Adama 04 mai 2020
update 1 Jun 2020

Prof. Daniela Lica, șlefuitorul de talente din Ploiești

N-am să mă întrec astăzi în cuvinte. CV-ul directorului Centrului Județean de Excelență Prahova, prof. titular la catedra de informatică a Colegiului Național „I.L. Caragiale“, Daniela Lica, este dincolo de oricare încercare jurnalistică de a meșteri superlative. Așa că vom lăsa discuția să curgă liber, simplu, natural, sincer. Vom spune doar – citând poate 5% din CV – că prof. Lica a fost distinsă cu Ordinul Meritul pentru Învățământ în grad de Cavaler, diploma Gheorghe Lazăr clasa a II-a, este membru în Comisia Națională de Specialitate a Ministerului Educație Naționale, expert în Managementul Educațional, profesor Mentor, disciplina informatică, profesor MERITO pentru excelență în educație, membru în comisiile de pregătire a loturilor naționale lărgite/restrânse de informatică, coautor de manuale, că numără în jur de 60 de medalii obținute de elevii pregătiți de domnia sa la olimpiadele internaționale de informatică, că zeci de elevi care i-au trecut prin mână au fost admiși la cele mai prestigioase universități din lume (Cambridge, Oxford etc.), iar foștii absolvenți lucrează la cele mai mari corporații din Europa, America și Asia...

Rep.: Am citit zeci de interviuri cu dumneavoastră, iar aprecierile sunt fabuloase, de la „antrenorul de genii“, la „omul care a adus Silicon Valley la Ploiești“. Eu o să vă întreb altfel: ce-i trebuie unui profesor pentru a avea la catedră rezultate de excepție?

Daniela Lica: Dacă mă gândesc la învățământul de excelență, unde profesorul lucrează numai cu elevi care au aptitudini deosebite și care știu ce vor, e un alt gen de muncă, efort, sprijin pe care îl acorzi. În mediul rural, în schimb, profesorul trebuie să-și simtă elevul ca pe propriul copil, să i se dedice, să empatizeze. Și, credeți-mă, nu sunt vorbe mari, totul se bazează pe acel gen de afecțiune profesor-elev; aceasta creează minuni. Dascălul, am spus-o de multe ori, nu trebuie să rămână la stadiul de transmițător de informație. Relația care se construiește între profesor și elevi e mult mai solidă decât nivelul cognitiv al cadrului didactic.

Rep.: Vă pun o întrebare incomodă, ea circulă: dacă nu ați fi predat la un liceu de elită, ați mai fi obținut rezultatele profesionale uriașe care stau acum în CV-ul dvs.?

D.L.: Păi am răspunsul. La începutul carierei mele am fost doi ani la Liceul Tehnologic „Elie Radu“. Iar de acolo – și țineți cont că eram și eu la început de carieră – am obținut locul al III-lea pe județ la informatică, cu un elev pregătit de mine. E ușor să punem etichete. Dar eu nu cred foarte mult nici în tipul acesta de evaluare care triază elevii. Copii buni sunt peste tot, important este să-i descopere profesorul.

Rep.: Mulți dintre olimpicii internaționali pregătiți de dvs. – peste 60 la număr – dar nu numai ei, au ajuns la universități din întreaga lume, printre care și celebrele Cambridge, Oxford. Înțeleg că și fiica dvs. a urmat acest traseu.

D.L.: Eu la liceu am clasă de matematică-informatică, intensiv informatică, și mare parte dintre elevi aleg să plece în străinătate, să urmeze studii de informatică (computer science-engleză) și inginerie. Mai sunt și cei care rămân acasă și dau admitere la Drept, Medicină. Sunt niște clase extraordinar de bune și nu doar la materia mea. Fiica mea a fost prima mea elevă admisă la Cambridge, apoi s-a creat un fel de modă și mulți au fost admiși apoi la această prestigioasă universitate din Marea Britanie.

Rep.: Doamna profesor, dacă ați fi astăzi elevă, ce ați face, ați pleca să studiați în străinătate?

D.L.: Cred că și eu aș alege să plec în Anglia, probabil tot la Cambridge, și apoi aș face masterul la Oxford, așa cum a procedat fiica mea (n.n.-acum lucrează în SUA, la Google). Evident că mi-ar plăcea și SUA, am reușit să văd viața de acolo prin ochii copilului meu și apoi am mers la ea în vizită și am simțit America așa cum e, alt...continent!

Rep.: Înțeleg. Ce spun elevii, se mai întorc în țară?

D.L.: 80% dintre copii merg afară cu convingerea că se duc numai la studii. Nu e o fugă din țară. Doar că, atunci când termină universitatea, ajung la concluzia că nu prea au la ce să se întoarcă. În fine, acolo prind gustul de a lucra în mari corporații, e altă viață, altă mentalitate, oamenii sunt respectați, tratați cu demnitate. Poate sunt influențați și de părinți, care doresc tot ceea ce e mai bun în lume pentru copilul lor... Știu și eu ce să zic? E o temă la care ar trebui să mediteze toată societatea.

Rep.: Dvs. ați fost răsplătită cu foarte multe distincții pentru meritele profesionale de excepție. V-am văzut la Cotroceni, faceți parte din clubul select al celor 31 de profesori MERITO, ați fost „Profesorul anului“ la Ploiești, aveți și statutul de profesor Mentor. Care a fost momentul în care ați simțit că ați fost așezată unde se cuvine?

D.L.: Când mi s-a decernat premiul MERITO. Romanian Business Leaders, o comunitate formată din 500 de antreprenori, manageri și profesioniști români din diverse domenii, a creat proiectul MERITO, unde sunt premiați, spun ei și eu citez, „profesorii exemplari, care schimbă România în bine.“ Când am primit această recunoaștere din partea lor a fost poate unul dintre cele mai minunate momente pe care le-am trăit între adulți. Pentru că eu trăiesc momente la fel de speciale cu fiecare performanță a elevilor mei. A fost o stare de emoție profundă și, știu și eu, mă gândesc că sunt o mulțime de profesori foarte buni, nedescoperiți încă...

Rep.: Ei bine, cu toată recunoașterea aceasta națională, ați fost vreodată consultată în legătură cu reforma din educație?

D.L.: N-aș vrea să greșesc, în proiectul acesta MERITO există un curent prin care se încearcă identificarea soluțiilor prin care să fie redefinit/schimbat învățământul. Să ai 40-44% analfabeți funcțional înseamnă că există o mare problemă în sistem! În rest, eu sunt în Comisia Națională de Informatică, dar să mă întrebe pe mine cineva cum aș vedea reforma nu s-a întâmplat. Pot să spun că am participat la câteva dintre programele școlare naționale pe planul-cadru care există acum, dar mai mult de-atât nu m-a întrebat nimeni nimic.

Rep.: Văzând rezultatele acestea grozave ale copiilor și profesorilor, ele nu se împacă deloc cu sintagma „educația e praf, e la pământ“. Și-atunci unde să așezăm starea învățământului de astăzi?

D.L.: Între elite și cei 40-44% analfabeți funcțional! Ambele ipostaze sunt o realitate! Învățământul s-a polarizat, avem partea aceasta extraordinară, iar dincolo elevii poate n-au parte de educație de calitate și pesemne nici de cadre didactice bine pregătite.

Rep.: Și cum ați vedea dvs. învățământul schimbat?

D.L.: Eu nu spun că am o privire de ansamblu asupra întregului sistem, dar aș putea emite păreri despre domeniul meu. Eu cred că e foarte necesar să ne mișcăm un pic. Cred că elevii nu mai trebuie să stea în bănci 5 zile pe săptămână, ei cu fața la tablă, iar profesorul cu spatele la ei și fața la tablă. E imperativ să ieșim din șablonul acesta în care profesorul transmite informația, elevul ascultă; aș fi curioasă care ar fi rezultatele dacă elevul ar sta 3 zile în bancă și 2 zile ar avea un proiect prin care ar putea să-și atingă competențele la mai multe materii. Aș scoate băncile acelea înșirate în clasă și le-aș așeza câte patru, ca pentru grupe de proiect. E ceva care ne oprește să ne mișcăm și să fim în ritmul vremurilor de azi. Eu intuiesc că așa cum vor dispărea sute sau mii de meserii, sigur școala va fi schimbată din temelii. Eu sper să ajungem și la momentul în care profesorul nu va mai trebui să dea note, facem un alt gen de evaluare, prin concursuri, prin proiecte, să-și ofere elevii ei între ei premii. Noi, la Centrul de Excelență, într-un context non-formal, unde nu dăm note, copiii vin, învață, acumulează, iar rezultatele se văd prin toate acele premii internaționale obținute de elevi și prin faptul că sunt admiși în învățământul mondial de elită. Bun, o evaluare trebuie să existe, dar profesorul, având pixul și nota, nu trebuie să mai fie asimilat cu... sfântul care intră pe ușă! El are cu totul alt rol! Iar catalogul n-ar trebui să mai existe. Știu că par vise, dar mai știu că se poate, trebuie să venim cu învățământul înaintea vremurilor, să anticipăm schimbările, să facem puțin pionierat, fiindcă ne vom trezi apoi că suntem complet pe dinafară.

Maria Bogdan

Centrul Medical Mediurg Ploiești, tot mai aproape de cerințele de sănătate ale prahovenilor

Recent, la Ploiești, la bine-cunoscuta unitate medicală MEDIURG a fost marcat un moment deosebit, acreditarea Spitalului Sfântul Anton din comuna Păulești, o casă nouă, monumentală, ridicată prin forțe proprii, o veritabilă casă monument de arhitectură românească, emblematică pentru marea urbe a petrolului românesc, care, alături de imobilul de pe Marele Bulevard al Ploieștiului, acel edificiu ridicat în anii de la începutul secolului al douăzecilea, reprezintă importante puncte de reper în arhitectura prahoveană a ultimilor ani.

Potrivit prezentării doctorului Cristian Anton Vintilescu, directorul general al unității, exprimate la deschiderea oficială, moment onorat și de un numeros public avizat și de oficialități, printre care și prefectul județului, „prin această mutare de sediu în chiar zona centrală a urbei s-a realizat și un vis al colectivului unității noastre și al meu, personal, la chiar momentul împlinirii unui sfert de secol de activitate prodigioasă în domeniul servirii populației“ de către MEDIURG Ploiești.

„În mod constant, ne-a mai spus interlocutorul nostru, menținem și prețuri accesibile, prețuri care, în anul 2018, au reprezentat pentru noi cele mai apreciate și competitive oferte medicale pe care le punem la dispoziție tuturor celor interesați. Mai mult, punem la dispoziția populației și propriul nostru serviciu de ambulanțe, cu un parc de mașini moderne, cu dotări corespunzătoare, mașini care răspund oricărei exigențe și solicitări venite din orașele și satele județului, precum și din alte zone ale țării și din diferite țări europene.“ În același timp, Mediurg Ploiești mai pune la dispoziția cetățenilor și un Spital ultramodern, situat în comuna Păulești, cu profil de recuperare, medicină fizică și de balneologie, având o capacitate de 53 paturi, unitate de care am amintit la începutul rândurilor de față.

Totodată, Mediurg Ploiești mai dispune azi și de două policlinici, una în Ploiești și o alta în municipiul Câmpina, unde se asigură consultații în peste 30 de specialități, un Laborator clinic de îngrijiri medicale la domiciliu. Și, nu în ultimul rând, de un Serviciu de imagistică-radiologie, mamografie, ecografie și endoscopie.

Prin această acreditare, de care am amintit mai înainte, Mediurg Ploiești își înmulțește astfel ofertele de protecția și îngrijirea sănătății cetățenilor fie prin solicitări directe ale acestora, fie pe bază de contracte periodice.

Să fie într-un ceas bun!

Cristea BOCIOACĂ

  • Publicat în Social

„Alege oaia“ a fost la Ploiești

Prahova este primul județ din țară în care a poposit caravana „Alege oaia“, acțiune a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin care se dorește încurajarea consumului de carne de oaie. Organizatori ai evenimentului au fost MADR, prin Direcția Agricolă Județeană Prahova, Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, prin structura sa teritorială, și Consiliul Județean Prahova. Locul ales pentru manifestare a fost oarecum unul neașteptat, esplanada din fața Palatului Culturii Ploiești, iar evenimentul i-a avut în centrul atenței, cel puțin în prima parte a programului, nu pe oieri ori preparatele prezentate la standuri, ci pe invitații de la București, primiți de gazde, oficiali ai județului, cu pâine și sare.

„Alege oaia“ a fost un eveniment pregătit într-un timp relativ scurt. Și a avut, presupunem, ceea ce trebuia: o panglică de inaugurare a micuțului târg, o formație artistică însoțită de bucium din comuna Adunați, un berbec la proțap, două tuciuri cu tocăniță servită gratuit, un grătar pentru mici, standuri cu produse din carne de oaie și preparate din lapte, broșuri de informare, ba chiar a existat și un țarc unde au fost expuse câteva oi. Ministrul Agriculturii Petre Daea și secretarul de stat Daniel Butănoiu au fost întâmpinați de președintele Consiliului Județean Prahova, Bogdan Toader, prefectul Mădălina Lupea, parlamentari și primari din zonele care au prezentat produse la standuri, directori și funcționari ai struc­turilor agrare teritoriale, reprezentanți ai unor asociații de crescători, oieri – 14 sau 15 la număr și un public pesemne din categoria consumatorilor de carne de oaie.

Trecem peste episoadele care au dat culoare evenimentului (program artistic, o horă în care s-au prins oficialii, vizita la standuri, dialogul între demnitari și crescători, degustarea produselor, strângerile de mâini ori efuziunile sentimentale etc.) și spunem că scopul acțiunii a fost să-i determine pe consumatori să manifeste mai mult interes pentru carnea de oaie, să-i informeze atât despre modul de preparare, cât și de dezvoltare a unei culturi culinare în ceea ce privește consumul acestei cărni. Totul ar veni în sprijinul crescătorilor autohtoni, în ideea de a avea mai multă vânzare pe piața internă, iar ca un pas ulterior, să se poată crea o piață en-gros cu rol de intermediar între crescător și canalele de comercializare. Cei care au dorit au putut să cumpere carne de oaie proaspătă sau preparată, cașcaval, brânză de burduf, cârnați din carne de oaie, ba chiar și must de la producătorii din județ.

În Prahova, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, efectivul de ovine întregistrat în 2016 era de 177.000 de capete. Conform Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, numărul de oi este mult mai mare, de 256.056 capete. În evidențele Direcției Județene Agricole se vorbește despre 20 de mari exploatații profilate pe creșterea ovinelor și caprinelor, dar cu totul sunt înregistrați 800 de crescători - persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale și persoane juridice. În schimb, județul nu are niciun produs sută la sută de oaie înscris în registrele de produse tradiționale, rețele consacrate sau de produse montane, fie că vorbim despre preparate din carne sau din lapte.

Maria BOGDAN

„Mediurg“ Ploiești a investit 250.000 euro în ambulanțe noi

Dr. Cristian Anton Vintilescu, directorul general al unității

În comuna Păulești, unitatea sa de elită „Spitalul Sfântul Anton“, care găzduiește și o parte a Serviciului de Ambulanță „Mediurg“ Ploiești, a sărbătorit primirea unei ambulanțe noi și dotarea modernă a altor cinci mașini de salvare. Ambulanțele au fost aduse de la Ambulanz Mobile, cea mai modernă fabrică de profil din Europa, aflată în orașul german Schonebeck. În cadrul acestui eveniment Lutz Fischer, manager de vânzări al acestei unități, a vorbit în fața celor peste o sută de ambulanțieri ai „Mediurg“ despre dotările, calitățile și modul în care trebuie utilizate noile mașini realizate la Schonebeck, dar și despre șansa ca, în perioada următoare, personalul de la „Mediurg“ Ploiești să beneficieze de susținerea tehnică a specialiștilor germani. Prezent la eveniment, doctorul Cristian Anton Vintilescu, directorul general al „Mediurg“ Ploiești, a acceptat un interviu, în exclusivitate, pentru revista Lumea Satului.

– Domnule doctor, sunt aceste mașini apte și pentru drumurile din satele noastre?

– Toate noile mașini ale noastre se pliază pe drumurile pe care le cunoaștem cu toții. Atât cele din lumea satului prahovean, cât și din alte zone rurale ale țării. Serviciile sunt egale atât pentru cei de la orașe cât și pentru cei de la sate. Evident, asta, în principiu... Din păcate, în momentul acesta suntem blocați în Ploiești și în zona Prahovei și nu suntem prezenți și în alte zone din țară. Este o realitate dureroasă că populația de la sate are acces mai greu la serviciile medicale comparativ cu populația de la orașe, cauzele le știm – condițiile financiare ale momentului, dar și distribuirea inegală a serviciilor medicale. Mai clar spus, este vorba de o defavorizare a zonei rurale față de cea urbană!

– Mai aveți și alte puncte de lucru în afară de acest spital și de comuna sa de reședință, respectiv comuna Păulești?

– Da. „Mediurg“ dispune de trei puncte ale Serviciului propriu de Ambulanță. Este vorba de Ploiești și de Păulești, localitatea unde se află amplasat și Spitalul nostru, „Sfântul Anton“, plus municipiul Câmpina. Cât privește zona rurală propriu-zisă, în afară de comuna Păulești mai avem alte două puncte de lucru, unde oferim servicii de medicină generală și medicină de familie, și anume la Cosminele și la Păcureți, tot în Prahova...

– Practic, ce anume marcați la serbarea de astăzi, la acest spital?

– Pentru noi este un moment special. Astăzi lansăm cea mai mare investiție pe care am făcut-o în serviciul de ambulanță. Este vorba de o investiție de aproximativ 250.000 de euro, utilizată la achiziționarea acestei noi ambulanțe, precum și la dotarea cu aparatură și mobilier a altor cinci ambulanțe, produse de aceeași unitate de elită din Germania, în fapt, un carosier nou, care se numește Ambulanz Mobile, din orașul german Schonebeck. Această achiziție din Germania este destinată serviciilor de medicină de urgență – terapie intensivă. Mașina germană – „nemțoaica“, denumită de noi – dispune de cea mai modernă aparatură de gen, amplasată în condiții de siguranță în interiorul ei. Această ambulanță poate face față cu deplin succes oricărei solicitări din zona și din teritoriul pe care-l deservim în prezent.

– În perspectivă, există o posibilitate mai apropiată și pentru o eventuală solicitare din țară sau chiar din afara țării a ambulanțelor „Mediurg“?

– Transporturile medicalizate sunt un lucru comun la această oră atât în țară cât și în Europa și în Asia. Realizăm la această oră, în medie, câte două drumuri pe lună în afara țării. Ambulanțele noastre au lăsat urme în aproape toate țările din Europa, ba chiar și în Asia. Am avut servicii în Turcia, în zona asiatică. Am ajuns cu ambulanțele „Mediurg“ până în inima Angliei, la Bedford, precum și în Nordul Europei, la Malmo, în Suedia sau în sudul Europei, la Roma. Deci, putem spune că ambulanțele circulă, în mod curent, în toată Europa. Serviciile sunt apreciate atât de persoanele din România, cât și de persoane din alte state ale Europei. Avem parteneriate cu multe dintre societățile de asigurări medicale din Europa, prin intermediul cărora primim solicitări pentru astfel de transporturi.

– Puteți spune că pe plan local și județean există o bună conlucrare, în situații în care toată lumea are nevoie de aceste servicii?

– Desigur, Serviciul de Ambulanță „Mediurg“, prin contractul său cu Casa de Sănătate Prahova, asigură transporturi nemedicalizate la solicitarea Dispeceratului Unic Integrat 112 de la care primim comenzi în fiecare zi, atât în Prahova cât și în țară. Avem o cooperare excelentă și cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență, colaborăm strâns și cu Serviciul de Ambulanță Prahova și cu Serviciul SMURD. Serviciul de Ambulanță „Mediurg“ este integrat în sistemul de intervenție în caz de catastrofă, iar participarea noastră este declarată ca fiind, cu tot parcul său auto, într-o situație de necesitate.

– Cum vedeți dvs., în perspectivă apropiată de viață, sprijinirea acțiunilor de apărare a sănătății în Prahova?

-– În momentul de față există o relație mai amplă cu Casa de Asigurări de Sănătate în ceea ce privește serviciile de urgență, care, deocamdată, conform legislației în vigoare, sunt apanajul exclusiv al serviciului public de ambulanță. Sigur, ne dorim să avem această integrare a Serviciului de Urgență cu Casa de Asigurări de Sănătate și ne dorim, de asemenea, ca serviciile de urgență private să poată primi același regim de finanțare ca și cel public, astfel încât cetățenii care apelează la noi să nu fie nevoiți să plătească serviciile de urgență, așa cum se întâmplă în momentul de față.

– În acest caz se pune acut problema ca raporturile pe care le aveți cu populația, mai ales cu cea de la sate, să fie una care să nu implice niciun cost, în cazul în care apelează la dumneavoastră?

– Observația dvs. este foarte bună. Dar aceasta nu depinde însă de noi.

– Totuși, în cazul apelului la serviciile private de ambulanță, sătenii vor trebui să plătească o taxă...

– Taxa nu este prea mare, de aproximativ 70 de euro. Aceasta este suportabilă, în gene­ral, și pentru solicitantul de la țară. Trebuie să spunem că pentru unii dintre cei care solicită serviciile noastre este totuși cam mare. Cu timpul, este posibil ca această taxă să poată părea ca fiind una prohibitivă pentru populație. În condițiile în care am fi finanțați și pentru aceste servicii de către Casa de Asigurări de Sănătate, prin echipajele suplimentare venite din mediul privat, s-ar putea scurta timpii de așteptare atât pentru solicitanții de la orașe, cât și pentru cei de la sate.

Așadar, dacă astfel de probleme își vor găsi în curând rezolvarea, serviciile medicale private de ambulanță ar putea fi deschise către lumea satului mult mai mult decât în momentul de față. Aceasta ar fi foarte bine pentru toată lumea.

– Să vă audă Cel de Sus ! Noi vă dorim mult succes!

GALERIE FOTO


 

Cristea BOCIOACĂ

  • Publicat în Social

Activități de week-end - târgul cu bunătăți și dichisuri de la Ploiești

În acest week-end se va desfăşura o nouă ediţie a Târgului cu Bunătăți și Dichisuri in Ploieşti, ediţie organizată in centrul Ploiestiului, în Parcul Toma Socolescu. Ca la fiecare ediție, Târgul cu Bunătăți și Dichisuri aduce bunătăți românești și internaţionale, naturale sau tradiționale, minunătii lucrate cu pasiune de meșteri populari și artiști handmade.

În cadrul târhului veți regăsi asociații sau fundații care reușesc să facă producție, fie ea din zona de agro-alimentară, fie din zona meșteșugurilor, acele fundații care nu numai consiliază persoanele aflate în nevoie la un moment dat, ci îi dezvoltă și integrează în societate, dar și acele organizații care reușesc să crească potențialul unor zone defavorizate prin promovarea culturii și tradițiilor zonei.

Și pentru că la târg este vorba de pofte, ploieştenii vor găsi brânză și specialităti din branză de oaie și vacă din zona Fundata și Bran, compoturi, siropuri, zacuscă, şerbeturi și dulcețuri, cu sau fără zahăr de la Bughea de Jos din Argeş, miere de pe Transfăgărășan, toate drese cu un strop de palincă curata de Bihor sau cu un vin de la Valea Călugărească. Veţi putea degusta pâine de secară facută cu maia salbatică, ca pe vremuri, care ajută la absorbția mai bună a mineralelor, este benefică pentru flora intestinală, pâinea continuând să se îmbunătățească nutritiv cateva zile la rând, drojdia naturală din interiorul ei lucrând în continuare. Tot aici veți găsi si bunătăţi dulci, plămădite și coapte de tinerii de la Bruătăria Concordia.

Centrul Rezidențial de Tip Familial Brebu va prezenta si comercializa articole de decor din hârtie de ziar realizate prin răsucirea in fire lungi a acesteia sau prin tehnica servețelului și a sforii. Obiectele sunt create de coordonatorul Centrului împreună cu copii care locuiesc acolo. Și pentru că a venit frigul veti putea găsi și blănuri, meşterite de un om priceput şi cu exprienţă dar și obiecte de artizanat din zona Corund.

GALERIE FOTO

Abonează-te la acest feed RSS