Pe 22 martie 2021, ”Ziua Mondială a Apei„ va fi sărbătorită într-un eveniment online. În cadrul acestuia se celebrează apa și se propune creșterea gradului de conștientizare a crizei globale a apei, iar un obiectiv central al evenimentului îl constituie susținerea realizării obiectivului de dezvoltare durabilă, „ Sustainable Development Goal 6„ (ODD): apă și canalizare pentru toți până în 2030.

Tema ”Zilei Mondiale a Apei 2021” este evaluarea corectă a apei. Valoarea apei este cu mult mai mare decât prețul ei - apa are o însemnătate enormă și complexă pentru gospodăriile noastre, hrană, cultură, sănătate, educație, economie și mediu. Dacă trecem cu vederea oricare dintre aceste valori, riscăm să gestionăm greșit această resursă finită, de neînlocuit. Scopul ODD 6 este de a asigura apă pentru toți. Fără o înțelegere globală a adevăratei valori multidimensionale a apei, nu vom putea proteja această resursă neprețuită în beneficiul tuturor. Despre toate acestea ne-a vorbit directorul Departamentului de situații de urgență, domnul Ionel Sorin Rîndaşu-Beuran. Interviul acordat în exclusivitate colegei noastre îl puteți viziona accesând acest link :

Tot astăzi, Raportul Națiunilor Unite privind Dezvoltarea Apelor Mondiale este, de asemenea, lansat public, concentrându-se pe același subiect ca și campania de prețuire a apei.

Discuțiile din timpul evenimentului vor fi traduse simultan în limbile arabă, chineză, engleză, franceză, rusă și spaniolă.

Înscrieți-vă la evenimentul Zilei Mondiale a Apei 2021 aici. https://fao.zoom.us/webinar/register

Descărcați invitația https://www.unwater.org/

Anca Lăpușneanu

Autoritățile publice ale județului Călărași descriu zona ca având trei avantaje competitive: situarea la granița cu Bulgaria, relația rutieră București-Constanța, parte a coridorului paneuropean 4 și Coridorul Dunării 7, ce interconectează cele 14 țări riverane fluviului. Întrebare: a fructificat județul pe deplin cele trei atuuri? Răspunsul încercăm să-l aflăm astăzi.

Suprafața Călărașului este de 5.088 kmp (2,1% din teritoriul României), ocupând locul 28 ca mărime în rândul județelor țării. Populația numără 308.655 de locuitori (1,64% din populația țării): 38,45% din populație trăiește în mediul urban (Călărași, Oltenița, Budești, Fundulea și Lehliu-Gară) și 61,55% în mediul rural (50 de comune), gradul de urbanizare fiind sub media națională.

Infrastructură generală deficitară

Prima reacție când vizităm un loc, un oraș, o comună, o stațiune turistică sau cu pretenții turistice este să ne uităm la drumuri, la modul în care sunt întreținute spațiile din fața gospodăriilor, parcuri, spații verzi, clădiri. Apoi ne interesăm de gradul de conectare la utilități, respectiv apă, canalizare, gaze, de felul în care arată școlile, sistemul de sănătate etc. Toate acestea vorbesc despre puterea economică a unei zone. Ei bine, județul Călărași nu creează, fie și statistic, impresia că ar fi realizat foarte multe în 30 de ani. Sau în 14 ani de acces la fondurile europene.

• Drumuri. Institutul Național de Statistică ne spune că, la sfârșitul anului 2018, ultimul de raportare integrală, județul dispunea de o rețea rutieră de 1.346 km, din care 104 km autostrăzi, 397 km drumuri naționale, 684 km drumuri județene și 161 km drumuri comunale. 195 km de drumuri (14,48% din total rețea) erau ori sunt din pământ, iar 239 km (17,75%) – din pietriș. Ar rezulta așadar că 400 km, respectiv, 29,71% din șosele, sunt încă nemodernizate. La acestea se adaugă o rețea de 331 km de străzi orășenești, din care modernizate sunt numai 252 km de artere (76,13%).
• Apă potabilă. Aparent, la acest capitol, lucrurile stau extrem de bine. Lungimea totală a rețelei simple de distribuție a apei potabilă este de 1.403,3 km, din care în mediul urban 274,1 km, iar numărul de localități cu rețea de apă în sistem centralizat este de 50, dintr-un total de 55 de unități administrativ-teritoriale (90,90%). Dar, cu privire la mediul urban, în două din cele cinci orașe procentul de racordare a populației la sistemul centralizat de alimentare cu apă este unul minor, respectiv 5% la Fundulea și 4,1% la Budești. Nu se spune care este situația în toate cele 160 de sate arondate comunelor (152 de sate) sau orașelor (8 sate).
• Canalizare. Județul dispune de o rețea de colectare și epurare a apelor uzate de 354 km, repartizată în cinci orașe, dar cu procente de deservire a populației cuprinse între 2,29% în Budești și 64,89% în municipiul Călărași, și 8 comune, rezultând un procent la nivel de județ de 23,63%%.
• Gaze. Sistemul de alimentare cu gaze este prezent în 13 localități (354,4 km de rețea), din care 4 orașe (fără Budești) și 9 comune, procentul la nivel de județ fiind de 23,63%.
• Școli. La acest capitol reținem o singură informație de la sfârșitul anului 2019 a Inspectoratului Școlar Județean: „Numărul total de clădiri în care funcționează unitățile de învățământ din județul Călărași este 351, din care 33 de clădiri necesită reparații, opt clădiri noi sunt aflate în curs de execuție, în 32 de clădiri se execută lucrări de reabilitare, consolidare, extindere, reparații capitale, iar 20 au grupul sanitar în curte.”
• Sănătate. Județul dispune de 5 spitale, cu ambulatorii integrate, 3 dispensare umane, 14 cabinete de medicină generală, 125 cabinete de familie, 82 de cabinete stomatologice, 36 de laboratoare generale, 96 de farmacii, 1.224 de paturi de spital.

Al șaselea cel mai mic PIB din țară

Ca dezvoltare economică, potrivit Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, județul Călărași a avut, în 2019, un Produs Intern Brut de 9.666 milioane de lei, ceea ce înseamnă 7,5% din PIB-ul regiunii Sud-Muntenia și 0,9% din PIB-ul național. Față de perioada anterioară, PIB-ul a înregistrat o evoluție de 8,4%, dar între județe, ca valoare absolută, înseamnă al șaselea cel mai mic PIB din România, după judeţul Covasna, Sălaj, Mehedinți, Ialomița și Tulcea. Produsul Intern Brut pe locuitor, exprimat de data aceasta în euro, s-a situat la 7.224 euro, respectiv, 78,32% față de valoarea înregistrată la nivel de regiune (9.223 euro) și 63,74% din PIB-ul/locuitor la nivel național (11.333 euro). PIB-ul /cap de locuitor situează Călărași pe locul 35 în țară, înaintea județelor Botoșani, Neamț, Suceava, Vaslui, Teleorman, Mehedinți și Olt. În ordine, contribuția la PIB revine activităților din servicii și comerț, industrie, tranzacții și agricultură. Vorbind despre sectorul agricol, în Strategia de dezvoltare a județului se arată: „Potențialul natural, economic și uman de care dispune județul face ca agricultura să constituie un sector de bază în economie, aceasta fiind susținută atât de ponderea populației ocupate (peste 50%), cât și de ponderea suprafeței agricole (de 84%) din total suprafață. Pentru Călărași, agricultura – ramură care asigură hrana populației și importante cantități de materii prime pentru industria alimentară și nealimentară – este una dintre cele mai importante resurse ale dezvoltării, cu condiția să devină competitivă în privința calității produselor și nivelului prețurilor.” De altfel, cele mai multe întreprinderi active sunt concentrate în domeniul agriculturii, urmate de cele din următoarele domenii: comerț, industrie, construcții și servicii. Cât privește turismul, deși are deschidere la Dunăre și locuri fascinante (rezervația naturală avifaunistică Iezer-Călărași, ostroavele Ciocănești, Haralambie și Șoimul), un port altădată de referință (Oltenița), situri arheologice și monumente istorice de importanță națională, acesta este aproape inexistent. Cifrele o arată de la sine: 30 de structuri de primire turistică (0,35% din numărul de unități la nivel național); 894 locuri de cazare (0,23% din totalul la nivel național); 22.357 sosiri în structurile de cazare turistică (0,17% din numărul de sosiri la nivel național); 54.664 de înnoptări în structurile de cazare (0,19% din total național.

Maria Bogdan

• Dialog cu dr. ing. Sorin Niculae, directorul general al SC Exploatare Sistem Zonal Prahova SA subsidiară a Administrației Naționale „Apele Române“.

La finele unui an cu mari probleme în asigurarea cu apă de băut a agricultorilor noștri, în chip firesc unitatea de profil din Prahova, unică de acest fel din țară, face acum o analiză la obiect a modului în care își împlinește principalul său obiectiv – apă pentru fiecare dintre cele peste o sută de localități rurale din județ.

Dr. ing. Sorin Niculae, directorul general al unității, face o analiză la obiect a modului în care își onorează misiunea: „Dintre cele aproape o sută de comune din județ, noi asigurăm apa potabilă la robinet în 22 de comune și sate prahovene, la care, desigur, se adaugă și 6 orașe și municipii, cărora li se mai adaugă și urbea petroliferă a Morenilor din Dâmbovița, cu apă de munte, de calitate, din acumulările de la Paltinu și Măneciu.

Sorin Niculae: Așa stând lucrurile, trebuie spus că societatea noastră este în măsură să asigure apă potabilă unui număr apreciabil de localități. Este vorba de comunele Măneciu, Cerașu, Predeal Sărari, Vâlcănești, Gura Vitioarei, Dumbrăvești, Măgurele, Șotrile, Brebu, Cornu, din zona de deal și de munte din județ. Aceste localități beneficiază de un sistem de aducțiune realizat de către Consiliul Județean Prahova, dar și de fonduri proprii ale administrațiilor locale. La acestea se mai adaugă și aducțiunile realizate înainte de 1989 din fondurile statului.

Rep.: Ce aducțiune asigurați dumneavoastră?

S.N. Noi nu ne putem permite acum așa ceva, dat fiind profitul destul de modest pe care îl avem din vânzarea apei potabile oferite. Prețurile noastre sunt reglementate de ANRSC, iar profitul obținut nu poate asigura mijloacele financiare pentru investiții de asemenea anvergură. Prin aducțiunile pe care le avem în operare putem asigura apa necesară dezvoltării alimentării cu apă pentru multe alte localități din proximitatea acestora. Rămâne la latitudinea administrațiilor locale să dezvolte rețelele de distribuție conectate la aducțiunile noastre și vor beneficia de o alimentare cu apă de calitate certificată, dintr-o sursă sigură și în cantitate suficientă.

Rep.: Ce anume ați avut în vedere în programul dvs. pe acest an, 2019?

S.N.: În anul 2019 ne-am preocupat de asigurarea continuității în alimentarea cu apă prin rezolvarea cât mai urgentă a avariilor care, vrând-nevrând, apar la o infrastructură cu mai bine de 40 de ani vechime. Tot pentru funcționarea în siguranță a lucrărilor am încheiat investiția de cca 2.800.000 lei de reabilitare a aducțiunii Văleni-Movila Vulpii în punctul de subtraversare a pârâului Bughea.

De asemenea, ne-a interesat foarte mult asigurarea calității apei livrate, apă ce se încadrează permanent în parametrii ceruți de standardul de apă potabilă, reușind astfel să livram una dintre cele mai bune ape potabile, dacă nu chiar cea mai bună, în regim centralizat din țară. În acest scop am investit în sisteme de monitorizare a calității apei de la captare până la livrare, pe fiecare treaptă de tratare. În funcție de parametrii apei brute avem posibilitatea să ajustăm substanțele de tratare aproape instantaneu, astfel încât să obținem rezultatul dorit. Analizele apei pe fiecare treaptă de tratare se efectuează conform prevederilor legale, cu aparatură de ultimă generație pentru care investim constant.

O altă prioritate a noastră este asigurarea în permanență a securității și sănătății personalului nostru care lucrează în stațiile de tratare și nu numai, prin asigurarea echipamentului, utilajelor și mijloacelor de muncă adecvate și sigure.

Rep.: Ce aveți în vedere pentru asigurarea cu apă potabilă în alte localități din județ?

S.N.: Știm că este aproape de finalizare rețeaua comunelor Ariceștii Zeletin, Șoimari și Surani ce vor fi alimentate tot din sursa noastră de la Vălenii de Munte. Pentru asigurarea alimentării cu apă potabilă a altor localități, păstrăm un dialog continuu cu Consiliul Județean și administrațiile locale, fiind deschiși la orice colaborare în acest scop.

Rep.: Ce anume aveți în vedere pentru anul 2020?

S.N.: Pentru anul 2020 avem în vedere menținerea standardelor de calitate cu care i-am obișnuit pe beneficiarii noștri. Să știți că este un mit că apa de la robinet nu este bună. E mult mai controlată și monitorizată calitatea decât la orice apă îmbuteliată din țară. Tratarea se face cu substanțe avizate de către Ministerul Sănătății, personalul de exploatare are analizele la zi, are cursuri de igienă, echipament adecvat, tot ce trebuie cu alte cuvinte. Dar să revenim la ce ne-am propus în 2020. Vrem să reabilităm niște construcții și instalații, făcute tot acum 40 de ani, să încercăm să le prelungim cât mai mult durata de viață și funcționarea în siguranță. Am început anul acesta să reabilităm stavilele la barajele de priză și vom continua și anul viitor. Avem în derulare un program de reparații ale filtrelor din stațiile de tratare Voila și Vălenii de Munte. Monitorizarea parametrilor de exploatare și automatizarea proceselor reprezintă priorități pentru noi și extindem și modernizăm în fiecare an.

Rep.: Ce vă propuneți în anii următori în împlinirea obiectivului de a asigura apă potabilă în satele de câmpie, mai ales la cele din sudul și estul județului, unde au fost și vor mai fi probleme cu apă la robinet pentru săteni?

S.N.: Societatea noastră, prin capacitatea de tratare, poate asigura cantitatea de apă necesară alimentării localităților din sudul și estul județului. Problema este că ar fi nevoie de prelungirea aducțiunii Movila Vulpii – Brazi înspre sud și apa ar putea ajunge până la Gorgota. Această problemă pentru estul județului, aducțiunea, există până la Lukoil – poarta 4. Poate fi prelungită să alimenteze Bucovul, Valea Călugărească etc. până la Urlați, Mizil cu toate localitățile de pe traseu. Investițiile în aducțiuni ar trebui promovate de către Consiliul Județean, iar rețelele de distribuție de către fiecare administrație locală pe diverse programe guvernamentale sau europene.

Rep.: Câte localități din zona rurală a Prahovei rămân, totuși, în afara asigurării rețelei centralizate de apă potabilă? Și când se va ajunge ca toate comunele și satele județului vor avea apă potabilă la robinet?

S.N.: Sunt destule localități în afara rețelei centralizate de apă potabilă, din păcate prea multe. Repet, noi putem asigura cantitățile de apă necesare alimentării tuturor localităților, dar aceasta presupune un efort conjugat al autorităților județene și locale pentru asigurarea infrastructurii necesare distribuției până la ultima locuință din cel mai îndepărtat sat. Când județul are o asemenea comoară, un sistem centralizat de captare, tratare și distribuție a unei ape de o calitate excepțională, n-ar mai trebui decât puțină viziune și voință ca visul oricărui cetățean al acestui județ de a avea apă în casă să devină realitate.

Cristea BOCIOACĂ