermierilor la telefon, oferă consultanță și îi îndemn pe colaboratorii noștri să facă acest să apeleze reprezentantul din zonă atunci când au întrebări sau nevoie de o recomandarile nostre.
• Dincolo de distribuirea de produse, informații și recomandări către fermieri, compania pe care o reprezentați se implică și în ceea ce privește situația dificilă prin care trecem, respectiv stoparea pandemiei de coronavirus?
• Sigur că nu putem sta deoparte. La nivel global compania Corteva a început să ia măsuri încă din luna ianuarie. Aici, am respectat recomandările autorităților încă de la început. Unii dintre colegi au lucrat și lucrează de acasă, însă suntem mereu în legătură prin teleconferințe, între noi, colegii din țară, și bineînțeles cu cei din străinătate. Avem impuse anumite restricții și încercăm să ne luăm toate măsurile posibile de precauție pentru a avea grijă de noi și cei dragi nouă.
• Conform unor surse de încredere, am înțeles că nu ați rămas impasibili la ceea ce se întâmplă acum în județul Suceava, respectiv la Spitalul de Urgență “Sfântul Ioan cel Nou”.

Așa este. Nu putem rămâne nepăsători la tot ceea ce se întâmplă în lume. La nivel global, compania Corteva Agriscience va ajuta comunitățile și persoanele afectate de COVID-19 și va dona peste 1.5 milioane de dolari în acest an. Noi am făcut deja o donație spitalului județean Suceava în primul rând pentru că este spitalul cu cele mai multe cadre medicale infectate cu COVID-19, iar numărul localnicilor infectați crește alarmant de la o zi la alta. În al doilea rând, sunt suceveancă, provin din comuna Mălini și cred că fiecare dintre noi are datoria morală de a sprijini locurile natale, indiferent de situație, dar mai ales în cea de față când pandemia de coronavirus afectează întreaga populație a țării. Profit pe această cale să îi îndemn pe toți cei care au posibilitatea de a ajuta autoritățile în demersul lor de a opri răspândirea coronavirusului să facă acest lucru, pentru că doar împreună vom reuși.

 LARISSA SOFRON

Potrivit unui ordin al Ministrului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri publicat ieri în Monitorul Oficial, situațiile determinate individual potrivit Ordonanțelor de Urgență ale Guvernului 29/2020 și 30/2020 „nu pot constitui motiv de reziliere a contractului/acordului de finanțare și de recuperare a finanțării nerambursabile acordate, nici ulterior, în cazul în care condițiile privind locurile de muncă, obiectele/bunurile mobile/imobile și altele ce au stat la baza încheierii contractului/acordului de finanțare sunt respectate începând cu data încetării stării de urgență”.

Prin urmare, beneficiarii Start-up Nation pot suspenda contractele de muncă ale angajaților în condițiile precizate de OUG 30/2020, urmând ca acești angajați să poată beneficia de indemnizația pentru șomajul tehnic. Totuși, aceste prevederi nu pot conduce la exonerarea de răspundere a beneficiarilor care nu și-au îndeplinit obligațiile până la data decretării stării de urgență.

Conform ordinului publicat ieri, pe perioada stării de urgență administratorul programului nu va întreprinde niciun demers pentru recuperarea ajutorului de minims acordat. Se pot modifica acordurile/contractele de finanțare prin acte adiționale asumate cu semnătură electronică de beneficiari și reprezentanții finanțatorului.

Aceste prevederi se aplică tuturor beneficiarilor programelor de încurajare și de stimulare a înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii implementate de Guvernul României (Start-up Nation, Microindustrializare, Comerț etc).

Raluca Prelucă,

fonduri-structurale.ro
Sursa: Monitorul Oficial, nr. 256/27.03.2020

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca contribuie, în continuare, la eforturile spitalelor din oraș în lupta cu răspândirea pandemiei SARS-CoV-2, cu aparatură performantă și specialiști din cadrul Facultății de Medicină Veterinară.

Astfel, de astăzi, 27 martie 2020, 12 aparate performante sunt direcționate către Secția ATI din cadrul Spitalului Clinic de Recuperare Cluj-Napoca, la cererea instituției medicale, după cum urmează: monitoare funcții vitale cu defibrilator, monitoare funcții vitale cu accesorii, ventilator performant, injectomate și infuzomate.

Toate aparatele sunt destinate și pentru uz uman și, conform solicitării Spitalului Clinic de Recuperare, sunt necesare ”pentru asigurarea condițiilor de derulare a actului medical cât mai eficient, adaptat la spitalizarea pacienților infecțioși Covid-19”.

Punerea în funcțiune a aparaturii a fost făcută de către Șef lucrări Răzvan Codea, coordonatorul Clinicii de Urgențe din cadrul Facultății de Medicină Veterinară, el colaborând cu personalul din cadrul spitalului.

USAMV Cluj-Napoca își manifestă solidaritatea cu toate cadrele medicale aflate în lupta cu pandemia SARS-CoV-2 și își exprimă speranța că prin sprijinul său, care a început cu punerea la dispoziție a trei aparate de tip Touch Real-Time PCR Detection System PCR (RT-PCR) în boli parazitare și infecțioase, sprijină toate eforturile comunității.

Ministerul Educației și Cercetării a solicitat încă din 16 martie un inventar al aparaturii specifice la nivelul universităților din România pentru a fi puse la dispoziția Ministerului Sănătății, astfel că USAMV Cluj-Napoca s-a alăturat din primul moment demersului, cu speranța că sprijinul prin aparatură performantă și specialiști va contribui la eforturile întregii comunități medicale în lupta cu pandemia Covid-19.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a aplicat de urgență câteva măsuri care vin în sprijinul beneficiarilor proiectelor finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Aceste decizii vin ca materializare a prevederilor Hotărârii nr. 8 din 12.03.2020 a Comitetului Național pentru Situații de Urgență, privind aprobarea unor măsuri suplimentare de combatere a Coronavirus și a Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 78/ 19.03.2020 privind adoptarea măsurilor necesare pentru desfășurarea activităților specifice implementării tehnice și financiare a măsurilor aferente Programului național de dezvoltare rurală 2014-2020 ca urmare a apariției pandemiei COVID-19.

Astfel, beneficiarii de fonduri europene nerambursabile acordate prin PNDR 2020 care se confruntă cu situații excepționale obiective cauzate de pandemia de COVID-19 (exemplu: lipsa forței de munca din partea contractorilor, izolarea la domiciliu, carantina etc.) și pentru a evita contaminarea cu COVID-19, își pot reorganiza, restructura sau reprograma activitatea care face obiectul finanțării, conform prevederilor din Anexa la Ordinul MADR nr. 78/ 19.03.2020.

Această modificare în implementarea proiectului trebuie să se realizeze doar cu respectarea unor cerințe: notificarea AFIR în acest sens, depunerea spre aprobarea AFIR a unui plan de acțiuni pentru reorganizarea, restructurarea sau reprogramarea activităților în scopul prelungirii perioadei de execuție a contractului. Facem precizarea că pentru reorganizarea, restructurarea sau reprogramarea activității, beneficiarii PNDR 2020 au posibilitatea de a prelungi anumite etape din graficul de implementare, de a reeșalona tranșele de plată, de a majora numărul maxim de 5 tranşe de plată sau de a solicita prelungirea duratei de execuție a contractului fără perceperea penalităților de întârziere.

Dacă beneficiarul PNDR nu poate să-și optimizeze activitatea, conform celor menționate mai sus, poate să solicite AFIR suspendarea prevederilor contractuale pe durata stării de urgență, cu asigurarea, după caz, a valabilității scrisorii de garantare sau a poliței de asigurare a avansului.

Subliniem faptul că primul pas trebuie să fie reorganizarea sau restructurarea și doar dacă nu exsită această posibilitate, beneficiarul să opteze pentru suspendarea contractului de finanțare, care presupune înghetarea activității și a finanțării.

 În contextul în care nivelul de digitalizare al AFIR permite derularea fluxurilor de lucru în mediul on-line, permițând astfel comunicarea cu solicitanții de finanțare și cu beneficiarii exclusiv prin intermediul internetului, Agenția a implementat o soluție informatică alternativă pentru situațiile care privesc proiectele cu depunerea pe suport de hârtie. În principal, această facilitate se adresează Grupurilor de Acțiune Locală (GAL) pentru implementarea submăsurii 19.2.

 Facem precizarea că accesul în acest spațiu virtual poate fi făcut doar prin invitație transmisă direct de către experții AFIR, în urma solicitării beneficiarului.

Această soluție utilizează o aplicație cloud, dedicată pentru fiecare proiect în parte, modul în care se utilizează fiind detaliat pe pagina de internet www.afir.info, dar și în cadrul unui tutorial simplu, disponibil pe canalul de YouTube: AFIR ROMANIA.

Indiscutabil, starea de necesitate este rezultat al unui moment când o anumită situație poate avea consecințe grave asupra oamenilor și cetățenilor, dacă nu se iau măsurile care se impun.

Starea de necesitate impune măsuri excepționale într-un anumit domeniu sau în mai multe domenii conexe.

În cazul de față, stare de necesitate a fost declarată pe teritoriul României ca un răspuns la pandemia de Coronavirus. Pentru a putea contracara această pandemie, starea de necesitate impune măsuri care pot avea efecte negative dacă  nu sunt conexate cu altele, cu influență decisivă asupra reușitei măsurilor luate de către decidenții politici și administrativi.

Este de la sine înțeles, că în primul rând, trebuie elaborate și promovate elementele care să reglementeze bazele stării de necesitate în domeniul pentru care aceasta a fost promovată. În cazul de față, sănătatea umană, care are în vedere:

• asigurarea infrastructurii și dotărilor tehnice pentru determinarea prezenței sau absenței agentului patogen;
• amenajarea, organizarea și dotarea tehnică a centrelor de tratament a persoanelor afectate;
• dotarea unităților spitalicești cu infrastructura – aparatura și echipamentele necesare, inclusiv cele pentru protecția personalului sanitar;
• asigurarea setului de medicamente specifice regimului de tratament pentru cei detectați ca fiind infectați cu Coronavirus;
• asigurarea resursei umane de specialitate medicală și protecția acesteia;
• asigurarea materialelor pentru dezinfecție

Cele de mai sus sunt doar câteva din problemele de maximă atenție în acțiunile de prevenire a extinderii pandemiei de Coronavirus. Mai sunt și alte probleme importante de rezolvat în acest domeniu, care sunt de datoria altor instituții ale statului.

În calitatea mea de președinte al Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești‟, mă văd obligat să amintesc tuturor decidenților din conducerea statului român că s-au scăpat din vedere câteva probleme FUNDAMENTALE PENTRU CA, COMPLEXUL DE MĂSURI ANTIPANDEMIE SĂ FUNCȚIONEZE EFICIENT.

Cea mai mare scăpare de atenție este SITUAȚIA SISTEMULUI DE ASIGURARE RITMICĂ A TUTUROR CETĂȚENILOR ROMÂNIEI CU ALIMENTE. ȘI CU ECHIPAMENTELE DE PROTECȚIE MĂCAR LA NIVEL MINIMAL.

Indiferent ce s-ar spune, indiferent ce măsuri s-ar lua, dacă aprovizionarea cu alimente nu este garantată, toate celelalte măsuri sunt caduce. Există o zicere: de medicamente poți avea nevoie o dată în viață, de alimente este nevoie de trei ori pe zi. Acest adevăr nu poate fi contestat.

Iată de ce în toată pleiada de măsuri luate și aduse în prima linie, două domenii de importanță capitală sunt lăsate în plan secundar: AGRICULTURA ȘI ALIMENTAȚIA, domenii fundamentale pentru asigurarea macro și micro-echilibrelor socio-economice în orice situație.

Se impun în procedură de urgență următoarele:

          1. Evaluarea rapidă și precisă a stocurilor de produse cu utilizare alimentară din rezervele de stat. Mă refer aici la câteva produse de maximă importanță pentru securitatea alimentară a populației.

A. În principal:

• grâu – panificabil;
• porumb – alimentar și furajer;
• orz furajer; - ouă;
• orez; - lapte praf;
• cartofi; - produse lactate;
• zahăr;
• ulei rafinat;
• ulei brut;
• altele.

B. Materii prime agricole cu utilizare alimentară directă sau indirectă, precum:

• Floarea soarelui;
• Rapiță pentru ulei;
• Legume și fructe;
• Produse lactate și lapte praf;
• Carne congelată;
• Produse de carmangerie;

C. Situația „stocurilor‟ de carne în efectivele de animale „în viu‟ din fermele de creștere ale acestora, indiferent de mărimea lor. De evaluat cu precizie maximă cantitățile potențiale de carne din speciile crescute în țară:

• suine;
• taurine;
• avicultură;
• ovine și caprine;
• alte specii.

Referitor la sistemul de asigurare a populației cu bunuri absolut necesare consumului alimentar zilnic, trebuie clarificate proveniența surselor de alimente:

• producția internă – cât ?
• din import – cât și de unde ?

Obligatoriu trebuie să se facă o analiză severă a situației pentru ca populația României, indiferent de clasa socială în care se află, să fie la curent cu gradul de aprovizionare cu bunuri de consum. Este nevoie de o acțiune rapidă de evaluarea situației surselor alimentare chiar dacă, pe moment, ele sunt asigurate. Se impune acest lucru datorită faptului că:

          1. Nu avem o situație clară a ceea ce s-a produs în România, în agricultura și industria alimentară în ultimii ani.Cât din producția agro-alimentară realizată în țară mai este la dispoziția consumului autohtonși dacă ceea ce avem la dispoziție face față cerințelor de consum ale populației și pentru ce interval de timp ?

          2. Dependența puternică a României (în ce privește asigurarea cu alimente pentru concetățenii noștri) de import (a se vedea nivelul deficitului Balanței comerciale a României cu produse agro-alimentare).

Ori, posibilitățile de importuri pot fi grav afectate de:

• închiderea frontierelor României.Crearea culoarelor verzi de transport nu este o garanție a unor fluxuri de produse alimentare la nivel de necesitate. Și mai ales pe termen lung
• situația producției și a stocurilor de alimente în țările de unde România face importuri. Aici pot interveni măsuri restrictive și din partea statelor respective, în privința comerțului cu produse agro-alimentare. Depinde de modul cum va evolua pandemia de Coronavirus.

          Referitor la situația în care ne găsim astăzi, trebuie să avem în vedere riscurile uriașe la care este expusă România: datorită dependenței semnificative de sursele de produse alimentare din import. Este o greșeală uriașă făcută de România în domeniul producției agro-alimentare în ce privește neasigurarea necesarului de produse agro-alimentare din producția internă.

Se impune:

Analiza fondului de produse agro-alimentare din SUPERMARKETURI, în perspectiva închiderii frontierelor și blocării importurilor de produse agro-alimentare, dacă această măsură se va lua.

Se știe că cea mai mare parte a fondului de marfă care se valorifică în rețelele marilor magazine, provine din import, în special din țările de origine ale acelor rețele de magazine. Până acum, nici un lanț de mari magazine nu a prezentat o situație de siguranță în acest sens.

• Se impune a se urmări cu mare atenție evoluția prețurilor la principalele produse agro-alimentare.Dacă se constată anomalii în evoluția acestora, este obligatoriu de luat măsuri severe de plafonare a prețurilor cu amănuntul la toate bunurile de consum alimentar, mai ales a celor de strictă necesitate.
• De eliminat orice restricție în domeniul producției agro-alimentare indiferent de tipul de exploatație agricolă sau agro-alimentară în care se realizează aceasta, cu respectarea condițiilor de calitate și a măsurilor de biosecuritate.
• De eliminat cauzele care au contribuit și contribuie la extinderea pestei porcine africane, în primul rând reducerea numărului de mistreți. Trebuie reluată creșterea porcilor în gospodăriile populației, cu respectarea normelor sanitar-veterinare. A fost și este o mare greșeală blocarea creșterii suinelor în aceste gospodării.
• Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Securitate Alimentară să-și revadă măsurile luate până acum.Este nevoie să elaboreze norme care să ducă la reluarea producției animaliere în fermele mici și mijlocii. Trebuie avut în vedere că, fermele familiale sunt și trebuie să fie o verigă importantă în producția de alimente și în susținerea durabilă a Securității Alimentare în România. Este dovedit că astfel de exploatații agricole pot contribui sustenabil la securitatea alimentară cu o cotă importantă de produse de foarte bună calitate.
• Crearea unui sistem de facilități fiscale care să stimuleze producția agro-alimentară în țară în sectoare precum:
• producția vegetală;
• producția animalieră;
• sectorul de prelucrare și transformare a produselor agricole în produse alimentare semifinite și finite.

Trebuie avut în vedere, că siguranța alimentară a unei țări, indiferent de momentul în care se găsește aceasta, nu poate fi asigurată la nivel de necesitate și nu poate reveni la normal decât prin producerea întregului necesar de produse agro-alimentare în producția internă. Momentul actual trebuie să fie și unul care să deschidă noi viziuni asupra agriculturii și producției naționale de produse agro-alimentare.

• Se impune, ca în procedură de urgență, să se facă evaluarea rapidă a stocurilor de carne în viu la principalele specii de animale. (Acțiunea este extrem de importantă atât pentru momentul actual cât mai ales pentru perspectivă). Funcție de rezultat, se va stabili strategia de urmat în:
• sectorul suin, creșterea porcilor și asigurarea necesarului de carne de porc din producția internă;
• avicultura (specii de carne și ouă), de produse la nivel necesar și peste;
• ovine și caprine;
• Evaluarea cu precizie a stocurilor, dar mai ales a surselor din care se susțin stocurile de siguranță, ca interval de timp.
• De avut în vedere și situația la produsele semifinite, precum:
• morărit-panificație: capacități de producție, stocuri și materii prime;
• industria uleiurilor: ulei alimentar, grăsimi alimentare și materii prime;
• Evaluarea rapidă a resurselor de pescuit și acvacultură:
• situația cantitativă și calitativă existentă în stocuri de pește, produse de acvacultură, altele;
• sursa de proveniență;
• producția internă și sustenabilitatea acesteia;

 b. cantitățile provenite din import (cât de sigure sunt sursele din import pentru a susține necesarul de consum de pește și produse de acvacultură în România ?).

• riscurile care privesc importul de pește, produsele piscicole și de acvacultură;
• măsuri urgente de stimulare a producției interne de produse piscicole și de acvacultură printr-un program de dezvoltare a acestui domeniu, pentru care există resurse.
• Evaluarea rapidă a situațieii capacităților de prelucrare și producția internă de produse agro-alimentare, care să satisfacă în totalitate necesarul populației.

Se impun urgent atribuții urgente și ferme pentru:

• Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care trebuie să preia întreaga răspundere pentru producția în țară de bunuri alimentare.

Luarea urgentă în subordinea MADR a ANSVSA (nu este suficientă coordonarea) pentru a-i mări eficiența în domeniul securității sanitar-veterinare și a securității alimentare.În statutul actual, ANSVSA nu poate gestiona securitatea alimentară a României.A se vedea modul cum a fost si este gestionată pesta porcină africană, așa cum, cu ani în urmă,s-a gestionat extrem de ineficient gripa aviară.

În cazul pestei porcine africane (PPA), dar și în alte domenii domenii de tip sanitar-veterinar, ANSVSA, ca structură, poartă o mare responsabilitate pentru nereușite (vorbesc aici ca structură, nu ca profesie). Este nevoie de o refacere a întregului ansamblu de măsuri strategice sanitar-veterinare care să stimuleze creșterea producției animaliere în România. La nivelul de astăzi, zootehnia românească nu poate oferi elemente de siguranță alimentară.

• Care sunt sursele de aprovizionare ale rețelelor de magazine (supermarketuri) cu produse agro-alimentare ? Cât de sustenabile sunt sursele de aprovizionare ritmică cu produse agro-alimentare a rețelelor de supermagazine ? De unde provin majoritatea sortimentelor de produse agro-alimentare puse la dispoziția consumatorilor români ? Cât din produsele comerciale puse la dispoziția consumatorilor români de către rețelele de magazine provin din:
• import – de unde ?
• producția internă. Această sursă trebuie cunoscută cu precizie și consolidată prin măsuri de susținere eficiente.
• Care sunt categoriile de produse agro-alimentare riscante sub aspect cantitativ, într-o perspectivă imediată ?
• Măsuri pentru transparentizarea obligatorie a activității și potențialului productiv al fermelor care activează în domeniul agro-alimentar, indiferent de STATUTUL PROPRIETĂȚII LOR, INDIFERENT DE PROVENIENȚA PROPRIETARILOR. TOȚI TREBUIE SĂ RĂSPUNDĂ REGULILOR ȘI NECESITĂȚILOR STABILITE ÎN DOMENIU, REGLEMENTATE DE CĂTRE AUTORITATEA STATULUI ROMÂN.

- Funcție de nivelul stocurilor de produse agro-alimentare, se poate merge până la sistarea exporturilor unor produse.

De văzut statutul celor care dețin capacitățile de export în portul Constanța.Care este nivelul de control al statului român în această zonă ? Dar al marilor producători de produse agro-alimentare autohtoni ? Cât dețin ei din capacitățile de export produse agro-alimentare în Portul Constanța ?

• Analiză și decizie fermă privind exportul de:
• produse agricole și agro-alimentareCe se poate exporta și ce trebuie restricționat la export din producția internă, precum:
• carne;
• produse din carne;
• lapte și produse lactate;
• legume și fructe;
• ulei brut și ulei rafinat;
• furaje, nutrețuri;
• altele

Materii prime agricole, precum:

• cereale panificabile;
• porumb;
• floarea soarelui semințe;
• rapiță semințe;
• De analizat dacă nu se impune și suspendarea exportului de animale vii. Se poate impune o decizie funcție de nivelul stocurilor de siguranță ce trebuie asigurate în funcție de evoluția situației în țară și din afara țării.
• Se impune reactivarea cu responsabilități sporite a Institutului Național de Statistică.

Trebuie să se prezinte urgent situația cantitativă și calitativă din:

• agricultură;
• industria alimentară;
• capacități de producție în funcțiune.

Ce trebuie făcut pentru maximalizarea produselor agro-alimentare ?

 FOARTE, FOARTE IMPORTANT ! Trebuie luate toate măsurile posibile pentru a ține în funcțiune unitățile de producție agro-alimentară.  La aceste unități de producție nu trebuie redusă activitatea și cu atât mai mult să fie suspendată sau oprită.

• Problema sistemului de comerț cu produse agro-alimentare:
• sistemul de comerț din supermarketuri, de analizat. Este bun, este rău? Este riscant pentru cetățeni / clienți în momente precum este cel prin care trece România acum, în număr mare, fără o protecție sigură împotriva infestării cu agenți patogeni ?

Se pretează tipul de magazin cu spațiul mare în care se adună mulți oameni care sunt supuși infectării cu agenți patogeni,precum Coronavirusul, ca mod de comercializare a produselor agro-alimentare pe care omul este obligat să le cumpere zilnic, fiind silit să se expună riscurilor ?

Nu cumva trebuie să revenim la un sistem de comerț cu magazine mai mici, de oportunitate, care sunt mai aproape de consumator și cu aglomerații mai mici ?

Și în acest caz va trebui să medităm pentru ceea ce trebuie să facem în viitor.

- În condițiile în care se iau măsuri de blocare a exporturilor unor produse de strictă necesitate, aceasta trebuie să se facă indiferent cine este producătorul:

• antreprenori autohtoni;
• antreprenori străini cu sediul și producția pe teritoriul României.

          Trebuie ținut seama și de faptul, că:

• Sistarea exportului de produse agricole și agro-alimentare are și efecte negative, în timp. Se pot întrerupe legăturile comerciale cu partenerii tradiționali, locul nostru în lumea comercială fiind luat de alți producători, ceea ce nu ar fi bine pentru economia României. Trebuie ca soluția aleasă să fie tratată cu multă atenție și responsabilitate.
• Atitudinea față de marile companii străine care activează în producția agricolă și agro-alimentară din România. Nu este o problemă oarecare și nu este simplu de rezolvat.Trebuie luate toate măsurile care se impun pentru ca sistemul să funcționeze într-un tot unitarși să răspundă total la deciziile luate de autoritățile române în momente precum cel pe care-l trece România acum.
• Blocarea liberalizării pieții funciare până la clarificarea crizei.

          Sigur, este nevoie de o analiză de fond a acestei probleme, care a fost prost gândită încă din anul 1993, în raport cu interesul nostru național. Problema trebuie indisolubil legată de securitatea alimentară a țării.

• Măsuri de stimulare a producției agricole în anul 2020, un an deosebit de greu și important din punct de vedere agricol, ca urmare a unor condiții climatice profund defavorabile agriculturii: deficit major de umiditate în sol, secetă pedologică, temperaturi anormale, acum, la început de primăvară, oscilații mari de temperatură, cu consecințe negative asupra producțiilor unor specii pomicole, dar și asupra unor specii din culturile de câmp. Activitatea în agricultura și producția agro-alimentară trebuie să fie susținută pentru ca aceasta să se desfășoare î parametri normali

          Extrem de important de avut în vedere Programul Național Agro-alimentar al României, care trebuie urgent elaborat, cu obiective pe termen mediu și lung. Acest program trebuie să fie gestionat în totalitatea lui de către Primul Ministru și Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

          Măsuri de luat

• Scutirea de impozite și taxe a producției agricole și a veniturilor provenite din activități de producție agricolă și agro-alimentară, dacă valorificarea acestora s-a făcut în țară.
• Asigurarea sebvențiilor și a surselor financiare la timp, pentru a se putea susține activitățile de producție agricolă și alimentară în toate domeniile.
• Măsuri de stimulare a valorificării produselor agro-alimentare în magazine de proximitate.Deschiderea unor astfel de unități de valorificare a producției agro-alimentare românești.
• Susținerea, pe cât posibil, a lanțului alimentar, fără marii intermediari, indiferent cine sunt aceștia.
• Măsuri urgente și dure de blocare a speculei cu produse agro-alimentare și amplificarea măsurilor de monitorizare exigentă a domeniului.
• Măsuri de reducere și chiar de stopare a risipei de produse agro-alimentare;
• Asigurarea condițiilor optime pentru o valorificare corespunzătoare a producției agro-alimentare în totalitatea ei: consum, prelucrare, conservare.
• Creșterea cantitativă a rezervelor de stat.La unele produse, până la nivelul asigurării consumului intern pe durata unui an.
• Dezvoltarea rețelei de depozitare și păstrare pentru principalele grupe de produse agricole (cereale, plante tehnice, leguminoase, cartofi, legume și fructe, produse finite etc.).
• Elaborarea unui plan strategic pentru creșterea producției agricole în toate domeniile, a celui agro-alimentar cu prioritate. ROMÂNIA TREBUIE SĂ AJUNGĂ SĂ-ȘI PRODUCĂ ÎN ORICE CONDIȚII ÎNTREGUL NECESAR DE PRODUSE AGRO-ALIMENTARE. NU ESTE PERMIS CA ROMÂNIA SĂ FIE DEPENDENTĂ ÎN FOARTE MARE MĂSURĂ DE PRODUSE ALIMENTARE DE STRICTĂ NECESITATE ADUSE DIN IMPORT

TREBUIE ELIMINATE CU PRIORITATE RISCURILE CA ROMÂNIA SĂ FIE PUSĂ ÎN PERICOL SUB ASPECTUL SECURITĂȚII AGRO-ALIMENTARE, AȘA CUM NE GĂSIM ÎN SITUAȚIA DE ACUM.

ATENȚIE ! Securitatea  alimentară,  asigurarea  hranei  în  orice condiții ne-am găsi ca țară, este cel puțin la fel de importantă precum măsurile luateîn sistemul de sănătate sau de siguranță  individuală sau colectivă. Fără garanția asigurării cu produse alimentare în mod durabil și sigur se pun în pericol toate celelalte măsuri, oricare ar fi ele.

Este surprinzător faptul, că în setul de măsuri luate ca urmare a momentului de criză majoră în care ne găsim, agricultura, industria alimentară, sistemulde producție și asigurarea necesarului de alimente nu se găsesc printre măsurile de primă importanță (excepție libertatea de deplasare spre activitățile agricole). Se reglementează doar modul de a se aborda magazinele și piețele în care se comercializează produse agro-alimentare, nu și activitatea celor care produc și trebuie să producă bunuri agro-alimentare (declanșarea și susținerea completă a campaniei agricole de primăvară și de susținere a culturilor realizate în toamnă; absolută nevoie de măsuri vizibile și palpabile).

• Cercetarea științifică, chiar dacă nu pare, prezintă importanță și pentru momentele prin care trecem. În domeniu se impune:
• producerea de sămânță și material săditor în țară (sunt produse de importanță strategică). Agricultura României nu trebuie să fie dependentă de importul de material biologic vegetal și animal din afara țării. Situația din prezent nu poate continua ca până acum. Actuala situație în domeniu, generează riscuri crescute pentru întregul sistem de agricultură și producția agro-alimentară din România.
• Perfecționarea și dezvoltarea tehnologiilor de cultivare a plantelor și de creștere a animalelor în toată diversitatea de sisteme agricole pe care le avem.
• Stimularea dezvoltării de unități care să prelucreze producția agricolă primară la nivel zonal:
• abatoare de capacitate mică;
• puncte de sacrificare
• fabrici de prelucrare a laptelui și realizare a produselor lactate;
• carmangerii; de mică capacitate;
• conserve;
• alte produse cu utilizare alimentară.
• O mare parte dintre acestea se pot realiza în sistem integrat, care trebuie stimulat, indiferent de mărimea exploatației și tipul ei..
• Constituirea de sisteme de prelucrare a produselor alimentare în zonele sau în apropierea zonelor de producere a materiilor prime vegetale, animale sau din alte surse.
• Crearea cadrului de dezvoltare (stimularea) unor unități de producție agro-alimentare, integrate indiferent de mărimea lor (reglementări sanitar-veterinare clare. De ce sunt blocate abatoarele mici, punctele de sacrificare, unitățile de prelucrare a laptelui și producere de derivate din lapte atât de necesare în sistemul de securitate alimentară de la nivel național ?). Reducerea birocrației în acest domeniu (astăzi, birocrația în domeniu este un cadru de blocare a unui sistem întreg, cu consecințe negative asupra producției de produse alimentare din producția internă).
• Sprijin pentru unitățile de cercetare științifică și de învățământ în domeniul agro-alimentar pentru a-și dezvolta capacitatea de cercetare științifică în domenii de vârf, pentru a se da răspunsuri clare la problemele complexe cu care se confruntă domeniul - sistemul agro-alimentar sub multe alte aspecte (a se vedea standardele naționale și internaționale de calitate).

De sprijinit unitățile de cercetare și învățământ agronomic pentru a-și dezvolta capacități de prelucrare și transformare a materiilor prime agricole din producție proprie în produse agro-alimentare de înaltă calitate și noutate. Trebuie avut în vedere, că unitățile de cercetare și învățământ agricol trebuie să devină locuri de pregătire profesională continuă și modele pentru producători de bunuri  agro-alimentare.

• Dezvoltarea în Planul Național Strategic pentru perioada 2021 -2027 a unor măsuri speciale pentru sprijinirea unităților de cercetare științifică agricolă și de învățământ agricol, inclusiv liceele și sediile profesionale, pentru a putea beneficia de fonduri europene necesare unei dotări tehnice care să le permită atingerea obiectivelor pentru care ele au fost înființate.
• Dezvoltarea în Planul Național Strategic a unor măsuri de stimulare și susținere eficientă a producției agro-alimentare în fermele mici, mijlocii (ferme familiale) cu un anumit grad de integrare, care este mai important din punct de vedere economic decât cel de asociere.
• Planul Național Strategic pentru perioada 2021-2027 este OBLIGATORIU să fie elaborat în România și să fie gestionat în totalitatea lui de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.În Planul Național Strategic 2021 – 2027 trebuie să se regăsească realitățile României.
• Dezvoltarea sistemului de piețe locale și regionale, o cale de creștere a valorificării produselor agro-alimentare.
• Dezvoltarea și modernizarea sistemelor de preluare, depozitare, păstrare, prelucrare a producției agricole, indiferent de mărimea exploatațiilor agricole sau alimentelor de producție agro-alimentară.
• Continuarea lucrărilor de reabilitare și dezvoltare a sistemelor de irigații, care constituie unul din factorii care garantează durabilitatea și stabilitatea producției agro-alimentare a României. (Atenție aici la sursele de apă pentru a susține sistemele de irigații în cadru de rentabilitate).
• Se impune  individualizarea unei suprafețe de teren (Lunca Dunării, Terasa I a Dunării, Insula Mare a Brăilei, porțiuni din Câmpia de Vest, Câmpia și Podișul Transilvaniei, suprafețe din Sudul  și Nord-Estul Moldovei) care să însumeze cca. 2,0 - 3,0 mil. ha și care să se constituie ca bază de siguranță pentru producția agricolă esențială și sigură pentru securitatea alimentară a României. Pe aceste suprafețe nu se amplasează nici un alt tip de investiții, exceptând cele legate de producția agricolă si agro-alimentară(fără gaze de șist, fără alte activități care afectează calitatea solului).

Se impune o analiză severă a stadiului de îndeplinire – realizare a PNDR 2014 -2020. Măsurile care privesc sectoarele importante (printre care reconversia în viticultură, altele) trebuie implementate în totalitatea lor.

Prof. univ. dr. ing. dr. h. c. Valeriu TABĂRĂ

PREȘEDINTE al Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești‟

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a adaptat măsurile cu caracter special aplicate în ultima perioadă ca urmare a prevederilor Ordonanța militară nr. 2 din 21 martie 2020 privind măsuri de preverire a răspândirii COVID-19, a Ordinului MADR nr. 78 din 19.03.2020 privind aprobarea măsurilor necesare desfășurării activităților specifice implementării PNDR 2020 ca urmare a COVID-19, precum și a hotărârilor emise de Comitetil Național pentru Situații de Urgență.

Deciziile aplicate de AFIR, în contextul pandemiei de COVID-19, sunt destinate asigurării continuității activității și derulării fondurilor europene acordate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), în același timp cu asigurarea condițiilor necesare protejării sănătății beneficiarilor PNDR și pentru a preveni răspândirea virusului SARS-CoV-2 (care provoacă boala Coronavirus 2019, prescurtat COVID-19).

În acest sens, în funcție de evoluția COVID-19 în România, în condiții de deplină siguranță și responsabilitate instituțională, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a stabilit efectuarea vizitelor pe teren de către experții AFIR după cum urmează:

• în cazul proiectelor pentru care beneficiarii au depus tranșe intermediare de plată, experții AFIR vor putea autoriza plata fără a efectua vizita la locul investiției, doar în baza verificării documentare a dosarului cererii de plată;
  • în această situație, vizita la locul investiției se va efectua la următoarea tranșă de plată;
• în cazul proiectelor pentru care beneficiarii depun cererile de plată tranșa finală, experții AFIR vor efectua vizita la locul investiției;
  • ca excepție de la această regulă, experții AFIR vor autoriza plata către beneficiari fără a mai efectua vizita la locul investiției dacă a fost efectuată anterior cel puțin o vizită pe teren în perioada de implementare și dacă, în urma analizei efectuate la nivelul conducerii structurilor teritoriale ale AFIR, se constată că zona în care este investiția este una cu risc epidemiologic ridicat. În această situație, vizita la fața locului se va realiza de către serviciile tehnice ale AFIR în perioada imediat următoare întreruperii restricțiilor cauzate de COVID-19.

De asemenea, reamintim că la nivelul AFIR se suspendă activitatea de lucru cu publicul la sediul central și la sediile structuriilor regionale și județene ale AFIR. Astfel, relațiile cu publicul se vor desfășura temporar doar în mediul on-line prin intermediul adreselor de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. (petiții generale/ solicitanți PNDR) și Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. (pentru comunicare instituțională), prin intermediul telefonului 031 – 860 27 47 (sau la numerele de telefon ale structurilor teritoriale ale AFIR), prin servicii de curierat la adresa Str. Știrbei Voda, nr. 43, Sector 1, București (sau la adresele postale ale structurilor teritoriale ale AFIR) și prin pagina oficială de Facebook a Agenției. Datele de contact ale Oficiilor Județene și ale Centrelor Regionale ale AFIR sunt disponibile pe pagina web a AFIR, www.afir.info, la secțiunea Structuri Teritoriale.

Audiențele acordate de către personalul de conducere al AFIR vor fi acordate exclusiv telefonic.

Totodată, precizăm că AFIR interzice accesul în sediul central și în sediile Centrelor Regionale și ale Oficiilor Județene tuturor persoanelor pentru care autoritățile române competente au dispus măsuri de carantină sau de autoizolare, până la expirarea duratei acestora, care au călătorit în ultimele 14 zile într-una din zonele cu risc de contaminare prevăzute în Lista regiunilor și localităților din zona roșie și zona galbenă cu transmitere a COVID-19 sau care au intrat, în ultimele 14 zile, în contact cu o persoană diagnosticată/ monitorizată pentru o posibilă infecție cu COVID-19.

Pentru persoane care nu se încadrează în prevederile de mai sus, accesul în sediile de la nivel central, regional și județean este limitat și condiționat de justificarea clară a necesității prezenței fizice care nu suportă amânare, precum și de respectarea strictă a regulilor de siguranță sanitară și de semnarea Declarației pe propria răspundere în acest sens, disponibilă la intrarea în sediu. În cazul în care se realizează accesul în sediul AFIR, este obligatorie păstrarea distanței de cel puțin 1 metru față de angajații AFIR și durată a întrevederii trebuie să nu depășească 15 minute.

Aceste măsuri sunt în vigoare până la o dată care va fi comunicată în mod oficial pe pagina de internet a AFIR.

Sursa: afir.info

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca contribuie la eforturile spitalelor din oraș de a diagnostica rapid testele prelevate de la persoane suspecte de infectare cu virusul SARS-CoV-2, cu aparatură performantă și specialiști în diagnostic prin Touch Real-Time PCR Detection System PCR (RT-PCR) în boli parazitare și infecțioase, din cadrul Facultății de Medicină Veterinară.

Astfel, un echipament de tip RT-PCR din dotarea laboratoarelor USAMV Cluj-Napoca a fost transferat la Spitalul Județean de Urgență din Cluj-Napoca, iar doi specialiști au fost delegați de luni, 16 Martie 2020, la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase din Cluj-Napoca - Cercetător științific dr. Angela Ionică, de la Disciplina de Parazitologie și Boli parazitare,  și Asist. univ. dr. Ioana Buzura-Matei, de la Disciplina de Microbiologie.

Alte două aparate de tip RT-PCR sunt la dispoziție pentru laboratoare de diagnostic SARS-CoV-2.

”La cererea Spitalului Clinic de Boli Infecțioase din Cluj-Napoca, două cadre cu experiență în biologia moleculară, în diagnosticul bazat pe identificarea materialului genetic specific agenților infecțioși, au acceptat și au fost delegate de la universitatea noastră să lucreze zilnic în laboratorul de diagnostic COVID-19 al spitalului. Este vorba despre Asist. univ. dr. Ioana Buzura-Matei și Cercetător științific Dr. Angela Ionică. Comunitatea universitară este mândră de gestul colegelor și le mulțumește pentru efort și pentru spiritul de solidaritate. Dintre cele trei aparate RT-PCR puse la dispoziția sistemului de sănătate de către universitate, aparate care pot fi folosite pentru diagnostic, un aparat a fost deja transferat Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, aparatul fiind compatibil cu kit-urile folosite de laborator. Celelalte aparate disponibile în universitate vor fi transferate laboratoarelor de diagnostic COVID-19, pe baza cererii acestora”, este mesajul transmis de rectorul USAMV Cluj-Napoca, Prof. dr. Cornel Cătoi.

Ministerul Educației și Cercetării a solicitat încă de la începutul săptămânii un inventar al aparaturii de tip RT-PCR la nivelul universităților din România pentru a fi puse la dispoziția Ministerului Sănătății, astfel că USAMV Cluj-Napoca s-a alăturat din primul moment demersului, cu speranța că sprijinul prin aparatură performantă și specialiști va contribui la eforturile întregii comunități medicale în lupta cu pandemia Covid-19.

În contextul recentei pandemii declarate la nivel global, COVID-19, care afectează și în România calitatea vieții și dinamica întregului sector economic, implicit cel agricol, vă informăm că Agricover S.A. își desfășoară activitatea în mod normal, respectând regulile de prevenție pentru sănătatea angajaților și a partenerilor, în acord cu normele de sănătate publică emise de către autoritățile române competente.

Aflându-ne în această situație delicată, ne dorim mai mult ca oricând să susținem afacerile dumneavoastră pentru a avea un an agricol profitabil și vă asigurăm că, așa cum v-am obișnuit, vom face tot posibilul pentru a furniza cea mai performantă tehnologie, împreună cu întreaga noastră expertiză.

Vă asigurăm că monitorizăm permanent și cu maximă atenție toate operațiunile comerciale și logistice pentru a veni în întâmpinarea nevoilor dumneavoastră curente. În condițiile în care apar situații neprevăzute, disfuncționalități în aprovizionare, din cauze independente, Agricover S.A. vă pune la dispoziție soluții alternative pentru a preîntâmpina evenimente nedorite în fermele dumneavoastră. Echipele Agricover S.A. din fiecare zonă vă stau la dispoziție și vor răspunde solicitărilor cu profesionalism și în cel mai scurt timp. Pentru mai multe referințe accesați: www.agricover.ro/inputuri-agricole

Vă recomandăm să realizați și să ne trimiteți necesarul estimat de input-uri pentru toată campania de primăvară pentru a ne asigura că produsele ajung în cel mai scurt timp în fermele dumneavoastră, iar în cazul în care ne confruntăm cu situații în care marfa nu este disponibilă, să putem să vă anunțăm, pentru a putea asigura măsuri preventive.

Preocuparea noastră constantă, de peste 20 de ani, rămâne aceea de a vă oferi cele mai eficiente soluții pentru dezvoltarea profitabilă a afacerilor dumneavoastră, atât din punct de vedere financiar, cât și tehnic, pentru o agricultură performantă!

Vă asigurăm că Agricover rămâne partenerul de încredere al fermierilor români! Cu deosebită considerație,

Ghiță PINCA, Director General Agricover S.A.