goodwill mai2022 top
update 23 May 2022

Gânduri de peste Prut

Nu m-am gândit niciodată că suntem atât de asemănători și diferiți în același timp, zic despre noi, basarabenii, românii. Poate e total greșit să fac o distincție acum însă, deși suntem frați prin sânge și istorie, totuși granițe ne despart. Astfel, educația și cultura noastră, a moldovenilor de peste Prut, este puțin diferită față de românii de aici, deși tradițiile sunt aceleași.

Nu pot să afirm ferm că am ajuns pe partea cealaltă de Prut doar cu sentimentul de admirație pentru poporul român; lipsa oportunităților de studii calificate din R. Moldova m-a îndemnat să aleg acest drum sau așa mi-a fost destinul... Astfel, călătoria spre o altă lume pentru mine începe de pe băncile facultății.

De când am plecat de acasă, percepția mea că studenții români sunt aroganți m-a făcut să mă integrez mai greu printre colegii noi. Însă, am rămas plăcut surprinsă atunci când am fost salutată într-un mod călduros, făcându-mă să înțeleg într-un final că aveam o părere greșită.

Pentru început, cea mai grea etapă a fost să înțeleg limba română. Pare puțin ciudat deoarece vorbim aceeași limbă, însă faptul că R. Moldova a fost rusificată încă din perioada comunistă își lasă amprenta peste tineri și acum. Nu pot observa, încă, dacă m-am despărțit complet de cuvintele rusești din rutina mea zilnică „Privet“ (Bună!), „Paka“ (La revedere), „Șto delaeș“ (Ce faci?) dar sunt ferm convinsă că am învățat mult mai multe din complexitatea limbii române aflându-mă aici.

De asemenea, mi-a atras atenția faptul că există o legătură mult mai strânsă dintre profesor și elev/student. Tinerii au libertate de exprimare în comparație cu Republica Moldova; astfel, am putut simți că sunt ascultată de cei din jur, iar părerea mea chiar contează. Spun asta cu regret pentru cei de acasă, formați să le fie „frică“ să spună ceea ce gândesc. Dar mă întreb și acum, frică de cine? Și de ce? Probabil educația stanilistă ne va urmări pentru mult timp.

Nu știu dacă m-am obișnuit complet cu ritmul de București... Aglomerația de aici mă face să alerg în urma timpului, nu îmi ajunge niciodată sau nu îl gestionez eu corect. Îmi place România; pe lângă arhitectura frumoasă, locurile frumoase de aici, oamenii sunt la fel de primitori ca și cei de la mine. Dar, în fiecare seară, gândul îmi este acasă... Pentru că nicăieri nu-i ca acasă.

Liliana Postică,
moldoveancă din Republica Moldova

  • Publicat în Social

Un oraș pe malul râului Prut

La 250 km de Galați, pe partea cealaltă a hotarului Republicii Moldova, se află Leova, un oraș micuț cu 10.000 de locuitori amplasat în partea de sud-vest a Republicii. Orașul se întinde pe râul Prut, iar la granițele acestuia se află vestitul monument istoric Valul lui Traian.

Leova dispune de 6 instuții de învățământ: 2 grădinițe, școală internat, școală profesională și 2 licee. De asemenea, autoritățile orașului le-au asigurat cu cămine pentru toți elevii atât din orașul Leova, cât și localitățile apropiate. În mijlocul orașului se află biblioteca orășenească ce are în componență o sală de lectură dotată cu calculatoare și o sală de împrumut cărți. Astfel elevii au posibilitatea de a studia acasă.

De asemenea, locuitorii au asigurată grija pentru sănătate. Orașul dispune de medici calificați la Spitalul Orășenesc Leova, precum și de o instituție publică de sănătate stomatologică. Spitalele au program non-stop pentru a se asigura că locuitorii primesc ajutorul necesar la timp. 

Leovenii țin la istoria baștinilor, de aceea muzeul orășenesc prezintă exponate tradiționale moldovenești și obiecte vechi inclusiv încă din cel de-al Doilea Război Mondial.

Și, nu în ultimul rând, Leova se mândrește cu Școala de Arte „Ion Aldea Teodorovici“, școala unde artiștii naționali Ion și Doina Aldea Teodorovici și-au descoperit pentru prima dată dragostea pentru muzică. Aceasta oferă o gamă variată de cursuri prin care tinerii își dezvoltă calitățile cultural muzicale. Profesorii oferă ore de pian, vioară, canto, saxofon, țambal, dansuri, pictură etc.

În zilele de weekend leovenii își petrec momentele de relaxare în parcul orășenesc, care dispune atât de terenuri de joacă pentru copiii, cât și restaurante frumos amenajate.

Liliana Postica

  • Publicat în Social

Sănătatea peștilor de cultură în sistemele de acvacultură din bazinul Prutului

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași (USAMV), în parteneriat cu Institutul de Zoologie din Chișinău, Republica Moldova a demarat proiectul transfrontalier cu titlul „Team up for healthy fish in aquaculture systems of the Prut river basin (TeamUp HealthyFish)“. Îmbunătățirea stării de sănătate a peștilor de cultură și consolidarea capacității de cercetare pentru asigurarea unei producții mai eficiente în sistemele de acvacultură din bazinul râului Prut reprezintă scopul principal al acestui proiect.

Cercetătorii de la USAMV Iași și cei de la Institutul de Zoologie al Academiei de Științe din Chișinău au avut deja o întâlnire online de lansare a proiectului, în ultimele zile ale lunii decembrie 2020. „Printre obiectivele pe care ni le-am propus în cadrul acestei colaborări transfrontaliere amintesc orientarea cercetărilor privind combaterea bolilor peștilor în sistemele de acvacultură din bazinul hidrografic Prut către preocupările și nevoile crescătorilor de pești. Vom dezvolta metode ecologice de terapie și combatere a bolilor din  focarele existente în populațiile de pești crescuți extensiv. De asemenea, urmărim aprofundarea cunoștințelor și transferul acestora studenților, cercetătorilor, medicilor veterinari, biologilor și  fermierilor care se ocupă de creșterea peștilor, cu scopul economic de a preveni, diagnostica rapid și trata bolile la pești, prin aplicarea practicilor unor metode prin care să asigurăm o dezvoltare durabilă a resurselor piscicole, cu o diversitate ihtiofaunistică sănătoasă, crescută într-un mediu sănătos“, a precizat prof. univ. dr. Liviu Miron, prorector responsabil cu cercetarea științifică și relațiile internaționale la USAMV Iași.

cercetare piscicultura Iasi

Directorul Institutului de Zoologie, ca reprezentant al coordonatorului de proiect și manager administrativ, doamna dr. biol. habilitat Laurenția Ungureanu, a prezentat în cadrul întrunirii online scopul și obiectivele proiectului, echipa proiectului, menționând importanța majoră a acestuia în ameliorarea situației privind diagnoza ecologică a acvatoriilor din bazinul râului Prut în care sunt amenajări piscicole pentru creșterea unor specii de ciprinide în sistem extensiv sau semiintensiv, necesitatea creării unei baze de date privind bolile peștilor din bazinul râului Prut – probleme majore pentru sistemele de acvacultură atât din Republica Moldova cât și din România.

Beatrice Alexandra MODIGA

  • Publicat în Pescuit

Analiză în câmp

Fermierii care au avut în primăvară exces de umiditate se bucură acum de producţii bune la rapiţă. Majoritatea cultivatorilor de rapiţă au beneficiat de acea apă datorită faptului că rapiţa, având sistemul radicular pivotant, şi-a căutat singură apa, iar cultura nu a suferit atât de mult la fel ca cerealele, spre exemplu, care au avut nevoie de apă în momentul când au trecut la umplerea boabelor şi automat la maturitatea fiziologică şi biologică.

În ceea ce priveşte porumbul, până acum ar fi trebuit făcute ierbicidările împotriva buruienilor monocotiledonate şi dicotiledonate, iar la floarea-soarelui, în funcţie de tehnologia aplicată, să se fi utilizat imazamoxul sau tribenuronulmetil împreună cu un antigramineic. Acolo unde floarea este în 12-14 frunze sau chiar la buton floral fermierii ar trebui să aibă în vedere faptul că aplicarea unui fungicid cu siguranţă le va menţine aparatul foliar curat şi asta va însemna o cantitate mai mare de sămânţă în calatidii.

Revenind la cultura de porumb, fermierii şi-au dat seama că utilizarea hibrizilor timpurii şi extratimpurii ar trebui mixată cu semănatul tardiv datorită faptului că prin acest mixt ei îşi diminuează riscul de a pierde ştiuleţii din cauza lipsei polenizării acestora în momentul în care seceta atmosferică ar prinde exact perioada de înflorit a porumbului. Timpurietatea mai scurtă într-adevăr înseamnă şi o cantitate uneori mai mică ca productivitate, dar fermierii au certitudinea că vor înregistra producţii care să le asigure acoperirea cheltuielilor pentru cultura de porumb şi nişte venituri care să le satisfacă nevoile pentru a putea înfiinţa o cultură următoare. Hibrizii tardivi au un potenţial genetic mult mai ridicat şi de aceea specialiştii recomandă ca, acolo unde suprafeţele de porumb sunt mai mari de 80 de hectare, să se utilizeze atât hibrizi timpurii cât şi tardivi pentru că, în condiţiile în care seceta pedologică din primăvară şi-ar spune cuvântul aşa cum a fost şi în acest an, aceştia, având o perioadă scurtă de vegetaţie, nu vor avea dezavantajul prinderii şi secetei atmosferice în momentul polenizării. Un hibrid tardiv, când l-a prins seceta atmosferică în momentul polenizării, poate avea pierderi mari de producţie din cauza polenizării.

În cazul florii-soarelui sunt anumite companii care merg strict pe hibrizi semitimpurii; sunt puţini hibrizii tardivi, iar, în condiţiile din ţara noastră, diferenţa la recoltat între un hibrid semitimpuriu şi altul tardiv este de circa o săptămână, două. Aşadar, diferenţele nu sunt prea mari, ci în funcţie de tehnologia aplicată, de trata­mentele fitosanitare pe care fermierul le aplică, de ierbicidările pe care acesta le face.

La ora actuală, în România floarea-soarelui, deşi a trecut prin seceta pedologică, se prezintă mult mai bine decât porumbul în majoritatea regiunilor. Cu siguranţă fermierii care vor efectua acele tratamente atât la butonul floral cât şi la căderea petalelor cu fungicide, chiar şi cu strobilurină, vor putea mări puţin perioada de vegetaţie cu încă o săptămână, moment în care planta va acumula mult mai multe substanţe nutritive care se vor duce către achenele florii-soarelui.

În cazul porumbului seceta s-a manifestat un pic mai agresiv. Acesta nu s-a înălţat cum face de obicei, iar spaţiile dintre internodii au rămas mici. Totuşi, cu ultimele ploi, lanurile parcă încep să-şi revină, dar încă mai este un hop deoarece maximul de consum este atunci când îi va da mătasea şi va avea nevoie de apă în continuare. La ora actuală culturile promit şi cu siguranţă fermierii vor fi destul de satisfăcuţi când vor intra cu combina în lan.

Să nu uităm că încă se mai pot utiliza îngrăşăminte foliare la floarea-soarelui pe bază de bor, iar la porumb pe bază de zinc.

Bogdan Pintilie, manager Departament Tehnic Prutul SA