Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat, la jumătatea lunii aprilie, cea de-a doua rundă de atragere de fonduri pentru subinvestiția I.1.b. Construirea de insule ecologice digitalizate prin Planul Național de Redresare și Reziliență 2020 – 2026. Apelul de finanțare este deschis în perioada 20.04.2023 - 20.06.2023.

În cadrul primei runde, lansate în toamna anului trecut, au fost selectați 167 de beneficiari care au solicitat finanțarea a 8.395 de insule ecologice digitalizate, în valoare de 140,104,000 euro.

Alocarea financiară aferentă celei de-a doua runde este repartizată astfel:

– pentru insule supraterane încasetate cu containere de 1,1 metri cubi: 77.979.971,54 euro;

– pentru insule supraterane cu containere individuale: 31.662.349,22 euro;

– pentru insule subterane cu containere individuale: 10.383.679,24 euro.

Această subinvestiție sprijină activități/acțiuni specifice pentru înființarea și dotarea de insule ecologice digitalizate (ansamblu de containere), pentru următoarele fluxuri de deșeuri colectate separat: deșeuri de hârtie și carton, deșeuri de plastic și metal, deșeuri de sticlă, deșeuri biodegradabile, deșeuri reziduale, acțiuni specifice pentru dezvoltarea platformei software necesară operării insulelor ecologice digitalizate și administratorii datelor, acțiuni specifice de promovare a investițiilor, precum și pentru promovarea principiului „plătește pentru cât arunci“.

„Apelul, lansat în toamna anului trecut, a demonstrat interesul crescut pentru finanțarea acestor insule ecologice digitalizate. Oferim și posibilitatea instalării unor insule ecologice digitalizate subterane, care funcționează foarte bine în zone de turism, în zonele urbane, unde nu pot fi amplasate celelalte tipuri de containere. Aceste insule vor fi extrem de utile în managementul deșeurilor din România, având capacități pentru cele 5 fracții: pentru biodegradabil, rezidual, sticlă, plastic și metal, hârtie și carton“, a declarat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Tánczos.

Beneficiari eligibili sunt: unitățile administrativ-teritoriale, asociațiile de dezvoltare intercomunitară (ADI-uri), alte asocieri de UAT-uri.

Valorile eligibile corespund unor costuri unitare, după cum urmează:

• insule supraterane încasetate cu containere de 1,1 metri cubi – 14.000 euro/insulă, fără TVA;
• insule supraterane cu containere individuale – 19.000 euro insulă, fără TVA;
• insule subterane cu containere individuale – 50.000 euro/insulă, fără TVA.

Ca urmare a implementării acestei subinvestiții, până la 30 septembrie 2024 se vor realiza și operaționaliza cel puțin 7.000 de insule ecologice digitalizate, iar până la 30.06.2026 se vor realiza și operaționaliza cel puțin 13.752 de insule ecologice digitalizate.

Laura ZMARANDA

La finalul lunii martie, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a propus dezvoltarea unui sistem național de monitorizare video, prin intermediul căruia să se genereze alerte în cazul unui transport ilegal de materiale lemnoase și implementarea unui sistem de monitorizare prin intermediul imaginilor satelitare, ce va avea ca scop îmbunătățirea capacității APCRS în gestionarea exploatării vegetației forestiere.

Proiectul „Capacitatea sporită de supraveghere, control și monitorizare a pădurilor prin intermediul unui sistem informatic integrat“, aferent Componentei 7 – Transformare Digitală, Digitalizare în domeniul mediului – sprijin financiar nerambursabil, din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu o valoare de 46 milioane euro, presupune implementarea unor servicii informatice integrate de supraveghere, control, monitorizare a fondului forestier, utilizarea de soluții digitale pentru păduri și monitorizarea transportului de masă lemnoasă.

De asemenea, din analiza compoziției spectrale a pixelilor, pot fi derivați următorii parametri: indicele de vegetație, estimarea stării de sănătate a pădurilor (uscare, defoliere, incendii) și a habitatelor.

Având în vedere frecvența comparării imaginilor (o dată pe lună), se va analiza tendința în ceea ce privește impactul schimbărilor climatice. Astfel, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor va putea dezvolta măsuri de adaptare a politicilor de mediu pe baza unor informații precise.

„Scopul principal al investiției este de a avea un sistem digital inovator pentru combaterea exploatărilor forestiere ilegale, integrat cu SUMAL 2.0. Acest sistem, asemănător celui pentru verificarea valabilității rovinietei, va cuprinde și o rețea de camere video amplasate pe întreg teritoriul național și va fi interconectat cu sistemul de trasabilitate a materialelor lemnoase SUMAL 2.0. Pe baza imaginilor satelitare vor putea fi identificate periodic zonele cu goluri în vegetația forestieră, iar prin analiza și compararea cu datele referitoare la tăierile legal aprobate, extrase din SUMAL 2.0 și cu zonele în care au avut loc calamități naturale, se pot semnala alerte zonale în care dispariția vegetației nu este justificată (tăieri ilegale), inclusiv cu identificarea zonelor de risc“, a declarat ministrul Barna Tánczos.

Suprafața vegetației forestiere care va face obiectul monitorizării este de aproximativ 70.000 km2. Prin monitorizarea video a transporturilor de material lemnos pe toate categoriile de drumuri, se urmărește reducerea timpului de reacție și intervenție, optimizând astfel resursele de control existente.

În urma aprobării actului normativ, MMAP poate demara, în cel mai scurt timp, procedurile de achiziție pentru fiecare dintre subcomponentele sistemului, termenul de implementare fiind sfârșitul anului 2024.

Laura ZMARANDA

La jumătatea lunii martie a fost aprobată „Schema de ajutor de minimis - Sprijin în vederea implementării proiectelor privind construirea instalațiilor de reciclare a deșeurilor“, sub formă de fonduri nerambursabile din veniturile Fondului pentru mediu. Bugetul schemei de ajutor de minimis este de 26 milioane de euro.

Obiectivul acestei scheme este de a sprijini operatorii economici în vederea realizării de lucrări pregătitoare necesare investiţiilor finanțate în baza Schemei de ajutor de stat regional pentru investiţii cu scopul reducerii efectelor negative ale deşeurilor asupra mediului şi reducerea consumului de resurse primare, aprobată prin Ordinul ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 2269/2022. În cadrul acestui instrument de finanțare nu a fost prevăzută posibilitatea finanțării lucrărilor pregătitoare, acestea fiind reprezentate de plata arhitecților, inginerilor și consultanților, taxelor legale, a studiilor de fezabilitate/documentațiilor de avizare a lucrărilor de intervenții, a proiectului tehnic, pentru pregătirea și/sau implementarea proiectului. Prin HG aprobată astăzi, acest tip de investiții devine eligibil.

„Prezenta schemă este un real ajutor pentru persoanele juridice de drept privat sau de drept public, din categoria întreprinderilor micro, mici, mijlocii sau mari, ale căror proiecte au fost aprobate în cadrul Schemei de ajutor de stat regional pentru investiţii în reciclare și care au încheiat contract de finanțare în acest sens. Totodată, sistemul garanție-returnare va deveni operațional în luna noiembrie a acestui an și vom avea nevoie de capacități noi de reciclare pentru ambalajele care vor intra în acest circuit“, a declarat Barna Tánczos, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.

Beneficiarii schemei de minimis trebuie să fie autorizați să desfășoare cel puţin una dintre activităţile corespunzătoare următoarelor coduri CAEN: 3821 – tratarea şi eliminarea deşeurilor nepericuloase; 3822 – tratarea şi eliminarea deşeurilor periculoase; 3832 – recuperarea materialelor reciclabile sortate; 3831 – demontarea (dezasamblarea) maşinilor şi echipamentelor scoase din uz pentru recuperarea materialelor; 3811 – colectarea deşeurilor nepericuloase; 3812 – colectarea deşeurilor periculoase.

Cheltuielile eligibile, pentru a beneficia de finanțare în condițiile schemei de minimis, sunt reprezentate de: cheltuieli pentru proiectare, studii de fezabilitate/documentații de avizare a lucrărilor de intervenții, proiectul tehnic și alte documentații tehnico-economice, plata arhitecților, a inginerilor, asistență tehnică (inclusiv plata consultanților, dar exceptând organizarea procedurilor de achiziție) și organizare de șantier, cheltuieli cu taxe legale pentru acorduri, avize conforme și autorizația de construire / desființare, cheltuieli pentru informare și publicitate.

Sprijinul financiar în cadrul schemei de minimis constă în alocări financiare nerambursabile sub formă de grant din Fondul pentru mediu şi se acordă în urma selectării şi notificării solicitantului privind acceptarea cererii de finanţare, urmată de încheierea contractului de finanţare încheiat între AFM şi solicitant.

Perioada de valabilitate a ajutorului de minimis este de la aprobarea lui până la 31 decembrie 2023. Totodată, perioada în care pot fi selectați beneficiarii și în care se pot semna contractele de finanțare nerambursabilă este de la aprobarea schemei până la 31 decembrie 2023.

Laura ZMARANDA

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat pe 16 februarie apelul de proiecte în cadrul Investiției 1. Campania națională de împădurire și reîmpădurire, inclusiv păduri urbane – Subinvestiția I.1.B – „Sprijin pentru refacerea potențialului forestier afectat de incendii, de fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate unei calamități naturale, de infestări ale plantelor cu organisme dăunătoare și de evenimente catastrofale“. Alocarea financiară totală acordată prin PNRR pentru subinvestiția C2/I.1.B. – Refacerea potențialului forestier este de 491,9 milioane de lei.

„Finanţăm, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, refacerea suprafeţelor forestiere acolo unde fondul forestier a fost afectat de factori biotici, abiotici, de fenomene meteo, furtuni, doborâturi. Avem un buget de 100 milioane de euro. Este un nou început pentru pădurile din România, cu un buget fără precedent, care permite ca judeţele care au suprafeţe foarte mici de pădure să beneficieze de aceste scheme de finanţare, să refacă ecosistemele, să refacă echilibrul natural, ecologic în acele judeţe. În total, vom împăduri peste 56.000 hectare până în 2026 prin cele două linii de finanțare: cea destinată reîmpăduririlor, pe care o lansăm astăzi, și schema privind înființarea de păduri noi, lansată în noiembrie 2022. Schimbările climatice pot fi prevenite şi acest fenomen poate fi încetinit doar dacă acţionăm pe cele două planuri: reducem emisiile şi creştem capacitatea de sechestrare a carbonului la nivel mondial“, a spus ministrul Barna Tánczos.

Beneficiarii acestei măsuri sunt:

– deținători publici de teren de împădurit – Regia Națională a Pădurilor – Romsilva; Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea“; Regia Autonomă „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat“; unitățile administrativ-teritoriale (comune, orașe, municipii pentru domeniul public și privat deținut de către acestea); alte persoane juridice de drept public, precum și formele asociative ale acestora;

– deținători privați de teren de împădurit: persoanele fizice; persoanele fizice autorizate; întreprinderile individuale; întreprinderile familiale; societățile comerciale; asociațiile și fundațiile; alte persoane juridice de drept privat, precum și formele asociative ale acestora.

• Apelul de finanțare este de tip necompetitiv, deschis până la 23.01.2026, ora 23:59, pentru toți solicitanții eligibili, pe principiul „primul venit, primul servit“, în limita bugetului maxim alocat
• Calendarul propus pentru Investiția 1. Campania națională de împădurire și reîmpădurire prin PNRR menționează realizarea a cel puțin 25.000 ha suprafețe noi de teren împădurite sau reîmpădurite până la 31.12.2023, iar până la 30.06.2026 realizarea a 56.700 ha suprafețe noi de teren împădurite sau reîmpădurite.

Laura ZMARANDA

Barna Tanczos: „Uniunea Europeană impune în următorii ani refacerea a 30% dintre habitatele naturale degradate“

Zonele umede ale planetei ocupă doar cca 3% din suprafața Terrei, dar adăpostesc peste 40% din biodiversitatea planetei. În aceste ecosisteme fragile, păsările și animalele găsesc hrană, refugiu, spațiu pentru a se reproduce. Zonele umede asigură aproape în întregime cantitatea de apă dulce necesară consumului uman la nivel mondial și stochează mai mult carbon decât oricare alt fel de ecosistem. Oamenii de știință susțin că zonele umede stochează 30% din totalul de carbon, adică dublu față de păduri. În 1971, în orașul iranian Ramsar este inițiată Convenția Ramsar, care intră în vigoare un an mai târziu. A fost prima măsură oficială de protejare a zonelor umede ale planetei. De la acel moment și până acum aproape 90% din statele membre ONU, din toate regiunile geografice ale lumii, au aderat la această convenție. În prezent, la nivel mondial s-au stabilit 2.471 de zone umede de importanță internațională, iar suprafața totală a amplasamentelor desemnate este 256.192.356 ha.

„Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor este instituția responsabilă de protejarea ariilor naturale, parcurilor și rezervațiilor naționale, dar și a zonelor umede. Nu există o altă instituție care să își dorească să protejeze aceste habitate care sunt foarte importante, extrem de valoroase și care au suferit foarte mult din cauza intervenției umane. La nivelul Uniunii Europene se discută acum despre noul regulament care va impune statelor membre refacerea habitatelor naturale care sunt pe cale de dispariție sau care au fost distruse. Cu siguranță, zonele umede vor ocupa un loc foarte important în programele statelor membre pentru că, la final, vom avea parte de acea natură neatinsă de om, foarte sensibilă, care trebuie protejată. Trebuie să avem grijă de cele 20 de zone umede desemnate, aflate pe lista zonelor protejate. Prin planurile de management ale Natura 2000 și ale parcurilor naționale, dacă se mai identifică zone umede care sunt valoroase, pot fi trecute sub protecție“, spune Tanczos Barna, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.

Până în prezent, aproape 90% din zonele umede ale lumii au fost degradate sau distruse. Doar în ultimii 50 de ani, cca 35% din zonele umede au dispărut.  Zonele umede ale Planetei Albastre dispar de trei ori mai repede decât pădurile, avertizează specialiștii Convenției Ramsar în cel mai recent raport, de aceea este nevoie de implementarea unor măsuri urgente pentru protecția acestor arii naturale.

„Pericolul este iminent pentru că, zi de zi, ne confruntăm cu provocări în ceea ce privește protejarea acestor zone. Agricultura pune o presiune foarte mare pe zonele umede și au fost decenii întregi când acestea au fost distruse, fără a avea grija mediului înconjurător. Prin desecări am transformat multe zone umede în terenuri agricole. Acestea sunt necesare pentru că este nevoie de hrană, dar trebuie păstrat un echilibru ecologic. Ne confruntăm deja cu deșertificarea și avem suprafețe de păduri care dispar. Sigur, statele europene membre vor fi obligate să refacă prin inundare zone umede care au fost distruse. Uneori, aceste suprafețe sunt greu de exploatat din punct de vedere agricol și sigur aceste aspecte vor fi pe ordinea de zi a Ministerului Mediului în anii următori. Finanțarea trebuie să vină din fonduri europene pentru că fondurile naționale nu sunt suficiente niciodată. Avem deja programe de finanțare pe care le implementăm, în mod special pentru zone umede“, a declarat ministrul Mediului.

Zonele umede sunt printre cele mai diverse și mai productive ecosisteme, dar cu toate acestea continuă să fie degradate și convertite către alte scopuri. Aceste ecosisteme de care depind atât oamenii, cât și păsările și animalele dispar alarmant, de aceea va trebuie să învățăm să folosim cu înțelepciune resursele extraordinare pe care ni le pun la dispoziție.

„Odată cu apariția noii Directive care impune statelor membre atingerea unui procent de restaurare a habitatelor naturale de 30%, sigur vor fi luate în calcul și zonele umede și sper că aceste acțiuni vor fi finanțate din fonduri europene. Mediul înconjurător nu beneficiază la nivel european de aceeași atenție din punctul de vedere al finanțării precum agricultura. Agricultura are cel mai generos buget la nivel european și pentru subvenții și plăți directe. Programele de mediu sunt finanțate aproape în exclusivitate din bugetul național. Sunt și câteva programe europene, dar cei mai mulți bani vin de la bugetul de stat“.

• „Vom avea o nouă filozofie de implicare a ONG-urilor în aceste activități de protecție a habitatelor naturale, alături de unitățile administrativ teritoriale.“
• „Ultima desemnare de zonă umedă a României s-a întâmplat în 2020, este vorba despre Jijia Iași, cea mai recentă zonă umedă declarat sit Ramsar, iar prima a avut loc în 1991, respectiv Delta Dunării, care este cea mai vastă, mai complexă și mai valoroasă zonă umedă din țară.“
• „În modificările legislative pe care le-am pregătit, Ordonanța de Urgență este pe circuitul interministerial; venim cu această propunere de implicare a autorităților locale, a biologilor, specialiștilor, ONG-uri în managementul ariilor protejate.“
• „Este nevoie de Săptămâna verde în școli, care începe anul acesta, în care să fie prezentate informații despre mediu, păduri, despre gestionarea deșeurilor și responsabilitatea individuală a fiecăruia. Cred că aceste programe ale ministerului vor da roade.“
• „Din evidențele noastre oficiale, suprafața zonelor umede protejate nu s-a redus.“

Laura ZMARANDA

În conformitate cu specificațiile tehnice ale Directivei INSPIRE, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe, a participat la începutul lunii septembrie a.c. la dezbaterea publică cu privire la proiectul de Hotărâre a Guvernului privind actualizarea Listei consolidate a ariilor naturale protejate din România și a Planului de amenajare a teritoriului național secțiunea a III-a – zone protejate, zone naturale organizată de MMAP în sala „Ioan Heliade Rădulescu“ a Academiei Române. Din partea forului academic, la eveniment a participat președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, și academicianul Nicolae Panin.

„Astăzi facem un nou pas către un obiectiv pe care mi l-am asumat la preluarea mandatului, chiar în timpul audierilor din Parlament: Aprobarea, prin Hotărâre de Guvern, a limitelor ariilor naturale protejate din România, în conformitate cu specificațiile tehnice ale Directivei INSPIRE. Cu ce ne ajută acest demers? În primul rând, așa cum am mai spus, creștem suprafața zonelor de protecție din România, în conformitate cu solicitările Comisiei Europene. În același timp, noile limite ne ajută foarte mult și la nivel intern, pentru că prin cunoașterea exactă a suprafețelor ariilor le vom putea proteja mult mai bine“, a declarat ministrul Costel Alexe.

Reamintim că în luna martie a acestui an au fost publicate, pe site-ul MMAP, limitele ariilor protejate în format INSPIRE și a fost demarată procedura de promovare a Hotărârii de Guvern.

S-a afirmat că aprobarea noilor limite va aduce următoarele beneficii protecției naturii din România:

Suprafața desfășurată a ariilor naturale protejate din România va crește cu 65.000 de hectare. Procentual, creșterea este de la 23% la 26% pentru zonele de protecție din suprafața totală a României;

Cresc suprafețele rezervațiilor și monumentelor naturale ale României cu 37.000 ha.

Totodată, noile limite duc la creșterea cu 26.287 ha a suprafețelor desfășurate ale parcurilor naturale din România și cu 1.713 ha a suprafețelor parcurilor naționale din țară.

La data de 4 martie 2020 s-a postat anunțul pentru consultarea publică a proiectului de HG privind limitele ariilor naturale protejate, cu documentele aferente. S-au primit 58 de solicitări cu observații în cele 10 zile pentru primirea observațiilor publicului, inclusiv solicitare pentru dezbaterea publică pentru acest proiect. În 25 martie 2020 s-a postat anunțul privitor la amânarea organizării dezbaterii publice în contextul situației de urgență instituită prin decretul Președintelui României, iar la data de 24 august 2020 s-a postat anunțul privitor la organizarea dezbaterii publice la Academia Română.

în intervalul cuprins între cele 10 zile pentru consultarea publicului și anunțul de la 24 august 2020 pentru dezbaterea propriu-zisă s-au primit 70 de solicitări care au cuprins observații și comentarii pentru proiectul de HG. Acestea au fost supuse analizei grupului de lucru special constituit pentru analizarea și soluționarea observațiilor primite.

Zona centru, cele mai multe sesizări

Din punct de vedere statistic, cele mai multe sesizări au vizat regiunea de Centru, respectiv județul Brașov, urmată de regiunea de Nord-Est, iar cele mai puține s-au înregistrat la regiunea Sud Muntenia. Au fost și observații care au vizat întregul teritoriu al României, venite din partea unor organizații neguvernamentale.

Între acestea ar fi de remarcat cele ale Fundației Snagov, condusă de Constantin Turmac, care a depus observații – în termenul primei dezbateri publice de 10 zile – referitoare la Rezervația de la Snagov.

Separat de sesizările „depuse în termen“, Turmac a solicitat să fie luat în considerare faptul că „omisiunea“ Rezervației Snagov (1147,7 ha) a fost făcută de autorități.

„Care (tot ele) trebuie sa rezolve problema pe care au creat-o. Adică cum? Statul greșește, bate în Piața Victoriei (10.08) cetățenii și ANANP îl acuză ONG-urile de fel de fel de nereguli și acum o întreagă țară (și autoritățile) depind doar de ONG-uri pentru a repara greșeala făcută de stat/funcționari? Pe altă parte, chiar cei care au vorbit la acest eveniment cunosc extrem de bine situația de la Snagov (la care au și contribuit)“, afirma Constantin Turmac.

Problema Snagov

Turmac mai precizează faptul că Ministerul Mediului a primit documentația de extindere a ariilor protejate de la Snagov la 2020,8 ha (de fapt, întreaga Rezervație de 1447,7 ha înființată în 1952 prin hcm 894 = pădurile riverane lacului Snagov cu lacul dintre malurile împădurite, la care se Adaugă luciul lacului Snagov).

Menționăm că la Snagov există 311 specii protejate, amenințate și rare. Un set de studii științifice a fost recepționat de Ministerul Mediului in noiembrie 2014. Apoi, în 03.11.2016, la Muzeul Antipa, în cadrul evenimentului Biodiversitatea zonei Snagov, 16 cercetători au prezentat argumentele pentru conservare pentru fiecare din cele 11 specialități de care ocupau.

„Punctul de vedere al președintelui Comisiei Monumentelor Naturii din Academia Română (dr. Dan Munteanu) a fost în 03.11.2016 nu doar de urgentă protejare a rezervației de la Snagov, dar și de extindere, așa cum Academia Română a emis și aviz (pentru 2020,8 ha)“, explica președintele Fundației Snagov.

Paradoxul situației este că Ministerul Mediului a convocat această dezbatere la Academia Română care a creat și administrat Rezervația Naturală Snagov de 1147,7 ha (HCM 894/1952). Aceasta a fost „uitată“ de autoritățile statului (sens în care și Ministerul Mediului a spus în scris că va cerceta). Dar ministerul a recunoscut în scris în 07.01.2020 că există legal Rezervația Snagov, chiar dacă nu e inclusă în Legea 5/2000. De fapt, ministerul Mediului a și făcut dezbaterea publică necesară și corecției în perioada mai 2000 – martie 2020.

Deși Fundația Snagov a făcut peste 10 demersuri oficiale legate de limite la Snagov (inclusiv INSPIRE), nu au existat finalități concrete sub conducerea ultimilor 5 miniștri ai mediului.

Deci la Snagov în prezent se menține o omisiune ilegală a rezervației corelată cu întârzierea prelucrării documentației de extindere la 2080,2 ha. În numele Fundației Snagov și pentru rezervația Snagov (o lipsă/diferență de 930 ha de pădure riverană lacului Snagov) Turmac a solicitat în zadar să intre în dezbaterea publică online.

George Scripcariu

Având în vedere că noua strategie de creștere a Europei, Pactul Ecologic European, prezentată de Comisia Europeană la data de 11 decembrie 2019, este o foaie de parcurs menită să asigure durabilitatea economiei UE prin transformarea provocărilor legate de mediu și climă în oportunități, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor organizează miercuri, 5 august 2020, începând cu ora 11.00, evenimentul intitulat PACTUL ECOLOGIC EUROPEAN: IMPLEMENTARE ȘI PERSPECTIVE PENTRU ROMANIA. 

În contextul pandemiei de COVID19, discuțiile vor fi inclusiv online. Exista astfel oportunitatea de-a disemina informațiile unei audiențe extinse. 

Evenimentul va fi difuzat, în timp real, și pe pagina de Facebook a Mininsterului Mediului, Apelor și Pădurilor. 

Pactul Ecologic European va face parte din agenda de lucru a României pentru următorii ani, iar îndeplinirea noilor ținte ale Uniunii Europene stabilite prin acest pachet de măsuri, privind adaptarea la schimbările climatice implică schimbări majore ce vizează întreaga economie.

În acest context, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor are rolul de  coordonator în cadrul procesului de implementare a Pactului Ecologic European în România.

https://www.facebook.com/events/s/pactul-ecologic-european-imple/1129578020755804/

La jumătatea lunii martie, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe, a depus în Parlament un proiect de modificare a Legii nr. 46/2008 privind Codul Silvic. Aceste modificări se referă, în primul rând, la combaterea tăierilor ilegale și a furturilor din păduri care, după adoptarea și promulgarea acestui act normativ, vor constitui infracțiuni, vor fi sancționate indiferent de valoare prejudiciului produs și vor intra sub incidență penală.

De asemenea, comercializarea lemnului în România va fi supusă unor noi modificări legislative în urma cărora valorificarea masei lemnoase se va efectua ca lemn fasonat și nu ca lemn pe picior, așa cum se realizează la acest moment. Această noutate adusă Codului Silvic ar permite, în primul rând, o valorificare superioară a lemnului, ar reduce cu mult abuzurile și ar aduce alinierea statului român la majoritatea statelor europene în ceea ce privește această metodă de valorificare și comercializare a lemnului.

O altă noutate adusă Codului Silvic se referă la modalitatea prin care se inventariază și se marchează arborii ce urmează a fi exploatați, precum și la transportul acestora. S-a propus, în acest sens, utilizarea de noi tehnologii și de soluții alternative pentru marcare și inventariere care vor fi folosite, inițial, sub formă de proiect pilot în cadrul ocoalelor silvice, iar echipamentele care își vor dovedi eficiența vor fi implementate ulterior la nivel național. Pentru transportul materialului lemnos care urmează a fi exploatat se va utiliza noul SUMAL, care este în curs de dezvoltare, și monitorizarea cu ajutorul hărților satelitare, pe baza coordonatelor GPS.

Recreerea cetățenilor este un alt punct important pentru care s-au propus o serie de prevederi legislative care prevăd amenajarea în fondul forestier național a unor poteci și trasee pentru mers, alergare și biciclete, care vor fi permise numai în situația în care nu implică tăieri de arbori sau defrișări și care se vor realiza din pământ, lemn sau pietriș.

• „Ne dorim și vom face tot ceea ce ține de noi ca aceste modificări să intre cât mai repede în vigoare deoarece ele sunt esențiale pentru îndeplinirea programului de guvernare în domeniul silvic. Măsurile sunt deja prezentate și asumate în fața partenerilor europeni, unele dintre ele fiind esențiale pentru clasarea procedurii de infringement deschisă de Comisia Europeană împotriva țării noastre, pentru domeniul forestier. Acestea, împreună cu dezvoltarea SUMAL, implementarea monitorizării prin hărți satelitare și întărirea capacității personalului silvic, vor duce, cu siguranță, la reducerea drastică a tăierilor ilegale de lemn din România“, Costel Alexe, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.

  ---

Laura ZMARANDA

Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Costel Alexe, a avut consultări cu specialiștii din cadrul ministerului, precum și cu mai mulți operatori economici, organizații și asociații, pentru a se analiza varianta stopării tăierilor legale din păduri, pe durata stării de urgență, solicitată de o parte din societatea civilă.

„Înteleg emoția și temerile oamenilor. Tocmai de aceea, am inclus, în ultima ordonanță militară emisă, prezența gărzilor forestiere la verificarea transportului de material lemnos. Am emis un ordin de ministru prin care li se retrage atestatul de exploatare tuturor celor care taie lemn ilegal”, spune demnitarul.

După analizarea aprofundată a situației, s-a constatat că măsura interzicerii tăierilor legale pe durata stării de urgență nu ar fi benefică pentru oameni, mediu și economie. „Studiul de impact pe care l-am făcut ne-a arătat că am avea o mulțime de consecințe negative pe care țara și noi cetățenii nu ni le permitem acum”, subliniază ministrul.

Astfel, pe plan social, măsura ar afecta 3,5 milioane de gospodării din România, care se încălzesc cu lemne. Mai mult, peste 100.000 de oameni vor intra în șomaj tehnic sau vor fi concediați. O estimare a arătat că aproximativ jumătate de milion de români, care sunt direct sau indirect dependenți de sectorul silvic, ar fi sever afectați financiar și social prin aceasta măsură. Micii operatori economici, cei cu câte 10-20 angajați, vor falimenta imediat. Este vorba de 4.600 de mici firme de exploatare și 7.000 de firme de prelucrare și din industria mobilei.

Aceste consecințe ar adânci criza cu care se confruntă România acum. Pe plan economic, România ar avea mult de suferit, având în vedere faptul că sectorul forestier și al prelucrării lemnului reprezintă 3,5% din PIB.

Stoparea tăierilor legale ar avea consecințe negative și pentru mediu. Cele aproximativ două milioane de metri cubi de lemn proveniți din doborâturi de vânt ar ajunge să infesteze pădurea sănătoasă, așa cum s-a mai întâmplat și în alte țări din Europa, iar consecințele au fost extrem de grave.

52% dintre pădurile României sunt proprietate privată. Ar însemna să se dea o interdicție asupra fructificării proprietății private. Falimentul administratorilor de păduri, adică al celor care asigură acum paza, îngrijirea și regenerarea pădurilor private, ar însemna o deteriorare a pădurilor și imposibilitatea de a mai preveni tăierile ilegale.

„Nu este bine și nici constituțional să luăm această măsură extremă. Pădurea este o resursă regenerabilă, pe care avem datoria să o protejăm printr-un management sustenabil, atât pentru valorificare, cât și pentru regenerare, pentru a proteja mediul și a combate schimbările climatice. Vom sta permanent în teren pentru că stoparea tăierilor ilegale rămâne cel mai important obiectiv asumat în acest mandat!”, a mai spus ministrul Costel Alexe.

Sursa: mmediu.ro

A făcut înconjurul țării anunțul (sau consternarea) noului ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe. Citând datele din Inventarul Forestier Național II, întocmit de IFN, o structură ce activează în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea“, aflat în subordinea Ministerului Educației și Cercetării Științifice, Alexe a declarat că, în perioada 2013-2018, „ȋn România se taie, ȋntr-un an, aproximativ 38,6 milioane de metri cubi de lemn, cu 20 de milioane peste cifrele oficiale. Diferența de la 18,5 milioane de metri cubi la 38,6 milioane metri cubi reprezintă tăieri neautorizate“.

Această cifră este dătătoare de fiori reci pe șira spinării. Și vine cumva să întărească punctul de vedere al organizațiilor non-guvernamentale care acuză defrișări ilegale de păduri de ani de zile. Declarația ministrului și studiul în sine (IFN II) au fost însă primite și privite cu rezervă în special de reprezentanții Romsilva. Și atunci a apărut nuanțarea: „Astăzi, cele mai mari probleme de tăieri neautorizate le avem în pădurile proprietate privată, apoi în pădurile autorităților publice locale și, pe locul trei, în pădurile administrate de RNP Romsilva (declarație ministrul Costel Alexe).“ Acum, cei care au călătorit prin zonele montane ale României știu că adevărul este pe undeva la mijloc; realitatea este că masive sau dealuri întregi, altădată pline de codri, sunt acum dezolant de golașe (vezi Suceava, Argeș, Vâlcea, Hunedoara, Alba).

Dar ce să vedeți, chiar statistica, adică datele oficiale ale statului, contrazic și Inventarul Forestier Național, și ceea ce uneori vedem noi cu ochiul liber. Să detaliem:

• în 1990, atunci când pădurile ocupau inclusiv zone întinse în câmpie, potrivit Institutului Național de Statistică, România avea 6,685 milioane ha păduri și altă vegetație forestieră. Tot INS ne spune că în 2014, ultimul inclus în statistică, suprafața de păduri era de 6,734 mil. ha;
• un raport al Ministerului Mediului, denumit Starea Pădurilor României, indică faptul că în 2017 suprafața forestieră era de 6,565 mil. ha;
• Inventarul Forestier Național II vine cu alte date: România dispune de 6,929 mil. ha terenuri acoperite cu arbori, la care se adaugă 0,108 mil. ha terenuri destinate împăduririi sau goale, urcând totalul suprafeței la 7,037 mil. ha.

Așadar, ce date, care raportări și ce instituții să credem? După INS și INF, chiar pe fondul acesta al defrișărilor masive, reclamate inclusiv în IFN II, România are mai multe păduri astăzi ca acum 30 de ani; după Ministerul Mediului, suprafața împădurită este mai mică în 2017, comparativ cu 1990, cu 0,12 mil. ha, situație oarecum plauzibilă, punând față în față, fie și mental, imaginile de astăzi cu cele de acum 25-30 de ani.

Maria Bogdan

La jumătatea lunii iulie, Guvernul a adoptat o Ordonanță de Urgență prin care noțiunea de custode al ariilor naturale protejate a fost eliminată din lege. Ca urmare, responsabilitatea managementului acestora a fost transferată către Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate. Aparent, nimic în neregulă. Doar că cei care cunosc în profunzime acest sistem spun că în spatele Ordonanței sunt gânduri mai puțin ortodoxe.

Ce spune Ordonanța discordiei

Dintr-un fragment extras din Ordonanța de Urgență aflăm că:

„În prezent, ariile naturale protejate care nu necesită structuri de administrare sunt atribuite în custodie unor entități (ONG-uri, societăți comerciale, instituții de învățământ – cercetare etc.), conform Ordinului nr. 1447/2017 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare și custodie a ariilor naturale protejate. Astfel, ariile naturale protejate sunt gestionate în mod neunitar de către aceștia, apărând astfel proiecte blocate, avize eliberate cu întârziere, avize neconforme cu legislația în vigoare, interpretări excesive și neunitare ale legislației. Astfel:

‒ având în vedere situația extraordinară creată prin blocajele rezultate dintr-o legislație neadaptată, care necesită îmbunătățiri și actualizări, precum și a urgenței care reclamă adoptarea măsurilor propuse necesare deblocării proiectelor de infrastructură care întâmpină dificultăți în derulare, precum și a proiectelor aprobate și care sunt în imposibilitatea demarării datorită dificultăților în obținerea avizelor;

‒ și luând în considerare că majoritatea termenelor de realizare a proiectelor de infrastructură sunt blocate din cauza amânării sau prelungirii nejustificate a emiterii avizului de către custozii actuali, inclusiv a neemiterii avizului în cadrul procesului de obținere a actului de reglementare, de comunicare și cooperare cu custozii actuali, a lipsei de obligativitate de transmiterea a informațiilor privind situația din teren, justifică modificarea legislativă în sensul preluării atribuțiilor custozilor de către Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate.

În vederea eficientizării realizării proiectelor de infrastructură este necesară preluarea custodiei ariilor naturale protejate care necesită custode de către Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, în vederea unei administrări unitare a acestor arii naturale protejate și a realizării proiectelor de infrastructură cu finanțare europeană în cadrul financiar 2014-2020.“

Cum o contrazic activiștii de mediu

De cealaltă parte a baricadei, activiștii de mediu acuză faptul că această Ordonanță de Urgență a fost aplicată fără o consultare în prealabil a celor implicați în acest domeniu și că scopul ei este acela de a da frâu liber unor acțiuni menite să distrugă ariile protejate. Cum? Prin dezvoltarea, spre exemplu, a unor proiecte imobiliare sau exploatări miniere. Activiștii de mediu spun că, dacă până acum managementul ariilor protejate nu le-ar fi revenit ONG-urilor (pentru orice intervenție în aceste zone fiind nevoie de avizul lor), paradisul acesta verde pe care România îl mai are ar fi dispărut demult. De aceea, transferul atribuțiilor către Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate ar putea fi o pavăză pentru altfel de interese decât cele de menținere și conservare a patrimoniului natural protejat. Până în momentul de față responsabilitatea managementului ariilor protejate le revenea ONG-urilor, primăriilor, consiliilor județene, diferitelor universități care în calitate de custozi gestionau aceste zone cu resurse proprii.

Activiștii care susțin că în spatele Ordonanței se află ceva murdar spun că formula inițială de protejare a ariilor protejate a fost agreată de statul român tocmai pentru că acesta nu putea să le gestioneze singur. În completare aceștia spun că, în momentul de față, mai bine de jumătate din totalul ariilor protejate, adică peste 300 de astfel de zone, nu au un custode și că prioritatea Guvernului ar fi fost să găsească o soluție pentru această problemă mai degrabă decât să refacă un sistem deja funcțional.

Justificarea Ministerului Mediului

Ca urmare a discuțiilor iscate pe marginea Ordonanței, Ministerul Mediului s-a văzut nevoit să dea explicații.

„La data operaționalizării structurilor teritoriale ale Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, atribuțiile custozilor ariilor naturale protejate vor fi preluate de către Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, în vederea realizării unei administrări eficiente a ariilor naturale protejate și asigurării unui proces unitar de evaluare și emitere a avizelor în cadrul procedurilor de reglementare. Astfel, vor fi evitate situațiile de depășire a termenelor de realizare și blocajele în realizarea proiectelor de infrastructură cauzate de lipsa de cooperare și comunicare cu custozii în ceea ce privește transmiterea informațiilor reale, din teren. Vom avea garanția obiectivității și a respectării tuturor normelor legale privind măsurile de conservare impuse încă din faza realizării studiilor de fezabilitate, a evaluării corecte a termenelor de execuție și a costurilor, care nu vor mai fi încărcate, pe parcurs, cu lucrări suplimentare, neprevăzute. De asemenea, din perspectiva necesității corelării dezvoltării spațiale a localităților din ariile naturale protejate cu nevoile de mobilitate și transport ale persoanelor și mărfurilor, devine posibilă identificarea unor măsuri suplimentare pentru realizarea unei infrastructuri ecologice mai extinse, respectiv crearea unei rețele planificate în mod strategic de zone naturale și seminaturale și alte elemente de mediu, concepută și gestionată pentru a oferi o gamă largă de servicii ecosistemice.“ Și iată că din momentul adoptării acestei Ordonanțe de Urgență a început proba timpului. Să se confirme oare teoria potrivit căreia „drumul spre iad este pavat cu bune intenții“?

Laura ZMARANDA

Ministrul Mediului a folosit toate pârghiile pentru a lovi în Romsilva pentru destabilizare, iar Regia Naţională nu a blocat piaţa lemnului, aşa cum a fost acuzată, a afirmat, la conferinţa de presă de final de mandat, directorul Romsilva, Adam Crăciunescu. Acesta este trimis în judecată de DNA într-un dosar care vizează retrocedări ilegale de zeci de milioane de euro.

S-a dorit destabilizarea Romsilva

„În ultima perioadă, de 3-4 luni, am avut mari divergențe cu autoritatea publică după venirea la putere a Guvernului de tehnocrați. Doamna ministru a Mediului, Apelor și Pădurilor a folosit toate pârghiile pentru a lovi în Regia Națională a Pădurilor pentru destabilizare. Vreau și eu un răspuns deschis din partea doamnei ministru: unde a blocat Romsilva piața lemnului? Eu, în decembrie, am informat-o că acest Regulament de valorificare a masei lemnoase nu este bun. Marele noroc al nostru a fost că am avut o întâlnire cu prim-ministrul, care a văzut, încă de atunci, că este nevoie de modificarea Regulamentului. Pentru că s-a produs această modificare, s-a revenit la prețuri destul de mici, după care au continuat aceste licitații. Regia Națională a Pădurilor a demonstrat, din nou, că a dat dovadă de transparență. Romsilva nu a blocat piața lemnului, așa cum a fost acuzată, ci a dat dovadă de responsabilitate în administrarea fondului forestier proprietate publică a statului și a principalei resurse pe care o administrează, resursă regenerabilă strategică — lemnul. În aceste condiții, Romsilva a putut interveni în revizuirea prețurilor de pornire la licitație și organizarea licitațiilor intermediare (...) În urma desfășurării licitațiilor de masă lemnoasă s-a adjudecat o cantitate de 3,78 milioane metri cubi, cu un preț mediu de 177 lei/mc“, a declarat Adam Crăciunescu.

Revocarea - abuzivă

Fostul director general al Romsilva a ținut să precizeze că revocarea sa din Consiliul de Administrație al Romsilva „este abuzivă și fără o justă cauză“. „Revocarea mea din Consiliul de Administrației a fost abuzivă și fără o justă cauză. Doamna ministru nu a avut argumente decât că sunt trimis în judecată, mai ales în condițiile în care eu am avut o discuție cu doamna ministru în care i-am spus că vom găsi pârghiile necesare să-mi încetez mandatul. Faptul că m-a revocat din Consiliul de Administrație nu a contribuit la decizia mea de încetare a mandatului. Mi-am dorit acest lucru și vă asigur că, începând cu luna mai, intenționam oricum să-mi notific la Consiliu decizia de revocare, tocmai pentru a veni o echipă nouă. Sunt pregătit să fac orice pentru interesul pădurii, dar pentru interesul meu personal nu am de gând încă să fac o plângere în instanță. Dar pot face orice, mă mai gândesc“, a spus Crăciunescu. Totodată, el a atras atenția asupra faptului că numirea noului CA al Romsilva nu a respectat prevederile OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările și completările ulterioare. „Doamna ministru a numit un nou Consiliu de Administrație fără să respecte prevederile din Ordonanța nr. 109. Numai după ce respecta procedura și nu putea să desemneze membrii Consiliului putea să apeleze la un articol, la numirea unor membri pe durată limitată de 4 luni. Fiecare își asumă ceea ce face! Din câte cunosc, Consiliul de Administrație la ora actuală este format din ingineri silvici care au rezultate în carieră, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să respectăm procedurile legale. Totodată, modul în care au fost revocați ceilalți membri ai Consiliului m-a surprins puțin, pentru că, la vremea respectivă, Ministerul Justiției a făcut precizări că, în cadrul Consiliilor de Administrație, pot fi incluși și angajați ai acestei entități“, a explicat Crăciunescu. În final, acesta a ținut să sublinieze că tot ceea ce prezintă mass-media, din partea ONG-urilor, cum că se taie ilegal lemn, sunt de fapt suprafețe din afara fondului forestier administrat de Romsilva, iar „asta trebuie să înțeleagă populația“. „Regia Națională a înregistrat pierderi din cauza boicotului la licitații, iar aceste pierderi trebuie să și le asume cineva, dar în niciun caz Regia, pentru că noi am respectat legea. Faptul că autoritatea nu a vrut să spună adevărul și să modifice Regulamentul de valorificare a masei lemnoase pentru mine a rămas un mare semn de întrebare și ce interese s-au urmărit“, a adăugat Adam Crăciunescu.

Bogdan Panțuru

În 2014, prin OUG nr. 38 de modificare a Legii 289/2002, Guvernul României a aprobat Programul național de realizare a perdelelor forestiere pentru protecția autostrăzilor și a drumurilor naționale. Fără a fixa un orizont de timp pentru plantare, programul prevede înființarea, în 33 de județe, a 5.257 ha de perdele, care să protejeze 1.752 km de căi rutiere. Cele mai mari investiții vizează județele Călărași (162 km de drum, 488 ha de perdele) și Teleorman (125 km de drumuri, 375 ha de perdele).

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și structurile sale teritoriale au calitatea de autoritate contractantă, fondurile fiind asigurate de la bugetul statului, în limita sumelor anuale aprobate cu această destinație și derulate prin Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultură din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP).

23,69 ha plantate, dintr-un program de 5.257 ha

Până în clipa de față au fost realizate perdele de protecție pe o suprafață de 23,69 ha (0,45% din totalul programului) corespunzătoare tronsonului Autostrăzii A2 dintre Cernavodă și Fetești, care vor proteja împotriva înzăpezirilor 11 km de magistrală, pe ambele sensuri. Plantarea s-a efectuat în toamna anului 2014 pe un teren trecut din proprietatea publică a statului și administrarea Agenției Domeniilor Statului în fondul forestier proprietate publică a statului și în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva. Probabil din acest motiv a existat mai multă operativitate. În rest, este nevoie de procedura mai greoaie a exproprierilor.

Din datele furnizate de Romsilva, prin Direcția de Comunicare a MMAP, în afară de suprafața plantată pe A2 sunt elaborate documentații tehnice pentru încă 39,71 ha de perdele (0,75%): 31,81 ha pe Autostrada A1 București – Pitești, în dreptul localităților Dragomirești Vale (Ilfov), Vânătorii Mici, Joița (Giurgiu), Corbii Mari, Uliești (Dâmbovița) și Rătești (Argeș); 8,53 ha pe Autostrada A2 București – Constanța, pe segmentul dintre Cernavodă și Fetești.

Pentru această suprafață, acolo unde proprietarii nu și-au dat acordul în vederea înființării perdelelor pe terenurile deținute, Regia Națională a Pădurilor-Romsilva a demarat procedurile de expropriere. Lucrările de plantare vor fi realizate în 2016, dacă exproprierilor vor fi efectuate.

Structurile teritoriale de specialitate ale autorității publice centrale care răspund de silvicultură au încheiat, în anul 2015, contracte de servicii pentru elaborarea documentațiilor tehnico-economice aferente suprafeței totale de 685 ha (13,02% din total program) perdele forestiere de protecție a căilor de comunicații. După avizarea acestor studii se va solicita proprietarilor acordul în vederea înființării perdelelor și, în funcție de răspunsul acestora, se vor demara fie procedurile de expropriere, fie achiziția lucrărilor.

Dintr-un raport al MMAP aflăm că, între anii 1990 și 2013, Romsilva a mai plantat 2.036 ha de perdele forestiere, fără a se specifica însă câte dintre acestea sunt pentru protecția drumurilor/căilor ferate și câte pentru culturile agricole. Cele mai mari suprafețe au fost înființate în județele Vrancea, Buzău, Constanța, Ialomița, Ilfov, Dâmbovița, Olt, Dolj și Timiș.

Amenajări forestiere în câmp: planuri multe, realizări minime

Vorbind despre perdelele de protecție a culturilor agricole, nu se mai știe, în prezent, câte din vechile amenajări se mai păstrează astăzi după distrugerile și sustragerile de material lemnos din anii 1990-2002. Știm doar că Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS), cu toate cele șase subunități ale sale, a elaborat, în 2005 și 2006, documentații privind înființarea / reabilitarea unor perdele pentru 15.500 ha în județele Dolj, Teleorman, Olt și Mehedinți și trei studii de amplasament pentru județele Constanța (3.800 ha), Tulcea (1.157 ha) și Ilfov (241 ha).

Eficiența amenajamentelor silvice (lupta contra secetei și a altor adversități legate de climă și relief, prevenirea și combaterea proceselor de degradare a solului, protejarea și dezvoltarea fondului natural de entomofagi etc.) a fost prezentată de ing. Gheorghe Albu din Constanța, fost secretar de stat în MADR, cel care se numără printre puținii fermieri din România care au realizat, pe cheltuială proprie, perdele de protecție pe terenurile pe care le cultivă.

Scurt istoric al protecției culturilor și al drumurilor prin perdele forestiere

– 1880: s-au înființat primele 20 ha de perdele de protecție în actualul județ Ialomița;

– 1884: a început activitatea de fixare a nisipurilor cu perdele de protecție din salcâm la Piscul Vechi, în sudul Olteniei;

– 1890/1895: s-au fixat, pentru prima dată în România, circa 3.000 hectare de nisipuri mobile și semimobile, cu puiet de salcâm;

– 1906: se fac studii aprofundate pe 1.000 ha plantate în perdele de tip rețea la Dâlga (Călărași), Mărculești (Ialomița), Râmnicelu (Buzău), Poarta Albă, Ciocârlia (Constanța) și Zorleni (Vaslui);

– 1947/1960: s-au mai plantat 5.000 ha de perdele forestiere de protecție în Dobrogea (Valul lui Traian – Constanța), Băragan (Chișcani – Brăila, Jegălia – Călărași, Mărculești – Ialomița, Moara Domnească – Ilfov) și sudul Olteniei și s-au înființat stațiunile experimentale silvice Bărăgan și Dobrogea.

– 1961: acțiunea de instalare a perdelelor a fost abandonată, fiind defrișate o mare parte dintre suprafețe, chiar și cele constituite cu rol experimental;

– 1970: se reia plantarea perdelelor pe nisipurile din sudul Olteniei, în amenajările complexe hidroameliorative Sadova – Corabia, Calafat - Ciuperceni și Bistreț – Dunăreni;

– 1990: mai multe perdele de protecție a nisipurilor/solurilor nisipoase din sudul Olteniei și de protejare a căilor de comunicație au fost distruse;

– 2000: s-a elaborat „Strategia Națională și programul de acțiuni privind combaterea deșertificării, degradării terenurilor și secetei“;

– 2002: a fost publicată Legea nr. 289 privind perdelele forestiere de protecție a căilor rutiere și a zonelor supuse deșertificării;

– 2014: s-a aprobat Programul național de realizare a perdelelor forestiere pentru protecția autostrăzilor și drumurilor naționale (n.n. – sursă ASAS).

Maria BOGDAN

Sunt nevoit să mă adresez dumneavoastră prin intermediul mass-media (așa cum am constatat că vă place să comunicați cu instituțiile pendinte de ministerul pe care vremelnic îl coordonați), în calitatea pe care o am de președinte al Consiliului Științific Consultativ din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, organism profesional - științific, în cadrul căruia se regăsesc toții angajații regiei, care au titlul de doctor în științe.

Acest demers îl fac, după urmărirea cu atenție și cu mare îngrijorare, timp de peste două luni, a acțiunilor, gesturilor, afirmațiilor și declarațiilor dumneavoastră în legătură cu ROMSILVA și, nu în ultimul rând, cu conducerea acesteia.

Sintetizând, iată la ce constatări am ajuns, noi, membrii Consiliului Științific Consultativ, pe care dorim să le aducem nu doar la cunoștința dumneavoastră, ci și a Primului Ministru și a Președintelui României și, nu în ultimul rând, la cunoștința tuturor românilor care încă nu au ajuns să-și piardă credința, sentimentul național și judecata limpede:

1) Ați declanșat atacul furibund asupra regiei, a personalului angajat al acesteia, a Consiliului de Administrație și a conducerii executive, în mod cu totul ,,întâmplător”, imediat după marcarea celor 25 de ani de existență, a singurei regii de stat care, timp de un sfert de secol, a fost permanent singurul mare contribuabil cu profit, care a contribuit la bugetul statului român, cu sume cumulate, uriașe.

2) Motivul principal (de fapt, singurul) al declanșării acestui atac furibund, a fost acela al refuzului decent și argumentat al directorului general în funcție de a da curs solicitării dumneavoastră, total nefondată și, în egală măsură, nelegală, de a-și da demisia.

De ce nefondată?

Pentru că nu ați avut nici cel mai mic argument, prin care să-i reproșați, fie managementul defectuos, fie neîndeplinirea criteriilor de performanță!

De ce nelegală?

Pentru că legea nu vă permitea să faceți o asemenea solicitare, directorul general al Romsilva fiind, conform legii,  selectat și numit de către Consiliul de Administrație al regiei.

3) V-ați solidarizat cu secretarul de stat pentru păduri, Erika Stanciu și ați acuzat, ori în necunoștință de cauză, ori (și mai grav!) în mod deliberat, ROMSILVA, că poartă întreaga vină, pentru neinițierea modificării HG nr 924/2015 privind Regulamentul de vânzare a masei lemnoase, în condițiile în care ar fi trebuit, ca ministru, să știți procedurile de inițiere a proiectelor de acte normative, conform  cărora, procedura vă revenea integral.

Prin declarațiile publice în acest sens, ați dezinformat și ați manipulat agenții economici de bună credință, cei mai mulți, parteneri tradiționali ai Romsilva și de 15-20 de ani, și v-ați câștigat ca fani, unele ONG-uri care, datorită intereselor diametral opuse regiei, din varii motive, de mai multă vreme, au speculat în folosul propriu, atitudinea dumneavoastră.

4) V-ați dezis total, de misiunea și obligația morală de garant al respectării legii, comițând, în serie, în decurs de mai puțin de o lună, patru grave abuzuri în serviciu și încălcări ale OUG nr. 109/2011, privind guvernanța corporativă, sub al cărei incident se află ROMSILVA, prin:

a) Emiterea ordinului de revocare a directorului general din Consiliul de Administrație al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, fără just temei, în condițiile în care acesta fusese selectat și numit, după parcurgerea procedurii prevăzută de lege;

b) Emiterea ordinului de numire a domnului Viorel Gheorghe Marinescu în Consiliul de Administrație al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, prin eludarea procedurii legale de selecție, fără să mai vorbim despre multiplele conflicte de interese în care acesta se află, în raport cu regia;

c) Emiterea ordinului de revocare a Consiliului de Administrație, selectat și numit conform procedurii prevăzute de lege, fără motivarea unui asemenea demers și, deci, fără just temei;

d) Emiterea ordinului de numire a unui Consiliu de Administrație provizoriu, prin încălcarea flagrantă a prevederilor O.U.G. nr. 109/2011, concretizată în eludarea procedurii de selecție, fără să mai vorbim de faptul că, majoritatea acestora se află în evident conflict de interese cu ROMSILVA.

5) Prin toate aceste măsuri nelegale și profund tendențioase, ați reușit cu brio să creați o atmosferă de panică în rândul angajaților regiei, de instabilitate instituțională și, nu în ultimul rând, ați adus o atingere inadmisibilă, demnității și prestigiului celei mai importante componente a CORPULUI SILVIC din România, în memoria căruia aveți marea șansă, de a rămâne ministrul de cea mai de tristă amintire din istoria silviculturii românești.

Oare aceasta a fost principala misiune pe care ați primit-o cu prilejul investirii Dumneavoastră?

Stimată Doamnă Ministru,

Sperăm că ceea ce v-am adresat într-o extrem de scurtă sinteză, prin această scrisoare deschisă, să se constituie într-un prilej de profundă reflecție, pentru puținele luni pe care le mai aveți până la încheierea mandatului.

Sperăm din toată inima, să nu cumva să vă amăgiți cu ideea că, dacă vă veți întoarce la Bruxelles, veți scăpa de imaginea pe care v-ați creat-o în fața CORPULUI SILVIC ROMÂNESC și, îndrăznim să spunem, chiar în fața românilor!

Să vă dea Dumnezeu gândul cel bun!

Consiliul Științific Consultativ din Regia Națională a Pădurilor – Romsilva
Președinte
dr. ing. ION MACHEDON