Adama 04 mai 2020
update 5 Jul 2020

Județul Călărași, „bătuta pe loc“ în ultimii 30 de ani

Autoritățile publice ale județului Călărași descriu zona ca având trei avantaje competitive: situarea la granița cu Bulgaria, relația rutieră București-Constanța, parte a coridorului paneuropean 4 și Coridorul Dunării 7, ce interconectează cele 14 țări riverane fluviului. Întrebare: a fructificat județul pe deplin cele trei atuuri? Răspunsul încercăm să-l aflăm astăzi.

Suprafața Călărașului este de 5.088 kmp (2,1% din teritoriul României), ocupând locul 28 ca mărime în rândul județelor țării. Populația numără 308.655 de locuitori (1,64% din populația țării): 38,45% din populație trăiește în mediul urban (Călărași, Oltenița, Budești, Fundulea și Lehliu-Gară) și 61,55% în mediul rural (50 de comune), gradul de urbanizare fiind sub media națională.

Infrastructură generală deficitară

Prima reacție când vizităm un loc, un oraș, o comună, o stațiune turistică sau cu pretenții turistice este să ne uităm la drumuri, la modul în care sunt întreținute spațiile din fața gospodăriilor, parcuri, spații verzi, clădiri. Apoi ne interesăm de gradul de conectare la utilități, respectiv apă, canalizare, gaze, de felul în care arată școlile, sistemul de sănătate etc. Toate acestea vorbesc despre puterea economică a unei zone. Ei bine, județul Călărași nu creează, fie și statistic, impresia că ar fi realizat foarte multe în 30 de ani. Sau în 14 ani de acces la fondurile europene.

  • Drumuri. Institutul Național de Statistică ne spune că, la sfârșitul anului 2018, ultimul de raportare integrală, județul dispunea de o rețea rutieră de 1.346 km, din care 104 km autostrăzi, 397 km drumuri naționale, 684 km drumuri județene și 161 km drumuri comunale. 195 km de drumuri (14,48% din total rețea) erau ori sunt din pământ, iar 239 km (17,75%) – din pietriș. Ar rezulta așadar că 400 km, respectiv, 29,71% din șosele, sunt încă nemodernizate. La acestea se adaugă o rețea de 331 km de străzi orășenești, din care modernizate sunt numai 252 km de artere (76,13%).
  • Apă potabilă. Aparent, la acest capitol, lucrurile stau extrem de bine. Lungimea totală a rețelei simple de distribuție a apei potabilă este de 1.403,3 km, din care în mediul urban 274,1 km, iar numărul de localități cu rețea de apă în sistem centralizat este de 50, dintr-un total de 55 de unități administrativ-teritoriale (90,90%). Dar, cu privire la mediul urban, în două din cele cinci orașe procentul de racordare a populației la sistemul centralizat de alimentare cu apă este unul minor, respectiv 5% la Fundulea și 4,1% la Budești. Nu se spune care este situația în toate cele 160 de sate arondate comunelor (152 de sate) sau orașelor (8 sate).
  • Canalizare. Județul dispune de o rețea de colectare și epurare a apelor uzate de 354 km, repartizată în cinci orașe, dar cu procente de deservire a populației cuprinse între 2,29% în Budești și 64,89% în municipiul Călărași, și 8 comune, rezultând un procent la nivel de județ de 23,63%%.
  • Gaze. Sistemul de alimentare cu gaze este prezent în 13 localități (354,4 km de rețea), din care 4 orașe (fără Budești) și 9 comune, procentul la nivel de județ fiind de 23,63%.
  • Școli. La acest capitol reținem o singură informație de la sfârșitul anului 2019 a Inspectoratului Școlar Județean: „Numărul total de clădiri în care funcționează unitățile de învățământ din județul Călărași este 351, din care 33 de clădiri necesită reparații, opt clădiri noi sunt aflate în curs de execuție, în 32 de clădiri se execută lucrări de reabilitare, consolidare, extindere, reparații capitale, iar 20 au grupul sanitar în curte.”
  • Sănătate. Județul dispune de 5 spitale, cu ambulatorii integrate, 3 dispensare umane, 14 cabinete de medicină generală, 125 cabinete de familie, 82 de cabinete stomatologice, 36 de laboratoare generale, 96 de farmacii, 1.224 de paturi de spital.

Al șaselea cel mai mic PIB din țară

Ca dezvoltare economică, potrivit Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, județul Călărași a avut, în 2019, un Produs Intern Brut de 9.666 milioane de lei, ceea ce înseamnă 7,5% din PIB-ul regiunii Sud-Muntenia și 0,9% din PIB-ul național. Față de perioada anterioară, PIB-ul a înregistrat o evoluție de 8,4%, dar între județe, ca valoare absolută, înseamnă al șaselea cel mai mic PIB din România, după judeţul Covasna, Sălaj, Mehedinți, Ialomița și Tulcea. Produsul Intern Brut pe locuitor, exprimat de data aceasta în euro, s-a situat la 7.224 euro, respectiv, 78,32% față de valoarea înregistrată la nivel de regiune (9.223 euro) și 63,74% din PIB-ul/locuitor la nivel național (11.333 euro). PIB-ul /cap de locuitor situează Călărași pe locul 35 în țară, înaintea județelor Botoșani, Neamț, Suceava, Vaslui, Teleorman, Mehedinți și Olt. În ordine, contribuția la PIB revine activităților din servicii și comerț, industrie, tranzacții și agricultură. Vorbind despre sectorul agricol, în Strategia de dezvoltare a județului se arată: „Potențialul natural, economic și uman de care dispune județul face ca agricultura să constituie un sector de bază în economie, aceasta fiind susținută atât de ponderea populației ocupate (peste 50%), cât și de ponderea suprafeței agricole (de 84%) din total suprafață. Pentru Călărași, agricultura – ramură care asigură hrana populației și importante cantități de materii prime pentru industria alimentară și nealimentară – este una dintre cele mai importante resurse ale dezvoltării, cu condiția să devină competitivă în privința calității produselor și nivelului prețurilor.” De altfel, cele mai multe întreprinderi active sunt concentrate în domeniul agriculturii, urmate de cele din următoarele domenii: comerț, industrie, construcții și servicii. Cât privește turismul, deși are deschidere la Dunăre și locuri fascinante (rezervația naturală avifaunistică Iezer-Călărași, ostroavele Ciocănești, Haralambie și Șoimul), un port altădată de referință (Oltenița), situri arheologice și monumente istorice de importanță națională, acesta este aproape inexistent. Cifrele o arată de la sine: 30 de structuri de primire turistică (0,35% din numărul de unități la nivel național); 894 locuri de cazare (0,23% din totalul la nivel național); 22.357 sosiri în structurile de cazare turistică (0,17% din numărul de sosiri la nivel național); 54.664 de înnoptări în structurile de cazare (0,19% din total național.

Maria Bogdan

  • Publicat în Social

Brăila, cel mai bun judeţ la Evaluarea Naţională

La examenul de Evaluare Naţională ediţia 2015, din 163.407 candidaţi înscrişi s-au prezentat 158.568, prezenţa fiind de 97,0%. Astfel, potrivit Ministerului Educaţiei, din cei 158.568 de candidaţi prezenţi, 125.782 de candidaţi (79,3%) au obţinut medii mai mari sau egale cu 5, iar 32.786 de candidaţi (20,7%) au obţinut medii mai mici ca 5. În toată ţara, 409 candidaţi au obţinut media 10.

Cea mai bună şcoală, în Galaţi

Şcoala cu cea mai mare medie a notelor obţinute de elevi la examenul de Evaluare Naţională, respectiv 9,62, este Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri“ din Galaţi. Pe locul al doilea s-a clasat Colegiul Naţional „Gheorghe Vrânceanu“ din Bacău, cu media 9,61. Interesant este că Bucureştiul ratează anul acesta Top 10 al celor mai bune şcoli, situându-se în clasamentul pe ţară pe poziţia 11.

În privinţa judeţelor cu cel mai bun procentaj de promovabilitate, fruntaşele clasamentului sunt judeţele Brăila (92,38%), Cluj (91,50%), Prahova (89,89%), Bucureşti (88.99%) şi Sibiu, cu 84,86%. În schimb, la coada clasamentului promovabilităţii judeţul Vaslui este pe ultimul loc, cu (58.30%), urmat de Giurgiu (65,22%) şi Teleorman (67,78%). În privinţa notelor de 10, din cele 409 obţinute la nivel naţional, judeţul Cluj se află pe primul loc cu 43 de note de 10, urmat de Bucureşti – 26, Suceava – 25, Argeş – 24, Iaşi – 20, iar Sălaj, Dolj şi Brăila au avut fiecare câte 19 note de 10. În schimb, din totalul de 163.407 candidaţi înscrişi, 32.786 au avut medii sub 5. Judeţul Suceava a avut cei mai mulţi „repetenţi“, respectiv 1.412, fiind urmat de Dolj, cu 1.394, Constanţa (1.272), Dâmboviţa (1.271) şi Bacău, cu 1.086. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Educaţiei, la nivel naţional, 79,3% dintre candidaţi au obţinut medii de peste cinci. La limba şi literatura română au obţinut note peste cinci 85,4% din elevi, în timp ce la matematică au fost 73,5% din medii peste cinci. În fine, tot statisticile spun că, din cei 163.407 de copii înscrişi la Evaluarea Naţională de anul acesta, 87.426 (53,5%) copii sunt din mediul urban, iar 75.981 (46,5%) sunt din mediul rural.

Top 10 şcoli pe ţară

1. Galaţi – Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri“ din Galaţi: media 9,62

2. Bacău – Colegiul Naţional „Gheorghe Vrânceanu“ Bacău: media 9,61

3. Cluj-Napoca – Colegiul Naţional „Emil Racoviţă“ Cluj-Napoca: media 9,59

4. Braşov – Colegiul Naţional „Andrei Şaguna“ Braşov: media 9,57

5. Iaşi – Colegiul Naţional, Iaşi: media 9,52

6. Focşani – Colegiul Naţional „Unirea“ Focşani: media 9,51

7. Brăila – Colegiul Naţional „Gheorghe Munteanu Murgoci“ Brăila: media 9,50

8. Piteşti – Colegiul Naţional „Zinca Golescu“: media 9,50

9. Baia Mare – Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai“ Baia Mare: media 9,50

10. Constanţa – Liceul Teoretic „Ovidius“ Constanţa: media 9,48

Bogdan PANŢURU

Abonează-te la acest feed RSS